REGLAJUL GENETIC AL ACTIVITATII CELULARE

Reglajul genetic la procariote

Intr-o celula bacteriana exista intre 2000 si 3000 de gene care functioneaza dependent de
necesitatile celulei. S-au emis mai multe ipoteze care explica mecanismul prin care o celula bacteriana isi
regleaza activitatea metabolic.

Teoria operonului a fost elaborate de Jacob si Monod, pentru aceasta realizare primind prmiul
Nobel. Operonul este o unitate functionala alcatuita dintr-un promoter, un operator si mai multe gene
structural.

Promotorul este un mic segment de AND, format din cateva zeci de nucleotide, care serveste ca
loc de recunoastere pentru enzima AND-polimeraza, determinand astfel initierea transcriptiei. El este
localizat inaintea genei operatoare.

Operatorul este o regiune specifica a molecule de AND situate inaintea genelor structurale. Ei
sunt un fel de comutatori chimici care declanseaza sau nu activitatea genelor structurale.

Genele structurale contin informative genetic pentru sinteza unei catene polipeptidice necsare
celulei la un moment dat.

Genele reglatoare regleaza activitatea genelor structural prin intermediul unui semnal chimic
numit represor.

Reglajul genetic este de doua tipuri:

-inductibil-cand substanta care trebuie catabolizata interactioneaza cu represorul activ si il inactiveaza.

Represorul nu mai actioneaza asupra operatorului si genele structural incep sa functioneze, se
sintetizeaza astfel enzime care vor cataliza substratul. Procesul se realizeaza pana cand
concentratia substratului scade . Represorul ramane singur, devine active si blocheaza
activitatea intregului operon.

-represibil-cand represorul inactiv este activat in interactiune cu substanta sintetizata, care se numeste
corepresor. Represorul activat se cupleaza cu gena operatoare, blocand activitatea genelor
structurale care determina sinteza de enzime cu rol anabolizant. Deci produsul final ajuns la o
anumita concentratie, intervine in sistarea propriei lui sinteze.

Exista si un reglaj genetic prin retroinhibitie sau feed-back, care este mai simplu si mai rapid.
Mecanismul intervine to t in catabolism, produsul final actionand asupra primei enzime a caii

Metabolice, blocandu-i activitatea si astfel intreaga cale metabolica este blocata.

 Exemplu

-pentru sinteza aminoacilului izoleucina, pornind de la aminoacilul treonina, sunt necesare patru etape
intermediare succesive , catalizate de 5 enzime diferite ce sunt sintetizate de 5 gene structural diferite.
Cand s-a sintetizat o cantitate suficienta de izoleucina aceasta blocheaza gena operatoare sau se
cupleaza cu treonin-dezaminaza, prima enzima a caii metabolice si o inactiveaza .