TURISMUL CULTURAL

Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul
cultural include turismul în regiunile urbane, în special orase mari, istorice si obiective culturale
(muzee si teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale ; este cazul festivalelor în aer
liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere în
literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc în
medie mai mult decât turistii "standard".
Acesti turisti pot fi interesati în probleme ce tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,
antropologiei etc., si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute.
Evolutiile contemporane în diferite sfere de activitate umana si progresul în domeniile stiintifice,
tehnologice, educationale si sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru
multi turisti.
Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivatia accesului la obiectivele
culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau alte situri culturale sau eveniment, dar si
trasee pentru studiu. Într-un sens mai larg orice forma de turism poate fi definita drept turism
cultural daca reuseste sa satisfaca nevoia umana de baza pentru diversitate, având tendinta sa
creasca constientizarea culturala a individului descoperind noi cunostinte, experiente si întâlniri.
Turismul cultural ofera oportunitatea dialogului intercultural prin posibilitatea dialogului
descoperirii si aprecierii diversitatii culturale.
Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate în Europa, aceasta fiind tot timpul o
destinatie importanta pentru cei atrasi de cultura sa bogata si de mostenirile istorice. Ba mai mult
mostenirea culturala a Europei reprezinta una din cele mai vechi si mai importante mosteniri
producatoare de turism.
Tendintele majore care au fost observate în ceea ce priveste turismul cultural sunt:
- interactiunea între cultura si turism îsi are radacinile în perioada de început a turismului si în
prezent câstiga din ce în ce mai multa însemnatate;
- turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile intreculturale;
- mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei, traditiilor si
civilizatiei.

Turismul in Bistrita-Nasaud

Bistriţa-Năsăud deține o foarte bogată şi variată zestre turistică, o rețea de obiective

culturale și naturale care animă teritoriul și îl mobilizează în circuite turistice tematice
diversificate și atrăgătoare pentru toate exigențele.

Obiective turistice culturale materiale

Oraşul Bistriţa păstrează azi monumente de arhitectură, situri arheologice şi monumente
sculpturale din care 54 de interes naţional/internaţional şi 145 de interes local. Între acestea
Biserica Evanghelică C.A. din Piaţa Centrală este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al
oraşului.
Staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Sângeorz-Băi a fost atestată documentar
din anul 1245 și din anul 1770 este consemnată pe harta Imperiului Austro-Ungar de către
oficialitățile de la Viena ca localitate bogată în ape minerale cu proprietăți curative excepționale.

1
 Turismul balnear este o componentă a vieții locale din prima jumătate a secolului al IX-lea.
Farmecul stațiunii și valoarea patrimoniului construit urmează să constituie subiectul unui proces
de înregistrare în inventarul de patrimoniu de arhitectură și urbanistic național.
În județ funcționează 19 muzee. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud este format din 10 secții fără
personalitate juridică subordonate: Muzeul Bistrița, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul de
Artă Comparată Sângeorz-Băi, Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, Muzeul Memorial „George
Coșbuc”, Muzeul Memorial „Ion Pop Reteganul”, Muzeul „Casa Săsească” Livezile, Muzeul
„Cuibul Visurilor” Maieru, Muzeul etnografic și al mineritului rodnean, Muzeul literar și
memorial „Teodor Tanco”. Pe lângă acestea, 9 puncte muzeale sătești povestesc despre tradițiile
locale din diverse zone ale județului. Bibliotecile din județ în număr de 160 oferă cititorilor din
comunitățile locale peste 1.500.000 de volume de cărți și reviste.
Artiștii plastici își pot expune lucrările în 3 galerii de artă. Tot aici sunt găzduite expoziții
itinerante de mare valoare care atrag profesioniștii și amatorii deopotrivă și formează gustul
pentru artă al comunităților.
În județul Bistrița-Năsăud, în anul 2012, erau luate în evidenţă 765 monumente istorice: 380
situri arheologice, 367 monumente de arhitectură, 11 monumente de for public şi 7 monumente
memoriale şi funerare.
Un număr de 15 castele și cetăți alcătuiesc o frumoasă rețea: castelele Hye din Ilișua, Lázár
Imre din Sărata, Rákóczi din Șieu-Măgheruș, Torma din Cristeștii Ciceului, Wesselenyi din
Chiochiș, Haller din Matei, Teleki din Comlod, Teleki din Posmuș, Bánffy din Urmeniș, Bethlen
din Arcalia, Bethlen din Beclean, Bethlen din Cristur-Șieu, Fekete din Șieu-Odorhei, cetățile
Bistriței și Ciceului.
Satele adăpostesc comori de arhitectură tradițională și lucrări de artă, echipamente de
tehnologie rurală pentru activități economice specifice care reconstituie parcursul și bogăția
istoriei locului.
Numeroasele obiective istorice, religioase și memoriale, multe dintre ele cu valoare unicat
şi cu o încărcătură culturală deosebită, precum Biserica Evanghelică C.A. din mijlocul burgului
şi Biserica Ortodoxă (Fostă biserică minorită) din Bistriţa, Turnul Dogarilor, Muzeul de sub
Poartă, Casa Memorială „George Coşbuc”, Muzeul Grăniceresc sau ruinele unor construcţii.
Aceste aşezămintele te invită să descoperi o parte din istoria, cultura şi viaţa religioasă a
locuitorilor acestei zone.

Obiective turistice culturale imateriale

Tezaurul folcloric impresionează prin bogăţie şi diversitate. Se păstrează vii tiparele
arhaice în arta poetică şi linia melodică. Bistriţa-Năsăud constituie o zonă etnografică de excepţie
în spaţiul românesc prin valorile folclorice, ale artei populare de înaltă măiestrie şi rafinament
care se moştenesc nealterate de milenii.
Comunitățile de pe cuprinsul judeţului sunt animate de o fabuloasă sumă de datini,
obiceiuri şi tradiţii care s-au păstrat aproape neschimbate din vremuri străvechi, cum sunt:
„Înstruţatul boului”, „Corbeanca”, „Călușarii”, „Șezatoarea la Leșu”, „Claca”, „Obiceiul
cununii”, „Aldămaşul”, „Banda Jianului”, etc.. Vechile rituri, actele ceremoniale şi manifestările
spectaculoase se îmbină în evenimente de o frumusețe unică.
Păstrarea obiceiurilor și transferul către tinerele generații sunt asumate de o suită de
ansambluri folclorice. Dintre acestea Ansamblul Codrișorul înfiinţat în 1969 la Casa de Cultură a
Sindicatelor Bistriţa este câștigător al marelui premiu „Colierul de Aur”, la Dijon, în Franţa
(1985) şi al multor alte premii naţionale şi internaţionale.

2
Bucătăria tradiţională, deosebit de gustoasă, este puţin pusă în valoare în restaurantele din
regiune, însă este încă bine păstrată. Printre cele mai apreciate produse tradiționale și culturale
sunt: Brânza de bărbânţă şi laptele acru, cașcavalul afumat și slănina fiartă din Zagra, laptele
crud de oaie şi brânza frământată de oaie, Povila de Bârgău, țuica si rachiurile de prune și alte
fructe, zacusca cu ciuperci, murăturile diverse, belezdruga, tocăniţele, sarmalele locale, cozonacii
şi multe altele bunătăți care dau și gust specificului diverselor zone ale județului.

Obiective turistice naturale

Teritoriul Judeţului Bistriţa-Năsăud este o operă de artă a naturii. Frumusețea și valoarea
de patrimoniu a reliefului, peisajului, structurilor morfologice și vegetale, sunt organizate și
ocrotite într-o rețea densă de arii protejate, parcuri naţionale, monumente ale naturii:
Rezervația Comarnic din Munții Călimanii de Nord se remarcă prin Piatra Corbului la Budacul
de Sus, locul fosilier Râpa Mare, Râpa Verde la Budacul de Sus, Piatra Cușmei;
În Munții Călimani între Varful Calu și Piatra lui Orban se găsesc Cușma, Crovul de la
Larion, Masivul de sare de la Sărăţel-Domnești, Râpa cu păpuşi la Domneşti, Vulcanii noroioşi
La Gloduri, Poiana cu Narcise la Mogoşeni, Valea Repedea;
Parcuri și rezervații: Parcul Național Munții Rodnei, Rezervația științifică Ineu-Lala, Rezervația
științifica Pietrosul Mare;
Monumente ale naturii: Poiana cu Narcise de pe Masivul Saca din Valea Vinului, Carstul
din Dealul Popii din Valea Vinului, Stânca Iedului din Bujdeie, Pădurea Posmuș (Stejarul secular
din Posmuș), La Sărătura în Blăjenii de Jos, Piatra Fântânele în satul Piatra Fântânele din Munții
Bârgăului, Tăul Zanelor (M-ții Călimani) în Colibița, Lacul Colibița, Lacul Cetatele (Taul
Căianului) din Căianu Mare, Izvoarele Mihăiesei, Peștera Tăușoare, Peştera Măglei, Peştera
Cobășel, Peştera Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider, Peştera Grota Zânelor, Lacul Lala
Mara, Lacul Lala Mic, Lacul Billa, Lacul Zagra (Tăul lui Alac).

3
 BIBLIOGRAFIE

1. Mărculescu, Geta, red.coord., România Tezaur de Spiritualitate, Ed. Royal Company,

Bucureşti, 2004;
2. www.scritub.com
3. www.visitbn.ro
4. Wikipedia