„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă

1. Trasaturi care incadreaza opera intr-un curent literar etc.

Un prim reper este alcatuit din evidentirea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea texului narativ „Povestea lui Harap-Alb”
la specia literara basm. O prima trasatura o reprezinta aceea ca basmul, fiind o specie narativa, implica fabulosul cu personaje
numeroase purtatoare de valori simbolice care intruchipeaza binele si raul: Harap-Alb reprezinta fortele binelui alaturi de personaje cu
puteri miraculoase Sfanta Duminica, Calul Nazdravan, cei 5 prieteni, craiasa albinelor si furnicilor, iar Spânul alaturi de imparatul Roş
reprezinta fortele raului. Cea de a doua trasatura o reprezinta prezenta unui autor, ceea ce individualizeaza textul nostru, incadrandu-l
in seria operelor lirice culte. Deasemenea, o alte trasatura o reprezinta prezenta obiectelor magice, a cifrelor magice, dar si a motivelor
literare specifice: motivul imparatului fara urmasi, motivul casatoriei, al calatoriei, a padurii labirint etc.

2. Statutul personajelor:

Relația dintre Harap-Alb și Spân poate fi conturată prin intermediul statutului social, moral și psihologic al acestora. Din punct
de vedere social, Harap-Alb este înfățișat la început ca fiind mezinul unui crai de viță nobilă, însă după întâlnirea cu Spânul decade din
acest statut, devenind sluga antagonistului. În finalul basmului îți redobândește identitatea nobilă și se căsătorește cu fata împăratului
Roș. Din punct de vedere moral, nu este înzestrat cu calități, ci este umanizat. Astfel, la început apare ca un tânăr superficial, naiv,
egoist, fricos pentru ca pe parcurs portretul său moral să se schimbe. Psihologic, reprezintă tipul tânărului în formare, parcurgând o
călătorie inițiatică, care-l ajută să-și șlefuiască personalitatea, devenind puternic și stăpân pe sine.

Spânul, din punct de vedere social pretinde că e o slugă nedreptățită care n-a avut parte de un stăpân bun, ca mai apoi
păcălindu-l pe fiul de crai să-i fure identitatea. Moral, este antagonistul basmului, înzestrat exclusiv cu defecte, fiind viclean, ipocrit,
dur și orgolios. În realitate, cu toate că reprezintă răul, este factorul decisiv în maturizarea protagonistului. Psihologic, Spânul are o
personalitate puternică, fiind tipul omului experimentat și bun cunoscător al slăbiciunilor omenești.
3. Secvente pentru temă

Cel de-al doilea reper este alcatuit din tema basmului cult ales. Tema textului narativ ales o reprezinta conflictul dintre fortele
binelui si cele ale raului, cu triumful binelui in finalul operei. O prima secventa narativa care ilustreaza tema basmului o reprezinta
coborarea in fantana a fiului de crai. In aceasta secventa se observa naivitatea fiului de crai care face posibila supunerea si schimbul de
identitate cu Spânul. Antagonistul il inchide pe tanar intr-o fantana si ii cere pentru a-l lasa in viata sa devina astfel sclavul sau. Prin
juramantul facut, protagonistul primeste numele de Harap-Alb.

Cel de-al doilea episod il reprezinta intoarcerea lui Harap-Alb de la curtea imparatului Verde cu fiica imparatului Ros, care il
demasca pe Spân. Spânul crezand ca Harap-Alb l-a dat in vileag, ii taie capul, acest lucru semnificand dezlegarea tanarului de
juramantul facut ceea ce marcheaza sfarsitul initierii. Eroul este inviat de fata imparatului Ros cu ajutorul obiectelor magice si acesta o
ia de sotie devenind imparat.

Secevnte pentru relatia dintre doua personaje:

Relația dintre cele două personaje este evidențiată și prin două secvențe reprezentative. O primă secvență este cea în care fiul
de crai este închis într-o fântână. După o bucată de drum petrecută în compania Spânului, fiul craiului este păcălit să coboare într-o
fântână cu pretextul de a se răcori. Spânul îl închide acolo și îl obligă să i se supună. Cei doi schimbă între ei hainele și identitatea, fiul
craiului devenind sluga Spânului și primește numele de Harap-Alb. Încă din această secvență Spânul își demonstrează rolul de inițiator
prin cele trei întrebări pe care i le adresează: cine ești? De unde vi? Încotro te îndrepți? Coborârea în fântână poate fi asociată cu
coborârea în infern, iar apa este asociată în mod fresc cu botezul, în urma căruia fiul de crai obține o nouă identitate și un nou nume.

O altă secvență sugestivă este cea din deznodământul basmului, în care fata împăratului Roș le dezvăluie tuturor adevărata
identitate a lui Harap-Alb. Spânul îl omoară pe Harap-Alb, iar fata de împărat îl readuce la viață cu cele trei smincele de măr dulce și
cu apă vie și apă moartă. Moartea protagonistului prin decapitare este una simbolică, care semnifică înlăturarea omului imatur cu unul
matur și adult în gândire și comportament.

Secvente pentru evidentierea trasaturilor unui personaj:

- protagonistul este construit prin intermediul caracterizarii directe realizata de narator sau de alte personaje cat si prin
autocaracterizare, indirect prin fapte, limbaj, gestica, mimica, vestimentatie comportament sau prin relatia cu celelalte personaje.

- este ajutat de personaje fantastice: Sf. Duminica care il sfatuieste sa ia armele, hainele si calul tatalui sau, de craiasa albinelor si
furnicilor care il rasplatesc fiecare cu cate o aripa pe care eroul la nevoie o va folosi, cei cinci prieteni Setila, Flamanzila, Ochila,
Gerila si Pasari-Lati-Lungila alaturi de obiecte cu puteri miraculoase. smincenele de mar dulce, aripile craieselor, apa vie si apa
moarta.

Una dintre trasaturile personajului ales o reprezinta naivitatea specifica varstei. In acest sens o secventa narativa reprezentativa o
constituie intalnirea eroului cu Spanul si incalcarea juramantului facut tatalui sau. Dupa ce iasa din imparatia tatalui sau, fiul de crai se
rataceste in padurea labirint. Aici se intalneste cu omul span care se ofera sa ii fie tovaras de drum, la inceput mezinul refuza
aducandu-si aminte de promisiunea facuta tatalui sau, insa a treia oara accepta crezand ca se alfa in tara spanilor. Episodul coborarii in
fantana surprinde lipsa de experienta a eroului cara pacalit isi schimba statutul social devenind rob: primind si un alt nume.

O alta trasatura a eroului o reprezinta bunatatea de care da dovada atunci cand se ofera sa le ajute pe fiintele necuvantatoare. O
secventa narativa reprezentativa pt aceasta trasatura o constituie episodul in care Harap Alb intalneste in calatoria sa mai intai roiul de
furnici pe care il ocoleste fiind rasplatit cu un obiect magic, ca mai apoi sa contruiasca un adapost pt albine fiind din nou rasplatit cu
un obiect magic. Aceste obiecte il vor ajuta pe erou sa depaseasca probele la care va fi supus de imparatul Ros.

4. Elemente

Cel de-al treilea reper este alcatuit din elementele care compun textul narativ. Un prim element il reperezinta titlul basmului.
Acesta este alcatuit dintr-un substantiv propriu care face referire la ipostaza prin care trece protagonistul in vederea obtinerii calitatilor
necesare unui bun imparat. Acest substantiv d.p.d.v. stilistic este un oximoron. Astfel, cuvantul „Harap” semnifica ideea de rob, sclav
sau sluga, in timp ce „Alb” semnifica puritatea, lumina si binele.

Un al doilea element de structura este alcatuit din reperele temporale si spatiale. Aceste repere sunt vag precizate astfel ca
actiunea este plasata intr-un timp motic romanesc, in vreme ce spatiul desfasurarii acesteia este „amu cică era odată intr-o ţară un
crai”.

Un al treilea element de structura il reprezinta perspectiva narativa. In basmul cult „Povestea lui Harap Alb” de Ion Creangă,
perspectiva narativa este una obiectiva, cu viziunea dindărăt, naratorul este omniscient, atotstiutor, omniprezent, detasat de descriere,
fapt remarcat prin interventiile directe ale acestuia care reprezinta o marca a oralitatii stilului.

Un ultim element de compozitie il reprezinta actiunea basmului. Acesta se desfasoara cronologic prin inlantuirea lineara a
evenimentelor, respectand momentele subiectului. Astfel, in expozitie ne sunt prezentate personajele si spatiul desfasurarii
actiunii :”intr-o tara indepartata peste mari si peste tari”. Intriga debuteaza cu momentul in care fiul cel mic al craiului merge la Sf.
Duminica cu hainele si calul tatalui sau. Pornind pe drum reuseste sa treaca prima proba iar ca rasplata de la tatul sau primeste sfatul:
„sa nu te intovarasesti cu omul Spân si Ros imparat si sa te feresti de dânşii”. Din naivitate acesta va incalca sfatul tatalui sau in
momentul in care se rataceste in padurea labirint si crezand ca se afla in tara spanilor accepta tovarasia Spânului. Desfasurarea
actiunii coincide cu momentul coborari in fantana si al schimbului de indentitate urmat de o serie de probe. Odata ajuns la curta
imparatului Verde, Harap Alb va fi supus la o serie de probe pentru a-si dovedi loialitatea in fata Spânului. Astfel va aduce salati din
gradina ursului, capul cerbului cu nestemate, va trece printr-o alta serie de probe pentru a o obtine pe fiica imparatului Roş: va petrece
noaptea in casa de arama, va fi supus unui ospat nemaintalnit, va trebui sa separe macul de nisip si sa o aleaga din trei fete identice pe
fiica imparatului Ros, iar la final ca ultima proba, timp de o noapte. La aceste probe din urma va fi ajutat de fiinte fabuloase. Punctul
culminant coincide cu drumul de intoarcere spre curtea imparatului Verde, timp in care acesta se indragosteste de fata imparatului
Ros. Deznodamantul consta in demascarea Spânului, razbunarea acestuia pe fiul craiului prin decapitare si invierea lui de fiica
imparatului Ros cu ajutorul obiectelor magice.