ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL de Costache Negruzzi

1. Incadrarea intr-o tipologie, curent literar sau orientare tematica

Opera literara Al. L. este o nuvela istorica deoarece respecta urmatoarele matrice: este inspirata din
trecutul istoric (cronici, folclor, lucrari stiintifice), se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune
si la o viziune artistica a autorului avand ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala cu
elementele de cronotop fiind precizate, iar intamplarile au ca punct de plecare evenimente consemnate in
istorie. Personajele si unele actiuni au numele unor personaje istorice iar reconstructia artistica se realizeaza
prin culoarea epocii (mentalitati, comportamente, obiecte, obiceiuri, limbaj).

Aceasta opera literara este o nuvela istorica de factura romantica pt ca autorul valorifica intr-o opera
literara cronicile moldovenesti avand ca principala sursa de inspiratie „Letopisetele Tarii Moldovei” de
Miron Costin de unde va fi preluat episodul omorarii lui motoc. Imaginea domnitorului va fi preluata din
LTM a lui Grigore Ureche de unde este preluat mottoul capitolului I si IV, insa se distanteaza de realitatea
istorica prin apelul la fictiune si la o viziune romantica asupra istoriei in maniera pasoptista. Chiar daca
autorul modifica realitatea istorica, actiunea nuvelei se pastreaza in limitele verosimilului.

2. Statutul social, moral si psihologic

Din punct de vedere social Lăpușneanul apare ca domn al Moldovei, intrând cu forța în țară pentru a-
și recupera tronul după ce a fost trădat de boieri. Deși prin naștere nu are un statut privilegiat, câștigă
simpatia poporului, căsătorindu-se cu fiica lui Petru Rareș, ca în final să fie călugărit primind numele de
Paisie. Moral, reprezintă un personaj rotund, complex, portretul lui fiind alcătuit din umbre și lumini. Astfel,
este inteligent, diplomat, bun orator, persuasiv, bun cunoscător al psihologiei umane, dar și sadic,
răzbunător, tiran și de neînduplecat. Sub aspect psihologic pare să aibe o personalitate puternică de om care
știe ce vrea, este coleric iar relațiile și comportamentul său din capitolul Capul lui Moțoc vrem pare să
denote o anumită labilitate psihică, devenită patologică.

Moțoc, din punct de vedere social este boier de rang înalt, vornic, reușind să-și mențină privilegiile și
în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanul, chiar dacă știe că este ținut în viață pentru ai
servi scopurile domnitorului. Moțoc întruchipează tipul boierului trădător, laș și lingușitor, care dă dovadă
de oportunism și ipocrizie. Din punct de vedere psihologic, spre deosebire de Lăpușneanul are o
personalitate slabă, ușor manipulabil, singurul său scop fiind acela de a-și spori averea.

3. Doua secvente pentru temă

O prima secventa narativa care evidentiaza tema nuvelei istorice o constituie scena din capitolul I in
care ne este prezentata reintoarcerea pe tronul Moldovei a domnitorului Lapusnenaul in fruntea unei armate
turcesti, cat si determinarea acestuia de a se razbuna pe boierii tradatori din prima domnie. In acest sens,
reprezentative sunt cuvintele rostite de domnitor, cele care vor alcatui mottoul acestui capitol „daca voi nu
ma vreti, eu va vreau”. Prin aceste vorbe ne este supus atentiei forta caracterului, determinarea dar si dorinta
de razbunare pe boierii care il tradase in prima domnie.

Cea de-a doua secventa reprezentativa in acest sens o constituie gradarea evenimentelor si scenelor
din capitolul a trelea care ne dezvaluie cruzimea personajului si punerea in practica a unui plan diabolic prin
care ii va pedepsi pe boieri. Fiind un bun cunoscator al psihologiei umane, abil si folosind disimularea se
foloseste in discursul sau de la mitropolie de puterea avuta si ii invita pe cei 47 de boieri la un ospat.
Reuseste sa ii convinga pe boieri sa il urmeze la curtea domneasca folosind citate din Biblie imtr-o maniera
persuasiva. Da dovada de cruzime atunci cand ordona solatilor omorarea celor 47 de boieri si alcatuirea unei
piramide formate din capetele acestora in functie de rangul ocupat dar si satisfactia pe care i-o arata
domnitei Rusanda cat si sangele rece de care da dovada in timpul masacrului, manjindu-l pe Motoc cu sange
rece dandu-l multimi revoltate drept un act de justitie.

Trasaturile personajului prezentate prin doua secvente

- este crud, viclean, inteligent, abil politic, bun cunoscator al psihologiei umane dar si hotarat. Aceasta
hotarare de a se razbuna pe boierii tradatori din prima domnie se observa in capitolul I in scena intampinarii
de cativa boieri , dar si raspunsul pe care domnitorul il ofera”daca voi nu ma vreti, eu va vreau, raspunde
Lapusneanul, a carui ochi scanteiau ca un fulger, si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge
ori cu voia ori fara voia voastra”. Aceasta hotarare de a-si relua tronul va duce la declansarea conflictului
nuvelei.

- este abil si disimulat dand dovada de multa prefacatorie. Aceste trasaturi le foloseste la Mitropolie. Se
foloseste de slujba religioasa, de vestimentatie si de coroana domneasca, de citate din Biblie pe care le
aseaza intr-un discurs mincinos dar convingator „bate-voi păstorul, si se vor imprastia oile”.

- portretul fizic al domnitorului apartine caracterizarii directe si este realizat in cadrul discursului sustinut la
slujba duminicala care alaturi de vestimentatia purtata reda culoare locala a epocii „purta coroana
Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea stacoşie.” Celelalte personaje folosesc epitete pt al
caracteriza pe domnitor : „crud si cumplit este omul acesta”.

Relaţia a două personaje prin două secvenţe:

Evoluția relației dintre domnitor și boier este ilustrată și prin două secvențe reprezentative. O primă
secvență sugestivă este cea în care domnitorul este întâmpinat de boieri. La un moment dat, Lăpușneanul
poposește undeva în apropierea Tecuciului, unde este întâmpinat de patru boieri: vornicul Moțoc, Veveriță,
Spancioc și Stroici. Aceștia încearcă să-l întoarcă din drum pe Lăpușneanul, spunându-i că poporul nu-l
vrea. Înțelegând că boierii încearcă să-l descurajeze, domnitorul se înfurie și le promite răsplata cuvenită de
îndată ce-și va recăpăta tronul. Secvența evidențiază prin intermediul caracterizării indirecte, realizată prin
comportamentul și relația cu celelalte personaje, firea despotică, setea de putere și dorința de răzbunare a
protagonistului. Mai mult de atât, secvența este anticipativă în cea ce privește soarta lui Moțoc, care se pare
că devine o marionetă în mâinile domnitorului.

O altă secvență este cea din capitolul Capul lui Moțoc vrem în care Lăpușneanul invită toți boierii la
un ospăț, într-o zi de sărbătoare după slujba religioasă, cerându-le iertare. Bănuind intențiile necurate ale
domnitorului, Spancioc și Stroici nu participă la ospăț. Confirmând bănuielile celor doi, ospățul se
transformă într-un măcel în care sunt uciși patruzeci și șapte de boieri, capetele lor fiind aranjate în formă de
piramidă, servind drept leac de frică pentru domnița Ruxanda, soția domnitorului. Poporul auzind cele
întâmplate se adună în fața palatului, cerând capul lui Moțoc, considerat a fi cauza tuturor relelor.
Lăpușneanul pentru a se da bine pe lângă popor, îl aruncă pe Moțoc în mijlocul lor. Pentru prima dată în
literatura română, Negruzzi conturează psihologia personajului colectiv, înfățisând felul în care mulțimea
adunată la curte, la început haotică, obține tot ce își dorește când se comportă ca un singur personaj strigând
capul lui Moțoc vrem.

4. Elemente de structura sau limbaj

Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade sbuciumate din istoria Moldovei, la mijlocul
secolului al XVI-lea, cea de a doua domnie a domnitorului Lapusneanul si lupta acestuia pt a impune
autoritatea domneasca cat si consecintele pe care le are obtinerea puterii de un domnitor crud, nemilos si
tiran.

Perspectiva narativa – naratorul este omniscient, sobru si detasat in descriere, obiectiv cu relatarea
evenimentelor la pers a III-a dar, uneori, subiectivizeaza usor naratiunea prin epitete apreciative referitoare
la personalitatea domnitorului „tiran”, „crud”, „miselul boier”, si „deşănţată cuvântare”. Fiind o naratiune la
pers a III-a focalizarea este zero cu viziunea asupra evenimentelor „dindarat”, aceasta se desfasoara linear si
cronologic respectand succesiunea temporala a evenimentelor ceea ce face ca ritmul naratiunii sa devina mai
alert.

Titlul –alcatuit din substantivul propriu eponim este cel care introduce cititorul cu culoarea epocii din
timpul celui de-a doua domnii al lui Al. L. , realizand astfel o incursiune intr-o perioada zbuciumata din
istoria Moldovei. Prezinta personalitattea remarcanta a domnitorului prin evidentierea principalelor trasaturi
dominante de caracter ale acestuia.

Relatii temporale si spatiale – timpul si spatiul sunt prezentate, fiind verosimile conferindu-i
naratiunii un plus de rigoare si credibilitate. Astfel naratiunea este construita in jurul intoarcerii domnitorului
Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua domnie. In primele trei capitole, actiunea se desfasoara simultan
cu preluarea tronului, iar actiunea din ultimul capitol este posterioara preluarii puterii, in sensul ca ne sunt
redate evenimentele care au condus la moartea domnitorului, patru ani mai tarziu.