MATRICI ŞI DETERMINANŢI

1. MATRICI

1.1. Despre matrici

Acest concept l-am întalnit înca din primul an de liceu, atunci când s-a pus
problema rexolvarii unui sistem de două ecuaţii cu două necunoscute x, y, de forma

{ax+by=c¿¿¿¿ .
Acestui sistem i-am asociat un teblou pătratic, care conţine coeficienţii
necunoscutelor (în prima linie sunt coeficienţii lui x, y din prima ecuaţie, iar in a doua
( a b¿) ¿ ¿¿
linie figurează coeficienţii lui x, y din ecuaţia a doua): ¿ .
Am numit acest tablou matrice pătratică (sau matricea sistemului). Pe cele două
'
coloane ale matricei figurează coeficienţii lui x (pe prima coloană a,a ) şi respectiv
'
coeficienţii lui y (pe a doua coloană b, b ).

Definiţie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip m× n ) un tablou

cu m linii şi n coloane

(a1 a12 . a1n¿)(a21 a2 . a2n¿)( . . . . ¿) ¿

¿
a ij sunt numere complexe.
ale cărui elemente

A=( a i j )
Uneori această matrice se notează şi undei=1,m şi j=1,n . Pentru
a
elementul ij , indicele i arată linia pe care se află elementul, iar al doilea indice j indică
pe ce coloană este situat.
Mulţimea matricilor de tip m× n cu elemente numere reale se notează prin
Μ m , n ( R ) . Aceleaşi semnificaţii au şi mulţimile Μ m , n ( Z ) , Μ m , n ( Q ) , Μ m , n ( C ) .

Cazuri particulare
1) O matrice de tipul 1×n (deci cu o linie şi n coloane) se numeşte matrice linie şi are
forma
A=( a 1 a 2 .. . a n )
.
2) O matrice de tipul m×1 (cu m linii şi o coloană) se numeşte matrice coloană şi are
forma

(B=¿ a1¿)(a2¿)(. .¿)¿¿

. ¿
3) O matrice de tipm× n se numeşte nulă (zero) dacă toate elementele ei sunt zero. Se
notează cu O

(O=¿ 0 0 . 0¿)(0 0 . 0¿)(. . . . ¿) ¿

. ¿
4) Dacă numărul de linii este egal cu numărul de coloane, atunci matricea se numeşte
pătratică.

(A=¿ a1 a12 . a1n¿)(a21 a2 . a2n¿)( . . . . ¿) ¿

¿ .
Sistemul de elemente ( a11 a 22 . . . ann ) reprezintă diagonala principală a
a + a22+. . . + ann se numeşte urma matricii A
matricii A, iar suma acestor elemente 11
n
=∑ ai i
notată Tr(A) i=1 . Sistemul de elemente ( 1n 2n−1
a a .. . a n1 )
reprezintă diagonala
secundară a matricii A.
Mulţimea acestor matrici se notează Μ n ( C ) . Printre aceste matrici una este foarte
importantă aceasta fiind

I n =¿ ( 1 0 . 0 ¿ ) ( 0 1 . 0 ¿ ) ( . . . . ¿ ) ¿
¿
şi se numeşte matricea unitate (pe diagonala principală are toate elementele egale cu 1,
iar în rest sunt egale cu 0).

1.2. Operaţii cu matrici

1.2.1. Egalitatea a două matrici

 A=( a i j ) B=( bi j ) ∈ Μ m , n ( C )
Definiţie. Fie , . Spunem că matricile A, B sunt egale
şi scriem A = B dacă i j = i j , ( ∀ ) i=1,m ,( ∀ ) j=1,n .
a b

Exemplu: Să se determine numerele reale x, y astfel încăt să avem egalitatea de

matrici
( x +1 x+ y ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ .
R. Matricile sunt egale dacă elementele corespunzătoare sunt egale, adică:

{x+1=2¿{x+y=−x−1¿{0=0¿ ¿ Rezolvând acest sistem găsim soluţia x = 1, y = -3.

1.2.2. Adunarea matricilor

A=( a i j ) B=( bi j ) C=( ci j ) ∈ Μ m , n ( C )

Definiţie. Fie , , . Matricea C se numeşte
suma matricilor A, B dacă:
c i j =a i j +b i j , ( ∀ ) i=1,m ,( ∀ ) j=1,n .

Observaţii
1) Două matrici se pot aduna dacă sunt de acelaşi tip, adică dacă au acelaşi număr de
linii şi acelaşi număr de coloane, deci A, B ∈
Μ m,n (C ) .
2) Explicit adunarea matricilor A, B înseamnă:

(a1 a12 . a1n¿)(a21 a2 . a2n¿)( . . . . ¿) ¿ (b1 b12 . b1n¿)(b21 b2 . b2n¿)( . . . . ¿) ¿ (a1 +b1 a12+b12 . a1n+b1n¿)(a21+b21 a2 +b2 . a2n+b2n¿)( . . . . ¿)
¿
¿ + ¿ = ¿ .

Exemplu: Să se calculeze A + B pentru:

A=¿ ( 1 −1 2 ¿ ) ¿ ¿ ¿
1. ¿ ;

A=¿ ( 1 1 ¿ ) ¿ ¿ ¿
2. ¿
R. 1. Avem

A + B= ¿ ( 1 −1 2 ¿) ¿ ¿ ¿
¿
2. Avem
 A + B= ¿ ( 1 1 ¿ )¿ ¿ ¿
¿ .

Proprietăţi ale adunării matricilor

A1 (Asociativitatea adunării). Adunarea matricilor este asociativă, adică:
( A+ B ) +C= A+ ( B+C ) , ( ∀ ) A, B, C ∈ Μ m , n ( C ) .
A2 (Comutativitatea adunării). Adunarea matricilor este comutativă, adică:
A+ B= B+ A , ( ∀ ) A, B∈ Μ m , n ( C ) .
A3 (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nulă ca element
O Μ (C )
neutru, adică ∃ m , n ∈ m , n astfel încât
O Μ (C )
A + m , n = A, ( ∀ ) A∈ m , n .
A 4 (Elemente opuse). Orice matrice A∈ Μ m , n ( C ) are un opus, notat− A , astfel
încât
A+ (− A )=Om , n .

1.2.3. Înmulţirea cu scalari a matricilor

Definiţie.Fie λ ∈ C şi A =( i j ) ∈ m , n . Se numeşte produsul dintre scalarul

a Μ (C )
λ ∈ C şi matricea A, matricea notată λA ∈ Μ m , n ( C ) definită prin λA =( λai j ) .
Obs.: A înmulţi o matrice cu un scalar revine la a înmulţi toate elementele matricii cu acest scalar.

(λa1 λa12 . λa1n¿)(λa21 λa2 . λa2n¿)( . . . . ¿) ¿

Deci λA = ¿ .
1
(
A=¿ 2 −3 5 ¿ ¿ ¿¿ )
( 3 −18 30¿) ¿ ¿¿
Exemplu Fie ¿ . Atunci 6A = ¿ .

Proprietăţi ale înmulţirii matricilor cu scalari

S1 λ ( μA )=( λμ ) A , ( ∀ ) λ , μ ∈ C,( ∀ ) A∈ Μ m , n ( C ) ;
S2 λ ( A+ B ) =λA+ λB ,( ∀ ) λ ∈ C,( ∀ ) A, B∈ Μ m , n ( C ) ;
S3 ( λ+ μ ) A=λA + μA ,( ∀ ) λ , μ ∈ C,( ∀ ) A∈ Μ m , n ( C ) ;
S 4 1⋅A=A ,1∈ C,( ∀ ) A∈ Μ m , n ( C ) ;
 1.2.4. Înmulţirea matricilor

, B =(
ak i ) ∈ Μ m , n ( R ) bi j) ∈ Μ n , p ( R)
Definiţie. Fie A =( . Produsul dintre
matricile A şi B (în aceasta ordine), notat AB este matricea C = ( ck j) ∈ Μ m, p ( R ) definită
prin
n
c k j =∑ ak i b i j
i =1 , ( ∀ ) k=1,m ,( ∀ ) j=1,n .

Observaţii
1) Produsul AB a două matrici nu se poate efectua întotdeauna decât dacă A∈
Μ m,n ( R) , B
∈ Μ n , p ( R) , adică numărul de coloane ale lui A este egal cu numărul de linii ale lui B,
când se obţine o matrice C = AB∈
Μ m, p ( R ).
2) Dacă matricile sunt pătratice A, B∈ Μ n ( R ) atunci are sens întotdeauna atât AB cât şi
BA, iar, în general, AB¿ BA adică înmulţirea matricilor nu este comutativă.

Proprietăţi ale înmulţirii matricilor

I 1 (Asociativitatea înmulţirii). Înmulţirea matricilor este asociativă, adică
( AB ) C= A ( BC ) ,( ∀ ) A∈ Μ m , n ( C ) ,( ∀ ) B∈ Μ n , p ( C ) ,( ∀ ) C∈
Μ p,s (C ) .
I 2 (Distributivitatea înmulţirii în raport cu adunarea). Înmulţirea matricilor
este distributivă în raport cu adunarea matricilor, adică
( A+B ) C=AC +BC , C ( A+B )=CA +CB , ( ∀ ) A, B, C matrici
pentru care au sens operaţiile de adunare şi înmulţire.
I 3 Dacă I n ∈ Μ n ( C ) este matricea unitate, atunci
I n A= AI n =A , ( ∀ ) A∈ Μ n ( C ) .
Se spune că
I n este element neutru în raport cu operaţia de înmulţire a matricilor.

1.2.5. Puterile unei matrici

Definiţie. Fie A∈ Μ n ( C ) . Atunci A = A ,

1
A2 = A⋅A , A3 = A 2⋅A , …,
An = A n−1⋅A ,( ∀ ) n∈ N . (Convenim A =I 2 ).
¿ 0

TEOREMA Cayley – Hamilton. Orice matrice A∈ Μ n ( C ) îşi verifică

polinomul caracteristic det ( A−λI )=0 .
Pentru n = 2.
 A=¿ ( a b¿ ) ¿ ¿¿⇒ det A=¿|a b ¿|¿ ¿¿
¿ ¿
A − λI =¿ ( a b ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ .

det A − λI =0 ⇔ ¿|a− λ b ¿|¿ ¿

¿
2
⇒ λ −( a+ d ) λ+ ad−bc=0
polinom caracteristic

Generalizat.
An −( Tr A )⋅A n−1 + ( det A )⋅I n =0

2. DETERMINANŢI

2.1. Definiţia determinantului de ordin n¿ 4

Fie A=( i j ) ∈ Μ n ( C ) o matrice pătratică. Vom asocia acestei matrici un număr

a
notat det(A) numit determinantul matricii A.

a11 ) ∈ Μ n ( C )
Definiţie. Dacă A=( este o matrice pătratică de ordinul întâi, atunci
det(A) =a 11 .

A=¿ (
a 11 a12 ¿ ) ¿
¿¿
Definiţie. Determinantul matricii ¿ este numărul
|a11 a12 ¿|¿
det ( A )=a11 a22−a12 a21
=¿ ¿¿
¿
şi se numeşte determinant de ordin 2. Termenii a 11 a22 , a 12 a21 se numesc termenii
dezvoltării determinantului de ordin 2.
Definiţie. Determinantul matricii

A=¿( 11 12 13 ¿)( 21 22 23 ¿) ¿¿
aaa aaa¿
¿ este numărul
det ( A )=a11 a 22 a33 +a13 a21 a 32+a12 a 23 a31−a13 a22 a31−a12 a 21 a 33−a11 a23 a32
şi se numeşte determinant de ordin 3. Termenii care apar în formulă se numesc termenii
dezvoltării determinantului.
 Pentru calculul determinantului de ordin trei se utilizează trei tehnici simple:

Regula lui Sarrus

Fie determinantul de ordin 3,

d=|ai j|i, j=1,3 . Pentru a calcula un astfel de
determinant se utilizează tabelul de mai jos.

|a1 a12 a13¿| a21 a2 a23¿|¿

¿¿
¿
(am scris sub determinant
primele două linii)

¿
Se face produsul elementelor de pe diagonale. Produsul elementelor de pe o
diagonală descendentă este cu semnul plus. Avem trei astfel de produse:
a 11 a22 a33 , a13 a21 a 32 , a12 a23 a31 .
Produsul elementelor de pe o diagonală ascendentă este cu semnul minus. Avem trei
astfel de produse:
−a a a ,−a a a ,−a a a
13 22 31 12 21 33 11 23 32 .
Suma celor şase produse dă valoarea determinantului d de ordin 3. Acest
procedeu de calcul se numeşte „regula lui Sarrus”.

Regula triunghiului
Am văzut că determinantul de ordin trei are în dezvoltarea sa şase termeni, trei cu
semnul plus şi alţi trei cu semnul minus.
Primul termen cu plus se găseşte înmulţind elementele de pe diagonala principală,
iar ceilalţi doi, înmulţind elementele situate în vârfurile celor două triunghiuri care au o
latură paralelă cu cu diagonala principală. După aceeaşi regulă, referitoare la diagonala
secundară, se obţin termenii cu minus.
Obs.: Atât „regula lui Sarrus” cât şi „regula triunghiului” se aplică numai determinanţilor de ordin 3.

Exemplu. Să se calculeze prin cele două metode de mai sus determinantul

d=¿|−3 0 1¿| 0 2 −1¿|¿¿

R. Regula lui Sarrus.
¿
d=−3⋅2⋅0+ 0⋅1⋅1+3⋅0⋅(−1 )−[ 3⋅2⋅1+(−3)⋅1⋅(−1)+0⋅0⋅0 ] =0+0+0−( 6+ 3+0 )=−9
Regula triunghiului

d=−3⋅2⋅0+ 0⋅(−1 )⋅3+0⋅1⋅1−[ 3⋅2⋅1+(−3)⋅1⋅(−1)+0⋅0⋅0 ] =0+0+0−( 6+ 3+0 )=−9

Recurent (sau dezvoltare după o linie sau o coloană)
 Determinantul de ordin 3 are 6 ( = 3!) termeni dintre care trei sunt cu semnul plus,
iar ceilalţi cu semnul minus.
Are loc următoarea proprietate:
1+1 |a a23 ¿|¿
det ( A )=(−1) a11 ¿ 22 ¿
¿ ,
(1)
1+ 1 |a a23 ¿|¿
(−1) a11 ¿ 22 ¿
= ¿ .
(2)
Observaţii
1) Egalitatea (1) se mai numeşte dezvoltarea determinantului după elementele liniei
întâi, iar egalitatea (2) se numeşte dezvoltarea determinantului după elementele
coloanei întâi.
2) Formulele (1) şi (2) sunt relaţii de recurenţă, deoarece determinantul de ordin 3 se
exprimă cu ajutorul unor deteminanţi de ordin inferior (2).

2.2. Definiţia determinantului de ordin n

Voi defini în continuare determinantul de ordin n prin recurenţă cu ajutorul

determinanţilor de ordin n – 1. Pentru aceasta sunt necesare unele precizări.
Fie A=(
ai j ) ∈ Μ n ( C )
.
Definiţie1. Se numeşte minor asociat elementului
a i j determinantul matricii
pătratice
Ai j de ordin n – 1 obţinut prin suprimarea liniei i şi coloanei j din matricea A. Se
det ( A i j ) D
notează acest minor prin sau i j .
Definiţie2. Se numeşte complement algebric al elementului
a i j numărul
(−1 )i+ j det ( A i j )
. Exponentul i + j al lui (–1) este suma dintre numărul liniei i şi coloanei j
pe care se află
ai j .

Definiţie. Determinantul matricii A=( i j ) de ordin n este suma produselor

a
elementelor din prima linie cu complemenţii lor algebrici adică
det ( A )=a11 D11 −a 12 D12+a13 D 13+. . .+ (−1 )n+1 a1 n D1n .
Observaţii
1) Elementelor, liniilor şi coloanelor matricii A le vom spune de asemenea elementele,
liniile şi coloanele determinantului
 |a1 a12 . a1n¿|a21 a2 . a2n¿| . . . . ¿|
det(A)=¿ ¿
¿ .
2) Formula din definiţie spunem că reprezintă dezvoltarea determinantului de ordin n
după elementele primei linii.
3) Definiţia determinantului de mai sus este încă puţin eficientă (o voi ilustra mai jos
pentru n = 4). De aceea se impune stabilirea unor proprietăţi ale determinanţilor care să
fie comode atât din punct de vedere al teoriei şi din punct de vedere calculatoriu. Aceste
proprietăţi le prezint în paragraful următor.
4) Continuând cu explicitarea determinanţilor de ordin n – 1 din definiţie
( D11 , D12 ,. . ., D1 n ) se obţine pentru det ( A ) o sumă de produse de elemente din determinant,
fiecare produs conţinând elemente situate pe linii şi coloane diferite.
5) Determinantul este o funcţie det: Μ n ( C ) →C .

Exemplu Să se calculeze determinantul de ordin 4:

|d=¿ 1 0 −1 2¿| 1 −2 0 0¿| 0 1 1 −1¿| ¿

. ¿
R. Aplicăm definiţia dată mai sus pentru n = 4 şi dezvoltăm determinantul după
elementele liniei întâi. Avem:

d=1⋅¿|−2 0 0¿|| 1 1 −1¿|¿ ¿¿

¿ =
=0−0−1+ 2=1 ,
unde determinanţii de ordin 3 i-am calculat prin una din metodele prezentate la
determinanţii de ordin 3.

2.3. Proprietăţile determinanţilor

P1 . Determinantul unei matrici coincide cu determinantul matricii transpuse,

adică dacă A∈ Μ n ( C ) , atunci det ( A )=det ( t A ) .

A=¿ ( a b¿ ) ¿ ¿¿ t A=¿ ( a c¿) ¿ ¿¿

Demonstraţie. Fie ¿ şi ¿ .
Atunci det ( A )=ad−bc , iar det ( A )=ad−bc . Prin urmare det ( A )=det ( A ) .
t t
 P2 . Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule,
atunci determinantul matricii este nul.
|0 0 ¿|¿ ¿ ¿ |0 b ¿|¿ ¿ ¿
Demonstraţie. Avem ¿ şi ¿ .

P3 . Dacă într-o matrice schimbăm două linii (sau două coloane) între ele obţinem
o matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricii iniţiale.
Demonstraţie. Prin schimbarea liniilor să arăt că avem egalitatea
|c d ¿|¿ ¿¿
¿ . Avem evident bc−ad=−( ad −bc ) .

P4 . Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice, atunci determinantul său
este nul.
Demonstraţie. Verific pentru linii (şi tot odată pentru coloane). Avem:
|a b ¿|¿ ¿ ¿
¿ .

P5 . Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrici sunt înmulţite
cu un număr α , obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu α înmulţit cu
determinantul matricii iniţiale.
Demonstraţie. Verificăm pentru linii proprietatea.
|α⋅a α⋅b ¿|¿ ¿ ¿
¿ .

P6 . Dacă elementele a două linii (sau coloane) ale unei matrici sunt
proporţionale, atunci determinantul este nul.
Demonstraţie. Verificăm pentru linii.
| a b ¿|¿ ¿ ¿
¿ .

P7 . Dacă linia i a unei matrici A este suma a doi vectori, atunci determinantul ei
este egal cu suma a doi determinanţi corespunzători matricelor care au aceleaşi linii ca A,
cu excepţia liniei i unde au câte unul din cei doi vectori.

|a1 . . a1n¿|. . . . . .¿|ai1+bi1 . . ain+bin¿|. . . . . .¿|¿

¿
¿ .
 Demonstraţie. Am de arătat că:
'
|a+a b +b' ¿|¿ ¿ ¿
¿ .
Într-adevăr membrul stâng este egal cu ( a+a ) d −c ( b+b )=ad + a d−bc−b c .
' '' '

' '
Membrul drept este ad −bc+ a d−b c şi egalitatea se verifică.
Obs.: O proprietate analogă are loc şi pentru coloane.

P8 . Dacă o linie (o coloană) a unei matrici pătratice este o combinaţie liniară de

celelalte linii (coloane), atunci determinantul matricii este zero.

P9 . Dacă la o linie (o coloană) a matricii A adunăm elementele altei linii

(coloane) înmulţite cu acelaşi număr, atunci această matrice are acelaşi determinant ca şi
matricea A.
Demonstraţie. Voi aduna la linia întâi L1 linia a doua înmulţită cu λ . Vom
nota acest fapt prin L1 + λL2 . Avem:
|a + λa1 b + λb1 ¿|¿
¿¿
¿ .

P10 . det ( I n )=1

P11 . det ( λA )=λ n det ( A ) , A∈ Μ n ( C ) .

P12 . Dacă A=( ai j ) este o matrice triunghiulară (sau diagonală), atunci

det ( A )=a11 a22 . .. a nn . (Valoarea determinantului este egală cu produsul elementelor de pe
diagonala principală).

P13 . Dacă A, B∈ Μ n ( C ) , atunci det ( AB )=det ( A )⋅det ( B ) (Determinantul

produsului a două matrici pătratice este egal cu produsul determinanţilor acelor matrici).
În particular det ( A ) =( det ( A ) ) , n∈ N .
n n ¿

Teoremă. Determinantul unei matrici A∈ Μ n ( C ) este egal cu suma produselor

dintre elementele unei linii
Li ( i=1 , n ) şi complemenţii lor algebrici, adică
det ( A )=ai 1 (−1 )i+1 Di 1−ai2 (−1 )i+2 Di2 +ai3 (−1 )i+3 Di 3 +. ..+ain (−1 )i+n Din .
(Formula lui det ( A ) dă dezvoltarea determinantului după elementele liniei i).
 Această teoremă permite să calculăm determinantul unei matrici după oricare
linie. Se va alege acea linie care are mai multe zerouri sau pe care se pot realiza (cât mai
uşor) mai multe zerouri.
Observaţie: Ţinând seama de proprietatea P1 teorema precedentă are loc şi pentru
coloane sub forma:

det ( A )=a1 j (−1 )1+ j D1 j−a2 j (−1 )2+ j D 2 j +a3 j (−1 )3+ j D3 j +.. .+a nj (−1 )n+ j D nj .

2.4. Calculul inversei unei matrici

Definiţie. Fie A∈ Μ n ( C ) . Matricea A se numeşte inversabilă dacă există

matricea B∈ Μ n ( C ) cu proprietatea că n , n fiind matricea unitate. A⋅B=B⋅A=I I
−1
Matricea B din definiţie se numeşte inversa matricii A şi se notează B= A .
Deci
A⋅A−1 =A−1⋅A=I n .

Teoremă. Matricea A∈ Μ n ( C ) este inversabilă dacă şi numai dacă det ( A )≠0 .

O astfel de matrice se numeşte nesingulară.
−1
Construcţia lui A presupune următorii paşi:

Pasul 1. (Construcţia transpusei)

(A=¿ a1 a12 . a1n¿)(a21 a2 . a2n¿)( . . . . ¿) ¿

Dacă ¿ ,

A =¿ ( )( )
t a1 a12 . an1¿ a12 a2 . an2¿ ( . . . . ¿)
¿
atunci construim transpusa lui A ¿ .

Pasul 2. (Construcţia adjunctei)

¿
( 1+1 1+2 1+n 2+1 2+2 2+n
)( ).
A = ¿ ( − 1 ) D 1 ( − 1 ) D 12 . ( − 1 ) D 1 n ¿ ( − 1 ) D 21 ( − 1 ) D 2 . ( − 1 ) D 2 n ¿ ( . . . ¿) ¿
Matricea ¿
 t
obţinută din A , inlocuin fiecare element cu complementul său algebric se numeşte
adjuncta matricii A.

Pasul 3. (Construcţia inversei) Se ţine cont de teorema precedentă şi se găseşte că:

¿ ¿
A⋅A=A⋅A =¿ ( d 0 0 . 0 ¿ ) ( 0 d 0 . 0 ¿ ) ( . . . . . ¿ ) ¿ ¿
¿ (
iar de aici d
1
¿
A ) A=A ( A )=I .
1
d
¿
n

1
Ultimele egalităţi arată că A−1 = ⋅A¿
det ( A )

2.5. Ecuaţii matriciale

Voi prezenta în continuare o tehnică de rezolvare a unor ecuaţii de forma

AX =C , XA=C , AXB=C , unde A, B, C sunt matrici cunoscute, iar X este matricea de
aflat. Astfel de ecuaţii se numesc ecuaţii matriciale.
Astfel de ecuaţii se pot rezolva numai atunci când A, B sunt matrici pătratice
inversabile.

Pentru rezolvarea ecuaţiei AX =C înmulţim la stânga egalitatea cu A şi avem:

−1

A−1 ( AX )= A−1 C ⇔ ( A−1 A ) X= A−1 C ⇔ IX =A−1 C ⇔ X= A−1 C .

−1
Deci soluţia ecuaţiei date este X =A C .
−1
Pentru determinarea soluţiei ecuaţiei XA=C vom înmulţi la dreapta cu A şi
−1
analog vom găsi X =CA , soluţia ecuaţiei matriciale.
−1
Pentru găsirea soluţiei ecuaţiei AXB=C înmulţim egalitatea la stanga cu A şi
−1 −1 −1
la dreapta cu B şi obţinem X =A CB .
 APLICAŢII

1. Manual
 pg. 67 Să se determine numerele reale x, y, z astfel încât să aibă loc egalitatea de
matrici, în cazurile
( 1 2 x−3 y ¿ ) ¿ ¿ ¿
1) ¿

{ 4y−11
{ 4y−1
⇒¿{1=1¿ 2x−3y=y−x−1 ⇒3x=4y−11⇒ x= ¿ −7x+6y=19⇒−7⋅ +6y=19⇒77−28 y+18 y=57⇒10 y=20⇒y=2¿ ¿¿
3 3
x=
4 y−11
3 } 8−11
¿ ¿¿⇒ x= ⇒x=−1¿
3
( 2x 3 x+ y ¿ ) ¿ ¿ ¿
2) ¿

⇒¿{2x=y+3⇒2⋅2y=y+3⇒3 y=3⇒ y=1¿{3x+ y=8−y¿{x−7 y=−5¿ ¿

x=2 y¿ }¿ ¿⇒x=2¿
( y +3 x −1 ¿ ) ¿ ¿ ¿
3) ¿

⇒¿{y+3x=x +1⇒6+x+3x=x +1⇒x −4x−5=0 ¿ {−1=−1¿ {3=3¿¿¿

2 2 2
x 2 −4 x−5=0 ⇒ x 2 −5 x+ x−5=0 ⇒ x ( x−5 ) + ( x−5 )=0 ⇒ ( x−5 )( x +1 )=0 ⇒ x 1 =5

⇒ x 2 =−1
I. dacă x=5 , atunci y=11
II. dacă x=−1 , atunci y=5
 ( xy 0 ¿ )¿ ¿ ¿
4) ¿

{ ( )( )
2
3 x +xy+3 2 2
⇒¿ {xy=−xz−5⇒x ( y+z )+5=0¿ {0=0¿ yz+yx=4⇒y ( x +z )−4=0⇒y x+ =4⇒y =4⇒x y+y x¿¿¿
x+y x+y
pg. 71 1. Să se calculeze A+ B în cazurile:

A=¿ ( 1 −3¿ ) ¿ ¿¿ B=¿ ( 2 4¿ ) ¿ ¿¿

1) ¿ , ¿ .

A+ B=¿ ( 1+2 −3+4 ¿ ) ¿ ¿ ¿

¿

A=¿ ( 1+i −i 3i¿ ) ¿ ¿¿ B=¿ (−1−3i 2+i 1 ¿ ) ¿ ¿¿

2) ¿ , ¿

A+ B=¿ ( 1+ i+(−1−3 i ) −i +2+i 3 i +1 ¿ ) ¿ ¿ ¿

¿
2. Se consideră matricile

A=¿(2 m −2 2¿)(4 −1 2m 5¿)¿¿¿ B=¿( n m 1 −1¿)(−4 0 6 −3¿)¿¿¿ C=¿(−1 −4 −1 1¿)( 0 −1 −m 2¿)¿¿¿

¿ , ¿ , ¿ .
Să se determine m, n, p astfel încât A+ B=C .

⇒
{2+n=−1⇒n=−3¿{m+m=−4⇒2m=−4⇒m=−2¿{2m+6=−m¿ ¿ .

Deci
{n=−3¿{m=−2¿ ¿
 pg. 75 1. Se consideră matricile A , B ∈ Μ 2, 3 (C ) .

A=¿ ( 1 i −1¿) ¿ ¿¿ B=¿ (−i 1 0¿ ) ¿ ¿¿

¿ , ¿ .
Să se calculeze: 3 A−2iB , iA +2 B .

3 A − 2 iB =3 ¿ ( 1 i − 1 ¿) ¿ ¿
¿
iA +2 B =ialignl ( 1 i −1 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿
pg. 87 1. Calculaţi produsele de matrici A⋅B , unde

( )
3 1

a)
A= (
2 1 1
3 0 1 şi
B= 2 1
1 0 )
AB= (
6+2+1 2+1+0
9+0+1 3+0+0
=
9 3
10 3 )( )

()
2
A= 1
b)
3 şi B=( 1 2 3)

( )
2 4 6
AB= 1 2 3
3 6 9

c)
A= 1( i
−2i 0 şi
B=
0 1 )
i −3 i
( )
AB=
(
1⋅i+i⋅0 −3 i⋅1+i⋅1
−2i⋅i+0⋅0 −2 i⋅(−3 i )+ 0⋅1
= i −2i
2 −6 )( )

( ) ( )
4 2 −1 2
A= 3 −4 6 B= −4
d) 5 2 −7 şi 5
 ( )
−5
AB= 52
−33

( ) ( )
3 4 9 5 6 4
A= 5 −1 6 B= 8 9 7
e)
5 3 5 şi
−4 −5 −3

( )
11 9 13
AB= −22 −27 −17
29 32 26

2. Să se calculeze f ( A ) , dacă:

A=¿ ( 1 −1¿) ¿ ¿¿ f ( X )=X 2 −5 X +7 I

¿ ; 2

A2 = A⋅A=¿ ( 1 −1 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿

f(A)=¿ ( − 1 −2¿ ) ¿ ¿¿ ¿
¿
¿
A=¿ ( 1 1¿ ) ¿ ¿¿
3. Fie ¿ . Să se calculeze An , n ∈ N ¿ .
A2 = A⋅A=¿ ( 1 1 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿
A3 = A 2⋅A=¿ ( 1 2 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿
⋮
A n=¿ ( 1 n ¿ ) ¿ ¿¿ ¿
¿
¿
 Inducţie matematică P(k )→ P(k +1 )
n+1 ( 1 n+1¿ ) ¿
A =¿ ¿¿
¿
An+1 = An⋅A=¿ ( 1 n ¿ )¿ ¿ ¿
¿ (A)

An=¿ ( 1 n¿ ) ¿ ¿¿
Deci ¿ .
pg. 120 1. Calculaţi determinanţii de ordinul doi:
|1 −1 ¿|¿ ¿ ¿
1) ¿
|−1 1 ¿|¿ ¿ ¿
2) ¿
|√ 3 1 ¿|¿ ¿ ¿
3) ¿

2. Calculaţi determinanţii de ordinul trei:

1)

|2 −1 −2 ¿||6 −1 1 ¿|¿ ¿ ¿
¿ ¿
¿
=−6−4−60−[ 8+10−18 ]=
=−70

|2 0 −5 ¿||5 3 3 ¿|¿ ¿ ¿
2) ¿
=36 +0−100−[0+24 +0 ]=
=−64−24=
=−88
3)

| 1 2 −3 ¿|| 3 −1 2 ¿|¿ ¿ ¿
¿
 =−1−8−27−[−6+6+6 ]=
=−36−6=
=−42
3. Calculaţi determinanţii următori:

|a+d b+d c+d ¿|| a b c ¿|¿ ¿¿

1) ¿

|a+b b−a b ¿||b+c c−b c ¿|¿ ¿ ¿

2) ¿

4. Să se rezolve ecuaţiile:

|1 x x¿| x 1 x¿|¿¿¿
1) ¿

1⋅(−1 )1+ 1 ¿|1 x ¿|¿ ¿

¿
2
−x 2 + x 3 + x 3 −x 2=0⇔ 2 x 3 −3 x 2 +1=0 ⇔
⇔2 x 3 −2 x 2 −x 2 +1=0⇔ 2 x 2 ( x−1 )−(x 2 −1)=0 ⇔2 x 2 ( x−1)−( x−1)( x +1 )=0 ⇒
⇒( x−1)( 2 x 2−x −1)=0⇒( x−1 )=0 ⇒ x 1 =1
⇒ 2 x 2 −x−1=0 ⇒ Δ=1+8=9⇒ x 2=1
1
⇒ x 3=−
2

Deci
1
x ∈ − ,1
2 .{ }
5. Să se rezolve ecuaţiile:

|0 1 1 x¿|x 0 1 1¿|1 x 0 1¿| ¿

1) ¿
0⋅(−1)1+1 ¿|0 1 1 ¿||x 0 1 ¿|¿ ¿
¿
⇔0−¿|x 1 1 ¿||1 0 1 ¿|¿ ¿¿
¿
⇔0−[ ( x⋅0⋅0+1⋅1⋅1+1⋅x⋅1)−(1⋅0⋅1+1⋅0⋅1+x⋅1⋅x ) ] + [ x⋅0⋅x +0⋅1⋅1+1⋅1⋅1−(1⋅x⋅1+1⋅x⋅1+0⋅0⋅1 ) ] −
−x [ ( x⋅x⋅x+ 0⋅0⋅1+1⋅1⋅1)−( 1⋅x⋅1+1⋅0⋅x+1⋅0⋅x ) ] =0⇔
⇔−(x +1−x 2 )+(1−2 x )−x ( x 3 +1−x )=0 ⇔
⇔ x 2 −x−1−2 x +1−x 4 −x + x 2 =0⇔
⇔−x 4 +2 x2 −4 x=0 ⇔ x 4 −2 x 2 + 4=0⇔
⇔ x ( x 3 −2 x + 4 )=0 ⇒ x 1 =0
⇒ x 3 −2 x +4=0

6. Fie A , B ∈ Μ 3( R ) pentru care

det ( A )=det( B)=det( A+B )=det( A−B)=0 . Să se arate că det (xA + yB )=0 ,
(∀ ) x , y ∈ R .

det (xA + yB )=P( x , y )= λ1 x 3 + λ 2 x 2 y+ λ3 xy 2 + λ4 y 4 =0

Pentru x = 0 şi y = 1
P(0 , 1)=det( B)=0⇒ λ 4 =0
Pentru x = 1 şi y = 0
P(1 , 0)=det( A )=0 ⇒ λ1 =0
Pentru x = 1 şi y = 1
P(1 ,1 )=det ( A + B)=0⇒ λ2 + λ3 =0
Pentru x = 1 şi y=−1
P(1 ,−1 )=det ( A−B)=0⇒ λ 2−λ 3 =0
⇒ λ2 =λ3 =0
Deci det (xA + yB )=0

2. Bacalaureat

pg. 94 1. Să se determine matricea X din ecuaţia

3 X+¿ ( 2 −3 ¿ )(−1 2 ¿ ) ¿ ¿¿
¿
3X=¿ ( 2 6¿ )( 14 8¿) ¿ ¿¿
¿
 3X=¿ (−1 12¿)( 5 11¿) ¿ ¿¿
¿
3X=¿(−3 15¿) ( 6 9¿) ¿¿¿⇒ X=¿(−1 5¿)( 2 3¿) ¿¿¿
¿ ¿
2. a) Găsiţi matricea X∈ Μ 2 ( R) astfel încât

Xalignl ( 1 2 ¿ )¿ ¿ ¿
¿
b) Să se determine m∈ R astfel încât sistemul următor să fie compatibil
şi apoi rezolvaţi-l:

{x+y=1¿{x−2y=−1¿ ¿
Xalignl ( 1
2 ¿ )¿ ¿ ¿
a) ¿
⇒ Xalignl ( 1 2 ¿) ¿¿ ¿
¿

¿ ¿ ¿
¿
⇒¿{x=3¿{2z=0⇒z=0¿{2x+y=1⇒6+y=1⇒ y=−5¿ ¿
X=¿ ( 3 −5¿ ) ¿ ¿¿
Deci ¿ .

b)
{x+y=1¿{x−2y=−1¿ ¿
x + y=1 ⇒ x=1− y
 2
x−2 y=−1 ⇒1− y−2 y=−1 ⇒−3 y=−2 ⇒ y =
3
2 1
x=1− y=1− ⇒ x=
3 3
1 2 2 5
3 x+ y=m ⇒ 3⋅ + =m ⇒m=1+ ⇒ m=
3 3 3 3

A=¿ ( 1 a¿) ¿ ¿¿
3. a) Fie matricea A∈ Μ 2 ( R) ; ¿ , a≠0 . Să se calculeze A2 şi
¿
A3 şi apoi să se determine An , n ∈ N în funcţie de n.
b) Să se afle x , y , u , v , numere reale astfel încât
(1 1 ¿) ¿¿ ¿
¿

A 2 = A⋅A =¿ ( 1 a ¿ )¿ ¿ ¿
a) ¿
A 3 = A 2⋅A =¿ ( 1 2 a ¿) ¿ ¿ ¿
¿
⋮
A n=¿ ( 1 na ¿ ) ¿ ¿¿ ¿
¿
¿
Inducţie matematică P(k )→ P(k +1 )

A =¿ ( 1 (n+1)a ¿ ) ¿ ¿¿
n+1
¿
A n + 1 = A n⋅A =¿ ( 1 na ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ (A)

An=¿ ( 1 na¿ ) ¿ ¿¿
Deci ¿ .

(1 1 ¿) ¿¿ ¿
b) ¿
( x y ¿ )¿ ¿ ¿
Deci ¿ .

4. a) Să se determine x , y , u , v , astfel încât:

 ( −x y ¿) ¿¿ ¿
¿
b) Să se detrmine matricea A astfel încât:

2 A +¿ ( 4 10 −5 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿
a)
( −x y ¿) ¿¿ ¿
¿

⇔¿ ( −x− y y−x ¿ ) ¿ ¿
¿
⇒ ¿ { x =3− y ¿ ¿¿
⇒ ¿ {u−3 v +1=−8 ¿ ¿ ¿
2 A +¿ ( 4 10 −5 ¿ ) ¿ ¿ ¿
b) ¿
⇒ 2 A =¿ ( 8 4 13 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿
⇔2 A=¿ ( 4 −6 18 ¿ ) ¿ ¿ ¿
¿ .

pg. 147 1. Să se rezolve ecuaţia:

|x a a a¿|a x a a¿|a a x a¿| ¿

¿
|x a a a ¿||a x a a ¿||a a x a ¿|¿ ¿¿
¿
⇔( x−a)⋅(−1)1+1 ¿|x−a 0 0 ¿|| 0 x−a 0 ¿|¿ ¿
¿
2. Dacă
x 1 , x2 , x 3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 −2 x 2 + 2 x +17=0 să se

|x x x | x x x |¿
d=¿ 1 2 3 ¿ 2 3 1 ¿ ¿¿
calculeze determinantul ¿ .

x −2x +2x+17=0⇒¿{x1+x2+x3=2 ¿ {x1x2+x1 x3+x2x3=2 ¿ ¿¿

3 2

|x 1 x 2 x3 ¿||x 2 x 3 x 1 ¿|¿
¿¿
¿
x 3 −2 x 2 +2 x 1 +17=0
1 1
x 3 −2 x 2 +2 x 2 +17=0
2 2
x 3 −2 x 2 +2 x 3 +17=0 (+) ⇒ x 3 +x 3 +x 3 =2(2−2)−2⋅2−51⇒ ¿
3 3 1 2 3
x 3 +x 3 +x 3 =2( x 2 +x 2 +x 2 )−2( x 1 +x 2 +x 3 )−51 ¿ ¿
1 2 3 1 2 3 }
¿
⇒ x 3 + x 3 + x 3 =−55
1 2 3
d=3 x 1 x 2 x 3 −( x 3 + x 3 + x 3 )=3⋅(−17 )+55 ⇒d =4
1 2 3

Siruri marginite
Definitii:
1.Spunem ca sirul ( Xn)n este margin sup(majorat) ( ) b R a.i
Xn  b, ( ) n.
2.Spunem ca sirul ( Xn)n este margin inf (minorat )  ( ) a R a.i
a  Xn, () n .
3.Spunem ca sirul (Xn)n este marginit  este si majorat si minorat
( ) a,b  R a.i a  Xn  b () n.

Prop. Sirul (Xn) n este marginit  () MR a.i Xn  M, ( ) n

Obs. (Xn)  M  -M  Xn  M.
 Siruri monotone

Definitie: Spunem ca sirul Xn este:

a) strict crescator  Xn < Xn+1 <….
X0 < X1<X2……< Xn < Xn+1 <….
b) strict descrescator daca Xn >Xn+1, ( )n 0
c) crescator daca Xn  Xn+1 () n  0
X0  X1 ……. Xn  Xn+1 ……
d) descrescator daca Xn  Xn+n ,() n0
X0X1X2….Xn Xn+1….

Ex: (Xn): 1,1,2,2,…….n,n…..sir crescator

(Yn): 1,2,3….n,n+1….strict crescator
(Zn): 1,1,1/2,1/2,1/3,1/3….descrescator
(Rn): -1,-2,-3……-n, strict descrescator

!Obs. Un sir crescator este marginit inf de primul termen Xo

Un sir care este crescator sau descrescator (respectiv strict) se
numeste monoton (respective strict monoton)

Pentru a stabili monotonia unui sir se face diferenta a doi termeni a Z

termeni oarecare consecutivi si aceasta se compara cu 0.
Daca termenii sirului este pozitiva se face raportul a doi termeni
consecutivi oarecare si se compara cu unu
 www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie…

SIRURI FUNDAMENTALE

( SIRURI COUCHY )

Definitia 1:
Spunem ca un sir a n este fundamental (sau sir Couchy ) daca
( ∀ ) ε>0 , ( ∃ ) N=N ( ε ) astfel incat |an −a m|<ε , ( ∀ ) n , m≥N ( ε ) .
 Definitia 2:
Spunem ca un sir a n este fundamental (sau sir Couchy ) daca
( ∀ ) ε>0 , ( ∃ ) N=N ( ε ) astfel incat |an+ p −a n|<ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) si p ∈ N ¿ .

Definitia 3:
Spunem ca un sir a n este fundamental (sau sir Couchy ) daca
( ∀ ) ε>0 , ( ∃ ) N=N ( ε ) astfel incat |an −a N|<ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) .

Observtie!
Cele trei definitii date sunt echivalente:
Defintia 1 ⇔ Definitia 2⇔ Definitia3
Criteriul lui Couchy:
Un sir de numere reale este convergent daca si numai daca este sir Couchy.
Problem propuse spre rezolvare:

( an ) sir fundamental ⇔ ( a n ) este convergent

I. Utilizand criteriul lui Couchy sa se arate ca urmatoarele siruri sunt convergente:
Rezolvare:

2n+ 1
1) an =
5 n+ 2
Demonstram ca
( ∀ ) ε>0 , ( ∃ ) N=N ( ε ) astfel incat |a −a |<ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) si p ∈ N ¿
n+ p n
2 ( n+ p )+ 1 2 n+1
|an+ p −a n|= − =
5 ( n+ p ) +2 5 n+ 2
( 5 n+2 ) ( 2 n+2 p+ 1 )−( 2 n+1 ) ( 5 n+5 p+ 2 )
¿ =
( 5 n+2 ) ( 5 n+5 p +2 )
10 n2 + 10 np+9 n+ 4 p+2−10 n 2−10 np−9 n−5 p−2
¿ =
( 5 n+2 ) ( 5 n+5 p +2 )
p
|a p −a |< ε ⇒
¿ n+ p n <ε
( 5 n+2 ) ( 5 n+5 p +2( 5) n+2 ) ( 5 n+5 p+ 2 )
( ∀ ) ε>0 , ( ∃ ) N=1+
[ 1−10 ε
25 ε ]
astfel incat |an+ p −a n|<ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) si p ∈ N

1 1 1 1
2) bn =1+ + 2 + 3 +⋯+ n
2 2 2 2
n
sin k 2
3 ) c n =∑ ca
Demonstram
( ∀k=1
) ε>0
[ ]
2k, ( ∃) N ( ε )=1+ log2 1 astfel incat |bn+ p −b n|<ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) si p ∈ N
( ∀ ) ε>0 , ( ∃ ) N=N ( ε ) astfel incatε|b −b |<ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) si p ∈ N
n+ p n
n+ p n n+ p n+ p
sin k 2 sin k 2 sin k 2 sin k 2
1 n∑
|cn+ p −c1 n|=| 12k 1 − ∑1 21 k 1 |=| ∑ 2k |≤ ∑ |2k |≤
1cosk!
|b −b |=1+ + +⋯+k =1+ +⋯+ −1−
n+p n+n p 4) d n2= ∑n k =1− −⋯− = k =n+1 k =n+1
2 1 2 k=1
n+1
1 2k ( k+1
2 n+p
12 2 21 2 1
2 n
¿ ∑ k = n+1 1+ +⋯+ p−1 < n
( )
)
1 k =n+1
¿dupa
n+1
+ n+2cum
p2 este
+⋯+ n+pam
2 un2 numar (∑ ∑) ( ∑ )
1 2 1 21 1 21 1 1 21 1 2
= n+1n+paratat
2 cosk!
1+ +⋯+lap−1exercitiul
2 arbirar n < n + 2 +⋯+n+panterior
2 . 2Cind
2 cosk! p
12 2p →∞
=
cosk! obtinem:
⇒

[ ]
⇒sepobtine
lim
()
1 1
p→ ∞1−
|dn+p−dn|=|
(5 pn+2
N ( ε )=1+− log 2 |=| p
k=1 k ( k+1) k=lim
k=1
n+p )( 5 n+5n+pp+2 ) n+p
1 2 2¿ 1 |cosk!
p→∞
p (
ε
( k+1)
k=n+1 n+p n |dn ¿ −d |<
5 n+2 )
}( })
2 5n+pn +5+
|≤ 1 1
k |b( k+1−b) |< ¿ ¿⇒ ≤ε⇒n>l
¿ ¿ ¿⇒
2
2n n+12 ε n+1
n
11
1 og =¿Deci
≤ε⇒N ( ε
5 ( 5 n+2 ) ε) = [ ][ ]
1 N ( ε )=1+ log
ε
1
2 1+¿¿1−ε ¿ ¿

() 1 1|< 1 = 1 −1 =
¿ n ⋅ =∑n 1− p < n ∑
2⇒ 1−1 1k=n+12 k (≤ε
2k+1)2⇒k=n+1
n≥
k (1−10
∑
ε k k−1
k−1) k=n+1
p
,deci putem lua N ( ε )=1+
p
1−10 ε
[ ]
1 )1
5 2( 5 n+2 1 25 ε 25 ε
⇒ ¿ n+1 −n+p+1 < n+1
¿ ⇒
¿
( ∀ ) ε>0 , ( ∃ ) N ( ε )=1+
[ ]
log 2
1
ε
astfel incat |bn+ p −b n|<ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) si p ∈ N
II. Aratati ca urmatorul sir de numere reale nu este fundamental:

1 1 1
x n =1+ + +⋯+
2 3 n
Aratam ca:
¿
( ∃ ) ε>0 , ( ∀ ) N=N ( ε ) astfel incat |x −x |≥ε , ( ∀ ) n≥N ( ε ) si p ∈ N
n+ p n

2n n 2n 2n 2n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
|x2n−xn|=|∑ −∑ |=| ∑ |≤ ∑ | |= ∑ = + +⋯+ >¿ ¿> + +⋯+ =n =
k=1 k k=1 k k=n+1 k k=n+1 k k=n+1 k n+1 n+2 2n 2n 2n 2n 2n 2
1
|x2n−xn|> ⇒
2
1( )
⇒ ∃ ε= , ∀ N=N ( ε ) astfel incat |xn+p−xn|≥ε, ( ∀ ) n≥N ( ε )
( )
3
⇒sirul xn nu este fundamental

LIMITA FUNCTIEI LOGARITMICE

 LIMITA FUNCTIEI LOGARITMICE

LIMITA FUNCTIEI
TRIGONOMETRICE DIRECTE

 Daca punctual de acumulare este finit adica aR atunci

Deci limita functiei sinus intr-un punct de acumulare finit aR se

obtine inlocuind pe x cu a
 Daca a= ±∞ atunci f nu are limita

 Daca punctual de acumulare este finit adica, aR atunci

Deci limita functiei cosinus intr-un punct de acumulare finit aR se

obtine inlocuind pe x cu a
 Daca a apartine domeniului de definitie atunci :
Se poate lua :

Deci limita functie tangenta intr-un punct de acumulare din domeniul

de definitie se obtine inlocuind pe x cu a

Deci limita functiei cotangenta intr-un punct de acumulare din domeniul de

def se obtine inlocuind pe x cu a

LIMITELE FUNCTIILOR
TRIGONOMETRICE INVERSE

Se demonstreaza ca daca a [-1,1] atunci

OBSERVATIE :Pentru toate functiile elementare , limita functiei in orice punct al

multimii de definitie a , se obtine inlocuind pe x cu a .
 OPERATII CU LIMITE DE FUNCTII

LIMITE REMARCABILE

1.

2.

3.

4.

5.
 6.
7.
8.

LIMITA FUNCTIEI
TRIGONOMETRICE DIRECTE

 Daca punctual de acumulare este finit adica aR atunci

Deci limita functiei sinus intr-un punct de acumulare finit aR se

obtine inlocuind pe x cu a
 Daca a= ±∞ atunci f nu are limita

 Daca punctual de acumulare este finit adica, aR atunci

Deci limita functiei cosinus intr-un punct de acumulare finit aR se

obtine inlocuind pe x cu a
 Daca a apartine domeniului de definitie atunci :
Se poate lua :

Deci limita functie tangenta intr-un punct de acumulare din domeniul

de definitie se obtine inlocuind pe x cu a

Deci limita functiei cotangenta intr-un punct de acumulare din domeniul de

def se obtine inlocuind pe x cu a

LIMITELE FUNCTIILOR
TRIGONOMETRICE INVERSE

Se demonstreaza ca daca a [-1,1] atunci

OBSERVATIE :Pentru toate functiile elementare , limita functiei in orice punct al

multimii de definitie a , se obtine inlocuind pe x cu a .
 OPERATII CU LIMITE DE FUNCTII

LIMITE REMARCABILE

1.

2.

3.

9.

10.
11.
12.
13.
 CUPRINS

1.Matrici......
…………………………………………..pag3 *despre matrici
*operatii cu matrici
*propietatii
*teorema lui Hamilton
2.Determinanti ..........................................pag7
*definitii
*regula triunghiului
*calculul inversei unei matrici
*ecuatii matriciale
3.Sisteme de ecuatii liniare.........................pag 14
*metoda reducerii
*metoda substitutiei
*formulele lui CRAMER
*metoda lui GAUSS
4.Chestiuni elementare despre siruri ...........pag13
*siruri de numere reale
*operatii cu limite si siruri
5.Limite de functii........................................pag17
*limita functiei logaritmice
*limita functiei trig directe
*operatii cu limite
*limite remarcabile
*limita functiei trig inverse