Alexandru Lapusneanul - Rezumat

I "Daca voi nu ma vreti io va vreu" nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde personajul ce ofera numele nuvelei intrnd in Moldova intovarasit de vornicul Bogdan si o armata numeroasa 12312h74m avnd intentia de a-si recapata tronul pierdut din cauza tradarii boierilor. Lapusneanul intentioneaza sa faca acest lucru inlaturandu-l de la tron pe stefan Tomsa. La un moment dat Lapusneanu poposeste undeva in apropierea Tecuciului unde este ntmpinat de patru boieri: Vornicul Motoc, postelnicul Veverita si spatarul Spancioc si Stroici, acestia vin din partea lui stefan Tomsa si ncearca sa-l ntoarca din drum pe Lapusneanu spunndu-i ca poporul nu l vrea. Insa acesta intelegand ca boierii doar ncearca sa-l descurajeze se nfurie si le promite rasplata cuvenita de indata ce isi va recapata tronul. Dupa plecarea celorlalti trei boieri, Motoc, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si l roaga sa intre in Moldova fara armata straina deoarece va fi sprijinit de boieri si de popor. Domnitorul nu are ncredere insa in cuvintele amagitoare ale batrnului vornic, ramanand neclintit in hotarrea sa. Acest capitol constituie expozitiunea. II "Ai sa dai sama Doamna" Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezinta intriga acesteia. Alexnadru Lapusneanul nu ntmpina nici un fel de rezistenta din partea lui Tomsa si instalndu-se la tronul Moldovei ncepe sa duca la ndeplinire ceea ce le promisese celor patru boieri. Astfel voievodul omora boierii la cea mai mica abatere si le distruge catatile. Doamna Ruxandra, ngrozita fiind de faptele sotului sau l roaga pe acesta sa nceteze si obtine promisiunea ca acest lucru se va ntmpla curnd, Lapusneanul de asemenea ii promite sotiei sale ce ii va oferii un leac pentru frica. III "Capul lui motoc vrem In cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele In acest capitol Lapusneanul ii invita pe toti boierii la un ospat care are loc intr-o zi de sarbatoare dupa slujba religioasa la care domnitorul participa. Acesta ntrzie la slujba, si dupa ce aceasta se ncheie Lapusneanul se nchina la icoane si saruta cu mare smerenie moastele lui Ioan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de faptele sale promitandu-le boierilor ca le va aduce pacea. Mai mult domnitorul le cere boierilor iertare si apoi ii invita la un ospat.

Banuind intentiile necurate ale domnitorului, Spancioc si Stroici nu se duc la masa domneasca. Comfirmand temerile celor doi boieri ospatul se transforma pe neasteptate intr-un macel in care sunt ucisi 47 de boieri. Poporul vine la palat amenintand sa forteze portile. Toate nemultunirile multimii se ndreapta mpotriva lui Motoc, considerat a fii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intrun glas capul lui Motoc. Alexnadru Lapusneanul l arunca pe motoc multimii care omorandul pe motoc se razbuna pentru suferintele indurate. Acest moment constituie punctul culminant. Dupa ce Vornicul Motoc este ucis de multime Alexnadru Lapusneanul porunceste sa fie taiate capetele boierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei Ruxandra pentru a-i da un leac de frica. Dupa ce- ucide pe boieri, domnitorul porunceste sa fie cautati Spancioc si Stroici insa acestia reusesc da treaca granita nu nainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea nainte de a muri. IV "De ma voi scula pre multi am sa popesc eu" Timp de patru ani Lapusneanul nu mai porunceste nici o executie insa, totusi, ii schingiuieste pe unii boieri considerati suspecti. In timpul sederii sale la Hotin Lapusneanul se imbonlaveste si caznd la pat, intr-un moment de delir cere sa fie calugarit. Dorinte ii este ndeplinita si acesta primeste numele de Paisie. Odata revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au calugarit. Acesta o alunga si pe Ruxandra, care, la sfatul lui Spancioc pune otrava in bautura sotului sau care isi gaseste astfel sfarsitul. Acest ultim capitol reprezinta, bineinteles, deznodamntul nuvelei.

ALEXANDRU LAPUSNEANUL -CARACTERIZARECostache Negruzzi este unul din deschizatorii de drumuri din literatura romana moderna. El a initiat specii noi printre care si nuvela istorica. Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuvela cu acelasi nume. Este un personaj bine individualizat prin l-ul de la sfarsitul numelui. De asemenea este un personaj real atestat in cronica lui Ion Neculce. Autorul il caracterizeaza indirect lasand de fiecare data, faptele, cuvintele, gesturile sa vorbeasca de la sine. 32951hnq86bpm7y In primul capitol ne este prezentat Lapusneanul ce se intoarce in tara insotit de o oaste otomana, cu scopul de a se razbuna. In apropiere de Tecuci este intampinat de o solie a lui Tomsa care il sfatuieste sa se intoarca, dar nu inainte ca acesta sa le spuna scopul lor. Cand Lapusneanul spune am auzit de bantuirile tarii si am venit sa o mantui, Motoc ii sugereaza ca ar fi mai bine sa se intoarca (tara e linistita, de aceea norodul ne-a trimis sa-ti spunem ca tara nici te vrea nici te iubeste). Acest lucru il infurie pe Lapusneanul care se arata extrem de hotarat in decizia sa (mai degraba si-ar intoarce Dunarea cursul indarapt) si aratand ca nu va fi intors de nimic din drum (daca voi nu ma vreti eu va vreau si daca voi num ma iubiti eu va iubesc pre voi). In momentul cand ramane singur cu Motoc, acesta, incearca sa-l insele iar pe Lapusneanul, spunandu-i sa renunte la ajutorul oastei otomane si sa se bazeze pe sprijinul moldovenilor. La auzul vorbelor sale si cand acesta ii mai spune lui Lapusneanul sa aiba incredere (incredi-te in noi), viitorul domn se infurie si ii aminteste lui Motoc ca la tradat (cand m-ai vazut biruit m-ai lasat) si ca nu s-ar mai increde in el (n-as fi un natarau de frunte sa ma incred in tine?). np951h2386bppm Lapusneanul ii spune ca nu-l va ucide, dar ii spune foarte clar si de ce (te voi cruta ca-ci imi esti trebuitor sa ma scapi de blastemuirile norodului, sabia mea nu se va manji in sangele tau). Dupa ce preia tronul Lapusneanul se afla intr-un permanent conflict cu boierii si la cea mai mica abatere ii omoara, fiind foarte crud. Rugamintile Doamnei Ruxanda de a opri varsarea de sange spunandu-i ca este muritor si pacatele nu-i sunt iertate daca ridica o manastire (esti muritor si ai sa dai sama) il fac pe Lapusneanul sa se infurie si din impulsivitate duce mana la pumnal, dar se opreste la timp. Acest lucru arat impulsivitatea lui nemasurata. Dar poate fi si tandru (o ridica ca pe o pana si opune pe genunchii sai). De aici reiese ca este vorba si despre un conflict interior.

Dezumanizarea este exemplificata si de cruzimea cu care pregateste leacul de frica. A doua zi, merge la biserica (imbracat cu toata pompa domneasca) unde dupa slujba dovedeste ce bine cunoaste arta disimularii. El isi cere iertate in fata boierilor, citand pasaje din Sfamnta Scriptura pentru a fi mai convingator si spune ca vrea sa pecetluiasca impacare cu un ospat. Acolo Lapusneanul da dovada de o cuzime nemasurata in care porunceste uciderea celor 47 de boieri, din capetele lor facand o piramida pe care o arata Ruxandei ca leac de frica. Intre timp multimea se aduna la palat cerand capul lui Motoc, iar Lapusneanul se arata total neinduplecat de rugamintile acestuia (Destul! Nu mai boci ca o muiere). De asemenea ii arata lui Motoc ca nu a uitat nimic din (du-te sa mori pentru tara, nu spuneai ca tara nici ma vrea nici ma iubeste). Lapusneanul este si foarte intligent, transformand sacrificrea lui Motoc intr -un act politic abil (luati-l si spunetii ca asa plateste Alexandru-voda celo ce prada tara). Dupa ospat acesta isi tine promisiunea de a nu mai omori boieri, facuta Ruxandei, dar isi arata caracterul sadic chinuindu-i (taia maini, scotea ochi, ciuntea si spinteca). Drama tiranului incepe in momentul in care se trezeste din letargie si observa ca este calugar. Incepe sa-i ameninte pe cei din jur (Ma-ti popit voi,dar de ma voi scula pe multi am sa popesc si eu) si ajunge sa-si ameninte propriul fiu cand afla ca acesta este domn. El nu poate concepe sa traiasca fara putere (Eu nu sunt calugar. Sunt domn! S unt Alexandruvoda). Toate japtele sale o determina pe Doamna Ruxanda sa-i dea otrava, astfel sfarsind tiranul. In aceasta opera naratiunea se imbina cu descrierea si pasajele descriptive (descrierea imbracamintii lui Lapusneanul), iar cuvintele folosite de personaje, limbajul lor, contureaza culoarea de epoca. Toate actiunile sale demonstreaza ca Lapusneanul este deasemenea un personaj romantic. Este prezentat obiectiv. Parerea despre el a autorului este aceeasi cu a celorlalte personaje care il vad ca pe un domn crud si nemilos, parerea mea fiind aceeasi. Alexandru Lapusneanul ramane un personaj bine individualizat, cu lumini si umbre, cu gesturi si cuvinte memorabile conturand personalitatea domnului tiran.