Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela romantica de inspiratie istorica, a fost publicata

in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare in anul 1840, este prima nuvela istorica din literatura romana. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza cu fir narativ central si personaje relativ putine. Este o nuvela romantica datorita temei, conflictului, personajelor exceptionale in situatii exceptionale, personajelor construite in antiteza (doamna Ruxanda blanda si supusa iar Lapusneanul crud, tiran, razbunator). Este o nuvela istorica deoarece se inspira din trecutul istoric. Costache Negruzzi, este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti (Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche si Miron Costin). Nuvela istorica nu reflecta un model de conducator ci un antimodel de conducator. In nuvela este prezentata imaginea lui Alexandru Lapusneanul care se distanteaza de realitatea istorica prin faptul ca se utilizeaza fictiunea. Nuvela istorica are ca tema lupta pentru putere, Alexandru Lapusneanul lupta pentru impunerea autoritatii domnesti. Paragraful initial al nuvelei prezinta revenirea la tron a lui Lapusneanul iar cel final prezinta sfarsitul tiranului. Textul narativ este impartit in patru capitole care prezinta momentele subiectului . Fiecare capitol contine cate un motto, care constituie replici memorabile ale personajelor. In capitolul I, Daca voi nu ma vreti, eu va vreau este raspunsul dat de Lapusneanul soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca poporul nu il vrea. In capitolul al II-lea, Ai sa dai sama, Doamna! este amenintarea pe care vaduva unui boier decapitat o adreseaza doamnei Ruxanda deoarece aceasta nu ia nici o atitudine impotriva crimelor sotului sau. In capitolul al III-lea, Capul lui Motoc vrem este cererea poporului care il considera pe Motoc vinovat pentru toate nemultumirile poporului. In capitolul al IV-lea,De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu este amenintarea rostita de Lapusneanul care, bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiurilor vremii si astfel pierduse puterea domneasca. Capitolul I cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei si intalnirea cu cei patru boieri trimisi de domnitorul Tomsa - Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici) si intriga (hotararea lui Lapusneanul de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori). Capitolul al II-lea cuprinde desfasurarea actiunii fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, rugamintea doamnei Ruxanda adresata lui Lapusneanul de a inceta cu omorurile si promisiunea pe carea acesta o face. Capitolul al III-lea cuprinde punctual culminant al nuvelei - discursul lui Lapusneanul la slujba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de catre multimea revoltata. In capitolul al IV-lea este infatisat deznodamantul, moartea lui Lapusneanul prin otravire. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, tiranul se retrage in cetatea

Hotinului unde bolnav de friguri el este calugarit. Faptul ca, atunci cand isi revine, ameninta sa-i ucida pe toti, inclusiv pe propriul fiu, o determina pe doamna Ruxanda sa accepte sfatul boierilor de a-l otravi. Conflictul nuvelei pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal Alexandru Lapusneanul. Pricipalul conflict este de ordin politic lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Conflictul secundar, intre domnitor si boierul care il tradase, Motoc, reflecta dorinta de razbunare a domnitorului. Conflictul social, intre boieri si popor evidentiaza nemultumirea poporului. Personajele sunt realizate potrivit unei nuvele romantice, personaje exceptionale (au calitati si defecte iesite din comun) in situatii exceptionale. Alexandru Lapusneanul este personajul principal , acesta intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud. Dorinta de putere il determina sa fie hotarat, viclean, este un bun cunoscator al psihologiei umane si inteligent. Forta exceptionala a lui Lapusneanu domina relatiile cu celelalte personaje pe care reuseste sa le manipuleze. Doamna Ruxanda este un personaj secundar , construit in antiteza cu Lapusneanul, ea este blanda in comparatie cu domnitorul care este tiran. Boierul motoc reprezinta tipul boierului viclean , tradator si las, isi urmareste doar propriile interese de aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie iar la intoarcerea acestuia il linguseste. Personajele episodice sunt boierii Spancioc si Stroici care reprezinta boierimea tanara si care o sfatuiesc pe doamna Ruxanda sa il otraveasca pe tiran dupa care asista cu cruzime la ultimele clipe ale acestuia rostind urmatoarele cuvinte Invata a muri, tu care stiai numai a omori.Peronajul colectiv il reprezinta multimea revoltata. Limbajul contine expresii populare ( ramasa cu gura cascata), comparatii Acest din urma cuvantfu ca o scanteie electrica, metafore in bratele idrei acesteia cu multe capete. Limbajul personajelor reda in mod direct trasaturile acestora prin replicile rostite Daca voi nu ma vreti, eu va vreau. Stilul direct alterneaza cu stilul indirect realizat prin dialog. Caracterul dramatic al textului este dat de utilizarea dialogului. Descrierile obiceiurilor, masei domnesti, portretul fizic al doamnei si al domnitorului au valoare documentara Prima nuvela istorica din literatura romana aduce in fata cititorilor un antimodel de conducator, Costache Negruzzi face din Alexandru Lapusneanul un domnitor crud, un tiran, sugerand astfel caracterul exceptional al domniei sale.