2.4.

Tratamentul

Prin tratamentele adoptate s-a urmărit favorizarea regenerării naturale a arboretelor şi asigurarea
permanenţei pădurii cu o structură corespunzătoare exercitării funcţiilor atribuite.
Tratamentele s-au stabilit în raport cu structura de viitor a arboretelor, pe tipuri de categorii funcţionale,
indicându-se tratamente mai mult sau mai putin intensive avându-se în vedere starea fiecărui arboret şi
posibilităţile tehnico-organizatorice de realizare existente.
Având în vedere condiţiile ecologice , starea şi funcţiile arboretelor, pentru recoltarea posibilităţii de
produse principale în următorul deceniu se vor aplica următoarele tratamente:
1.
2.
3.
Se indică formaţia forestieră unde se aplică...

Tratamente stabilite pentru arboretele din U.P....... Tabelul 2.4.1.

Domeniul de aplicare
Tratamentul Formaţia Structura Productivitatea Panta Tip de categorie
funcţională
Trat. T. Prog Fagete Relat. echien Mij-sup 0-30o T VI
....... ...
.....
.......

Vezi Norme tehnice 3 pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor, tab. 1, pag. 60 şi Norme tehnice 5 pentru
Amenaj. Păd., anexa 3 , pag.147 (153).

2.5 Ciclul

Ciclul reprezintă indicatorul structurii pe clase de vârstă a fondului de producţie normal al unei păduri
de codru regulat şi totodată este norma de timp stabilită de amenajament pentru menţinerea în producţie a
arboretelor pădurii respective.
La stabilirea ciclului au fost luate în considerare :
- formaţiile şi speciile forestiere care compun pădurea ;
- funcţiile ecologice şi social-economice atribuite arboretelor respective ;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice ;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblu.
Potrivit normelor în vigoare, punctul de plecare în adoptarea ciclului este vârsta medie a exploatabilităţii
tehnice, care se majorează în plus sau in minus până la un multiplu de 10 sau 20 de ani. În baza considerentului de
mai sus şi în urma unei analize a efectelor pe care tăierea arboretelor mai devreme sau mai târziu o are asupra stării
pădurii, pentru pădurile din U.P.................. s-a adoptat ciclul de ..................ani.
Pentru exemplul prezentat la punctul 2.3 , ciclul de producţie este 120 ani
 Partea a III-a

Planificarea lucrarilor de organizare a bioproductiei forestiere

CAPITOLUL I
PLANIFICAREA RECOLTELOR LEMNOASE

1.1 Metode de amenajare

Metodele folosite pentru amenajarea unităţii de producţie.............. sunt metode bazate pe ideea
nominalizăriii fondului de producţie. Scopul urmărit se realizază prin reglemnetarea tăierilor, posibilitatea
devenind în acest caz produs al pădurii, dar şi mijloc de îndrumare a fondului de producţie spre starea normală.
Normalizarea fondului de producţie din U.P. .............. se va face prin următoarele metode :

metoda claselor de vârstă;

metoda creşterii indicatoare;
Aceste metode vor fi detaliate la punctul 1.2.2

1.2. Stabilirea posibilităţii de produse principale

1.2.1 Elementele de bază pentru calculul posibilităţii

a) Structura pe clase de vârstă a fondului de producţie

Structura pe clase de vârstă a fondului de producţie este redată în graficul ce urmează :

Structura pe clase de vârstă a fondului de producţie

S (ha)
600
485.5
500
413.9
400 347.6
300 Series1
218.8
200 152.1 162.1

100 25.6
0
I II III IV V VI VII
clasa de varsta

grafic ......... - Reprezentarea suprafeţei periodice normale

După cum se poate observa, structura pe clase de vârstă nu este echilibrată (sau este), existând un excedent
(sau deficit) în clasele .......... şi deficit (sau excedent) în clasele...............
b) Calculul mărimii suprafeţei periodice normale

Se pleacă de la următoarea ipoteză : structura fondului de producţie al unei păduri, în raport cu clasele de
vârstă, este normală, dacă suprafaţa fiecărei clase satisface relaţia :
s = p x S / r unde p = nr. de ani din clasa de vârstă ;
s = suprafaţa pădurii
r = ciclul
p = 20 ani
S = ........... ha
r = ........... ani .
Rezultă că mărimea suprefeţei periodice normale este de .......... ha.

c) Analiza încadrării arboretelor pe urgenţe de regenerare

Urgenţele de regenerare s-au stabilit pe teren cu prilejul descrierii fiecărui arboret. În adoptarea urgenţei s-a
ţinut seama de particularităţile pădurii de amenajat, caracterul actual al tipului de pădure, de perioada de regenerare
adoptată, de starea seminţişului instalat.
Arboretele din U.P. ............ s-au încadrat datorită particularităţilor lor în urgenele 1, 2, 3..... În urgenţa întâi
au fost incluse arboretele care în raport cu starea lor de vegetaţie şi sănătate nu au mai putut fi menţinute pe picior
mai mult de 10 ani fără riscul degradării lor totale (cazul arboretelor din u.a................, care în deceniul trecut au
fost afectate de doborâturi (sau alte cauze...........), consistenţa lor fiind scăzută la 0,2; 0,3; u.a..............., parcurs cu
tăieri de regenerare, vârsta acestuia şi seminţişul instalat, consistenţa scăzută la 0,3, impunând lichidarea lui).
În urgenţa a doua s-au încadrat arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii, care în raport cu dinamica
procesului de regenerare impun un ritm accelerat de exploatare. Aceste arborete au consistenţa de 0,4 - 0,6 şi au
fost parcurse cu tăieri de regenerare (u.a. ......., parcursă cu tăieri.....se indică tratamentul), sau nu au fost parcurse
cu astfel de tăieri (u.a............................), dar datorită consistenţei scăzute au o productivitate inferioară, celei
potenţiale.
În urgenţa a treia s-au încadrat arboretele trecut de vârsta exploatabilităţii sau care vor ajunge în perioada de
amenajare adoptată la vârsta exploatabilităţii, care prin structura lor, vitalitate, starea lor de sănătate pot suporta
sacrificii de exploatabilitate în plus (u.a. ..............................).
1.2.2 Calculul indicatorilor de posibilitate

1.2.2.1 Metoda claselor de vârstă

1.2.2.1.1 Procedeul deductiv (vezi tabelul 1.2.2.1.1.1 şi tabelul 1.2.2.1.1.2)

Procedeul deductiv este bazat pe aplicarea relaţiei;:


Vi - volumul arobretelor cu perioadă de regenerare de 30 ani, neparcurse cu tăieri, majorat cu 1/2 din creşterea
lor pe deceniu

i = 1 ... m

Vi = ................ m3

Vk - volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 20 ani, neparcurse cu tăieri, majorat cu 1/2 din creşterea
lor pe deceniu

k = 1... m’

Vk = ............... m3

Vj - volumul arboretelor parcurse cu tăieri şi a celor de refăcut, majorat cu 1/2 din creaşterea lor pe deceniu

j = 1 ... m’’

Vj = ................... m3

m, m’, m’’ - numărul arboretelor din categoriile de mai sus, corespunzătoare lui Vi; Vk ; Vj

nj – numărul de ani considerat ca optim pentru exploatarea şi regenerarea arboretelor parcurse cu tăieri şi a
celor de refăcut ( se are în vedere restrictia 10  nj n, unde n este numărul anilor perioadei de regenerare a
arboretelui considerat)

când nj = 10 ani se ia Vj’

când nj = 20 ani se ia Vj’’

1.2.2.1.2 Procedeul inductiv

Se bazează pe însumarea volumelor posibile de extras în primul deceniu, stabilite pentru arboretele
încadrate provizoriu în suprafa]a periodică în rând.
Aceste volume se determină pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimaţi procentual) pentru fiecare
arboret exploatabil în parte.
Aceşti indici s-au stabilit cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicităţii şi
numărului necesar de intervenţii , mărimii şi perioadei de alăturare a parchetelor.
Tab. 1.2.2.1.2.1 Evidenţa arboretelor din care urmează si se recolteze posibilitatea decenală de produse
principale

EXEMPLU:

Volum +5 Urgenta de Nr. de interventii % extras în Volum de extras

Suprafata cresteri m3 regenerare K P.R.M. necesar deceniu Felul taierii m3
U.a ani total In
deceniu
13B 2,7 1531 3.3 0,7 10 2 2 100 Taiere rasa 1531
14D 1,7 523 2.6 0,4 10 1 1 100 Taiere rasa 523
14F 2,8 819 2.6 0,4 10 1 1 100 Taiere rasa 819
16F 9,8 5331 3.2 0,7 20 6 3 50 Taiere succesiva in
margine de masiv
2666
19C 3,3 330 2.6 0,4 10 1 1 100 Taiere rasa 330
20B 3,7 130 1.1 0,2 10 1 1 100 Taiere rasa 130
36B 1,1 326 2.6 0,4 10 1 1 100 Taiere progresiva
racordare
326
37D 6,9 2139 2.6 0,5 10 2 2 100 Taiere rasa 2139
52A 5,0 1125 2.6 0,4 10 2 2 100 Taiere rasa 1125
54A 22,3 13034 3.4 0,7 20 6 3 50 Taiere rasa(benzi
alaturate)
6518
54D 5,9 1865 2.6 0,4 10 2 2 100 Taiere rasa 1865
54G 3,1 357 1.5 0,3 10 1 1 100 Taiere rasa 357
55A 19,0 11551 3.2 0,7 20 6 3 40 Taiere rasa (benzi
alaturate)
4967
56A 20,3 12163 3.2 0,7 20 6 3 40 Taiere (benzi
alaturate)
5473
60A 2,3 810 2.6 0,4 10 1 1 100 Taiere rasa 810
61C 3,2 608 2.6 0,4 10 1 1 100 Taiere rasa 608
61D 1,0 137 2.6 0,4 10 1 1 100 Taiere rasa 137
67B 14,3 2603 2.6 0,4 10 2 2 100 Taiere rasa 2603
82C 10,4 2924 1.5 0,3 10 1 1 100 Taiere progrsiva
(racordare)
2924
87C 7,2 2082 2.6 0,4 10 2 2 100 Taiere rasa 2082
103A 12,1 3219 2.6 0,5 10 2 2 100 Taiere rasa 3219
107B 21,4 9242 2.6 0,6 20 6 3 40 Taiere (benzi
alaturate)
3697
TOTAL 179,5 72849 43308

V
Posibilitatea : P = = 4330,8 m3/an, unde :
10

V - volum posibil de extras în primul deceniu (m3)

10 - nr. de ani din deceniu
 Tabelul 1.2.2.1.1.1
Organizarea procesului de productie pe durata ciclului.
Plan general de organizare dupa criteriul claselor de varsta
O.S............ Ciclul.......
U.P............. Perioada.........
S.U.P........... S.P. normala.........
Parcela si
Caracteristicile arboretului SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA
subparcela
Compoz. Varsta I II
Grupa si subgr. funct.

actuala
Compoz. Mod de regen. Volum, inclusiv III IV V VI
Urg.
tel cresterea productiei Volum,
Nr. Supraf. Consist de
totale pe 5 ani (m3)
actuala exploat reg. Supraf. Supraf.
Crestere
Vi Vk Vj ’
Vj ’’
actual pe 25 total Supraf. Supraf. Supraf. Supraf.
ani
ha ani ani zecimi ha m3 m3 m3 m3 ha m3 m3 m3 ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
 Tabelul 1.2.2.1.1.2

Organizarea procesului de productie pe durata ciclului.

Plan general de organizare dupa criteriul claselor de varsta.
SITUATIE RECAPITULATIVA
O.S............ Ciclul.......
U.P............. Perioada.........
S.U.P........... S.P. normala.........
Clasa de SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA SUPRAF. PERIODICA
varsta I II
Volum, inclusiv cresterea III IV V VI
Volum,
Crestere productiei totale pe 5 ani (m3)
Supraf Volum Supra
curenta Vj Supraf.
f. Crestere
Vi Vk actual total Supraf. Supraf. Supraf. Supraf.
Vj ’
Vj’’ pe 25 ani
ani zecimi ha m3 m3 m3 m3 ha m3 m3 m3 ha ha ha ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
Total
Normal
Diferenta ±

Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv:

1.2.2.2 Metoda creşterii indicatoare (vezi si curs...)

Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare se stabileşte cu ajutorul formulei :

P = m x Ci = 4483 m3/ an , unde :


Ci - creşterea indicatoare, reprezentând creşterea curentă a unităţii de amenajat, calculată în raport cu
compoziţia, clasele de producţie şi consistenţele reale ale arboretelor şi cu luarea în considerare a unei structuri
caracterizate prin clase de vârstă de întinderi egale;

Ci = 9544 m3/an

!!!!! Pentru calculul Ci, vezi curs, s-a dat exemplu.........şi xerox-tabelul 6.9 sau aici:

Exemplu de calcul a creşterii indicatoare:

Suprafaţa Suprafaţa Indici de Creşterea
redusă creştere totală
Specia CLP Consistenţa
indicatoare
-ha- -ha- -m3/an.ha- -m3/an-
Mo II 3.5 0.9 3.2 7.3 23.4
III 24.5 0.8 19.6 5.9 115.6
IV 1.6 0.7 1.1 4.6 5.1
................
Total 29.6 23.9 144.1


m - un factor modificator în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabile în primele perioade ale ciclului
;


m = a + b x Q , unde :

a,b - coeficienţi tabelari

Q - exprimă raportul dintre volume de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp
considerate şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală şi continuă a unei
posibilităţi egale cu creşterea indicatoare.

Practic, pentru determinarea indicatorului de posibilitate se iau în considerare :


Ci - creşterea indicatoare

Vd e - masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primul deceniu, ţinând cont de volumul total al arboretelor
exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de perioada de regenerare adoptată ;

V1e - masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 20 ani, ţinând cont de volumul total al arboretelor
exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de perioada de regenerare adoptată ;

V2e - masa lemnoasă ce ar putea fi recoltată în primii 40 ani, ţinând cont de volumul total al arboretelor
exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele aplicate şi de perioada de regenerare adoptată

V3e - volumul total al arboretelor exploatabile în primii 60 ani, plus creşterea producţiei lor principale la
jumătatea acestui interval.
!!!!! Pentru determinarea lui Vd e V1e V2e V3e vezi xerox....Modul de calcul al volumelor ce vor devenii
exploatabile in primii 10, 20, 40, 60 ani.
Aceste volume se determină cu relaţiile :

Vd1 Vd2 Vd3 Vdn

Vde = 10 ( + + +..+ ) = 18913 m3
10 20 30 10 x n

V12 V13 V1n

V1e = 20 ( + +...+ ) = 50613 m3
20 30 10 x n

V24 V25 V2n

V2e = 40 ( + +...+ ) = 135498 m3
40 50 10 x n

V36 V37 V3n

V3e = 60 ( + +...+ ) = 216498 m3
60 70 10 x n


Vd1, Vd2, Vd3 .... Vdn - volumele arboretelor exploatabile în primul deceniu, care potrivit stării arboretelor
respective, tratamentelor de aplicat şi perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în
următorii 10, 20, 30, 10 x n ani, plus creşterea producţiei lor principele pe jumătatea intervalelor de timp
considerate ;

V12, V13, ..., V1n - volumele arboretelor explotabile în primii 20 de ani, care, potrivit stării arboretelor respective,
tratamentelor de aplicat şi perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 20, 30, 10 x n ani,
plus creşterea producţiei lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate ;

V24,V25, ... , V2n - volumele arboretelor explotabile în primii 40 de ani, care, potrivit st\rii arboretelor respective,
tratamentelor de aplicat şi perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 40, 50, 10 x n ani,
plus creşterea producţiei lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate ;

V36,V37, ... V3n - volumele arboretelor explotabile în primii 60 de ani, care, potrivit stării arboretelor respective,
tratamentelor de aplicat şi perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 60, 70, 10 x n ani,
plus creşterea producţiei lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate ;

n - reprezintă în toate cazurile numărul de decenii prevăzut pentru recoltarea materialului lemnos din arboretele
cu perioade mai lungi de 30 ani, dar care datorită întinderii lor reduse nu au putut fi constituite ca unităţi de
gospodărire separate.

Apoi stabilind valoarea parametrului Q cu relaţia :

20 Ci + Dm
Q = = ......, unde :
20 Ci

Dm - reprezintă minima dintre diferenţele :


Dd = Vd - 10 Ci = .................

D1 = V1 - 20 Ci = .................

D2 = V2 - 40 Ci = ..............

D3 = V3 - 60 Ci = ...................
Deorece Q = .......  1, conform metodei....(atentie, poate rezultă Q>1, atunci , şi
,......pentru valorile lui a si b, vezi curs sau xerox), rezultă că în U.P. ................, există deficit de masă
lemnoasă exploatabilă. În acest caz, în scopul asigurării continuităţii pe perioadele luate în considerare, factorul
modificator m trebuie să fie egal cu cel mai mic dintre rapoartele :

Vde 48174 V1e 89678 V2e 287696

= = 0,50 = = 0,46 = = 0,75
10Ci 95440 20Ci 190880 40Ci 381760

Toate aceste rapoarte sunt subunitare, deci posibilitatea trebuie să fie mai mică decât creşterea indicatoare.

Pentru determinarea posibilităţii se va folosi formula :

 
P=+ x = 4483,9 m3
Vd 2

 - este cel mai mic dintre rapoartele :


- diferenţa dintre creşterea producţiei totale şi creşterea producţiei principale pe următorii 10 ani, la arboretele
exploatabile în primul deceniu.
Deoarece aceste diferenţe sunt foarte mici, termenul
 
x se poate neglija.
Vd 2

Rezultă posibilitatea de..................... m3 /an.

!!!!!!! atentie, poate rezultă Q>1, atunci , şi ,......pentru valorile lui a
si b, vezi curs sau xerox sau tabelul urmator).

Coeficient Mărimea ciclului, în ani

80 90 100 110 120 130 140 150 160
a 0,651 0,756 0,825 0,867 0,895 0,916 0,931 0,942 0,951
b 0,349 0,244 1,175 0,133 0,105 0,084 0,069 0,058 0,049

1.2.3 Analiza indicatorilor de posibilitate. Adoptarea posibilităţii şi justificarea ei

a. În unităţi de gospoărire cu structură apropiată de cea normală posibilitatea va fi egală, în principiu, cu

indicatorul de posibilitate obţinut prin metoda creşterii indicatoare. Acesta va fi comparat cu indicatorii de
posibilitate rezultaţi prin metoda claselor de vârstă (deductiv şi inductiv), proiectantul, în funcţie de situaţia din
teren a arboretelor, putând opta pentru unul din cei trei indicatori sau poate adopta o valoare intermediară.

b. În unităţi de gospodărire cu deficit de arborete exploatabile se compară indicatorii de posibilitate rezultaţi

din calcul. Se iau în considerare indicatorii de posibilitate cu valoare minimă. Dacă diferenţa dintre aceştia este mai
mică de 10% se adoptă o valoare intermediară. Dacă această diferenţă este mai mare de 10% se va adopta o valoare
a posibilităţii care să asigure continuitatea producţiei de lemn.
 c. În unităţile de gospodărire cu excedent de arborete exploatabile, dacă valorile obţinute prin calcul sunt
apropiate, se va adopta o valoare intermediară. Dacă diferenţele între valorile rezultate prin calcul sunt mai mari de
10%, proiectantul va adopta o valoare a posibilităţii care să asigure continuitatea producţiei de lemn în concordanţă
cu exigenţele silviculturale referitoare la regenerare, îmbunătăţirea funcţiilor de protecţie şi reconstrucţia ecologică
a arboretelor.


Posibilitatea prin metoda claselor de vârstă (PCV) :


procedeul inductiv (PpI) 7200 m3/an

procedeul deductiv (Ppd) 4330 m3/an


Posibilitatea prin metoda creşterii indicatoare (Pci) 4483 m3/an;

Se observă că valoarea minimă a mărimii posibilităţii este impusă de indicatorul de posibilitate stabilit prin
metoda claselor de vârstă, procedeul deductiv.
Deoarece U.P. .........................prezintă deficit de arborete exploatabile, la stabilirea posibilităţii, potrivit
normelor în vigoare, se vor lua în considerare indicatorii de posibilitate cu valoare minimă, deci cei rezultaţi prin
procedeul deductiv şi prin metoda creşterii indicatoare.
Se va adopta indicatorul de posibilitate cu valoarea cea mai mică, dacă diferenţa dintre cei adoptaţi pe
considerentul de mai sus nu depăşeşte 10% din acesta.

Pci - Ppd =153 m3 / an < 10% din Ppd

Deci posibilitatea de produse principale adoptată este cea dată de indicatorul de posibilitate rezultat prin
metoda claselor de vârstă, procedeul deductiv : P = 4330 m3/an

1.3 Planificarea recoltării posibilităţii de produse principale

1.3.1. Evidenţa arboretelor ce totalizează în volum echivalent cu 10 posibilităţi

Supraf. Nr. de Volum Volum

Volum
totală Lucrare Consiste intervenţii pe u.a. de
u.a. P.R.M. Urgenţa +5
propusă nţa în extras
total creşteri
ha deceniu m3 m3
12A 6.8 t. rase 0.6 10 1 1 2.7 2789 2959 2959
24E 16,6 t. progresive 0.6 20 2 1 2.7 6507 6732 3029
... .... ...... ....... ..... .... .... .... .... .... ...

Total 23,4 9296 9691 5988

1.3.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

- se reprezintă grafic structura actuală pe clase de vârstă şi structura pe clase de vârstă după expirarea
a 20 ani (vezi mai jos exemplul dat).

!!!!!! Graficele pot fi facute şi manual (nu neapărat pe calculator) pe hartie milimetrică pentru a putea
respecta proportiile.
 CLASELE DE VÂRSTA ACTUALE
S S = 1805,6 ha
(ha) S terenuri goale = 5,3 ha
500 485,5 SPN = 328,3 ha
Ciclul = 110 ani
450
413,9
400
347,6
350 SPN = 328,3 ha

300

250 218,8
152,1 162,1
200

150

100

50 5,3 25,6

0 Teren I II III IV V VI VII clase de

gol varsta (ani)

CLASELE DE VÂRSTĂ DUPĂ EXPIRAREA A 20 DE ANI

S S = 1810,9 ha
(ha)
500 485,5 SPN = 329,5 ha
Ciclul = 110 ani
450
413,9
400
347,6
350 SPN = 329,5ha

300

250 218,8

200 184,8
149,0
150

100

50 11,3

0 I II III IV V VI VII clase de

varsta (ani)

grafic.11 Evoluţia claselor de varsta dupa expirarea a 20 ani

 1.3.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale
Exemplu:
Distanţa de % de
Volum + Volum de
Tip colectare Elemente Suprafaţa Vârsta Clasa de Volumul 5 creş teri Lucrări propuse extras
u.a. Consist 5 creşteri recoltat
funcţional Hm de arboret elementelor ani producţie m3 m3 deceniul I prima
m3 m3
(hectometrii) intervenţie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11=9+10 12 13 14
TIII-TVI Se specifică Se trec Rezultă Se trece Se trece Se trece 5 ani x Se specifică felul Se trece
Se distanţa de elementele după pentru pentru pentru creşterea lucrării (Tăieri rase, volumul de
specifică colectare de arboret proporţia fiecare fiecare fiecare din tăieri progresive etc.) recoltat în
după prin ce de element element element descrierea deceniu
categoria masurare pe constituie participare şi din parcelară astfel încât
funcţională hartă arboretul De exmplu: pentru descrierea la total să
(de ex. De 8 Mo 2 Fa fiecare parcelară rezulte 10
2.1.b are exemplu: pt Mo 0.8 x arboret posibilităţi
TVI) 8Fa 2 Mo, supraf. u.a. anuale,
Norme 5, deci 2 iar pt. Fa, adică
anexa 1. elemente; 0,2 x posibilitatea
4Fa de 80 supraf. u.a. decenală.
ani
4 Fa de 40
ani
2 Mo de
40 ani,
deci 3
elemente
Mo 2,0 145 2 966 30 996 996
Mo 2,0 100 2 782 50 832 832
3(III) 0.6 4 T. rase
12A Mo 1,4 60 2 551 60 611 611
Fa 1,4 100 2 490 30 520 520
total 4 6,8 145 2 2789 170 2959 2959
3(III) 0.6 8 Mo 16,6 130 3 6507 225 6732 T.progres.(punere în 3029
24E
total 8 Mo 16,6 130 3 6507 225 6732 lumină) 3029
.... .... ... ... .... .... .... .... .... .... .... ... .....
.... .... ... ... .... .... .... .... .... .... .... ... .....
.... .... ... ... .... .... .... .... .... .... .... ... .....
Total suprafaţa 23,4 ha (6,8+16,6) Volum = 9296 m (2789+6507)
3
Vol+5 cr = 9691 Volum de recoltat = 5988 m3
m3
 Anexe la proiectul de amenajare:
La proiect se vor anexa următoarele hărţi:
1. Harta claselor de vârstă
2. Harta speciilor
3. Harta lucrărilor propuse
Vârsta, speciile, lucrările propuse se vor reprezenta prin culori.