MIŞCAREA DE OSCILAȚIE

Un fenomen sau o mişcare se numeşte periodică dacă se repetă la intervale de timp egale. În natură
întâlnim multe fenomene periodice, ca de exemplu: alternanţa anotimpurilor, alternanţa zi-noapte, fluxul
şi refluxul, bătăile inimii, mişcarea valurilor, tangajul unei nave, vibraţiile lamelei de cuarţ într-un ceas
electronic, vibraţiile atomilor în solide în jurul poziţiilor de echilibru etc
O categorie importantă de fenomene periodice o reprezintă oscilaţiile. Acestea se caracterizează prin
variaţia periodică în timp a mărimilor caracteristice şi prin transformarea energiei, periodic, dintr-o formă
în alta. Oscilaţiile pot fi: – mecanice (energia cinetică se transformă în energie potenţială şi invers);

OSCILATORI MECANICI
1. Pendul gravitaţional
De un fir lung şi inextensibil suspendăm un corp de masa m pe care-l scoatem apoi din poziţia de
echilibru (fără să-i dăm o deviaţie prea mare faţă de poziţia de repaus) Greutatea corpului suspendat
va determina revenirea lui către poziţia de echilibru. Un astfel de sistem este numit pendul
gravitaţional.Tensiunea din firT este egala in modul cu Gn
componenta normală a greutăţii iar componenta tangentială a
greutăţii Gt aduce corpul in pozitia de echilibru.

2. Pendul elastic

De un resort suspendăm un corp şi prin intermediul lui tragem resortul în jos. Lăsat liber,
sistemul se mişcă în sus şi în jos sub acţiunea forţei elastice. Acesta este un exemplu de pendul
elastic
Corpul are masa m, resortul are constanta elastică k, lungimea initială a resortului l0, alungirea
resortului este ( l- l0).Asupra resortului actionează greutatea (G) a corpului care-l deformează
determinậnd aparitia forţei elastice (Fe).Forţa care aduce corpul in pozitia de echilibru este forţa
elastică.Distanţa maximă la care se deplasează corpul in sus si in jos faţă de pozitia de echilibru
este x0..
3.Pendul cu arc lamelar;
O bandă de oţel se fixează la unul din capete celălalt capăt este deviat şi apoi lăsat liber.
Lama va vibra (oscila) între două poziţii extreme, de-o parte şi de alta a poziţiei de echilibru.
Sistemul se numeşte pendul cu arc lamelar.

În toate cazurile de mai sus are loc o mişcare continuă de o parte şi de alta a unei poziţii
iniţiale de repaus.
Mişcarea care se repetă la intervale de timp egale şi se desfăşoară simetric faţă de o
poziţie de echilibru se numeşte mişcare oscilatorie.
Marimi caracteristice:

1) Perioada (T) = timpul in care se efectuază o oscilatie completă, adică timpul scurs între două
treceri consecutive ale oscilatorului prin aceeaçi poziţie şi în acelaşi sens. Perioada se masoară în
secunde (s).

2) Frecvenţa (ν) = numărul de oscilaţii complete efectuate în unitatea de timp. Frecvenţa se

măsoară în (s-1 = Hz) (hertz)

   

3) Elongaţia (x sau y)= distanţa de la poziţia de echilibru la o poziţie atinsă de corp la un

moment dat se numeşte elongaţie şi se notează cu x sau cu y. Elongaţia se măsoară în metrii (m).

4) Amplitudinea (A) = elongaţia maximă atinsă de corp în timpul unei mişcări oscilatorii.

In mişcarea oscilatorie reală, amplitudinea scade în timp, datorită frecărilor,

iar mişcarea oscilatorului este amortizată.

Dacă nu există frecări, mişcarea este neamortizată, iar amplitudinea rămâne constantă în timp.

Unul dintre cele mai simple exemple de miscare oscilatorie este cel al unui corp de masa m
atasat unui resort elastic.

Mişcarea oscilatorie determinată de o forţă de revenire de tip elastic   

sau   se numeşte mişcare oscilatorie armonică.  

Să urmărim miscarea unui punct P0 pe cerc,acesta va ajunge in P ,apoi in B1, B2, A1 si punctul
P0.Dacă urmărim proiectiile acestor puncte pe diametrul vertical B1B2 observăm că in timp ce P0
descrie un cerc proiectia lui descrie o miscare de oscilatie pe diametrul B1B2.,o oscilatie completa.

TEME PROPUSE PENTRU PROIECT

1.Importanţa forţei de frecare in practică
2.Morile de vậnt si morile de apa in Romậnia.
3.Generatorul eolian.
4.Panourile solare.
5.Transformerea energiei mecanice in energie electrică –dinamul.
6.Utilizarea practică a energiei elastice (dispozitive care folosesc energia elestica)
7.De ce folosim părghiile in viata cotidiana ?
8.Funţionarea si utilizarea scripeţilor
9. Utilizarea planului inclinat.” Şoselele montane”
10.Undele seismice.
11.Undele sonore.