,,Legea lui Arhimede” sau ,,Principiul lui Arhimede” este o lege a hidrostaticii, care

afirma ca un corp scufundat, intr-un fluid este impins de catre fluid, de jos in sus, cu o forta
egala cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de corp. Aceaqsta forta se numeste forta
arhimedica sau forta lui Arhimede. A fost descoperita in empiric de catre Arhimede in secolul al
III- lea i.Hr. si demonstrata in secolul al XVI- lea.

DEMONSTRATIE:
Delimitam in interiorul fluidului un volum oarecare V de fluid. De exemplu, putem
presupune ca l-am delimitat printr-o pelicula infinit de subtire, perfect flexibila si inextensibila,
ceea ce nu modifica cu nimic echilibrul volumului fluid astfel delimitat sau putem presupune ca
acest volum s-a ,,solidificat”.

Uneori este utilizat si termenul ,,legea plutirii corpurilor” pentru acest principiu.
Forta arhimedica apare in situatia in care sistemul este plasat intr-un ,,camp gravitational”
; forta respective are aceasi directive cu cea a campului gravitational in sens opus. Punctul de
aplicatie al fortei arhimedice este centrul de masa al fluidului dezlocuit de corp. Valoarea si
directia fortei arhimedice nu depend de forma sau densitatea corpului.
Forta arhimedica este cautata de variatia presiunii hidrostatice cu adancimea de
scufundare.
Asupra suprafetei unui corp scufundat intr-un fluid actioneaza ,,presiunea hidrostatica a
fluidului’’. Prin fluid se intelege o substanta care poate curge atat lichid cat si gaz.
Densitate relativă , pr , a unei substanţe reprezintă raportul dintre densitatea absolută p a
substanţei şi densitatea unei substanţe de referinţă, p0, fiind o mărime adimensională.
Presiunea este mărimea fizică scalară numeric egală cu forţa care apasă
perpendicular și uniform pe unitatea de suprafaţă.
 Presiunea hidrostatică este presiunea statică exercitată la un anumit nivel în interiorul
unui lichid, determinată de greutatea coloanei de lichid aflată deasupra acestui nivel.
Legea lui Pascal: Presiunea aplicată unui fluid aflat într-un vas este transmisă integral
oricărei porţiuni a fluidului, precum şi pereţilor vasului.
Principiul lui Arhimede : Un corp cufundat într-un fluid este împins de jos în sus cu o
forţă numeric egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de acel corp.
presiune echivalentă cu cea exercitată de 760 mm coloană de mercur la 𝟎𝟎 C, în câmp
gravitaţional normal, gn = 9,80 m/𝒔𝟐 , se numeşte o atmosferă (1atm).
1atm = 1,013 x 𝟏𝟎𝟓 N/𝒎𝟐 = 1,013 x 𝟏𝟎𝟓 Pa
1atm = 760 mmHg = 760torr = 1013 mbar
Presiunea hidrostatica fiind egala in punctele situate la aceeasi adancime, forta rezultanta
din ,,presiunea exercitata pe fetele laterale este nula. Deoarece presiunea hidrostatica la nivelul
partii superioare a corpului scufundat este mai mare decat cea la nivelul partii superioare, forta
exercitata in sus pe fata inferioara este mai mare decat forta exercitata in joc asupra fortei
superioare, diferenta fiind ,,forta arhimedica’’.

DEMONSTRATIE:
Se pot distinge trei cazuri de fluide diferite: cel al lichidelor, cel al gazelor si cel al
plasmei. In general cel mai usor de studiat este cazul in care fluidul este un lichid pentru ca
lichidele au volumul propriu si astfel, densitatea lichidelor variaza relative putin o data cu
schimbarea presiunii. Cazurile gazelor si al plasmei sunt mai complicate de studiat, din cauza
variatiei importante a densitatii cu adancimea.
Forta lui Arhimede apare din cauza variatiei presiunii cu adancimea: presiunea pe care
fluidul o exercita asupra ,,bazei’’ (partii de jos) a corpului este mai mare decat cea exercitata
asupra partii de sus a corpului. O demonstratie complete foloseste o integral pe suprafata
(cufundata in lichid) a corpului.
Pentru un corp de forma paralelipipedica nu e nevoie de integrala si calculele se simplifica.
Fie un paralelipiped de dimensiuni L, l, h., cufundat complet in lichid (si avand baza
orizontala). Presiunea intr-un lichid este p= 𝒑𝟎 + pgz, 𝒑𝟎 fiind presiunea atmosferica (pe care o
puteau neglija pentru ca este o constanta aditiva pentru toate relatiile urmatoare), p este
densitatea lichidului, g este modul acceleratiei gravitationale, iar z da nivelul la care faceau
masuratoarea ( ,,adancimea” la care masurau).
Presiunile asupra peretilor laterali se anuleaza ( au presupus suprafete egale si corpul vertical,
deci si presiuni egale), iar forta neta va fi diferenta intre fortele exercitate de presiune asupra
bazei si respective asupra ,,tavanului’’.

F= Spg (z+h) – Spgz

F= Spgh = pVg
S= Ll, fiind suprafata bazei (volumul corpului este suprafata bazei inmultita cu inaltimea).
Volumul corpului fiind egal cu volumul de lichid dezlocuit, avem F= pVg, care este tocmai
greutatea acestui volum. Am notat cu z nivelul la care se afla peretele superior al
paralelipipedului, dar se vede ca forta arhimedica este independent de acest nivel ( ca si greutatea
corpului).
Depinzand de greutatea volumului de lichid dezlocuit, depinde de acceleratia gravitationala.
Obs.: g desemneaza aici valoarea acceleratiei gravitationale, care pe Pamant este in medie de
9,81 m/ 𝒔𝟐 (variaza cu latitudinea locului in care se face experimental sau masurarea: la poli din
cauza rotatiei planetei si a formei sale nesferice).
Presiunea atmosferică într-un punct de pe suprafaţa Pământului descreşte deci cu
altitudinea. Există variaţii ale presiunii atmosferice de la o zi la alta, deoarece atmosfera nu este
statică.
Forta arhimedica permite plutirea vapoarelor si a balcoanelor. Daca forta arhimedica nu
este suficienta pentru a genera plutire, ea provoaca micsorarea greutatii aparute a corpului.
Tot legea lui Arhimede este implicate in masurarea densitatii fluidelor cu ajutorul
areometrului.