Arsene Maria Gabriela

Ciocnirea elastică nu modifică energia totală a

corpului. De exemplu, o cometă care vine spre
Soare se ciocneşte cu acesta, dar nu îşi modifică
energia totală. Ciocnirea elastică nu modifică tipul
energiei corpurilor care se ciocnesc.

Ciocnirea perfect elastică

In ciocnirea perfect elastica energica cinetica se

conserva. In natura nu existaciocnire perfect
elastica, dar in multe situatii ciocnirile reale pot fi
considerate elastic (de exemplu ciocnirea a doua bile
de otel).

Sa consideram cazul unidimensional a doua corpuri.

Acest caz presupune ca,atat inainte, cat si dupa
ciocnire cele doua corpuri se misca pe aceeasi
dreapta. Dinconservarea impulsului si energiei cinetice:
  Suspendăm două bile identice pe fire paralele.
 Deviem într-o parte o bilă și îi dăm drumul ca să ciocnească
cealaltă bilă.

Observăm că bila deviată se oprește și bila lovită este deviată

identic cu prima. După aceasta, bila a doua se întoarce înapoi
și o lovește pe prima și așa mai departe până ce mișcarea
oscilatorie se stinge datorită frecării cu aerul atmosferic .

Ciocnirea dintre corpuri este un fenomen mecanic în care

impulsurile corpurilor variază brusc, fiind o interacțiune de durată
foarte scurtă.
Suspendăm două bile cu mase mult diferite pe fire paralele.

Deviem într-o parte bila foarte ușoară și îi dăm drumul ca să

ciocnească cealaltă bilă masivă, aflată în repaus.

Observăm că bila ușoară (1) este deviată înapoi și bila masivă (2)
rămâne în repaus și după ciocnire.

Când bila 2 este în repaus înainte de ciocnire (v2 = 0) și are

masa mult mai mare decât bila 1, bila 1 foarte ușoară se
întoarce înapoi (ricoșează) cu aceeași viteză pe care a avut-o
înainte de ciocnire, în timp ce bila 2 masivă rămâne în repaus.

v1́ = - v1

v2́ = 0

Acest caz descrie ciocnirea perfect elastică a unui corp cu un

perete rigid.
Când bila 2 (cea aflată în repaus) are masa mult mai mică decât
bila 1 (cea care este deviată)

Deviem într-o parte o bilă masivă (1) și îi dăm drumul ca să

ciocnească cealaltă bilă ușoară aflată în repaus (2).

Observăm că bila ușoară (2) este deviată de bila mai grea și bila
masivă (1) își continuă mișcarea.

Când bila 2 este în repaus înainte de ciocnire (v2 = 0) și are

masa mult mai mică decât bila 1, după ciocnire, bila 1 masivă
continuă drumul în partea opusă cu o viteză mai mică față de
cea care a avut-o înainte de ciocnire. O parte din energia
cinetică inițială a bilei masive este transferată bilei ușoare,
care este deviată în același sens cu bila grea.