Ecuaţia de stare a gazului ideal:

P·V=ν·R·T

P = presiunea gazului, în atm (1 atm = 760 mmHg = 760 torri = 1,013 ·105 Pa)
V = volumul gazului, în L 1 Pa=1 N/m2 ,
ν = numărul de moli de gaz, în moli
R = constanta universală a gazelor perfecte = 0,082 dm3 · atm / K · mol
T = temperatura, în K ( T = t + 273 )
1 J = 1 N*m

Relaţia dintre numărul de moli şi masă:

m
n= (1) n = numărul de moli
M m = masa
M = masa moleculară
m=n·M (2)

Relaţia se utilizează pentru transformarea masei în moli (1) sau a molilor în

masă (2)
Unităţile de măsură:
mol grame sau kmol kg
grame mol sau kg kmol

Relaţia dintre numărul de moli şi volum:

V = n · V0 V0 = volumul molar (volumul ocupat de un mol de gaz) =22,4 L

V = n · 22,4 (1)

V relaţiile se utilizează pentru transformarea molilor în volum

n= (2) (1) sau a volumului în moli (2)
22,4
Unităţile de măsură:

mol L sau kmol m3

L mol sau m3 kmol
Relaţia dintre masă şi volum:
m V
=
M 22,4

Densitatea relativă a unui gaz în raport cu un gaz de referinţă (d)

Gazul de referinţă poate fi: aerul, CO2, H2, N2, etc...

M
d=
Mgaz de referinţă

M = masa moleculară a substanţei necunoscute

Mgaz de referinţă = masa moleculară a gazului de referinţă (exemplu:

Maer = 28,9 g/mol

MN2 = 2·14 = 28 g/mol

Exemplu de exerciţiu: Să se identifice alcanul care are densitatea în raport cu

aerul egală cu 1,52.

Malcan = d · Maer
Malcan = 1,52 · 28,9
Malcan = 44 g/mol
Formula generală a alcanilor este CnH2n+2
Malcan = 12n + 2n + 2 = 14n +2
14n + 2 = 44
n=3
Alcanul are formula moleculară C3H8 şi este propanul

Densitatea gazelor
m
ρ=
V

ρ = densitatea gazului, în g/cm3

m = masa gazului, în g
V = volumul gazului, care trebuie în cm3 dacă densitatea are unitatea de măsură
g/cm3
Alte relaţii între unităţi de măsură:

1 kmol = 1000 moli 1 m3 = 1000 dm3 = 1000 L

1 mol = 1000 mmol (milimoli) 1 L = 1000 cm3
1 kg = 1000 g

Soluţii

O soluţie este un amestec omogen de două sau mai multe substanţe

Concentraţiile soluţiilor:

1. Concentraţia procentuală masică cp (c%) = cantitatea de

substanţă dizolvată în 100 grame de soluţie
md
C% = · 100 ms = md + msolvent
ms
În general solventul este apa.

md = masa de substanţă dizolvată, în g sau Kg

ms = masa de soluţie , în grame sau Kg

Atenţie! În ecuaţiile reacţiilor chimice se trec sau se calculează numai cantităţi de

substanţă dizolvată md

2. Concentraţia molară (cm, cM sau M )

(În variantele de bacalaureat se foloseşte de obicei simbolul M)

Concentraţia molară reprezintă numărul de moli de substanţă dizolvată la

un litru de soluţie
n
CM =
VS

CM = concentraţia molară (mol/L)

n = numărul de moli de substanţă dizolvată

VS = volumul soluţiei, în L
md
n=
M
 md
CM =
M · VS

Un exemplu de problemă:

Acidul butanoic este acidul gras care se găseşte în unt.

a) Scrieţi ecuaţia reacţiei acidului butanoic cu soluţie de hidroxid de sodiu.
b) Calculaţi volumul soluţiei de hidroxid de sodiu de concentraţie 1M necesar
stoechiometric pentru a neutraliza 17,6g acid butanoic.

Volumul soluţiei de NaOH de concentraţie molară 1M se calculează din relaţia

de calcul a concentraţiei molare
n
CM =
VS

Pentru a afla volumul de NaOH nu ştim numărul lui de moli (n). Acesta îl
calculăm de pe ecuaţie , în funcţie de masa de acid butanoic (17,6g)

88g 1 mol
CH3 – CH2 – CH2 – COOH + NaOH = CH3 – CH2 – CH2 – COONa +H2O
17,6g x moli

x = 0,2 moli NaOH

Ultima etapă: calculăm volumul de NaOH din concentraţia molară:

n 0,2
V= V= = 0,2 L soluţie NaOH
CM 1
 Noţiuni de tehnologie chimică : cu , ct şi η

Într-un proces industrial de obţinere a unei anumite substanţe apar şi

reacţii secundare. De asemenea, nu toată cantitatea de materie primă introdusă
se transformă. Uneori, se adaugă materie primă în exces, pentru obţinerea de
randamente maxime. (condiţii optime de lucru)
Substanţa pentru care se face reacţia poartă denumirea de produs util.

Exemplu de problemă:

Se alchilează benzenul cu propenă.

La obţinerea izopropilbenzenului, în vasul de alchilare se obţine un amestec
format din izopropilbenzen, diizopropilbenzen şi benzen nereacţionat, în raport
molar de 4:2:1.
a) Calculaţi raportul molar benzen : propenă la introducerea în proces.
b) calculează conversia utilă, conversia totală şi randamentul faţă de
materia primă transformată;
c) Calculaţi volumul de benzen (ρ=0,88 g/cm3 ), necesar obţinerii a 36 g
izopropilbenzen.

Se scriu ecuaţiile reacţiilor chimice:

C6H6 + C3H6 C6H5(C3H7) (1) 4:2:1 / · x

4x 4x 4x

C6H6 + 2 C3H6 C6H4(C3H7)2 (2)

2x 4x 2x

C6H6 C6H6 (3)

x x

Astfel: 4x = numărul de moli de materie primă (benzen)consumat în reacţia (1)

2x = numărul de moli de materie primă (benzen)consumat în reacţia (2)
x = numărul de moli de materie primă (benzen) rămasă netransformată

Numărul total de moli de materie primă (benzen) introdusă = 4x + 2x + x = 7x

Numărul de moli de propenă introdusă = 4x + 4x = 8x
a) raportul molar benzen: propenă la introducerea în proces = 7x : 8x = 7 : 8
b) Reacţia principală este prima reacţie, produsul util este izopropilbenzenul , se
formează în cantitatea cea mai mare.
De obicei se spune din problemă cine este produsul util

Conversia utilă se calculează cu relaţia:

Moli materie primă (benzen) transformaţi în produs util

Cu = · 100
Moli materie primă (benzen) introdusă

4x
Cu = · 100 = 57,14 %
4x + 2x + x

Conversia totală se calculează cu relaţia:

Moli materie primă (benzen) transformaţi în diferiţi produşi

Ct = · 100
Moli materie primă (benzen) introdusă

4x + 2x
Ct = · 100 = 85,71 %
4x + 2x + x

Randamentul , în cazul când au loc mai multe reacţii:

Cu 57,14
η= · 100 = · 100 = 66,66 %
Ct 85,71

c) Calculaţi volumul de benzen (ρ=0,88 g/cm3 ), necesar obţinerii a 36 g

izopropilbenzen.

mizopropilbenzen = 4x · 120 = 480x grame

480x = 36 x = 0,075

moli benzen introduşi = 7x = 7 · 0,075 = 0,525 moli benzen

masa de benzen = 0,525 · 78 = 40,95 grame
m m 40,95
ρ= V= V= = 46,53 cm3
 V ρ 0,88
Puritatea (p)

Pentru că nici materiile prime, nici substanţele rezultate nu sunt pure 100 % , în
calcule intervine şi puritatea, notată cu p
Cantitatea pură
p= · 100
Cantitatea impură

Cantităţile pure şi impure se pot exprima în mase, volume sau moli.

Atenţie! În ecuaţiile reacţiilor chimice se trec sau se calculează numai cantităţi
pure !

Randamentul faţă de cantitatea de produs rezultat:

Cp
η = · 100
Ct

Cp = cantitatea de produs obţinută practic (efectiv)

Ct = cantitatea de produs ce ar trebui să se obţină şi care se calculează
teoretic pe baza ecuaţiei reacţiei chimice

Atenţie! În ecuaţiile reacţiilor chimice se trec sau se calculează numai cantităţile

teoretice !

Un exemplu de problemă:

1. Scrieţi ecuaţia reacţiei propenei cu H2O ( H2SO4).

2. Calculaţi volumul de propenă (măsurat în condiţii normale) necesar reacţiei, ştiind
că s-au obţinut 4,8 kg propanol, la un randament de 80%.

Cantitatea de propanol de 4,8 Kg este cantitatea de produs obţinută

practic (Cp )
4,8 · 100
Aplic randamentul şi calculez Ct Ct = = 6 Kg propanol
80

Scriu ecuaţia reacţiei chimice şi calculez volumul de propenă (c.n) :

 22,4 m3 60 Kg
CH2=CH-CH3 + H2O CH3 – CH – CH3

OH

X m3 6 Kg

X = 2,24 m3 propenă

Alte observaţii:

- procentele molare sunt egale întotdeauna cu procentele volumetrice

- amestec echimolecular = număr egal de moli
Dacă numărul de moli este egal, atunci şi volumele sunt egale.
(dacă n1 = n2 , atunci V1 = V2 )

- un raport de mase se poate transforma într-un raport molar, fiecare

masă se împarte la masa moleculară a substanţei respective, apoi se
înmulţeşte cu un număr astfel încât sa dea valori întregi

- un raport de moli se poate transforma într-un raport masic, fiecare

număr se înmulţeşte cu masa moleculară a substanţei respective, apoi
se înmulţeşte cu un număr astfel încât sa dea valori întregi

Alte exerciţii:

a) Să se calculeze raportul masic de combinare a elementelor în butan:

Butanul are formula moleculară C4H10

Masa de carbon = 4 · 12 = 48 g
Masa de hidrogen = 10 · 1 = 10 g
Se raportează masele celor 2 elemente :

48 : 10 = 24 : 5

b) Să se calculeze raportul atomic de combinare a elementelor în butan:

atomi carbon = 4
atomi hidrogen = 10
se raportează atomii celor 2 elemente 4: 10 = 2 : 5