Sunteți pe pagina 1din 4

PARTEA a - II - a

Elaborarea modelului de organizare a fondului de productie normal

CAPITOLUL I

FIXAREA OBIECTIVELOR ŞI FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ŞI ECOLOGICE


ALE PĂDURII

1.1 Obiective social-economice şi ecologice

Ţinând cont de caracteristicile economice şi ecologice ale zonei în care sunt situate
arboretele din studiul de faţă, putem aprecia că aceste arborete trebuie să răspundă în principal
nevoilor productive şi în subsidiar celor de protecţie. Sortimentul ce se poate obţine în condiţiile
date este reprezentat de buşteni pentru cherestea şi alte utilizări (celuloză, construcţii rurale).

Ca grupă de obiective şi servicii prioritare s-au stabilit:

Nr. Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a


Crt. serviciilor de realizat
1. Produse lemnoase lemn pentru cherestea; lemn pentru celuloză,
construcţii rurale şi alte utilizări.
2. Protecţia terenurilor, solurilor, protecţie climatică, apelor etc.
3. Alte produse Vânat, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante
medicinale şi aromate, peşte etc.

În raport cu starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească s-au
adoptat, la nivel de subparcelă, ţeluri de producţie sau de protecţie.
Corespunzător obiectivelor social-economice fixate s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să
le îndeplinească arboretele, funcţii prezentate după cum urmează:
Tabelul 1.1.1
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
cod denumire ha %
Grupa I – Vegetaţie forestieră cu funcţii de protecţie
Subgrupa 1.1.
....
...
Total subgrupa
Total grupa I
Grupa a II-a – Vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie
Subgrupa 2.1. Păduri cu funcţii de producţie a lemnului ... ....
Categoria Păduri destinate să producă lemn de cherestea (T VI) .... .....
funcţională 2.1.b.

Dacă arboretele din u.p.-ul ales îndeplinesc şi alte funcţii (vezi în


descrierea parcelară la grupa funcţională (GF)) se va completa
tabelul şi cu acestea.
Total subgrupa .... ....
Total grupa II ... ....
Total general (dacă există şi grupa I sau alte subgrupe şi categorii din grupa II) .... .....

În raport cu categoriile funcţionale prezentate mai sus s-au constituit următoarele tipuri
funcţionale:

Tipul funcţional Categorii Ţeluri de Suprafaţa


funcţionale gospodărire ha %
TV
T VI 2.1.b producţie ....... ..............
........... ........ ........... .................. .............
Total U.P.

T VI – se precizează ce reprezintă (Norme tehnice 5, pag. 147); Dacă există şi alte tipuri
funcţionale, se vor preciza şi acestea.
În vederea normalizării structurii arboretelor şi pentru reglementarea tăierilor în raport cu
funcţiile atribuite şi în raport de starea şi structura arboretelor, a fost necesar şi justificat constituirea
următoarei subunităţi:
S.U.P. A – Codru regulat, sortimente obişnuite -........ha, pentru care se reglementează
procesul de producţie lemnoasă, în care au fost incluse arboretele din tipul VI (sau alt tip
functional....) de categorii funcţionale.... (2.1.b.).
CAPITOLUL II

STABILIREA CONDIŢIILOR STRUCTURALE ALE ARBORETELOR ŞI ALE PĂDURII ÎN


ANSAMBLUL EI
(Ţeluri de gospodărire)

2.1. Fixarea regimului

Ţinând cont de condiţiile naturale de vegetaţie şi cele social-economice şi ecologice pe care


trebuie să le îndeplinească pădurile din U.P. ......, se stabileste regimul ............care?.
Regimul codrului reprezintă modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe
regenerarea din sămânţă şi pe conducerea acestuia până la vârsta când arborii ating mari
dimensiuni.
Regimul codrului se impune:
- la pădurile de răşinoase şi la cele de amestec cu răşinoase;
- la pădurile de fag, gorun, stejar, gârniţă, cer, şleauri;
- plantaţii de plopi euramericani
Regimul crângului se impune:
- de la sine în cazul arboretelor de salcâm, cer din stepă şi silvostepă şi la zăvoaie;
- din considerente economice în cazul pădurilor cu destinaţie specială (producţie de coajă,
araci etc.
Regimul crângului compus este nerecomandat în practica românească.
Fixarea regimului prin norme decurge din politica statului (proprietarului).
De stabilit regimul pentru arboretele din U.P.-ul ales!
Pentru realizarea funcţiilor social-economice stabilite în cazul U.P.-ului s-a prevăzut să se
aplice regimul-..........care?, regim bazat pe regenerarea pădurii din ............(lăstari sau sămânţă?) şi
conducerea acesteia până la vârsta la care îşi îndeplineşte în mod eficient funcţiile social-economice
şi ecologice atribuite.

2.2 Compoziţia ţel

Compoziţia ţel îmbină în modul cel mai favorabil, atât prin proporţie cât şi prin gruparea
speciilor, exigenţele biologice ale pădurii cu funcţiile social-economice atribuite.
Compoziţia ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte:
- compoziţia ţel la exploatabilitate, stabilită pentru arboretele neexploatabile;
- compoziţia ţel de regenerare, numai pentru arboretele exploatabile în prezent şi pentru cele
care devin exploatabile în decursul primului deceniu;
- compoziţia ţel finală (optimă) s-a stabilit în raport de ţelurile de gospodărire şi de condiţiile
ecologice date (După tipul de staţiune şi tipul de pădure- Norme tehnice I)
Exemplu:
Dinamica compoziţiei pădurii Tabelul 2.2.1.
Compoziţia Suprafaţa Suprafaţa pe specii (ha)
T.S. T.P
ţel (ha) Fa Go Te Ca DT .........
5131 5173 8Go2DT 14,2 11,4 2,8
5142 5121 8Go1Te1DT 25,4 20,4 2,5 2,5
5231 4221 8Fa2DT 463,1 370,5 92,6
..... .... ... ....
ha 502,7 370,5 21,8 2,5 97,9
Total
% 100 86 4 1 9
Compoziţia ţel: 86Fa 9DT 4 Go 1 Te
Compoziţiile ţel din exemplul de mai sus sunt stabilite cu ajutorul Normelor tehnice I, în
funcţie de tipul de staţiune şi tipul de pădure, iar suprafaţa este cea rezultată din Tabel 3.2.2.1.,
Evidenţa tipurilor de pădure.

2.3 Vârsta exploatabilităţii

S-a stabilit în raport cu funcţiile social-economice atribuite pădurilor. Pentru arboretele cu


funcţii de producţie şi protecţie s-a adoptat exploatabilitatea tehnică. Prin adoptarea acesteia se
realizează atât creşterea medie maximă a sortimentelor stabilite ca ţel economic, cât şi efectul
protector. (Norme tehnice 5, anexa 4, pag. 149 AVETI XEROX)

Exemplu:
Specia Suprafaţa Clasa de producţie Vârsta
exploatabilităţii
tehnice
95,2 II 110
31,7 III 100
Mo
0,7 IV 100
127,6
96,2 II 120
200,8 III 120
Fa
2,8 IV 110
299,8
... .... ....
.... .... ....

Te Mo= 95,2 *110+31,7*100+0,7*100/127,6= 107,5 ani


Te Fa= 96,2*120+200,8*120+2,8*110/299,8= 120 ani
Te U.P.= 107,5*127,6 +120*299,8/427,4= 116,3 ani

ATENTIE!
Calculul se va face cu excluderea arboretelor derivate, subproductive, artificiale, cu vârste
ale exploatabilitatii mult diferite de cele ale arboretelor cu structura normală !!!

S-ar putea să vă placă și