Dacă se consideră numai datele care caracterizează fenomenul în luna a treia se obţine un tabel de

forma           3 110 3 200 sau       110 , 3 200 numit tabel matriceal coloană. Aşadar, prin
organizarea unor date legate de un fenomen în asemenea tabele matriceale, se stabileşte de fapt o
corespondenţă între poziţia ocupată de un număr din tabel şi valoarea acestuia. Poziţia numărului din
tabelul matriceal este uşor de identificat printr-o pereche ordonată de numere naturale i, j care arat  ă
că numărul se află pe linia i şi pe coloana j a tabelului. Generalizarea unei astfel de corespondenţe,
făcându-se abstracţie de natura materială a datelor folosite, conduce la introducerea unei noi noţiuni
matematice.  DEFINIŢIE  Fie  * m, n N şi N N m n   1, 2, ..., m , 1, 2, ..., n    şi C mulţimea
numerelor complexe. Se numeşte matrice de tipul m, n cu elemente numere complexe, o funcţie A m n
  ij m n : , NN C     A i, j a , i , N N j . Valorile a ale func ij  C ţiei A se numesc elementele
matricei A. Matricea A se poate reprezenta sub forma unui tablou dreptunghiular cu m linii şi n coloane,
astfel: 11 12 1j 1n 21 22 2 j 2n i1 i2 ij in m1 m2 mj mn a a ... a ... a a a ... a ... a ... ... ... ... ... ... A . a a ... a ...
a ... ... ... ... ... ... a a ... a ... a        Datorită acestei reprezentări, în loc de matrice de tipul m, n se 
poate spune matrice cu m linii şi n coloane. Elementul a , i , j se afl ij m   N Nn ă la intersecţia liniei i
(primul indice) cu coloana j (al doilea indice). Prescurtat, matricea A se notează        ij 1im 1jn A a
sau     ij m n A a . Mulţimea matricelor de tipul m, n cu elemente numere complexe, se no-  tează
Mm,n   C . În mulţimea Mm,n C se disting câteva submulţimi importante:  Elemente de calcul
matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE 19 • Mm,n R  mulţimea matricelor de tipul m, n
cu elemente numere  reale; • Mm,n Q  mulţimea matricelor de tipul m, n cu elemente numere 
raţionale; • Mm,n   Z  mulţimea matricelor de tipul m, n cu elemente numere  întregi. Între aceste
mulţimi de matrice există relaţiile: MM MM m,n ZQRC   m,n   m,n   m,n   CAZURI
PARTICULARE DE MATRICE: Fie matricea        Mm,n C ij m n A , A a . 1. Dacă n 1,  matricea A este
de tipul m, 1 şi se numeşte matrice coloană:              11 21 m1 a a A . ... a 2. Dacă m 1,
matricea A este de tipul  1, n  şi se numeşte matrice linie: A  a a ... a . 11 12 1n  3. Dacă m n, se ob 
ţine o matrice de tipul n, n  şi se numeşte matrice pătratică de ordinul n. Aceasta are reprezentarea
următoare:        11 12 1n 21 22 2n n1 n2 nn a a ... a a a ... a A . ... ... ... ... a a ... a Sistemul ordonat
de elemente a , a , ..., a se nume 11 22 nn  şte diagonala principală a matricei A, iar sistemul ordonat de
elemente a , a , ..., a 1n 2 n 1 n1   se numeşte diagonala secundară a matricei A. Suma elementelor de
pe diagonala principală a matricei A se numeşte urma matricei A şi se notează Tr A  . Mulţimea
matricelor pătratice de ordinul n cu elemente numere complexe se notează Mn   C . 4. Matricea de
tipul m, n cu toate elementele egale cu zero se  numeşte matricea nulă şi se notează O . m, n 
Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE 20 EGALITATEA MATRICELOR Fie
matricele           Mm,n C ij m n ij m n A,B , A a ,B b .  DEFINIŢIE  Matricele A şi B se numesc
matrice egale, dacă a b pentru fiecare ij ij  i 1, 2, ..., m ,   j1, 2, ..., n .  Problemă rezolvată  Să se
determine a, b, x, y, m R astfel încât să aibă loc egalitatea de matrice A  B, pentru:            
       2 xyx a 5i 2b 1 1 mi 7 A , B . 2322 31 6 Soluţie Din egalitatea a b 11 11  rezultă 2 a 5i 1 mi. 
 Aplicând egalitatea a două numere complexe se obţine  2 a 1 şi m 5,  deci a 1, 1 , m 5.    Din
egalitatea a b 12 12  rezultă 2b 1 7   şi b 3.  Egalităţile a b 21 21  şi a b 22 22  conduc la relaţiile 
 x y 2 3 31 şi   x 2 2 6. Se obţine x 2  şi y 3.   OBSERVAŢII 1. Folosind proprietăţile relaţiei de
egalitate pe mulţimea C, relaţia de egalitate pe mulţimea Mm,n C are următoarele proprietăţi: • A A, A
  Mm,n C (proprietatea de reflexivitate); • dacă A  B, atunci B A, A, B   Mm,n C
(proprietatea de simetrie); • dacă A  B şi B C, atunci  A C, A, B, C   Mm,n C (proprietatea de
tranzitivitate). 2. Dacă matricele A, B nu sunt egale, se scrie A  B. OPERAŢII CU MATRICE 2.1. ADUNAREA
MATRICELOR Fie matricele           Mm,n C ij m n ij m n A,B , A a ,B b .  DEFINIŢII  Se
numeşte suma matricelor A şi B, matricea     ij m n C c ale cărei elemente sunt date de egalităţile: c a
b , oricare ar fi ij ij ij   i 1, 2, ..., m   şi j1, 2, ..., n .  Suma matricelor A şi B se notează A  B. 2 
Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE 21  Operaţia prin care oricăror
două matrice din mulţimea Mm,n C li se asociază suma lor se numeşte adunarea matricelor.  Exemple
1. Dacă            12i A 1 2 3 5 şi            4 3 2i B , 2 3 3 5 atunci           3 1i A
B . 1 1 2. Dacă          2 104 A 2 5 13 şi            1 12 2 B , 2 23 4 atunci:         
102 2 A B . 032 1 PROPRIETĂŢI ALE ADUNĂRII MATRICELOR P1. Adunarea matricelor este comutativă: A
   B B A, A, B M m,n C. Într-adevăr, dacă         ij m n ij m n A a , B b , atunci     ij ij
m n AB a b şi     ij ij m n B A b a . Deoarece adunarea numerelor complexe este operaţie
comutativă, rezultă că a b b a , i 1, 2, ..., m ij ij ij ij      şi j1, 2, ... n .  Aşadar, A  B B A. P2.
Adunarea matricelor este asociativă:    A      B C A B C , A, B, C . Mm,n C Într-adevăr, dacă 
        ij m n ij m n ij m n A a , B b , C c , folosind asociativitatea operaţiei de adunare a
numerelor complexe se obţine succesiv:    ij ij  ij  ij ij ij   mn mn m n AB C a b c a b c       
     ij ij ij     m n a b c A B C.       P3. Matricea nulă O este element neutru pentru
adunarea m,n matricelor: m,n m,n  ij m n A O O A A, A a .      Într-adevăr,          A  
     O a 0 a A 0 a O A. m,n ij mn mn ij ij m n m,n P4. Pentru orice matrice A  Mm,n C există
matricea A '    ij m n A a ,     astfel încât A    A' A' A O . m,n Matricea A se numeşte
opusa matricei A.  Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE 22  Exemplu
Dacă         1 2 3i A , 2 50 atunci opusa ei este 1 2 3i A . 2 50              OBSERVAŢII 
Dacă A,B ,  Mm,n C atunci suma A  B se notează A  B şi se numeşte diferenţa matricelor A şi B. 
Operaţia prin care oricăror două matrice A, B  Mm,n C li se asociază diferenţa lor se numeşte
scăderea matricelor.  Exemplu Dacă         1 1 A 1 2 şi           3 4 B , 3 2 atunci       
                   1 31 4 4 5 A B . 13 2 2 4 4 2.2. ÎNMULŢIREA MATRICELOR CU
SCALARI Fie        Mm,n C ij m n A ,A a şi k .  C  DEFINIŢII  Se numeşte produsul dintre scalarul
k şi matricea A, matricea     ij m n B b ale cărei elemente sunt date de egalităţile b ka , ij ij   i 1, 2,
..., m ,   j1, 2, ..., n .  Produsul dintre matricea A şi scalarul k se notează kA.  Operaţia prin care
fiecărei perechi k, A   C C Mm,n   i se asociază matricea kA se numeşte operaţia de înmulţire a
matricelor cu scalari.  Exemplu Fie k i  şi 1 i 2i A . 1 2i 0 2           Atunci i1 2 iA . 2 i 0 i2    
       REŢINEM! • Pentru a înmulţi o matrice cu un scalar, se înmulţeşte fiecare element al matricei
cu acel scalar. PROPRIETĂŢI ALE ÎNMULŢIRII MATRICELOR CU SCALARI Ţinând seama de proprietăţile
operaţiilor de adunare şi înmulţire a numerelor complexe, se verifică următoarele proprietăţi ale
înmulţirii matricelor cu scalari: P1. 1 A A, A ;   Mm,n C  Elemente de calcul matriceal şi sisteme
de ecuaţii liniare • II. MATRICE 23 P2.              A A, , , A ; C C Mm,n   P3.    
     A A A, , , A ; C C Mm,n   P4.          A B A B, , A, B ; C C Mm,n   P5.  
 A O 0 m,n sau A  O . m,n 2.3. ÎNMULŢIREA MATRICELOR Fie matricea  ijm n A a   şi matricea 
ijn p Bb .    DEFINIŢIE  Se numeşte produsul matricelor A, B (în această ordine), matricea  ijm p C
c   ale cărei elemente sunt date de egalităţile: n ik i1 1k i2 2k in nk ij jk j 1 c a b a b a b ab ,       
   i 1, 2, , m ,    k 1, 2, , p .    Produsul matricelor A şi B se notează A B sau AB. Operaţia
prin care fiecărei perechi de matrice A, B   M M m, n C C  n, p   i se asociază matricea AB  Mm, p
C se numeşte înmulţirea matricelor.  OBSERVAŢII ŞI PRECIZĂRI