Proteinele (protide) sunt substanţe universal răspândite în natură, găsindu-se în toate

organismele vii. În regnul animal protidele sunt substanţe predominante, reprezentând

aproximativ 65-70% din materia uscată a organismului. În plante, protidele se găsesc într-un
procent mai mic, cuprins între 2-35% -partea cea mai bogată în protide vegetale o constituie
seminţele.
Termenul de protide provine de la grecescul „proteos” care înseamnă primul, adică
substanţe de importanţă fundamentală.
Proteinele sunt substanţe macromoleculare alcătuite din aminoacizi şi care au rol catalitic,
structural sau funcţional.
Rolurile proteinelor în organism sunt următoarele:
- Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare creşterii şi refacerii
ţesuturilor.
- Rol funcţional – în desfăşurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale
diverselor enzime şi hormoni. Pot îndeplini funcţii specifice (anticorpi).
- Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter şi coloidal participă la reglarea presiunii
osmotice şi menţinerea echilibrului acido-bazic.
- Rol energetic – evidenţiat prin degradarea compuşilor rezultaţi din transformarea lor, până la
etapa finală de CO2 şi H2O.
Proteinele din alimentaţie vor fi folosite în organism nu numai pentru biosinteza
proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci şi pentru biosinteza unor compuşi azotaţi
neproteici (baze purinice şi pirimidinice, constituenţi ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).
Sursele alimentare:
Alimentele derivate din animale, incluzând carne, peşte, ouă şi majoritatea produselor
lactate conţin proteine complete. Soia este singura plantă ce conţine teine complete. Cea mai
mare valoare proteică se regăseşte în lapte şi ouă.Proteinele incomplete nu asigură un aport
adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare conţin cantităţi considerabile de proteine
incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele şi legumele. Unele alimente bogate în proteine
conţin cantităţi importante de lipide (carnea de oaie, porc, raţă sau ouăle).
În general, consumăm un amestec suficient de proteine complete şi incomplete care nu pune
probleme de sănătate.
Alimentele cu conţinut crescut de proteine:
- au o slabă valoare energetică, dar induc o saţietate importantă;
- determină o termogeneză importantă, proteinele având propria lor oxidare şi fiind puţin stocate;
- conţinutul concomitent de lipide modifică efectele proteinelor.
Alimentele ce conţin proteine complete sunt: peştele, carnea de găină, carnea de curcan, raţa,
carnea de vită, carnea de oaie, carnea de porc, ouăle, soia, brânză, laptele și iaurtul.
Alimente ce conțin proteine incomplete sunt: cerealele, făina, orezul, mălaiul de porumb,
spaghetele, pâinea, fasolea, broccoli, cartofi și arahidele.
Aportul recomandat:
Se bazează pe cantitatea de proteine necesară pentru menţinerea balanţei de azot şi reprezintă
cantitatea de azot consumată sub formă de proteine, care trebuie să fie egală cu azotul eliminat
zilnic prin urină şi alte secreţii ale organismului. Aportul total de proteine trebuie să fie de 10-
15% (maxim 20%) din totalul caloric, jumătate de origine animală şi jumătate de origine
vegetală. Necesarul de proteine depinde de valoarea biologică a acestora. Pentru cele cu valoare
biologică mare este suficient un aport de 0,6 g/kgcorp. Acest necesar creşte la 0,85 g/kgcorp
pentru proteinele cu valoare biologică scăzută

1
 Proteina este o substanţă organică complexă care constituie unul din principalii
componenţi ai tuturor organismelor vii. Practic, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că nu
există viaţă fără proteină, ea fiind prezentă în tot ce ne înconjoară într¬o proporţie mai mică sau
mai mare. În corpul uman proteina există în fiecare celulă şi este considerată a fi coloana
vertebrală a celulei, purtător al vieţii.
Proteinele sunt de mai multe tipuri şi joacă roluri importante în buna funcţionare a
organismului nostru: enzimele au rol de catalizator în reacţiile chimice şi biochimice ale
celulelor vii, hormonii reglementează diverse procese din organisme, imunoglobilinele au rol
protector, hemoglobina şi mioglobina au rolul de transportatori a oxigenului, albumina transportă
acizii graşi în sistemul circulator, colagenul, elastina şi alte proteine structurale au rolul de a
menţine structurile altor componente biologice, actina şi miozina sunt responsabile de mişcările
musculare, unele proteine au rol de receptori, altele au rol in dezvoltarea şi coordonarea
activităţii celulare, un rol important joacă şi proteinele cu funcţia de stocare de a forma rezerve
de aminoacizi, şi aşa mai departe.
Astfel, nu există nici un dubiu că organismul uman are nevoie de proteine zilnic pentru a
funcţiona la cote maxime. De unde preia organismul necesarul de proteine? Bineînţeles, din
alimentaţia de zi cu zi. Alimentaţia noastră se compune din trei principii nutritive fundamentale:
proteine, zaharuri şi grăsimi. De ultimele două ne putem lipsi, dar organismul nostru nu poate
funcţiona adecvat o perioadă prea lungă fără cantitatea zilnică necesară.
Fiecare persoană în funcţie de parametrii pe care îi are îşi poate calcula necesarul proteic
zilnic. În cazul femeilor este necesar 1 gram de proteină per kilogram, în cazul femeilor sportive
1,5 grame per kilogram. În cazul bărbaţilor aceştia au nevoie de 1,5 grame de proteină zilnic per
kilogram, iar în cazul bărbaţilor sportivi de cel puţin 2 grame de proteină per kilogram.
De exemplu, o femeie care cântăreşte 60 de kilograme are nevoie de minim 60 de grame de
proteină zilnic.
În cazul, persoanelor care doresc să slăbească necesarul zilnic de proteine e nevoie să fie
respectat sau poate chiar depăşit deoarece proteinele sunt piatra de temelie în controlul foamei.
Fiecare masă e neovie să ţină de foame 4 sau 5 ore. Acest lucru poate fi realizat dacă alimentele
consumate la o masă sunt bogate în proteină. Pentru a ajuta la păstrarea stării de saţietate
persoanele care doresc să slăbească pot apela inclusiv la gustări proteice sănătoase între mese.
Proteinele vor ajuta să refacă şi să crească masa musculară. Masa musculară refăcută va fi cea
care va arde grăsimea din organism. Un kilogram de grăsime arde 4 calorii , în timp ce un
kilogram de grăsime doar 1calorie. Astfel, pentru a slăbi proteinele din alimentaţie vor ajuta la
dezvoltarea masei musculare.
Când o persoană doreşte să se îngraşe e recomandat să se focuseze pe introducerea în
alimentaţie de alimente bogate în proteine, proteine care vor ajuta la creşterea în greutate, dar cu
masă musculară. Consumarea de alimente bogate în grăsimi nesănătoase atunci când o persoană
doreşte să se îngraşe duce la creşterea procentului de grăsime din organism. Deci, obiectivul unei
persoane ar trebui să fie îngrăşarea cu masă musculară, şi nu doar îngrăşarea.

CLASIFICAREA NUTRIŢIONALĂ A PROTEINELOR

Deşi proteinele din clasa I sunt cele mai valoroase, proteinele din clasa II au un aport
important în asigurarea cu proteine a organismului, deoarece omul are o alimentaţie mixtă. Ideal
este ca prin consum de alimente diferite să se realizeze o prezenţă şi o proporţionalitate optime
ale aminoacizilor.
MIXTURI PROTEICE – combinarea proteinelor cu efect de creştere a VB

2
De exemplu:
-prin combinarea proteinelor din clasa II cu proteine din clasa I serealizează un efect corector
pentru primele (de ex. combinarea cerealelor cu lapte);
- prin combinarea proteinelor din clasa a II-a între ele, se realizează unefect compensator
reciproc (de ex. combinarea cerealelor cu leguminoase).
Pe acest principiu se bazează FORTIFIEREA PROTEICĂ a alimentelor.

NECESARUL DE PROTEINE
•Menţinerea unui raport constant între sinteza şi degradarea proteinelor, între aportul de P cu
alimentele şi eliminarea produselor de degradare ale P, reprezintă BILANŢUL AZOTAT AL
ORGANISMULUI.

Bilant azotat =Ningerat – Neliminat

-Bilanţul N reprezintă corelaţia dintre catabolismul şi anabolismul proteic.
-La omul adult sănătos, bilanţul N este în echilibru (N ingerat=N eliminat).
-La copii şi adolescenţi bilanţul N trebuie să fie > 0 pentru a se realiza sinteza intensă a
proteinelor tisulare (predomină anabolismul proteic).
Când bilanţul N este < 0, fie aportul proteic este insuficient, fie predominăcatabolismul se
instalează o stare patologică
Cantitatea minimă de proteine necesară menţinerii echilibrului bilanţului azotat la omeste
de 0,35 g/kcorp şi zi (proteine etalon) şi se numeşte MINIM PROTEIC.
Pentru asigurarea funcţionării optime a organismului, FAO/OMS a stabilit un APORT DE
SIGURANŢĂ:
BĂRBAŢI – 0,57 g proteine etalon/kcorp şi zi (37 g pentru un bărbat de 65 kg)
FEMEI - 0,52 g proteine etalon/kcorp şi zi (29 g pentru o femeiede 55 kg)
RAŢIA DE PROTEINE
este:- cantitativ: aprox. 1,2 g proteine alimentare oarecare/kcorp şi zi Ep = 11-14% din E totală-
calitativ: 60% P animale: 40% P vegetale.

Boli cauzate de deficitul de protein

Deficitul de proteine poate fi cauzat de malnutritie, obiceiuri alimentare nesanatoase, dar si
de consumul produselor alimentare care nu contin proteine. Desi, de cele mai multe ori nivelul
scazut al acestor substante organice este urmarea unei diete care nu contine o cantitate suficienta
de proteine, exista o categorie de persoane care sufera de deficit congenital de proteina C sau S.
Proteinele din organism sunt defalcate in aminoacizi, care intra in compozitia muschilor si
a sangelui, necesari pentru formarea acestora. Proteinele au un rol important in refacerea
tesuturilor - proces important in vindecarea ranilor, leziunilor. Totodata, proteinele contribuie la
intretinerea corespunzatoare a sistemului imunitar.
Deoarece actiunea acestora este esentiala pentru desfasurarea anumitor functii din
organism se recomanda consumarea unei cantitati adecvate de proteine, zilnic. In anumite
situatii, deficitul de proteine favorizeaza aparitia mai multor afectiuni.

Simptome
Zilnic, copii au nevoie 150 g proteine iar adultii de 200 g. Kwashiorkor, kwashiorkor
marasmic, marasmul si malnutritia protein-calorica sunt boli severe cauzate de deficitul de
proteine. Totodata, un regim alimentar care nu asigura necesarul zilnic de proteine favorizeaza

3
aparitia urmatoarelor afectiuni: cancer mamar, cancer de colon, frecventa cardiaca scazuta, boli
cardiovasculare, anemie etc. Deficitul de proteina trifunctionala (deficitul de LCHAD) este o
boala rara care apare atat la copii, cat si la adulti.
Simptome specifice deficitului de proteine:
- edem;
- fragilitatea si caderea parului;
- linii pe unghiile degetelor de la maini si picioare;
- accentuarea pigmentatiei pe scalp si in alte parti ale corpului;
- scadere in greutate;
- eruptii cutanate;
- descumarea pielii;
- sentiment constant de letargie;
- dureri musculare;
- vindecare dificila a ranilor.
Simptome specifice deficitului sever de proteine:
- depresie;
- anxietate;
- tulburari de somn;
- tristete;
- dureri de cap;
- stari de greata;
- dureri abdominale;
- stari de lesin (sincopa).
Persoanele care sufera de deficit de proteina trifunctionala prezinta:
- insuficienta respiratorie;
- boli de inima;
- letargie;
- hipoglicemie;
- hipotonie;
- afectiuni hepatice.
Daca o persoana prezinta semnele si simptomele specifice deficitului de proteine si nu reuseste
sa amelioreze acest deficit, atunci consecintele asupra sanatatii pot fi dramatice.
Modificari care pot aparea in organism:
- calculi biliari;
- artrita;
- tulburari cardiace;
- deteriorarea muschilor;
- disfunctii ale organelor;
- deces.

Boli cauzate de deficienta de protein

Lipsa proteinelor din organism este considerata una dintre cauzele majore care favorizeaza
aparitia urmatoarelor afectiuni: boli cardiovasculare, cancer de colon, cancer mamar si
osteoporoza.
Deficitul congenital de proteina C sau S sta la baza afectiunilor de coagulare, determinand
un risc crescut pentru formarea cheagurilor de sange, tromboza.

4
 Boala kwashiorkor este intalnita mai ales la bebelusii care sunt intarcati foarte tarziu.
Alimentatia copiilor mici dupa o anumita varsta trebuie sa contina inclusiv o cantiatate adecvata
varstei lor de proteine. Marasmul este un alt aspect al bolii caracterizat prin diminuarea tesutului
celular subcutanat. Nivelul redus de proteine inhiba cresterea si dezvoltarea normala a copiilor.
Lipsa proteinelor provoaca si numeroase alte tulburari, cum ar fi: pierderea in greutate,
slabiciunea, contractia tesutului muscular si edem, anemie, hiperpigmentarea pielii, ritm cardiac
si metabolism scazut, afectiuni hepatice, etc.

Tipuri de boli

Deficitul de proteine este in principal un rezultat al malnutritiei. Datorita aminoacizilor din

proteine organismul se dezvolta si isi realizeaza functiile in mod corespunzator. Daca organismul
nu primeste o cantitate suficienta de proteine din alimentatie, iar rezerva din organism este
epuizata, consecintele, mai ales in cazul copiilor, sunt boala marasmus si boala kwashiorkor.
→ Marasmul sau boala marasmpus - apare cand copii cu varsta sub un an sunt intarcati si dieta
alimentara nu le asigura o cantitate suficienta de proteine. Simptomul specific este scaderea
brusca in greutate. Alte simptome: tesuturile corpului se subtiaza, greutatea creierului scade,
coastele devin vizibile prin piele, digestia este afectata, abdomenul creste in volum, pielea si
parul sunt afectate, organismul devine fragil si slab iar ochii sunt cufundati in orbite. Deoarece
poate fi afectata dezvoltarea creierului, aceasta boala poate conduce chiar si la retard mintal.
→ Kwashiorkor - apare mai ales la copii cu varsta de 1-3 ani. Semnele specifice sunt:
iritabilitatea, pielea crapata si descuamata, subtierea corpului, curbarea picioarelor, exoftalmie.
Pentru prevenirea acestor afectiuni este important ca in timpul alaptarii mama sa consume
zilnic suficiente proteine. Totodata, un copil trebuie alaptat pana la o varsta corespunzatoare.
Organismul unui copil, in functie de varsta acestuia, necesita o alimentatie diversificata, bogata
in proteine (grau, porumb, carne, legume etc.) pentru a se dezvolta armonios.

5
1.