DETERMINAREA CLDURII INTEGRALE DE DIZOLVARE

Cldura de dizolvare (efectul termic ce nsoete dizolvarea unei substane) depinde att de
natura substanei ce se dizolv ct i de natura solventului, de temperatur i de concentraia soluiei
obinute. Potrivit terminologiei obinuite, prin cldur integral de dizolvare se nelege efectul
termic care nsoete dizolvarea unui mol de substan ntr-o cantitate dat de solvent. Cldura
parial (diferenial) de dizolvare este efectul termic ce nsoete dizolvarea unui mol de substan
ntr-o cantitate de soluie att de mare nct modificarea concentraiei este practic nul. n cazul
proceselor care decurg la presiune constant sau la volum constant, cantitatea de cldur schimbat
cu mediul se numete efect termic izobar (Q
p
=H), respectiv izocor (Q
v
=U).
Dizolvarea unui mol de KCl n 400 moli ap, care se face cu un consum de 4404 cal, se
poate formula prin urmtoarea ecuaie termochimic:
KCl + 400 H
2
O = KCl (aq 400)
diz
H=4404 cal (1)
Potrivit legii schimbului de cldur, efectul termic al unui proces oarecare ce decurge n
calorimetru este dat de relaia:
Q=(m
1
c
1
+m
2
c
2
+m
3
c
3
) (2)
unde: - Q - efectul termic al procesului efectuat n calorimetru;
- m
1
, m
2
, m
3
- masa prilor metalice ce intr n componena calorimetrului, masa lichidului
calorimetric i respectiv masa poriunilor din piesele de sticl scufundate n lichidul calorimetric;
- c
1
, c
2
, c
3
- cldurile specifice ale materialelor de mai sus
- - variaia de temperatur.
Ecuaia de mai sus se poate scrie:
Q = W (3)
- W este echivalentul n ap al calorimetrului sau constanta calorimetric.
Pentru determinarea cldurii integrale de dizolvare etapele de lucru sunt:
1. stabilirea echivalentului n ap al calorimetrului;
2. determinarea efectului termic al dizolvrii prin msurarea variaiei temperaturii
calorimetrului n timpul procesului.
Echivalentul n ap al calorimetrului poate fi determinat experimental fie prin efectuarea n
calorimetru a unui proces chimic al crui efect termic este cunoscut, fie trecnd prin calorimetru o
cantitate cunoscut de energie electric i observnd variaia temperaturii calorimetrului. Cantitatea
de cldur necesar nclzirii calorimetrului cu este, conform legii lui Joule:
Q = W = 0,239 E I t (4)
de unde se deduce constanta calorimetric:
W =

t I E Q 239 . 0
(5)
n care:
E - tensiunea, V
I - intensitatea curentului, A
t - timpul, s;
W rezult n cal/grad i reprezint cantitatea de cldur necesar ridicrii temperaturii calorimetrului
cu un grad.
Msurarea temperaturii
Dup ce ansamblul calorimetric a fost pregtit, se pornete agitatorul i se ateapt 3 minute
pentru atingerea strii de echilibru termic, care se recunoate printr-un regim staionar al
temperaturii (care se urmrete la valoare practic constant, un timp de 4 - 5 minute nainte de
declanarea procesului). Se noteaz aceast valoare iniial
1
a temperaturii, dup care se poate
declana procesul studiat. Se observ c temperatura crete sau scade (dup cum procesul este
exoterm sau endoterm) la nceput mai repede i apoi din ce n ce mai ncet, odat cu evoluia
procesului, pentru ca dup un timp mai scurt (pentru amestecarea a dou lichide) sau mai
ndelungat (pentru dizolvarea unei substane solide) s rmn din nou constant. Se noteaz
aceast valoare final
f
a temperaturii i se verific dac ea rmne constant un timp, nc
4 - 5 minute. Se evalueaz variaia a temperaturii ca diferena:
=
f
-
i
(6)
Durata de observare a temperaturii poate fi mprit astfel n trei perioade: nainte de
declanarea fenomenului de studiat (citirea temperaturii iniiale), perioada iniial, ntre momentul
citirii temperaturii iniiale, perioada principal (n care are loc procesul studiat) i dup citirea
temperaturii finale, perioada final. Se poate ntmpla ns ca temperatura s nu rmn constant n
perioadele iniial i final ci s se observe o uoar cretere sau scdere a ei. n acest caz este
necesar s se fac anumite corecii, drept pentru care se citesc valorile temperaturii din minut n
minut pe durata celor trei perioade.
Variaia de temperatur obinut prin relaia (6) este corect numai n cazul ideal. n realitate
ea conine i contribuii datorate unor procese secundare ca evaporarea lichidului, frecarea
agitatorului de lichid i schimbul de cldur cu exteriorul, care, orict ar fi de redus, trebuie luat n
considerare. Toate aceste contribuii secundare trebuiesc eliminate din valoarea variaiei de
temperatur msurate pentru a obine valoarea ei corect, utilizabil n relaia (5). Pentru aceasta se
calculeaz o variaie de temperatur corectat,
*
, cu ecuaia:

*
= -
1
2

t t
t

_
,
+

_
,

1
]
1

i f
p
(7)
unde
- variaia de temperatur ntre prima i ultima citire din perioada principal;

_
,

i
- variaia de temperatur din perioada iniial raportat la durata aceleiai perioad;

_
,

f
- variaia de temperatur din perioada final raportat la durata aceleiai perioad;
t
p
- durata perioadei principale.
DESCRIEREA APARATULUI
Calorimetrul folosit n aceast lucrare este de tipul calorimetrelor adiabate cu manta izolant
termic. Calorimetrul este alctuit dintr-un vas Dewar fixat cu ajutorul unui inel de azbest (pentru a
evita pierderile de cldur prin contact) ntr-un vas de sticl, care la rndul lui este izolat cu
rumegu de lemn la exterior. Prin capacul calorimetrului ptrund n vasul Dewar un termometru, un
agitator i un nclzitor. Agitatorul este acionat de un motor care se poate regla cu un reostat.
Printr-un comutator nclzitorul calorimetrului poate fi conectat la o surs de curent continuu. Se
msoar intensitatea curentului din circuit i tensiunea la bornele rezistenei de nclzire.
MOD DE LUCRU
Scopul lucrrii este determinarea cldurii integrale de dizolvare la o temperatur apropiat
de aceea a camerei i la o concentraie final de 1 mol sare la 200 moli ap. n acest scop se
determin mai nti constanta calorimetrului i apoi variaia temperaturii provocat de
dizolvarea srii.
Se cntrete cu o precizie de 0,01 g o cantitate de sare fin pulverizat, suficient pentru a
obine o solutie de 1 mol sare la 200 moli ap i se echipeaz complet calorimetrul. Se introduc n
calorimetru 800 mL ap i se aeaz capacul calorimetrului prin care trec agitatorul, capetele
rezistenei de nclzire a calorimetrului i termometrul. Se pornete agitatorul astfel nct viteza de
rotaie a acestuia s nu fie prea mare pentru a nu nclzi apa din calorimetru. Viteza de agitare va fi
meninut constant pe tot timpul determinrilor.
Dup 10 minute, timp necesar ca toate prile calorimetrului s ajung la aceeai
temperatur, se trece la determinarea constantei calorimetrului. Se observ timp de 5 minute
temperatura, fcnd citiri din minut n minut. Se noteaz valoarea constant a temperaturii cu
1
. Se
nchide circuitul i se pornete cronometrul. n timpul nclzirii se citete temperatura din minut n
minut, intensitatea curentului i tensiunea la borne. Se ntrerupe nclzirea dup 5 minute Se
continu observarea temperaturii nc 5 minute dup ntreruperea nclzirii. Se noteaz temperatura
final constant cu
2
. Valorile obinute pentru diferena de temperatur (
2
-
1
= ), pentru
timpul t, intensitatea I i tensiunea E se introduc n relaia (5) i se calculeaz constanta
calorimetrului W. Dup ce s-a determinat W se trece la msurarea efectului termic al dizolvrii.
Fr a ntrerupe agitarea, se citete temperatura constant naintea dizolvrii,
1
. Se introduce sare
n calorimetru. Se nregistreaz temperatura dup dizolvare, notnd cu
2
temperatura final
constant. Diferena de temperatur
2
-
1
se noteaz cu . Produsul W = q este efectul
termic al dizolvrii celor m grame de sare. Pentru un mol de sare efectul termic al dizolvrii va fi:
Q
M
m
q = cal/mol
unde M este masa molecular a srii, m - masa de substan dizolvat i q - efectul termic al
dizolvrii.
REZULTATE
1.

t E I
W
239 . 0
= , cal/grad
2. q = W, cal
3. Q =
M
m
q, cal/mol
4. Se calculeaz constanta calorimetrului W i efectul termic la dizolvarea unui mol de sare cu
variaia de temperatur corectat
*
.
5. Se compar rezultatele.
Reactia exoterma este reactia care are loc cu degajare de caldura(ex. reactia de ardere)
CH4+2O2 -> CO2+2H2O+Q
C4H10 ->4CO2+5H2O+Q
C2H2 ->2CO2+H2O+Q
Rectia endoterma este reactia care are loc cu absorbtie de caldura.
CaCO3+Q ->CaO+CO2
CaCO3 ->CaO+CO2-Q
CaCO3+Q ->CaO+CO2
======================================================
Determinarea caldurii de reactie
Scopul lucrarii
Se determina efectul termic al reactiei de neutralizare a unui acid tare cu o baza tare si
efectul termic al unei reactii dintre un acid tare si o baza slaba.
Introducere
Caldura de reactie sau efectul termic reprezinta cantitatea de caldura absorbita sau degajata
in timpul unei reactii chimice. Ea depinde numai de starea initiala si de starea finala a sistemului
chimic, nu si de drumul parcurs de sistem n timpul evolutiei sale.
Caldura de reactie se determina n majoritatea cazurilor n conditii d 22222j97w e presiune
constanta, Qp, si mai rar n conditii d 22222j97w e volum constant, Qv, la o anumita temperatura.
Efectul termic izobar este:
(3.1)
Efectul termic izocor este:
(3.2)
DH si DU reprezinta entalpia de reactie si respectiv energia interna de reactie.
Procesele chimice izobare pot fi:
Exoterme: DH < 0 (sistemul cedeaza caldura mediului ambiant).
Endoterme: DH > 0 (sistemul absoarbe caldura de la mediul ambiant).
Efectele termice sunt denumite n functie de tipul reactiei pe care l nsotesc ca, de exemplu
caldura de neutralizare, caldura de hidroliza, caldura de ardere etc.
Caldura de neutralizare este efectul termic care nsoteste reactia unui acid tare cu o baza
tare.
, DH = -57.3 kJ/mol H2O (3.3)
(3.4)
si reducnd termenii asemenea se obtine:
DH = -57.3 kJ/mol H2O (3.5)
Deci caldura de neutralizare este cantitatea de caldura degajata la formarea unui mol de apa
din ionii sai hidratati. Ea are o valoare independenta de natura acidului tare si a bazei tari care
participa la reactie si este egala cu -57.3 kJ/mol H2O la temperatura de 293 K.
Daca la reactie participa acizi slabi si baze slabe, ca de exemplu:
(3.6)
(3.7)
efectul termic este mai mic dect -57.3 kJ/mol H2O datorita reactiei inverse de hidroliza a sarii
formate.
Acizii slabi si bazele slabe sunt disociati n ioni, n solutii apoase, n proportie mica:
(3.8)
(3.9)
si la echilibru se formeaza doar o fractiune dintr-un mol de apa.
Relatii de calcul
Caldura de reactie se determina experimental prin metoda calorimetrica. Se masoara variatia
de temperatura ntre starea finala tf si starea initiala a mediului n care se desfasoara reactia:
Dt = tf - ti (3.10)
Se calculeaza cantitatea de caldura absorbita de la sistemul de reactie sau cedata sistemului
de reactie:
Q = C Dt (3.11)
Capacitatea calorica C se calculeaza cu relatia:
(3.12)
n care m si c reprezinta masa (g) si caldura specifica (J/g.grd.) a fiecarei componente din sistem.
Deci: C = CC + CR = CC + mRcR (3.13)
CC - reprezinta capacitatea calorica a calorimetrului (ce include vasul calorimetrului, agitatorul si
termometrul) numita si constanta calorimetrului;
CR - reprezinta capacitatea calorica a sistemului reactant.
Rezulta:
Q = (CC + mRcR) Dt (3.14)
Deoarece caldura acceptata sau cedata de mediu este egala cu caldura cedata sau acceptata
de sistemul de reactie, caldura de neutralizare a este:
(3.15)
- numarul de moli de apa formati n reactie.
Pentru reactiile dintre un acid tare si o baza slaba efectul termic este:
(3.16)
unde an reprezinta fractiunea de mol de apa formata n timpul reactiei.
Observatie: Se neglijeaza efectul de hidroliza a sarii formate.
Aparatura
Calorimetru, agitator, termometru, pahare Berzelius, cilindru gradat.
Substante
Solutii apoase de HCl 1M, NaOH 0.5 M, NH4OH 0.5M
1. Determinarea constantei calorimetrului
Mod de lucru
Se introduc n vasul calorimetrului 50 ml apa (m1) distilata si se masoara temperatura initiala
t1 (C);
ntr-un pahar Berzelius se introduc 50 ml apa distilata (m2) si se ncalzeste pna la 60C (t2)
apoi se toarna n vasul calorimetric;
Se agita si se masoara temperatura din minut n minut. Cnd temperatura devine constanta se
noteaza valoarea ei t3.

Rezultate
Din datele experimentale obtinute se calculeaza constanta calorimetrului din ecuatia de
bilant material:
(3.17)
n care: m este masa probei (m= V x r); V - volumul; r - densitatea absoluta; -caldura specifica a
apei cu valoare medie egala cu 4.18 J/grd.mol.
Rezulta:
Cc=4.18 J/g.grd x 50g x = 209J/grd (3.18)
2. Determinarea caldurii de neutralizare a unui acid tare cu o baza tare
Mod de lucru
Se introduc n vasul calorimetric, 50 ml solutie NaOH 0.5 M masurati cu cilindrul gradat si se
masoara temperatura initiala t1.
Peste aceasta solutie se adauga 25 ml solutie 1 M HCl la aceeasi temperatura ti. Se agita si se
citeste temperatura finala tf, atunci cnd aceasta ramne constanta.
Se ntocmeste un tabel cu date experimentale si calculate:
Reactia chimica
Se calculeaza caldura din vasul de reactie cu ajutorul relatiei 3.14, deci:
Q = (Cc + macid cacid + mbaza cbaza) Dt (3.19)
n care "m" si "c" reprezinta masa, respectiv caldura specifica a solutiilor de acid si de baza.
Observatie: n calcule se introduc urmatoarele aproximari:
1. Solutiile fiind diluate se pot folosi densitatea si caldura specifica a solventului (apa).
2. Se neglijeaza variatia densitatii si a caldurii specifice n functie de temperatura n intervalul Dt,
considernd o valoare medie (; )
Se calculeaza numarul de moli de apa formati n reactie:
(3.20)
Se calculeaza caldura degajata la neutralizarea, DHneutralizare, cu relatia 3.15.
3. Determinarea caldurii de neutralizare a unui acid tare cu o baza slaba
Mod de lucru
Se procedeaza la fel ca la reactia dintre HCl si NaOH.
Observatie: Dupa terminarea fiecarei reactii vasele de sticla folosite se vor spala cu apa distilata.
Rezultate si calcule
Se ntocmeste un tabel cu date experimentale si calculate.
Se calculeaza cantitatea de caldura Q.
Se calculeaza efectul termic al reactiei, DH, tinnd seama de faptul ca pentru o astfel de
reactie se formeaza doar o fractiune de mol de apa, an.
Reac ia de combinare este reac ia chimic n care doi sau mai mul i reactan i se unesc formnd un
singur produs de reac ie. Formul general: A+B=AB
De exemplu: amoniac+acid clorhidric=clorur de amoniu( ipirig):NH 3+HCl=NH4Cl
=-================================================================
DETERMINAREA ENTALPIEI DE NEUTRALIZARE
Caldurile de reactie la presiune constanta Qp= H sunt chiar entalpiile de reactie
Procesul chimic in care sistemul reactant cedeaza caldura mediului exterior se numesc reactii
exoterme H< 0 iar cel in care sistemul absoarbe caldura din mediul exterior H>0 se numesc
reactii endoterme.
Principiul lucrarii Caldura de neutralizare a unui acid cu o baza reprezinta cantitatea de
caldura degajata la formarea unui mol de apa (H2O) dintr-un ion gram de protoni hidratati H3
+
O
si un ion gram de grupe hidroxil OH

.Pentru reactiile dintre acizii si bazele tari, in solutii apoase

diluate, entalpia de neutralizare are aceeasi valoare, egala cu -13,7 kcal/mol, sau 57,3kJ/mol
la 18
o
C (291 K) si 1 atm, indiferent de natura acidului si a bazei.
Asadar, la neutralizarea acizilor tari cu baze tari in solutie apoasa se produce practic reactia de formare a
unui mol de apa:

Aceasta deoarece acizii si bazele tari, fiind electroliti tari, sunt total disociati si prin
urmare rectia de neutralizare se poate scrie ca o reactie ionica. De exemplu:
( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( )
H Cl Na OH Na Cl H O
aq aq aq aq aq aq
+ + +
+ + + + +
2 1
(2)
in care, reducand termenii asemenea, rezulta ecuatia (l).

Cind acidul, baza sau ambele sunt electroliti slabi deci sunt partial disociati in solutie, entalpia de
neutralizare este mai mica, datorita energiei consumate pentru disocierea lor.
Scopul lucrarii este determinarea entalpiei de neutralizare pentru urmatoarele reactii:
HCl + NaOHNaCl + H
2
O (3)
H
2
SO
4
+2NaOHNa
2
SO
4
+ 2H
2
O (4)
HCl +NH
4
OHNH
4
Cl + H
2
O (5)
Aparatura si substante: calorimetru, cilindri gradati, solutii de HCl 1N, H
2
SO
4
1N, NaOH
0,5N si NH
4
OH 0,5N , termometru.
Aparatul cu ajutorul caruia se masoara efectele termice ale proceselor chimice si fizice in
conditii adiabatice, se numeste calorimetru. In laboratoarele de chimie generala se va folosi
drept sistem adiabat un pahar berzelius aflat intr-un vasul cilindric de protectie din polistiren
care asigura izolarea temica. In paharul de sticla se introduc solutiile si termometrul iar agitarea
mecanica se realizeaza miscand cu grija sistemul pentru uniformizarea temperaturii.
Modul de lucru. Se introduc in paharul de sticla al sistemului calorimetric 25 ml solutie
de HCl 1N si se citeste, dupa aproximativ 3 minute temperatura acestei solutii (t
i
) cu ajutorul
unui termometru. Se adauga 50 ml NaOH 0,5 N, la aceeasi temperatura, peste solutia aflata in
calorimetru. Din momentul amestecarii se urmareste variatia temperaturii pana cand ea devine
constanta si se noteaza valoarea ei (t
f
). Se procedeaza similar si pentru celelalte reactii de
neutralizare indicate mai sus, folosind urmatoarele volume de solutii :
25 ml solutie H
2
SO
4
1N si 50 ml solutie NaOH 0,5 N; sau
25 ml solutie HCl 1N si 50 ml solutie NH
4
OH 0,5 N.
Calcule si rezultate. Conform ecuatiei calorimetrice:
Q=(m
calorimetru
c
calorimetru
+m
sol.acida
c
acid
+m
sol.baza
c
baza
)(t
f
- t
i
) (6)
in care se cunosc:m
calorimetru
c
calorimetru
=20 cal/grad si reprezinta capacitatea calorica a
calorimetrului;

n Q H
grame V m
grame V m
grad g cal c c
cm g l
re neutraliza
baza sol
baza sol baza sol
acid acid sol acid sol
baza acid
baza acid
/
) (
); (
. / 931 , 0
/ 06 ,
.
. .
. .
3

unde n=numarul de echivalenti din volumul de 25 ml, respectiv 50 de ml,de acid sau baza folositi
si se calculeaza astfel:
25 ml sol.HCl 1N..................................n echivalenti HCl
1000 ml sol.HCl 1N...........................1 E
g
HCl n=0,025 echivalenti HCl
sau
50 ml sol.NaOH 0,5N........................n echivalenti NaOH
1000 ml .......................................1 E
g
NaOH n=0,025echivalenti NaOH

Deci:H=-(20 + 251,060,931 + 501,060,931)(t
f
-t
i)
/0,025

cal/echiv.
Se alcatuieste tabelul:
Reactia studiata
t
i
(
o
C)
t
f
(
o
C)
t
(
o
C)
Q
(cal)
H
(cal/echiv)
HCl + NaOHNaCl + H
2
O
H
2
SO
4
+2NaOHNa
2
SO
4
+2
H
2
O
HCl +NH
4
OHNH
4
Cl + H
2
O
Interpretarea rezultatelor:Se stabileste natura endoterma sau exoterma a procesului studiat.Se
verifica daca entalpiile reactiilor (3) si (4) satisfac conditia (l).Se compara efectele termice ale
reactiilor (3) si (4) cu cel al reactiei (5).
Tema de casa Sa se scrie ionic reactia de neutralizare KOH+HNO3 si LiOH + H
2
SO
4