CICLUL DE PRODUCTIE

Este definit ca norma medie de timp în care se înlocuieşte întregul fond de producţie ca
urmare a aplicării tratamentelor silviculturale prevăzute de amenajament. Nu se utilizează în
codrul regimului codru grădinărit.
Numită şi ,,recolta posibilă” este volumul de lemn ce se adaugă prin creştere la nivelul
unei unităţi de producţie într-o perioadă de timp şi care poate fi extras, prin tăiere de arborete sau
arbori fără a afecta funcţionalitatea pădurii.
Regimul silvic reprezintă conceptul general de înfiinţare/reînfiinţare
a arboretelor (din sămânţă, drajoni şi lăstari, mixt).
D.p.v. regimul poate fi :
- de codru (regenerare din sămânţă);
- de crâng (regenerare din drajoni şi lăstari;
- de crâng mixt (regenerare din drajoni, lăstari şi sămânţă).
La definiţia simplă de mai sus dacă se ţine cont şi de alte elemente importante cum sunt :
● continuitatea sau periodicitatea intervenţiilor
● structura dimensională şi de vârstă a arborilor din arboret
● modul diferit de organizare şi desfăşurare a gospodăririi arboretelor, putem distinge
următoarele regimuri silvotehnic.
Regimul silvotehnic de codru grădinărit caracterizat prin:
● reînfiinţarea arboretelor este continuă şi din sămânţă;
● structura arboretelor permanent plurienă;
● exploatarea se stabileşte pe arbore la vârste şi dimensiuni foarte mari (implicit diametre);
● intervenţii culturale diferite îngrijire de seminţiş, tăieri de îngrijire, tăieri de regenerare.
Regimul silvotehnic de codru regulat caracterizat prin:
● reînfiinţarea arboretului are loc periodic, din sămânţă
● structura arboretelor echienă, uniformă
● exploatarea pe arborete la vârste şi dimensiuni mari
● fac excepţie arboretele de plop regenerate vegetativ din butaşi şi conduse la vârste mari,
precum şi arboretele supuse conversiunii prin îmbătrânire.
Regimul silvotehnic de crâng caracterizat prin:
● reînfiinţarea arboretelor periodică din lăstari şi drajoni
● structura arboretelor simplă, echienă
● exploatarea pe arborete la vârste şi dimensiuni mici
Regimul silvotehnic crâng compus caracterizat prin:
● reînfiinţarea arboretelor se realizează periodic
● reînfiinţarea se realizează din lăstari, drajoni şi sămânţă
● structura arboretelor diversificat în general cu vârste multiple
● exploatarea pe arborete şi diametre diferite
Organizarea tehnica, a procesului de productie forestiera, impune amenajamentului
stabilirea unui ciclu de productie, pe baza caruia sa treaca apoi la elaborarea masurilor menite si,
conduca, gospodaria catre realizarea scopului economic propus. Stabilirea ciclului de productie
se face in functie de exploatabilitatea admisa prin calcularea mediei varstelor de exploatare a
tuturor arboretelor dintr-o unitate de productie.

1
 Operatia duce inevitabil la sacrificii asupra varstei exploatabilitatii la un numar oarecare de
arborete din cuprinsul unitatii de productie, sacrificii care, de cele mai multe ori, sunt insa mai
putin importante decat posibilitatile de organizare in timp si spatiu oferite de alegerea unui ciclu
de productie unic.
Ultimele conceptii in materie preconizeaza, totusi gruparea arboretelor cu varsta
exploatabilitatii egala, sau apropiata si adoptarea pentru fiecare grupa, a ciclului de productie
caracteristic, chiar in cadrul unei aceleiasi unitati de productie. Deci avantajos din punctul de
vedere al eliminarii sacrificiilor de exploatabilitate, ce se produc prin alegerea unui ciclu de
productie unic pe intreaga unitate de productie, ca si din punctul de vedere al realizarii, in timpul
optim, pe grupe de arborete, a scopului propus gospodariei, procedeul atrage dupa sine multiple
complicatii de natura, organizatorica si tehnica.
In general, in cazul stabilirii ciclului de productie trebuie avute in vedere urmatoarele
principii :
a). Punctul de plecare in calcularea ciclului de productie il constituie exploatabilitatea admisa
pentru gospodarie cu limitele de varsta caracteristice. Obtinerea unei cantitati maxime de
material lemnos, indiferent de dimensiunile si calitatiile sale, se realizeaza cu un ciclu de
productie egal sau apropiat varstei exploatabilitatii absolute, dupa cum obtinerea productiei
maxime a unui anumit sortiment se realizeaza cu un ciclu de productie bazat pe exploatabllitatea
tehnica respectiva
b). In general, pentru o aceeasi forma, de exploatabilitate, marimea ciclului de productie este ln
functie de clasa de productie in care se gasesc majoritatea arboretelor. Cu cat clasa de productie
este mai inferioara, cu atat ciclul de productie este mai mare si invers.
c). Alegerea unui ciclu de productie corespunzator exploatabilitatii tehnice pentru busteni de
gater este mai indicate decat alegerea unui ciclu de productie egal sau apropiat cu varsta
exploatabilitatii tehnice pentru lemnul subtire sau de varsta exploatabilitatii absolute, din
urmatoarele motive:
-bustenii de gater reprezinta sortimentul cu cele mai mari dimensiuni, apt pentru mai multe
intrebuintari decat restul sortimentelor si in consecinta, cerut cu deosebire de industrie;
-varsta exploatabilitatii tehnice pentru lemnul subitre (lemn de mina, lemn pentru celuloza etc.)
este mult mai timpurie decat varsta exploatabilitatii absolute, si implicit, decat varsta
exploatabilitatiitehnice pentru lemnul de gater, ceea ce duce, in cazul taierii arboretelor, la
pierderi sensibile in cresterea masei lemnoase totale, ca si in cresterea sortimentului lemn de
gater;
-taierea arboretelui la varsta exploatabilitatii absolute, realizeaza productia maxima de material
lemnos nediferentiat, dar continua a pierde din cresterea lemnului de gater, al carei maxim se
produce la varste inca mai inaintate;
-taierea arboretelui la varsta exploatabilitatii tehnice pentru lemnul de gater realizeaza nu numai
productia maxima a acestui sortiment, dar si o proportie apreciabila de lemn subtire, care variaza
intre 18% pe clasa I de productie si 43% pe clasa a IV-a de productie din masa totala a unui
arboret.
d). Daca pentru gospodaria ce se amenajeaza a fost aleasa exploatabilitatea tehnica, atunci pentru
arboretele de molid din clasele I si IV de productie se impun formele de exploatabilitate pentru
busteni de gater, in timp ce pentru arboretele de molid din clasa a V –a de productie se
recomanda formele de exploatabilitati pentru lemnul subtire.

2
 Alegerea tratamentului
Cum s-a aratat, starea normala a unei paduri presupune in primul rand arborete normal
adica apt sa valorifice la maximum, in scopuri social-economice, factorii naturali. Evident ca
pentru ca un arboret sa se comporte astfel, trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Am analizat
pana acum cateva din acestea. Ne-au mai ramas de analizat o singura caracteristica: structura
arboretelor.Va trebui sa se stabileasca, deci, in primul rand tipul de structura: gradinarit, regulat
cvasigradinant sau etajat. Fara indoiala ca realizarea acestui tel implica aplicarea unui anumit
tratament. De aceea in loc sa se vorbeasca de structura arboretelor se poate vorbi de
caracteristicile tratamentului ce trebuie aplicat. In practica nici nu se vorbeste decat de tratament,
dar nu trebuie sa se inteleaga gresit. Aici nu este vorba de modul de regenerare a arboretului, ci
de ansamblul (sistemul) de masuri silviculturale la care este supus un arboret, in mod consecvent.
de-alungul intregii lui vieti, pentru a se asigura conditiile ecologice si structural cele mai proprii
functiunilor lui social-ecologice si economice.
- tratamentul trebuie sa asigure, pe cat se poate, regenerarea arboretelor pe cale naturala, pe de o
parte ca este gradinarit, iar pe de alta parte, fiindca asigura o productivitate mai ridicata;
- scopul gospodariri padurilor insa nu este regenerarea, ci productia de lemn sau asigurarea unei
protectii oarecare in conditii cat mai economice.
- tratamentul trebuie sa evite expunerea arborilor la actiunea factorilor daunatori externi
(doborari, uscarea solului, inmlastinarea) si sa ridice pe cat posibil capacitatea lor de rezistenta;-
tratamentul trebuie sa corespunda functionarii padurii;

Fixarea ciclului
Ciclul conditioneaza structura pe clase de varsta a unei paduri de codru regulat sau de
cring. Stabilirea lui se sprijina, in primul rand, pe media varstelor exploatabilitatii arboretelor din
padurea pentru care se stabileste.
Ciclul insa se poate abate de la aceasta medie, in plus sau in minus, dat fiindca la fixarea
lui trebuie sa aiba in vedere o serie de probleme de ordin gospodaresc, care nu au putut fi luate in
considerare la stabilirea varstei exploatabilitatii arboretelor. Vom arata aici pe cele mai
importante si influienta lor asupra ciclului:
1).Regenerarea este o conditie de buna gospodarire a carei realizare trebuie sa fie asigurata
totdeauna, oricare ar fi telul social-economic urmarit. Daca la stabilirea varstei exploatabilitatii s-
a tinut seama exclusiv de telul economic, cu ocazia stabilirii ciclului se analizeaza daca la varsta
respectiva regenerarea arboretelor pe cale naturala ( din samanta sau din lastari) este asigurata in
bune conditii. In caz contrar ciclului se stabileste la o varsta mai mare sau mai mica dupa caz.
2). Arboretele de productie isi pot indeplini, de regula, functia lor in limitele de varsta largi, in
cadrul carora ele pot indeplini cu succes si anumite functiuni de productie, daca amestecul de
specii si tratamentul se stabilesc dupa nevoile protectiei.
3). Cu ciclul creste si scade si marimea fondului de productie, de aceea fixarea ciclului poate
constitui si un mijloc de creare a unei rezerve de material lemnos, foarte necesare in conditii
economice precare, sau acela unde stabilitatea arboretelor este amenintata.
4).La stabilirea ciclului se ia in considerare si eventualitatea schimbarii in ce priveste proportia
speciilor.
5).Ciclul odata stabilit trebuie pastrat. Dar daca totusi modificarea lui este inevitabila, iar saltul
este mare, amenajistul trebuie sa fie convins, mai ales cand este vorba de scaderea ciclului, ca
aceste schimbari nu se fac sub presiunea unor nevoi de moment, ci corespund unei transformari
adanci ale vietii social-economice.

3
 BIBLIOGRAFIE

1. Abrudan I.V., Pahontu C., Negrutiu F., Florescu GH., 2002 – Aspecte privind lucrările de
împădurire efectuate în România în perioada 1991-2001. Pădurea şi viitorul, Braşov.
2. www.editurasilvica.ro
3. Wikipedia