NOȚIUNI DESPRE

STRUCTURA SUBSTANȚEI
- partea I -
Autor:
prof. Ioana-Mihaela Popescu
Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2012
 CUPRINS

Noțiuni despre structura substanței

Link-uri - animații interactive

Bibliografia
Noțiuni despre structura substanței

Structura discretă (discontinuă) a substanței

*Principalele legi care dovedesc structura discretă a substanței

Fenomene care demonstrează mișcarea moleculelor și structura

discretă a substanței

Mișcarea de agitație termică

Materalele marcate cu * nu fac parte din tematica obligatorie.
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

*Istoric
Anaxagora (c. 500 î.Hr.– 428 î.Hr.), filozof grec
presocratic, este considerat părintele atomismului. A
considerat că substanța este alcătuită din mici sfere în
mișcare de rotație, pe care le-a denumit „semințele”
lucrurilor.
Leucip din Milet sau Leukippos (secolul V î.Hr.),
Anaxagora filosof grec a considerat că materia se poate divide, dar
acest proces nu este infinit, ci se ajunge la cele mai mici
particule, pe care le-a numit „atomi”. Din aceste
particule sunt constituite toate lucrurile din lume.
Atomii sunt indivizibili, indestructibili, eterni, diferiți ca
formă, mișcare și mărime; se mișcă în vidul existent
între ei.
Noţiunea de atom a apărut pentru prima dată către
anul 450 î.Hr.
Leucip
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

Democrit (c. 460 - c.370 î.Hr.), filozof grec presocratic

și discipol al lui Leucip, a susținut aceeași teorie
atomistă ca și Leucip: „Atomii sunt într-un număr infinit
ca variații și ca formă. Varietatea tuturor lucrurilor
depinde de varietatea atomilor constituenți ca număr,
dimensiune și stare de mișcare.”
Democrit

Conform lui Democrit, atomii sunt într-o veșnică mișcare de cădere

prin spațiul nemărginit; atomii mai mari cad mai repede și se izbesc de
cei mai mici în vârtejurile, iar mișcările ce se produc cu această ocazie
înseamnă începutul formării lumii. În felul acesta se formează și dispar
iarăși una lângă alta și una după alta nenumărate lumi.
Atomii au formă (ρυσμος), ordine (διαθιγη) şi o poziţie (τροπη).
Atomii se unesc conform unei necesități naturale, prefigurând existența
unor legi obiective. Atomii nu au "stări interne“ și se influentează
reciproc numai prin împingere.
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

Democrit a susţinut monismul materialist, ale cărui principii sunt:

 Din nimic nu se poate naşte din nimic. Orice schimbare este în fond
numai o asociere sau o despărţire a atomilor.
 Nimic nu se petrece la întâmplare. Totul are o explicaţie raţională,
materialistă.
 Nu există decât atomi şi spaţii goale. Orice altceva nu este decât o iluzie:
“Dulcele, amarul, caldul, frigul şi culoarea constau numai dintr-o
părere; în realitate nu există decât atomi şi spaţiul gol”.
Democrit a afirmat, ca și Leucip, că și gândirea este constituită tot din
atomi, astfel încât toate fenomenele sufletești se fundamentează pe atomi
sufletești, ce se deosebesc de ceilalți atomi numai prin faptul că au o
formă sferică. Atomii sufletești sunt înrudiți cu atomii focului. De aceea,
atomii sufletești nu se pot mișca decât numai în stare uscată, în stare
umedă ei își pierd calitățile spirituale.
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

Epicur (341 î.Hr. Samos – 270 î.Hr.), filosof grec, a

modificat teoria atomistă a lui Democrit, considerând că
atomii sunt caracterizați de o necesitate internă proprie.
Mișcarea de respingere dintre atomi este determinată de
o uniune între necesitatea internă și necesitatea externă.
Criteriile adevărului sunt senzațiile, căci ele ne pun în
contact cu lucrurile exterioare. Corpurile emit particule
Epicur fine („simulacre”), care întâlnesc simțurile umane și
permit astfel reprezentarea sensibilă. Aceasta nu este
deci „subiectivă” sau înșelătoare, fiind posibilă
cunoașterea lucrurilor. Senzațiile repetate lasă în oameni
amprente care permit anticiparea percepției, prin
intermediul căreia se pot recunoaște obiectele.
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

De nihilo nihil
Lucrețiu (ca. 99 î.Hr.- ca. 55 î.Hr.), poet și filozof
latin a continuat și a dezvoltat concepția atomistă a lui
Epicur în singura sa lucrare cunoscută: poemul filozofic
„De Rerum Natura” (Despre natura lucrurilor).
În poemul său, Lucrețiu a expus ideea mortalității
sufletului și a universului, explicându-le prin asocierea
și separarea atomilor. Atomii și spațiile vide sunt eterni
Lucrețiu și în continuă mișcare, dispunând de o energie proprie.
Lucrețiu Atomii sunt puși în mişcare de nişte forţe fecundante, de
un suflu creator. Ei se asociază din cauza unei forțe
numite clinamen (declivitatea atomică). Declivitatea
integrează libertatea în lume. Se produce un haos, dar
forma persistă până când are loc disocierea.
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

Mihail Vasilievici Lomonosov (n. 1711 - d. 1765)

savant, poet și filolog rus a făcut observaţia că „toate
schimbările care se produc în univers se întâmplă în aşa
fel, încât atâta cât se ia de la un corp, tot atât se va
adăuga la alt corp”, formulând astfel în 1748, pentru
prima dată, legea conservării maselor în reacțiile
chimice.

Lomonosov
Antoine Laurent de Lavoisier (n. 1743 - d. 1794)
chimist, filozof și economist francez a formulat în 1772
prima lege a conservării materiei, un citat de al său pe
această temă fiind următorul: "În Natură, nimic nu se
pierde, nimic nu se câştigă, ci totul se transformă." El a
susţinut că în urma oricărei reacţii chimice, masa
materiei nu se schimbă.
Lavoisier
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

Joseph Louis Proust (1754 –1826), chimist francez, a

enunțat legea proportiilor simple (definite) în 1794-
1799, în care afirmă că raportul dintre elementele
constituente din substanțele chimice nu poate fi decât
bine definit.
John Dalton (n. 1766 — d. 1844), fizician și chimist
englez, a formulat, în 1804, legea proporțiilor multiple.
Joseph Louis Proust Teoria atomică a lui John Dalton statuează că:
materia este constituită din atomi sferici; atomii nu pot
fi creaţi ori distruşi;
atomii aceluiaşi element sunt identici, dar sunt diferiţi
de atomii altor elemente; compuşii chimici sunt formaţi
prin combinarea atomilor diferitelor elemente; reacţiile
chimice duc la rearanjarea atomilor.

John Dalton
Structura discretă (discontinuă) a substanței

Lorenzo Romano Amedeo Carlo Avogadro, conte de

Quaregna și Cerreto (n. 1776 - d. 1856), fizician și
chimist italian a enunțat în 1811 legea cunoscută ca
legea lui Avogadro.
Tot în 1811, Avogadro a formulat ideea conform
căreia atomii elementelor simple se pot uni între ei
formând molecule.

Prin completarea ipotezei atomiste a lui Dalton de

către Avogadro a fost conturată concepția structurii
discontinue a substanței, ai cărei constituenți de bază
sunt atomul şi molecula. Dezvoltarea ulterioară a fizicii
a confirmat această ipoteză, demonstrând că ea reflectă
realitatea fizică: substanțele sunt alcătuite din atomi şi
molecule, aflate într-o mișcare permanentă,
dezordonată.
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

Atomii
Atomul este cea mai mică particulă dintr-o substanță, care, prin
procedee chimice obișnuite, nu mai poate fi fragmentat în particule mai
simple.
Atomii sunt indivizibili prin procedee mecanice simple, sunt neutri
din p. d. v. electric, au dimensiuni foarte mici (de ordinul 10-10m) și mase
extrem de mici (10-27 - 10-25 kg).
Totalitatea atomilor de același tip alcătuiesc un element chimic.
Elementele sunt așezate în tabelul Mendeleev (tabelul periodic al
elementelor).

oxigen hidrogen carbon azot clor

Structura discretă (discontinuă) a substanței

Tabelul periodic al
elementelor
 Structura discretă (discontinuă) a substanței

Moleculele
Cea mai mică particulă dintr-o substanță care poate exista în stare
liberă și care prezintă compoziția procentuală și toate proprietățile
chimice ale substanței respective se numește moleculă.
  Molecule substanțelor simple sunt alcătuite din același tip de atomi,
iar moleculele substanțelor compuse sunt alcătuite din atomi diferiți.

H2O

HO
 *Principalele legi care dovedesc structura
discretă a substanței

Legea proporțiilor definite

La formarea unui compus chimic, elementele se combină totdeauna
între ele, într-un raport de masă riguros determinat.

Legea proporțiilor multiple

Dacă două elemente pot forma mai mulți compuși chimici, atunci
cantitățile dintr-un element ce se combină cu aceeași cantitate din celalălt
element, se află într-un raport de numere întregi și mici.

Substanța Masa a- Masa oxi- Raportului Substanța Masa a- Masa oxi- Raportului
compusă zotului genului maselor compusă zotului genului maselor
Protoxid de Anhidridă
azot (N2O) 1g m1 = 0,57g - azotoasă 1g m3 = 1,71g m1/m3 = 1/3

Oxid de azot Dioxid de azot

(NO) 1g m2 = 1,14g m1/m2 = 1/2 (NO2) 1g m4 = 2,23g m1/m4 = 1/4
 *Principalele legi care dovedesc structura
discretă a substanței

Legea acțiunii maselor

Pentru o reacție de echilibru, raportul dintre produsul concentrațiilor

produșilor de reacție și produsul concentrațiilor reactanților este o
constantă.

Legea volumelor constante

La presiune constantă, între volumele gazelor care reacționează și

volumele gazelor care rezultă există un raport de numere întregi și mici.

Legea luiMAvogadro

Volume de gaze diferite, aflate în aceleași condiții de temperatură și

presiune, au același număr de particule. 
 Fenomene care demonstrează mișcarea
moleculelor și structura discretă a substanței

Expansiunea gazelor
Gazele nu au formă proprie și volum propriu, ocupând tot volumul
pus la dispoziție.
Expansiunea rapidă a gazelor în tot volumul se poate explica numai
prin mișcarea moleculelor în toate direcțiile.

https://www.youtube.com/watch?v=qBig2wevHhw
 Fenomene care demonstrează mișcarea
moleculelor și structura discretă a substanței

Difuzia moleculară
Difuzia moleculară reprezintă fenomenul de pătrundere a moleculelor
unei substanțe printre moleculele altei substanțe.

https://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&NR=1&v=Q1ScTBgfrnk
 Fenomene care demonstrează mișcarea
moleculelor și structura discretă a substanței

Experimente pentru difuzia moleculară:

1) Se introduce fum într-un pahar și se
fum
acoperă cu o foaie de hârtie. Se așează apoi
peste un alt pahar (vezi fig.). Se trage foia de
amestec
hârtie. După câteva minute, se observă o
aer culoare uniformă a amestecului de gaze.

2)
Într-un pahar se toarnă apă. Apoi se toarnă
cerneală cu ajutorul unei pâlnii. Se scoate
pâlnia. După câteva ore, se observă că lichidul
este uniform colorat, dar într-o nuanță mai
amestec
apă
deschisă decât a cernelii.
cerneală

https://www.youtube.com/watch?v=brRLLObw30Y&feature=BFa&list=LPFwHQOXbNqyQ
https://www.youtube.com/watch?v=jinJNeHvowo&feature=related
 Fenomene care demonstrează mișcarea
moleculelor și structura discretă a substanței

Un fenomen de difuzie
moleculară întâlnit des în natură este
osmoza, care explică o serie de
procese fiziologice care au loc la
nivelul celulelor și influențează
schimburile de substanță ce se produc
prin pereții celulelor vii.

Osmoza reprezintă procesul de difuzie a uneia sau a mai multor

substanțe (dintr-o soluție) printr-o membrană permeabilă sau
semipermeabilă.

https://www.youtube.com/watch?v=2Th0PuORsWY&NR=1&feature=endscreen
https://www.youtube.com/watch?v=wO1yq6YTJDI&feature=related
https://www.youtube.com/watch?v=VVORi8Bqlss&feature=related
 Fenomene care demonstrează mișcarea
moleculelor și structura discretă a substanței

Mișcarea browniană
Mișcarea browniană reprezintă fenomenul de agitație a particulelor
microscopice aflate în suspensie în lichide staționare.

Fenomenul a fost observat în 1828 de către

botanistul britanic Robert Brown (1773 - 1858).
Pe când studia la microscop o suspensie coloidală
de polen în apă, Brown a observat că particulele
de polen prezintă o continuă mișcare
dezordonată, care este cu atât mai intensă cu cât
particulele sunt mai mici și temperatura
suspensiei mai mare.

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Brownianmotion5particles150frame.gif
https://www.youtube.com/watch?v=SWaanGJDh2c&feature=BFa&list=LPFwHQOXbNqyQ
 Fenomene care demonstrează mișcarea
moleculelor și structura discretă a substanței

Mișcarea dezordonată poate fi observată în condiții optime dacă

particulele browniene au dimensiuni de ordinul 10-8 – 10-5 m.
Mișcarea browniană este cauzată de ciocnirile dintre particulele
browniene și moleculele fluidului din suspensie. Particula browniană va
fi ciocnită din toate direcțiile de foarte multe molecule de fluid. Ciocnirile
nu se anulează reciproc, iar particula se va mișca în sensul forței
rezultante, forță care se modifică în mod în fiecare moment.

Praf în aer Polen în apă Ceață la sol

 Mișcarea de agitație termică

Difuzia moleculară și de mișcarea browniană pun în evidență:

structura discretă a substanței și mișcarea moleculelor, denumită mișcare
de agitație termică.
Mișcarea de agitație termică reprezintă starea de mișcare spontană,
continuă, haotică și dependentă de temperatură a moleculelor dintr-un
corp.
În natură, mișcarea de agitație termică nu încetează niciodată;
teoretic, agitația termică încetează doar la temperatura de zero absolut (0
K).
 Mișcarea de agitație termică

Caracteristicile mișcării de agitație termică sunt:

 Moleculele oricărui corp, indiferent de starea lui de agregare, se găsesc
într-o continuă mișcare dezordonată.
Amplitudinea mișcării diferă în funcție de starea de agregare:
moleculele solidului au o mișcare de oscilație în jurul nodurilor cristaline,
iar moleculele gazului se mișcă liber în tot volumul.
solid lichid gaz

 Agitația termică nu este impusă de o cauză exterioară.

 Agitația termică este spontană și nu încetează niciodată.
 Intensitatea mișcării de agitație termică crește cu creșterea
temperaturii.
Se poate stabili o legătură între starea de încălzire a unui corp și
mișcarea de agitație termică a moleculelor corpului.
 LINK-URI ANIMAȚII INTERACTIVE
Simulări interactive
 http://www.unizar.es/lfnae/luzon/CDR3/phs/molecular.htm
 http://phet.colorado.edu/en/simulation/gas-properties
 http://www.estiinta.ro/glossar/t/tabelul-periodic-al-elementelor.php

Simulări
 http://www.youtube.com/watch?v=hy-clLi8gHg&feature=related
 http://galileo.phys.virginia.edu/classes/109N/more_stuff/Applets/brownia
n/brownian.html

Înregistrări video
 http://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&NR=1&v=UNn_traj
MFo
 http://www.youtube.com/watch?v=8ZhvoHAL33A&feature=related
 http://www.youtube.com/watch?v=anlVe_7W3T0&feature=related
 http://
www.youtube.com/watch?v=brRLLObw30Y&feature=BFa&list=LPFw
HQOXbNqyQ
 BIBLIOGRAFIA
 http://ateilor.wordpress.com/2010/05/03/argumentul-lui-epicur/
 http://brahms.fizica.unibuc.ro/atom/atom/CursAtomica.pdf
 http://chemwiki.ucdavis.edu/Wikitexts/UCD_Chem_2A/ChemWiki_Module_To
pics/Gases/Kinetic_Theory_of_Gases
 http://cnx.org/content/m42589/latest/?collection=col11406/latest
 http://cronodon.com/BioTech/Diffusion.html
 http://dli.ro/atomul-trecut-si-viitor.html
 http://en.wikipedia.org/wiki/Brownian_motion
 http://en.wikipedia.org/wiki/File:John_Dalton_by_Thomas_Phillips,_1835.jpg
 http://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Proust
 http://fiz.wikidot.com/structura-subst
 http://literaturapopoarelor.blogspot.ro/2011/07/literatura-latina.html
 http://macrotomicro.blogspot.ro/2011/02/periodic-table-of-elements.html
 http://mihaidirinea.blogspot.ro/
 http://oenoanda.blogspot.ro/2009/01/cate-ceva-din-epicur.html
 BIBLIOGRAFIA
 http://phys.org/news82920469.html
 http://polardiscovery.whoi.edu/arctic/1725.html
 http://prlo.aps.org/story/v19/st19
 http://pumpkinrot.blogspot.ro/2012_08_01_archive.html
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Amedeo_Avogadro
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Anaxagora
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Antoine_Lavoisier
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Atom
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Atom#Dimensiu...mului.2C_viteze
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Chimie
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Democrit
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Epicur
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurism
 http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Dalton
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Leucip
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Lomonosov
 http://saraflower.wordpress.com/2012/01/03/a-writers-muses-the-weather/
 BIBLIOGRAFIA
 http://sandwalk.blogspot.ro/2006/11/name-this-molecule.html
 http://searchdrivenlabs.blogspot.ro/
 http://sites.estvideo.net/college.anne.fr/dossier2/pages2/pages_copains_d_albert/
page13_amedeo_avogadro_damien.htm
 http://universulspiritual.twilight-mania.com/t289-filosofii-greci-in-cautarea-
arche-ului
 http://web2.clarkson.edu/projects/crcd/me637/notes/aerosols/aerosols_page19.ht
ml
 http://www.bibnum.education.fr/chimie/th%C3%A9orie-chimique/les-deux-
hypoth%C3%A8ses-d%E2%80%99avogadro-en-1811#
 http://www.biografia.ro/biografia/antoine_laurent_lavoiser.html
 http://www.deanza.edu/faculty/mccauley/6a-lab-gases-01.htm
 http://www.eso.org/public/events/astro-evt/DeepImpact/images/di-mol.jpg
 http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/ce-mai-filosofa-lucretius
 http://www.larousse.fr/encyclopedie/image/Antoine_Laurent_de_Lavoisier/1310
239
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.nhm.ac.uk/nature-online/art-nature-imaging/collections/art-
themes/caught_in_oils/brown_main.htm
 http://www.saline.ro/generalitati.html
 http://www.sciencephoto.com/media/227539/enlarge
 http://www.scientia.ro/biografii/111-biografii-chimie/1697-antoine-laurent-de-
lavoisier-parintele-chimiei-moderne.html
 http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/262-atomul-modelul-atomic-al-lui-john-
dalton.html
 http://www.scientia.ro/fizica/99-de-la-certitudine-la-incertitudine-de-david-
peat/1271-de-la-certitudine-la-incertitudine-nasterea-si-evolutia-teoriei-atomice-
26.html
 http://www.scribd.com/doc/47661904/11/Legea-propor%C5%A3iilor-multiple
 http://www.squidoo.com/lucretius
 http://www.unizar.es/lfnae/luzon/CDR3/termodinamica.htm
 http://www.worsleyschool.net/science/files/brownian/motion.html
 BIBLIOGRAFIA
 Cristea Gheorghe; Ardelean Ioan – Elemente fundamentale de fizică,
Editura DACIA, Cluj-Napoca, 1980
 Gherbanovschi N.; Borșan D.; Costescu A.; Petrescu-Prahova M.;
Sandu M. - Fizică, Manual pentru clasa a X-a, Editura Didactică și
pedagogică, București, 1990
 Ionescu-Andrei R.; Onea C.; Toma I. – Fizică F1, Manual pentru clasa
a XI-a, Grupul Editorial Art, 2004
 Panaiotu L.; Baltac A. – Fizica, Manual pentru anul II licee, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1977
 Talpălaru S.; Haralamb D.; Corega C-tin; Negrea G.; Rus C-tin –
Fizică, Manual pentru clasa a X-a, POLIROM, București, 2007
 Gherbanovschi N.; Borșan D.; Costescu A.; Petrescu-Prahova M.;
Sandu M. - Fizică, Manual pentru clasa a X-a, Editura Didactică și
pedagogică, București, 1990