Matrice

Definiție:
Se numește matrice de dimensiune (m;n)/(m×n) un tablou
bidimensional format din m linii și n coloane.
Mulțimea M ( R ) reprezintă mulțimea matricilor cu m linii, n
m ,n

coloane și cu elemente numere reale.

( )
a1,1 a1,2 a1,3 ... a1 ,n
a2,1 a2,2 a2,3 ... a2 ,n
Dacă A ∈ M m, n( R) ⇒ A= a3,1 a3,2 a3,3 ... a3 ,n
⋮ ⋮ ⋮ ... ⋮
am ,1 am ,2 am , 3 ... am ,n

Observații
Dacă într-o matrice numărul de linii este egal cu numărul de
coloane atunci matricea se numește matrice pătratică.
m=n⇒ M m , n ( R )=M m ( R )
Matricea pătratică de ordin n cu toate elementele 0 se notează
O și se numește matrice nulă de ordin n.
n

Matricea pătratică de ordin n ce are elementele de pe

diagonala principală egale cu 1 și toate celelalte egale cu 0 se
notează I și se numește matrice unitate de ordin n.
n

Două matrice sunt egale dacă au aceleași dimensiuni și toate

elementele de pe poziții corespunzătoare sunt egale între ele.

A ∈ M m, n( R)
B∈ M p ,q ( R )

{
m= p(nr . de linii)
A=B n=q(nr . de coloane)
⇒
a i , j =bi , j

Operații cu matrice
1. Adunarea matricelor
Fie A,B∈ M m , n ( C )
Definim C=A+B∈ M m , n ( C )
c i , j=a i , j +b i , j(se adună elem. de pe pozițiile corespunzătoare)
Proprietăți:
 Adunarea matricelor este comutativă.
A+B=B+A
 Adunarea matricelor este asociativă.
(A+B)+C=A+(B+C)
 Adunarea matricelor admite matricea nulă ca element neutru.
A+O=O+A=A
 Orice matrice A∈ M ( C ) are un opus, notat -A, astfel încât:
m, n

A+(-A)=O
2. Înmulțirea matricelor cu numere
A∈ M ( C ), x∈ R
m, n

Definim D= x ∙ A ∈ M ( C ) m, n

d =x ∙a (nr. x se înmulțește cu toate elementele matricei A)

i, j i,j

Proprietăți:
 x ∙( A +B)= x ∙ A + x ∙ B

 ( x + y )∙ A=x ∙ A+ y ∙ A

3. Înmulțirea matricelor
Se numește înmulțirea matricelor A∈ M ( R ) și B∈ M ( R ) o matrice
m, n n, p

notată A ∙ B ∈ M ( R ) ale cărei elemente se obțin prin adunarea

m, p

produselor dintre elementele situate pe liniile primei matrice cu

elementele situate pe coloanele matricei a doua .
A¿ ( a ) ∈ M ( R )
i,j m, n

B¿ ( b ) ∈ M ( R )
i,j n, p

A∙ B=C=c ∈ M ( R ) i, j m,p
n

ci,j = ෍ ai,k bk,j

k=1

Observații:
Produsul AB a două matrice se poate efectua doar dacă
numărul de coloane ale lui A este egal cu numărul de linii ale lui B.
 ( )( )
a1,1 a 1,2 a 1,3 b1,1 b1,2 b 1,3
a2,1 a 2,2 a 2,3 b2,1 b 2,2 b 2,3 =¿
a3,1 a 3,2 a 3,3 b3,1 b3,2 b 3,3

( )
a1,1 ∙ b1,1 + a1,2 ∙b 2,1+ a1,3 ∙ b3,1 a1,1 ∙ b 1,2+ a1,2 ∙b 2,2 +a1,3 ∙ b3,2 a1,1 ∙b 1,3 +a1,2 ∙ b2,3 +a 1,3 ∙ b3,3
a2,1 ∙ b1,1 + a2,2 ∙b 2,1+ a2,3 ∙ b3,1 a2,1 ∙ b 1,2+ a2,2 ∙b 2,2 +a2,3 ∙ b3,2 a2,1 ∙b 1,3+ a2,2 ∙ b2,3 +a 2,3 ∙ b3,3 Proprietăț
a3,1 ∙ b1,1 + a3,2 ∙b 2,1+ a3,3 ∙ b3,1 a3,1 ∙ b 1,2+ a3,2 ∙b 2,2 +a3,3 ∙ b3,2 a3,1 ∙b 1,3 +a3,2 ∙ b2,3 +a 3,3 ∙ b3,3
i:
 Înmulțirea matricelor nu este comutativă.
A∙ B ≠ B ∙ A
 Înmulțirea matricelor este asociativă.
A∙ ( B ∙ C ) =( A ∙ B ) ∙ C
 Matricea I neste element neutru pentru înmulțirea matricelor.
A∙ I n =I n ∙ A= A
 ( A ∙ B)=t B ∙ t A unde t A -transpusa matricei A și reprezintă matricea obținută
t

prin schimbarea liniilor în coloane

 Formulele de calcul prescurtat în care apar matrice sunt adevărate dacă și
numai dacă matricele comută între ele.
( A+ B ¿2= A 2+2 AB+ B 2 ⇔ AB=BA

Determinanți
Definiție
Se numește determinantul unei matrice pătratice de
dimensiune n∈ N , n ≥ 2 un număr notat
det A= ∑ ¿ ¿
σ ∈Sn

 Regula lui Saruss

( )=xbp+anz+myc-(mbz+xnc+ayp)
x y z
det A= a b c
m n p
x y z
a b c

 Regula triunghiului

( )=xbp+myc+anz-(mbz+ayp+xnc)
x y z
det A= a b c
m n p

Proprietăți
 1. În orice determinant proprietățile referitoare la linii sunt
adevărate și pentru coloane.
2. det A=det( A ¿ t

3. det(AB)=det A∙det B
4. det( A ¿=¿(det A ¿ ¿
n n

5. Dacă A∈ M ( C ) ⇒matricea A verifică relația

2

unde tr A- urma matricei A=suma

A2−(tr A) A +(det A)I 2=O2
elementelor de pe diagonala principală
6. Dacă un determinant are o linie 0, atunci determinantul este
egal cu 0.

| |=0 (
a b c
0 0 0 L2=0 ¿
x y z
7. Dacă un determinant are 2 linii egale, atunci determinantul
este egal cu 0.

| |=0 (L =L )
a b c
a b c 1 2
x y z
8. Dacă într-un determinant o linie este combinația algebrică a
cel puțin alte două linii, atunci determinantul este egal cu 0.

| |=0 (L =2L + 3L )
a b c
m n p 3 1 2
2 a+3 m 2 b+ 3 n 2 c +3 p
9. Dacă un determinant are două linii proporționale, atunci
determinantul este egal cu 0.

| |=0 (L =2L )
a b c
2a 2b 2c 2 1
x y z
10. Dacă într-un determinant se schimbă 2 linii între ele, atunci se
schimbă semnul determinantului.

| |=-| |
a b c m n p
m n p a b c
x y z x y z

11. Într-un determinant se poate scoate factor comun o valoare de

pe o linie.

| || |
a b c a b c
tm tn tp =t m n p
x y z x y z
12. Determinantul unei matrice triunghiulare este egal cu
produsul elementelor de pe diagonala principală.

| || |
a b c d a 0 0 0
0 x y z b x 0 0
= =a ∙ x ∙ m∙ t
0 0 m n c y 0 0
0 0 0 t d z n t

13. Valoarea unui determinant rămâne aceeași dacă la una dintre

linii se adună/scade o altă linie, înmulțită eventual cu un număr.

| || |(L +4L )
a b c a+ 4 x b+ 4 y c+ 4 z
m n p= m n p 1 3
x y z x y z

14. Dacă o linie este exprimată ca o sumă, atunci determinantul se

poate scrie ca sumă a doi determinanți.

| |=| |+| |
a b c a b c a b c
x +t y +u z + v x y z t u v
m n p m n p m n p

15. Orice determinant se poate „dezvolta” după o linie.

| |
a b c
m n p =a ∙(−1)
x y z
1 +1 n
y | pz|+b ∙(−1) |mx pz|+ c ∙(−1) |mx ny|
1+2 1+3

Aplicații ale determinanților în geometrie

1. Ecuația unei drepte determinate de 2 puncte.
A(xA,yA), B(xB,yB)

| |
x y 1
Ecuația drepte AB este Δ=0 , Δ= x A yA 1
xB yB 1
2. Coliniaritatea a 3 puncte.
A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC)

| |
xA yA 1
A,B,C sunt coliniare⇔ Δ= x B yB 1 =0
xC yC 1
3. Aria unui triunghi.
Fie △ ABC cuA(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC)
 | |
xA yA 1
| Δ|
A △ ABC = ; Δ= x B y B 1
2
xC yC 1

Matrice inversabilă.
Inversa unei matrice
Definiție:
Spunem că matricea A∈ M n (C) este inversabilă dacă există o matrice
−1
A ∈ M n (C)astfel încât A∙ A = A ∙ A=I n.
−1 −1

În acest caz, matricea A−1 ∈ M n ( C ) se va numi inversa matricei A∈ M n ( C ) .

Teoremă
Matricea A∈ M n (C) este inversabilă⇔ det(A)≠ 0.
Determinarea inversei unei matrice
Etapa 1- se verifică dacă matricea este inversabilă ⇔ det(A)≠ 0.
Etapa 2- se calculează transpusa matricei A.
Etapa 3- se calculează matricea adjunctă, matrice formată din
complemenții algebrici asociați elementelor matricei transpuse.

( )
d 1,1 d 1,2 ⋯ d1 , n

Matricea adjunctă este notată A¿ = d 2,1 d 2,2 ⋯ d2 , n

, di , j reprezintă
⋮ ⋮ ⋯ ⋮
d n ,1 d n ,2 ⋯ dn, n

complementul algebric asociat elementului a din cadrul matricei i,j

compuse.
di,j=¿determinantul obținut prin eliminarea liniei i și a coloanei j din
cadrul matricei transpuse.
1
Etapa 4- se calculează matricea inversă A = det A ∙ A
−1 ¿

Rangul unei matrice

Definiție:
Se numește rangul unei matrice dimensiunea celui mai mare
determinant diferit de 0, determinant obținut din elementele acelei
matrice, cu păstrarea poziționării acestora.
Calculul rangului unei matrice
1. Dacă matricea este pătratică, se calculează determinantul matricei.
Dacă det A≠0 atunci rangul matricei este dat de dimensiunea
matricei(nr. de linii=nr. de coloane=rang)
2. Dacă matricea nu este pătratică sau este pătratică dar det A=0,
atunci rangul matricei va fi mai mic sau egal decât minimul dintre
numărul de linii și coloane.

( ), det A=0
1 2 3
A= 2 1 −1 ⇒rang A <3 ⇒ rang A ≤ 2
3 3 2
Se alege un ,,minor" diferit de zero.
Se începe cu ,,minorii" de ordin întâi (un element al matricei).
Dacă toate elementele matricei sunt egale cu zero, atunci
rangul matricei va fi zero.
Se alege un minor de ordin doi, obținut prin ,, bordarea"
minorului de ordin 1 ales anterior.
Dacă toţi minorii de ordin doi construiți prin bordare sunt
zero, atunci rangul matricei este 1.
Dacă există un minor de ordin doi diferit de zero, atunci
rangul matricei este cel puțin doi, și se continuă calculul cu minori
de ordin trei, obținuți prin bordarea minorului de ordin doi diferit
de zero găsit anterior .
Δ 1= |12 21|=−3 ≠ 0 ⇒rang B ≥2 ⇒rang B=2