FORMULE BAC M2

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

(a+ b)2=a2 +2 ab+ b2

(a−b)2=a2−2 ab+b 2
2 2 2 2
(a+ b+c ) =a +b + c +2 ab+ 2 ac+2 bc

SUMĂ REMARCABILĂ

n(n+1)
1+2+3+....+n= ;
2

MODULUL UNUI NR. REAL

{ x , dacă x ≥ 0
Fie x ∈ R , atunci |x|= −x , dacă x< 0 .
Proprietati: |x|≥ 0, |x|=0 ⇔ x=0 ;
|x|=|−x| ; √ x 2=|x|; |x|≤ c și c>0 ⇔−c ≤ x ≤ c ;
|x|≥ c ⇔ x ∈¿ ∪ ¿ .

Partea întreagă și partea fracționară

Fie x ∈ R , x=[ x ] + { x }, unde [ x ]- se numește partea întreagă și este cel mai mare
numă r întreg mai mic sau egal cu x , { x } - se numește partea
fracționară egal cu x-[ x ].

PROGRESII ARITMETICE

Def: Se numește progresie aritmetică un șir de numere reale în care fiecare termen se
obține din termenul anterior adunând o constantă numită rație (r).

Proprietate :trei numere a,b,c sunt în progresie aritmetică adică .

an=a1+(n-1)r – formula termenului general

(a ¿ ¿ 1+a n)∙n
Sn= ¿ -suma primilor n termeni.
2

PROGRESII GEOMETRICE

1
Def: Se numește progresie geometrică un sir de numere reale în care fiecare termen se
obține din termenul anterior înmulțind cu o constantă numită rație (q).
Proprietate :trei numere a,b,c sunt în progresie geometrică cu termeni
pozitivi dacă b e medie geometrică între a și c adică .
b n=b1 ∙ q - formula termenului general
n−1

n
q −1
Sn=b1 , q ≠ 1 - suma primilor n termeni.
q−1

FUNCȚII

Punctul A(a,b) se află pe graficul funcției f dacă f(a)=b.

Punctele de intersecție dintre graficele a două funcții f și g

se rezolvă sistemul
Soluțiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie.
Inversa functiei f:
Dacă atunci
Intersecția cu Ox a graficului funcției f se rezolvă ecuația f(x)=0.
Dacă x e o soluție a ecuației f(x)=0 atunci punctul A(x,0) e un punct de
intersecție dintre axa Ox și graficul funcției f.
Intersecția cu Oy a graficului funcției f se calculează f(0) dacă 0 e în
domeniu de definiție.Punctul B(0,f(0)) reprezintă intersecția dintre axa Oy
și graficul funcției f.
In cazul în care 0 nu se află în domeniul de definiție al funcției,graficul
funcției nu taie axa Oy.

LOGARITMI

log a x=b ⇔ x=a , a> 0 , a ≠1 , b>0

b

Proprietăți log a x +log a y=log a (xy ¿¿)¿¿

x
log a x−log a y=log a
y
n 1
log a x =n log a x , log a x= log a x
n
n
log b x 1
log a x= , log a b= log a
log b a b

a =x ,
log x
a
log a a=1 , log a 1=0 ,
a> 0 , a ≠1 , b>0 , b ≠ 1

2
 PUTERI.PROPRIETĂȚI

, , , ,
0 1
a =1 , a =a , ∀ a> 0 ,a ≠ 1.

FORMULE COMBINATORIALE

1.Permutări de n se notează Pn

Pn=n! si reprezintă numarul de mulțimi ordonate ce se pot forma cu n elemente . n!=1 2

3 ............. n.
Atenție! 0!=1, 1!=1.

2.Aranjamente de n luate câte k se noteaza .

reprezintă nr de submulțimi ordonate de câte k elemente ce se pot forma

dintr-o mulțime cu n elemente.

3.Combinări de n luate câte k se notează .

reprezintă nr de submulțimi neordonate de câte k elemente ce se pot

forma dintr-o mulțime cu n elemente.

Numărul tuturor sumulțimilor unei mulțimi cu n elemente este 2n

Numărul submulțimilor cu câte k elemente ale unei mulțimi cu n elemente este .

PROBABILITĂȚI

Probabilitatea= , P<1.

NUMERE COMPLEXE

Mulțimea numerelor complexe ⸿={ z=a+bi/ a , b ∈ R , i 2=−1 }

3
z=a+bi ,a ,b ∈ R este forma algebrică a numărului complex, a=ℜ( z ) se
numește partea reală a numărului complex z , iar b=ℑ( z) se numește
coeficientul părții imaginare a numărului complex z.

1.Egalitatea a două numere complexe z 1=z 2 ⇔ ℜ ( z 1 )=ℜ ( z 2 ) și ℑ ( z 1 ) =ℑ ( z 2 ).

2. Conjugatul unui număr complex z = a−bi , a , b∈ R

3. Modulul unui număr complex |z|=√ a2 +b2

ECUAȚII

1. Ecuații iraționale
Rezolvarea unei ecuații de tipul √n f ( x)=g ( x ) , x ∈ D , presupune:
- stabilirea condițiilor de existență
- eliminarea radicalului prin ridicarea la pătrat, respectiv la puterea n, a ambilor
termeni ai ecuației
- verificarea soluțiilor.

2. Ecuații exponențiale
Dacă a f (x)=b , a>0 , a ≠1 , b>1 , atunci f ( x )=log a b.
Dacă a f (x)=ag (x) , a>0 , a ≠ 1, atunci f ( x )=g ( x ) .

3. Ecuații logaritmice
b
1.log a f ( x )=b ⇔ f ( x )=a , CE: a> 0 , a ≠1 , f ( x )>0
2.log a f ( x )=log a g ( x ) ⇔ f ( x ) =g ( x ) ,
CE:a> 0 , a ≠1 , f ( x )> 0 , g (x)>0 .

FUNCȚIA DE GRADUL DOI

2
f : R → R , f ( x ) =a x + bx+ c , a ≠ 0 , a , b , c ∈ R

Vârful parabolei este

1.

2. Puncte de extrem

-dacă f(x)= este valoare minimă iar x= punct de minim.

-dacă a < 0 f(x)= este valoare maximă iar x= punct de maxim.

4
Graficul funcției de gradul doi e tangent la axa Ox dacă are .

Graficul funcției de gradul doi e situat deasupra axei Ox dacă are

Relațiile lui Viette

Pentru ecuația de gradul doi cu rădăcini au loc relațiile:

Observatie
Ecuația cu rădăcini este unde iar .

VECTORI ÎN PLAN

Modulul vectorului este

Conditia ca doi vectori sa fie coliniari , :

Condiția ca doi vectori să fie perpendiculari ,
a ∙ c +b ∙ d=0
Dacă și atunci .
Dacă vectorul de pozitie al lui A este se mai
noteaza .

OPERAȚII CU VECTORI
Adunarea vectorilor:-regula triunghiului ⃗
AB + ⃗
BC=⃗AC
-regula paralelogramului AB+ AD=⃗
⃗ ⃗ AC .

TRIGONOMETRIE

5
 Ox- axa cosinusului
Oy- axa sinusului
-1 ≤ sin x ≤ 1
-1≤ cos x ≤ 1
formula fundamentală a trigonometriei.

x 0

sinx 0 1 0 -1 0

cosx 1 0 -1 0 1

tgx 0 1 - 0 - 0

ctgx - 1 0 - 0 -

funcţie impară.
cos funcţie pară.
funcţie impară
funcţie impară.

6
 GEOMETRIE
1 .Distanța ( lungimea ) dintre două puncte .

x−x A y−yA
=
x B−x A y B − y A
2.Ecuația dreptei AB : sau cu forma generală
ax +by +c =0.

3.Panta dreptei AB

-dacă știu două puncte panta este

−a
-dacă ecuația e sub forma ax+by+c=0 panta este m= b .

4.Condiția ca două drepte să fie

-papalele md =md
1 2

- perpendiculare md ∙ md =−1
1 2

5.Ecuația unei drepte când știu un punct A și panta m este

6. Mijlocul segmentului AB este de coordonate .

7.Condiția ca trei puncte A,B,C să fie coliniare .

7
8.Punctul de intersecție dintre două drepte se determină rezolvând sistemul
făcut de ecuațiile lor.

9.Aria triunghiului ABC este unde .

10.Aria triunghiului ABC= = =

2 2 2
b +c −a a + c −b2
2 2
11.Teorema cosinusului cos A= , cos B= ,
2 bc 2 ac
2 2 2
b +a −c
cos C= .
2 ba

12.Teorema sinusurilor unde R raza cercului

circumscris triunghiului .

INVERSA UNEI MATRICE

O matrice patratică e inversabilă dacă și numai dacă are

determinantul diferit de 0

 Inversei unei matrice : A-1= A

Inversa unei matrice A se notează A-1 și are proprietatea
AA-1=A-1A=In
Pentru calculul inversei se procedează astfel
-calculez determinantul matricei care trebuie să dea nenul
-calculez transpusa matricei A notată A t matrice care se obține din
matricea A schimbând liniile cu colanele ( adică linia1 devine col 1,
linia2 devine coloana 2, etc)
-calculez matricea adjunctă notată A formată din comlemenții algebrici
ai matricei A calculați în matricea transpusă.

- aflu inversa A-1= A .

SISTEME

Natura unui sistem

8
Un sistem poate fi:
 sistem incompatibil (adică nu are soluții)
 sistem compatibil (adică are soluții)
 compatibil determinat (adică are soluție unică)
 compatibil nedeterminat (adică are o infinitate de soluții).
Condiția ca un sistem să fie compatibil determinat
Un sistem e compatibil determinat dacă are determinantul diferit de 0.
Metoda lui Cramer-pentru rezolvarea unui sistem compatibil
determinat
Dacă A este matricea coeficienților și detA0 sistemul e compatibil

determinat și pot aplică regula lui Cramer adică x= , y= z=

,e.t.c … =det obținut din matricea A înlocuind coloana

coeficienților lui x cu coloana termenilor liberi ;analog , e.t.c.

ALGEBRĂ a XII-a

I. LEGI DE COMPOZIȚIE

PARTE STABILĂ
Definiție:Fie A o mulțime și ,,o” o lege pe mulțimea A. BA spunem că B e parte
stabilă a lui A în raport cu legea,,o” dacă atunci .
PROPRIETĂȚI:
ASCIATIVITATE : Fie A o mulțime și ,,o” o lege pe A .Spunem că legea e
asociativă dacă (x o y) o z = x o (y o z) .

COMUTATIVITATE :Fie A o mulțime și ,,o” o lege pe A .Spunem că legea e

comutativă dacă x o y = y o x .

ELEMENT NEUTRU : Fie A o mulțime și ,,o” o lege pe A .Spunem că legea are

element neutru dacă există astfel încât x o e = e o x = x .
Teoremă: Elementul neutru dacă exista e unic .

ELEMENTE SIMETRIZABILE : Fie A o mulțime și ,,o” o lege pe A care are

element neutru . Spunem că e simetrizabil dacă astfel încât
x o x’ = x’ o x = e în acest caz x’ se numește simetricul lui x .

9
Teoremă: Dacă x e simetrizabil simetricul lui x’ e unic .

II. POLINOAME
Fie K unul dintre corpurile ℚ , ℝ , ⸿ sau Z p , p prim. Dacă f ∈ K [ X ] atunci:
1) Forma algebrică a polinomului f
f =a n X + an−1 X +…+a 1 X + a0 , unde a n , a n−1 , an−2 , … . a1 ∈ K se numesc coeficienții
n n−1

polinomului f și a 0 termenul liber.

2) Gradul unui polinom
Dacă f =0 spunem că f are gradul −∞ , iar dacă
f =a n X + an−1 X +…+a 1 X + a0 , a n ≠ 0 spunem că f are gradul n , notat
n n−1

gradf=n.
Proprietăți: grad ( f + g ) ≤ max ( gradf , gradg ) , ∀ f , g ∈ K [ X ]
grad ( f ∙ g ) =grad f + grad g , ∀ f , g ∈ K [ X ] .
3) Teorema împărțirii cu rest Fie f , g ∈ K [ X ], g ≠ 0 și K un corp comutativ.
Atunci există și sunt unic determinate polinoamele q ,r ∈ K [ X ] astfel încât
f =g ∙ q+r cu grad r< grad g .
Observație Spunem că g divide pe f dacă există h ∈ K [ X ] astfel încât
f =g ∙ h .
4) Teorema lui B ezout´ Dacă f ∈ K [ X ] și a ∈ K , atunci a este rădăcină a lui
f ⇔ X −a/ f .
Restul împărțirii lui f la X −a este f ( a ) .
5) Descompunerea în ⸿[ X ] f =a n ( X−x 1 ) ( X−x 2 ) … ( X −x n ) .
` :
6) Relațiile lui Viete

∎ f =a X +bX + c , a ≠ 0 , cu x 1 , x 2 rădăcini , au loc relațiile:

2

−b
x 1+ x2=
a
c
x 1 ∙ x 2=
a
∎ f =a X +b X + cX +d , a ≠0 , cu 1 x 2 , x 3 rădăcini , au loc relațiile:
3 2 x ,
−b
x 1+ x2 + x 3=
a
c
x 1 ∙ x 2+ x 1 ∙ x 3 + x 2 ∙ x 3 =
a
−d
x 1 ∙ x 2 ∙ x3 =
a

FORMULE SUBIECTUL III

I.SUBIECTUL III 1
1. f e continua în a dacă f(a)

2. Definiția derivatei funcției într-un punct

10
3. Ecuația tangentei la grafic în punctul de abscisă a este
4. Panta tangentei la grafic în punctul a este
5.Rolul derivatei I
► Monotonie fie unde D interval f derivabila pe D
1) dacă atunci f e monoton descrescatoare pe D
2) dacă atunci f e monoton crescatoare pe D

► Punctele de extrem ale unei functii se determină rezolvând ecuația f ' ( x )=0 .
Dacă x o este punct de minim atunci f (x) ≥ f (x o )
x o este punct de maxim atunci f ( x)≤ f (x o ).
(se folosesc în rezolvarea inecuațiilor).

6. Rolul derivatei a II-a

► Convexitate,concavitate fie de două ori derivabilă pe [a,b]
1)daca atunci f e convexaă pe [a,b]
2)daca atunci f e concavă pe [a,b].

► Punctele de inflexiune ale funcției le determinăm rezolvând ecuația f '' ( x ) =0.

7. ASIMPTOTE
Asimptote verticale :

Dacă spunem că dreapta x=a asimptotă verticală la stanga

Dacă spunem că dreapta x=a asimptotă verticală la dreapta

Asimptote orinzontale

Dacă , spunem că dreapta y=a e asimptotă orizontală spre

analog la
Asimptote oblice y=mx+n , unde

f ( x) ( f ( x ) −mx ) ∈ R se numește asimptotă oblică spre ± ∞ .

m ¿ lim ∈ R¿, și n=xlim
x → ±∞ x →± ∞

Reguli de derivare:

11
Tabel cu derivatele funcţii uzuale Tabel cu derivatele funcții compuse

Derivata funcţiei inverse: f : I →J ⇒ f −1 : J →I

x0 ∈ I → y0 ∈ J
( f −1 ) ( y 0 )= ' 1
'

f ( x 0)

II SUBIECTUL III 2

12
1. F primitiva a lui f dacă
2. Dacă f e continuă atunci f admite primitive

3. Dacă atunci
4.Tabel cu integrale nedefinite

Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:

Formula de integrare prin părţi pentru integrale definite este:

Aria subgraficului unei funcţii Dacă este o funcţie continuă pozitivă

atunci avem:
Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă atunci avem:

13
.

14