Funcţii

Fie . Gf = {(a, f(a)) aA} este graficul lui f

Un punct
Intersectia graficului functiei cu axele :
se obtine rezolvand ecuatia ; daca radacina

Def. Fie f:AB şi g:BC. Atunci definim functia g compusa cu f, prin ,

.
Def. O funcţie f:AB se numeşte inversabilã dacã existã o funcţie g:BA astfel încât (g◦f)(x) = x , şi
(f◦g)(x) =y, .Notam pe g cu (inversa lui f)

Operaţii cu numere reale

Puteri naturale ale numerelor reale
(-a)2n = +a2n; (-a)2n+1 = -a2n+1
aman = am+n; am:an = am-n, a  0

ambm=(ab)m; am:bm = , b  0;

, a  0;

(am)n = amn = (an)m;

a0 = 1, a  0; 0n = 0, n  0, nN.
Identitãţi fundamentale
a2 – b2 = (a – b)(a + b)
;
;
a – b = (a – b)(a + ab + b ); a3 + b3 = (a + b)(a2 – ab + b2)
3 3 2 2

Radicali. Proprietãţi
;

;
;

;
expresia conjugata

Modulul unui numãr real

Proprietãţi:  x,yR, avem:

 ;
;
 sau ;

1
 >0  ;

;
Ecuaţia si functia de gradul II
Rezolvarea ecuatiei ax + bx + c = 0, a,b,cR, a  0 :
2

 = b2 – 4ac . Daca  > 0, solutiile sunt , ,

Daca solutiile sunt

Daca ecuatia nu are solutii
Semnul funcţiei de gradul II f:RR, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,cR
Daca  > 0: a  0, x1 < x2 , radacinile
x - x1 x2 +
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

Daca  = 0, x1 = x2 , radacina dubla

x - x1 = x2 +
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

Daca  < 0
x - +
f(x) semnul lui a

Graficul funcţiei f:RR, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,cR este o parabolã ce are varful V
Maximul sau minimul funcţiei de gradul II
Dacã a > 0, f are valoarea miniam egal cu , ce se realizeazã pentru =

Dacã a < 0, f are valoarea maxima egal cu , ce se realizeazã pentru =

Intervale de monotonie pentru funcţia de gradul II

Dacã a > 0, funcţia f este descrescãtoare pe intervalul şi crescãtoare pe intervalul .

Dacã a < 0, funcţia f este crescãtoare pe intervalul şi descrescãtoare pe intervalul .

Relatiile lui Viete pentru ecuatia de gradul II:

Logaritmi
Def. , unde si ,
Proprietãţi:
logaa = 1; loga1 = 0
2
x>0 şi y>0  logaxy = logax + logay;
x>0 şi y>0  loga = logax – logay;

Formula de schimbare a bazei logaritmului:

Monotonia functiei logaritmice: a>1 şi 0<x<y  logax < logay;

şi 0<x<y  logax > logay
Analizã combinatorie
Permutãri Se numesc permutãri ale unei mulţimi A cu n elemente toate mulţimile ordonate care se pot forma cu
cele n elemente ale lui A . Numãrul permutãrilor a n elemente, nN*, este
Pn=123…n = n!; 0! = 1
n! = (n – 1)!n (recurenta factorialului)
Aranjamente Se numesc aranjamente a n elemente luate câte k (kn) ale unei mulţimi A cu n elemente, toate
submulţimile ordonate cu câte k elemente care se pot forma din cele n elemente ale mulţimii A. Se noteazã .
Numãrul aranjamentelor a n elemente luate câte k este:
= = n(n – 1)…(n – k + 1), .
Combinãri Se numesc combinãri a n elemente luate câte k (kn) ale unei mulţimi A cu n elemente toate
submulţimile cu câte k elemente, care se pot forma din cele n elemente ale mulţimii A. Se noteazã si
= ,
Progresii
Progresii aritmetice: Se numeşte progresie aritmeticã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare termen,
începând cu a2, se obţine din cel precedent prin adãugarea unui numãr constant numit raţia progresiei care se
noteaza r. Cu Sn se noteaza suma primilor n termeni.
an = an-1 + r, n2
an = a1 + (n – 1)r, n1

Trei numere a,b,c, luate în aceastã ordine, sunt in progresie aritmeticã daca
Progresii geometrice: Se numeşte progresie geometricã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare termen,
începând cu a2, se obţine din cel precedent prin înmulţirea acestuia cu un acelaşi numãr q (q0;1;-1) numit raţie.
an = qan-1, n2
an = a1qn-1, n1
Sn =
Trei numere pozitive a,b,c, luate în aceastã ordine, sunt in progresie geometrica, daca
Matrice

Matricea este un tablou (m linii, n coloane) de numere reale. AMm,n(R)

Douã matrice A,BMm,n(R) sunt egale dacã şi numai dacã aij = bij (i,j) (egalitate element cu element)
Operaţii cu matrici:
Adunarea

3
Fie A,BMm,n(R) atunci C = A + BMm,n(C) unde cij=aij + bij  (i,j), este suma lor.
Proprietãţi : comutativitate, asociativitate, elementul neutru este matricea nula 0, opusul lui A este –A
Înmulţirea cu scalari
Fie AMm,n(R) şi R atunci B=AMm,n(R) unde bij=aij (i,j), este produsul matricei A cu scalarul .
Transpusa unei matrici
Fie AMm,n(R) atunci tAMm,n(R) unde taij = aji, (i,j) (scriem liniile coloane, iar coloanele linii)
Înmulţirea matricelor

Fie AMm,n(R) şi BMn,p(R) atunci C=ABMm,p(R) unde , (i,j), este produsul lor

Proprietãţi: asociativitate, element neutru-matricea unitate ,

(A+B)C = AC + BC si A(B+C) = AB + AC.

Determinanţi
Determinantul de ordinul 2:
Determinantul de ordinul 3:

Inversa unei matrice

Teorema. O matrice patratica este inversabila are determinantul nenul
este inversa lui A matricea unitate
Inversa unei matrice, daca exista, e unica.
Algoritmul de inversare a unei matrice patratice
1. Se calc, detA. Daca e nul, A nu e inversabila. Daca , A e inversabila.
2. Se scrie transpusa lui A (scriem liniile ca si coloane):
3, Pe transpusa, calculam complementii algebrici
4. Acesti complementi formeaza matricea adjuncta,
5. Acum
Ecuatii matriceale
Ec. ; Daca exista , atunci la stanga
Ec. ; Daca exista , atunci la dreapta

Sisteme Cramer de 3 ecuatii cu 3 necunoscute

Notatii: , coloana termenilor liberi,

Sistemul se poate scrie

Daca , sistemul este Cramer si are solutie unica , ,

4
 unde se obtine inlocuind in coloana lui x (adica prima coloana) cu coloana termenilor liberi, etc.

Relaţii metrice în triunghi

Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic
dreptunghic in A; AB=c, BC=a, AC=b
Teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2
Functii trigonometrice : , , ,

Relaţii metrice în triunghiul oarecare ABC

Teorema sinusurilor: ;
Teorema cosinusului: ; etc.
Funcţii trigonometrice
Funcţii trigonometrice: sin, cos:R[-1,1] ; tg:R\{(2k+1) }R ; ctg:R\{k}R
Formule trigonometrice

si

x 0 2
funcţia
sin x 0 1 0 -1 0

cos x 1 0 -1 0 1

x 0 2
funcţia
tg x 0 1 / 0 / 0

ctg x / 1 0 / 0 /

Elemente de geometrie analiticã

Distanţa dintre douã puncte A(x1,y1), B(x2,y2): AB =

5
Panta dreptei AB:

Coordonatele mijlocului M al segmentului AB:

Ecuaţia dreptei
Ecuatia generala: (d) : ax+by+c=0 sau
ecuaţia explicitã: (d) : y =mx + n (mR*, nR, m – panta)
Drepte paralele cu axele de coordonate:
O dreapta d Oy are ecuatia (d) : x = a, O dreapta d Ox are ecuatia (d) : y = a
Ecuaţia dreptei de pantã m, prin punctul Mo(xo,yo): y – yo = m(x – xo), (m0);
Ecuaţia dreptei determinatã de punctele A(x1,y2), B(x2,y2):
sau

Aria triunghiului ABC (A(x1,y1), B(x2,y2), C(x3,y3)): AABC = , unde

, (dacã  = 0 atunci A, B, C sunt coliniare)

Conditia de paralelism a dreptelor : si : este

Conditia de perpendicularitate a dreptelor : si : este

Distanţa de la punctul M(xo,yo) la dreapta (d): ax + by + c = 0

ANALIZÃ MATEMATICÃ
Limite de funcţii

, ;

si , dacã a > 1;

si , dacã 0 < a < 1

şi dacã a > 1;

şi dacã 0 < a < 1;

6
Def. Fie f:DR, xoD. f este continuã în xo, dacã
Funcţii derivabile

Def. Fie f:DR, xoD f’(x0) =

Dacã f’(x0)R, atunci y - f(x0) = f’(x0)(x – x0) este ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul
A(x0,f(x0));
Reguli de derivare
f,g:DR, f,g derivabile în xD:
(f + g)’(x) = f’(x) + g’(x);
(cf)’(x) = cf’(x), cR;
(fg)’(x) = f’(x)g(x) + f(x)g’(x)
dacã g(x)0, ;
dacã f:IJ, g:JR, f derivabilã în x0I şi g derivabilã în y0 = f(x0), atunci (gof)’(x0) = g’(y0)f’(x0);
Asimptote

Asimptote orizontale Dacã finit, atunci dreapta y=a este asimptota orizontala la +. Analog

la -

Asimptote oblice Dacã finit şi finit, atunci dreapta y = mx + n este

asimptotã oblicã la +. Analog la -

Asimptote verticale
Dacã ,  - punct de acumulare a lui D, atunci dreapta x= este asimptotã verticalã la stânga.
Dacã ,  - punct de acumulare a lui D, atunci dreapta x= este asimptotã verticalã la dreapta.
Primitive
Def. Fie funcţia f:JR, J – interval, F:JR este primitiva lui f, dacã F este derivabilã pe J şi F’(x) = f(x),xJ.
Se noteazã:
Proprietãţi ale primitivelor:
;

Integrale definite (F – primitivã a lui f)

Formula de integrare prin pãrţi:

Aplicaţii ale integralei definite

Aria subgraficului: aria , aria

Volumul corpului de rotaţie: