Tehnologii ecoproductive în exploatările forestiere

Stabilirea soluției tehnologice optime

pentru parchetul 847 Sirod amplasat în
U.P. VIII Sirod, u.a. 18, Ocolul Silvic
Gurghiu

Profesor coordonator: conf. dr. Ilie COVRIG

Masterand: Elena-Cristina RUSU

GDBRF, anul 2
 2022

Cuprins

Cap. 1. Proiectarea activității de exploatare a parchetului 847 Sirod, U.P. VIII Sirod,
u.a. 18

1.1. Caracterizarea condițiilor de lucru din parchet

1.1.1. Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă
1.1.2. Caracteristici fizico - geografice ale condițiilor de lucru
1.1.3 Descrierea parcelare
1.2. Întocmirea schiței parchetului
1.3. Stabilirea metodei de exploatare
1.4. Stabilirea documentației tehnico-economice pentru exploatarea masei lemnoase din parchet
1.4.1. Verificare A. P. V.
1.4.2 Stabilirea structuri masei lemnoase de exploatat
1.4.3. Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare

Cap. 2. Organizarea activității de exploatare a parchetului

2.1. Autorizarea exploatării si predarea parchetului

2.2. Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării
2.3. Pregătirea platformei primare
2.4. Punerea în valoare a lemnului de mici dimensiuni
2.5. Restricții și condiții privind desfășurarea activității de exploatare a pădurilor
2.6. Măsuri pentru reducerea prejudiciilor
2.7. Controlul activității de exploatare
2.8. Curățirea parchetului de resturi de exploatare
2.9. Reprimirea parchetelor

Cap. 3. Consumuri tehnologice si pierderi de exploatare

Cap. 4. Norme tehnice de securitatea muncii în activitatea de exploatare a masei

lemnoase din parchetul U.P. VIII SIROD, u.a. 18

Bibliografie
 CAP. 1. PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DE EXPLOATARE A
PARCHETULUI 847 SIROD, U.P. VIII SIROD, U.A. 18

1.1.Caracterizarea condițiilor de lucru din parchet

1.1.1. Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă

Obiectul prezentului proiect îl constituie parchetul 847 Sirod, cu o suprafață totală de

32,40 ha, acesta se afla in U.P. VIII Sirod.
Unitatea de producție VIII Sirod, cu suprafața totală de 3227,55 ha, face parte din Ocolul
Silvic Gurghiu, administrat de RNP – Romsilva R.A., prin Direcția Silvică Mureș.
U.P. VIII Sirod este situată în partea centrală a Munților Gurghiului, pe valea Sirodului
Mare, afluent de stânga al cursului superior al Râului Gurghiu.
Din punct de vedere administrativ, această unitate de producție și protecție este situată în
județul Mureș, pe raza comunei Ibănești.
Principala cale de acces este reprezentată de drumul public DC 153C Reghin-Gurghiu-
Fâncel.
Toate limitele sunt evidente (culmi, văi, etc.), iar hotarele sunt materializate cu semne
uzuale folosite la delimitarea fondului forestier, precum și cu borne de hotar.

1.1.2. Caracteristici fizico - geografice ale condițiilor de lucru

Stabilirea tehnologiei de exploatare adecvată cerințelor de gospodărire ale pădurii de pe

cuprinsul unui parchet trebuie să se bazeze, în primul rând, pe cunoașterea condițiilor generale de
lucru, respectiv caracteristici ale factorilor fizico-geografici, ale silvotehnicii aplicate, precum și
ale factorilor tehnico-economici
Pentru unitatea amenajistică 18, în care se găsește situat parchetul, tipul de stațiune
caracteristic este „3.3.3.2. Montan de amestec, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria”,
iar tipul de pădure „1.3.2.1. Amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus (m)”.
 Arboretul ce se dezvoltă la unitatea amenajistica 18 este natural fundamental
productivitate mijlocie, relativ-echien, a cărui compoziție actuală este: 6FA 2MO 2PAM și se are
în vedere următoarea compoziție țel: 5FA 3MO 2PAM
În ceea ce privește vârsta, proveniența, caracteristicile dendrometrice, precum și cele
structurale acestea au fost preluate din Amenajamentul U.P. VIII Sirod respectiv din descrierea
parcelară a u.a. 18 și sunt prezentate în tabelul ce urmează.

DESCRIEREA STATIUNII SI ARBORETULUI

18 32.40 HA GF: 1 - 5L SUP: A TS: 1321 ELM P M VAR DM HM C A EL
3332 TP: VI DENS V O L U M CRES
PROVE
SOL: 3101 Versant ondulat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
NIENTA
ARB CM M MC/ MC/ MC/
INC: 27 G ALTITUDINE: 875 - 1165 M P GE ANI P TEC AJ LI
CONS
HA UA HA
LITIERA: continua-subțire TIP FLORA: Rubus hirtus
Natural fundamental prod. mij. relativ-echien FA 6 IN 45 18 14 3 M .2 RN N 0.60 107 3467 6.1
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 MO 2 PAM MO 2 P 40 20 16 2 M .2 NEC N 0.20 63 2041 3.6
COMP.TEL: 5FA 3 MO 2 PAM PAM 2 P 40 18 14 3 .2 NEC N 0.20 31 1004 0.8
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
PAM Gros si mijl.,cherestea
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Alte date complement.

POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
TOTAL 45 3 1.0 201 6512 10.5
LUCRARI PROP.: RARITURI

Sub aspect fizico-geografic în caracterizarea condițiilor de lucru dintr-un parchet trebuie

să fie luați în considerare factorii geomorfologici, climatici și edafici.

1.1.3. Caracteristicile silvotehnicii aplicate

Pentru caracterizarea generală a condițiilor de lucru din parchetul 847 Sirod trebuie să
avem în vedere și stabilirea factorilor de influență de natură silvotehnică.
Se va ține cont de natura produsului și anume produse secundare rărituri.

1.1.4. Condiţii tehnico-economice de lucru

 Parchetul 847 Sirod va fi exploatat de către Ocolul Silvic Gurghiu în regie proprie.
Acest ocol silvic are pe lângă personalul implicat în cultura, protecția și paza pădurii și
personal și utilaje folosite la exploatarea pădurii în regie proprie.
După cum urmează:
- 1 funicular FP 2
- motoferăstraie Husqvarna 4 buc

Atelajele sunt închiriate de la populația din localitățile aferente, la fel ca și forța de

muncă necesară.

1.1.5. Actul de punere în valoare

Actul de punere în valoare este un document de calcul estimativ ce redă volumul de masă
lemnoasă ce rezultă în urma punerii în valoare pe clase de diametre, clase de calitate, înălțimi și
pe specii.
Actul de punere în valoare mai face referire la suprafața parchetului, felul tratamentului
ce se aplică, natura produsului, tehnologia de exploatare, mai face referire la data de inventariere,
anul în care are loc exploatarea, procedeul de inventariere. În actul de punere în valoare mai
apar date ca: nr. de fire puse în valoare, nr. de iescari, nr. de arbori putregăioși, volumul
arborelui mediu, procentul de elagaj și preturile conform Hotărârii nr. 438/24. 09. 2007.
Actul de punere în valoare face o sortare estimativă pe sortimente: lemn de lucru(gros,
mijlociu, subțire), lemn de foc, coajă și crăci.
Cu alte cuvinte A.P.V.-ul este actul cel mai important, de la care pornesc toate celelalte
acte de calcul privind procesul de exploatare și este redactat de Ocolul Silvic pe suprafața căruia
se află parchetul.
Referitor la parchetul 847 Sirod, suprafața parchetului este de 32,40 ha, tratamentul
îngrijire secundare rărituri, natura produsului secundare rărituri, tehnologia de exploatare este
sortimente si multiplu de sortimente.
Parchetul a fost inventariat în data de 25.05.2018 și se preconizează, ca exploatarea să se
execute până la sfârșitul anului 2018. Procedeul de inventariere est: fir cu fir și sau inventariat 10
600 de fire. Volumul total al parchetului este de 776 m 3din care 178 m3 lemn de lucru, 16 m3
coaja lemnului de lucru și 582 m3 lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0,073 m3, iar
elagajul este realizat pe 0.2 din arbore. Valoarea totală a parchetului este de - lei.
În actul de punere în valoare este menționată tehnologia de exploatare ,,Sortimente si
multipli de sortimente”. Tehnologia de exploatare se poate defini ca forma sub care se
deplasează masa lemnoasă la colectare.
 La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul arborelui
mediu care este de 0,073 m3 dar și volumul la hectar care este de 23,95 m 3/ha, acestea au un rol
decisiv în alegerea variantei tehnologice de exploatare, influențate direct de panta terenului care
este de 27,00 G.
Parchetul este constituit din rășinoase 2% și din foioase 98%, volumul de material
lemnos estimat la hectar este de 23,95 m3.
 1.2. Întocmirea schiței parchetului

Datele referitoare la caracteristicile condițiilor de lucru, necesare pentru proiectarea

lucrărilor de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet sunt redate schematic în schița
parchetului, întocmită la scara 1:5000 sau 1:2000, adusă de la 1:20000 pentru a putea fi
completată cu detaliile tehnologice necesare. Dacă există pentru zonele respective, planuri de
situație cu curbe de nivel la scara 1:5000, se vor mări la scara de 1:2000.
Adăugarea detaliilor se face în urma efectuării unor măsurători și observații pe teren care
constau în:
- poziționarea pe schița parchetului a unor detalii de reper caracteristice, ce nu apar pe
harta amenajistică;
- înscrierea pe schița parchetului a pantelor și distanțelor caracteristice pentru talveguri,
precum și a profilului acestora;
- delimitarea pe schița parchetului a versanților, culmilor platourilor și teraselor;
- delimitarea pe versanți, platouri și terase a suprafețelor omogene (suprafețe caracterizate
printr-o direcție unica de scurgere a apei și o panta uniformă);
- înscrierea pe schiță a direcțiilor liniilor de cea mai mare pantă, a înclinării terenului și a
profilului acestor suprafețe;
- delimitarea pe suprafața parchetului a unor zone cu terenuri mlăștinoase, stâncării,
grohotișuri, chei, praguri etc.;
- evidențierea, acolo unde este cazul, a unor zone cu semințiș utilizabil, subarboret sau
arboret care trebuie sa fie protejate în mod deosebit;
- stabilirea, daca este cazul, pentru unele suprafețe omogene sau talveguri a unor soluții
obligatorii de colectare;
- stabilirea locului de amplasare a platformei primare;
- poziționarea pe schiță a obiectivelor de protejat (a amplasamentului acestora).
Cu ajutorul acestor elemente, se va întocmi documentația necesară pentru exploatarea
lemnului din parchet.
 1.3. Stabilirea metodei de exploatare

Metoda de exploatare reprezintă un concept general de organizare a exploatărilor

forestiere exprimat prin forma sub care se deplasează masa lemnoasă la colectare. Aplicarea
metodei de exploatare alese se face prin tehnologii diverse de exploatare determinate de
condițiile concrete din teren.

Metoda de exploatare aleasă trebuie să aibă în vedere următoarele obiective:

- Valorificarea masei lemnoase;
- Reducerea prejudiciilor;
- Reducerea cheltuielilor de exploatare;
- Creșterea productivității muncii;
- Reducerea consumurilor de lemn, materiale și energie.
În general, metoda de exploatare se alege în funcție de factorii fizico-geografici,
vegetație, silvotehnica aplicată, factorii tehnico-economici care caracterizează parchetul analizat,
recomandările actului de punere în valoare, sistema de mașini disponibilă.
 Metodele de exploatare cunoscute și acceptate, după forma dominantă a masei lemnoase
la colectare, sunt:
- Metoda „lemn scurt” (short wood system) sau metoda sortimentelor definitive la cioată;
- Metoda „lemn lung” (tree lenght system) sau metoda trunchiurilor și catargelor;
- Metoda mixtă „lemn lungi și scurt”;
- Metoda arborilor (full tree system), cu varianta „părți de arbori”;
- Metoda tocării lemnului (chip system).
Metoda care se pretează cel mai bine în cazul caracteristicilor parchetului în cauză
este metoda de exploatare în sortimente definitive și multipli de sortimente.
Sortimentul definitiv reprezintă o piesă de lemn brut cu o lungime mai mică de 12 m care
conține un singur sortiment determinat de standardele în vigoare.
Metoda de exploatare sub formă de sortimente definitive la cioată presupune realizarea la
locul de doborâre a sortimentelor de lungimi de 1-6 m (lemn scurt), aceste piese îndeplinind
cerințele de utilizare ca sortimente de lemn brut (sortimente definitive la cioată).
Principalele caracteristici ale metodei sunt:
- operațiile de transformare se desfășoară în totalitate pe suprafețe mari, neamenajate,
caracteristice parchetului;
- posibilități reduse de mecanizare a lucrărilor;
- necesitatea folosirii unui număr mare de muncitori, cu calificare redusă;
- productivitate scăzută a lucrărilor;
- cheltuieli de exploatare mari;
- calitatea sortării și, în general, a lucrărilor, redusă;
- indice scăzut de valorificare a masei lemnoase;
- pierderi și consumuri mari de masă lemnoasă;
- înregistrarea unor prejudicii mari pe întreaga suprafață a parchetului;
- asigurarea unei asistențe tehnice și organizatorice de specialitate, permanente;
- dificultăți privind asigurarea cazării, transportului, hranei, condițiilor igienico-sanitare pentru
muncitori.
 1.4.1. Verificare A. P.V.

Această verificare se face de către agentul economic interesat să cumpere masa lemnoasă
dată spre exploatare sau sa execute lucrările de exploatare a lemnului dintr-un parchet, cu scopul
de a preîntâmpina eventualele erori apărute în timpul întocmirii acestui document și a stabili
corectitudinea datelor din cuprinsul lui.
Metoda clasică de control se referă la verificarea următoarelor caracteristici:
 diametrele arborilor măsurați;
 înălțimea medie;
 clasa de calitate a arborilor.

Acest proces de desfășoară astfel:

- se alege un număr de arbori marcați din toate categoriile de diametre, clasele de calitate și
speciile corespunzătoare structurii masei lemnoase marcate, aleatoriu și uniform în cuprinsul
parchetului;
- se evaluează arborii aleși din punct de vedere al diametrului, înălțimii și a clasei de calitate;
- se compară situația reală constatată în urma reevaluării cu cea din A.P.V.
Diametrul se măsoară pe două direcții perpendiculare, înscriindu-se media celor două
valori măsurate.
Diametrele și clasa de calitate se verifică la 3-20% din numărul total de arbori
inventariați, în funcție de numărul total de arbori, după tabelul:

Numărul de arbori inventariați

Natura
1001- 2001- 3001- Peste
arboretelor Sub 200 201-1000
2000 3000 4000 4000
Arborete de
stejar si
amestecuri pe
20 15 10 7 5 4
bază de stejar și
făgete cu lemn
pentru derulaj
Restul
15 12 8 6 4 3
arboretelor
 În privința înălțimilor, inițial se verifică gradul de reprezentativitate a arborilor aleși
pentru măsurare. În plus, la un număr de 5-7 arbori care au fost măsurați inițial se verifică
corectitudinea măsurării înălțimilor. Fiecărui arbore i se vor face 2-3 măsurători în vederea
eliminării eventualelor greșeli de măsurare.
În cazul clasei de calitate, se vor stabili prin apreciere, procentele de trunchi cu lemn de
lucru, exprimate în zecimi din înălțimea totală a arborelui.
Procentul de lemn de lucru exprimat în zecimi din înălțimea trunchiului, în funcție de
această înălțime, în funcție de sortiment, este:

Zecimi din înălțime

Specificări
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
Procente din
volumul fusului 23 42 57 71 81 89 95 98 100 100
la rășinoase
Procente din
volumul
20 35 48 61 71 78 84 88 90 90
arborelui întreg
la foioase

Procentele de lemn de lucru corespunzătoare celor 4 clase de calitate sunt următoarele:

 la foioase (pentru care se poate aplica acest procedeu):
- clasa I: > 72% din volumul total lemn de lucru;
- clasa a II-a: 42-72% din volumul total lemn de lucru;
- clasa a III-a: 20-42% din volumul total lemn de lucru;
- clasa a IV-a: < 20% din volumul total lemn de lucru.
Însumând valorile obținute, rezultă procentul mediu al volumului de lemn de lucru care
se va compara cu cel înscris în actul de evaluare a volumul de lemn destinat comercializării.
Datele de teren se prelucrează, iar rezultatele se compară cu cele care au stat la baza
calculelor inițiale, după cum urmează:

 pentru diametre, se folosește relația: e % = Gt1/Gt2 · 100

Gt1 - suprafața de bază a arborilor verificați;
Gt2 - suprafața de bază totală a arborilor verificați, calculată după datele inventarierii
inițiale.
Abaterile constatate față de 100%, la măsurarea diametrelor se interpretează astfel:
 - dacă valorile sunt mai mici de 3%, actul de punere în valoare se acceptă;
- dacă valorile sunt mai mari de 3%, actul de punere în valoare se respinge și se reface.

 pentru înălțimi: se stabilește valoarea medie a înălțimii arborilor verificați și se compară

cu cea stabilită la întocmirea actului de punere în valoare. Dacă diferența dintre cele două
valori este mai mare de 1,5 m, atunci actul de punere în valoare se respinge.

 pentru clasele de calitate: se transformă numărul de arbori de lucru și arbori de foc pe

categorii de diametre prin intermediul indicilor de echivalență sau al tabelei respective.
Această transformare se face pentru ambele serii de arbori. În continuare, pentru arborii
de lucru se determină suprafață de bază, trecându-se apoi la stabilirea raportului între cele
două valori, ca in cazul diametrului.

Abaterile constatate față de 100%, la verificarea claselor de calitate se interpretează

astfel:
- dacă valorile sunt mai mici de 5%, lucrarea se acceptă;
- dacă valorile sunt între 5-10%, lucrarea se corectează;
- dacă valorile sunt mai mari de 10%, lucrarea se respinge și se reface.

În cadrul A.P.V-ului nr. 847 Sirod, unde s-au inventariat un număr de 10600 arbori,
procentul minim de arbori incluși în sondaj este de 3%, adică minim 318 arbori aleși
aleatoriu și răspândiți uniform pe toată suprafața parchetului pentru a fi reevaluați din
punct de vedere al categoriilor de diametre și claselor de producție.
Pentru acceptarea unui act de punere în valoare, trebuie îndeplinite simultan toate
condițiile prezentate anterior.

Cerințe și restricții privind exploatarea masei lemnoase

Activitatea de exploatarea pădurilor trebuie să se desfășoare astfel încât să asigure o
optimizare a cerințelor de ordin economic și ecologic legate de punerea în valoare a masei
lemnoase. Ponderea celor două cerințe este diferită pe parcursul desfășurării întregului proces de
producție.
Prin activitatea de exploatare, în tara noastră, se execută tăieri corespunzătoare:
 răriturilor, din cadrul lucrărilor de îngrijire;
 tratamentelor, aplicate în regimul codrului și al crângului;
  lucrărilor de îngrijire cu caracter special, respectiv a tăierilor de produse accidentale și de
igienă.
În continuare se va face caracterizarea răriturilor corespunzătoare partidei 18, unde se
aplică tratamentul lucrărilor de îngrijire, prin prisma condițiilor de lucru și a cerințelor
silviculturale impuse activității de exploatare.
Răriturile. Sunt lucrări de îngrijire făcute cu scopul de a se asigura o structură optimă a
arboretelor în concordanță cu etapa de dezvoltare și țelul de gospodărire propus. Aceste lucrări se
execută în fazele de păriș, codrișor și codru mijlociu. Se recomandă ca prima răritură să se facă
atunci când arboretul a realizat un diametru central de 8... 10 cm și o înălțime medie de 10... 12
m, iar ultima răritură atunci când arboretul are o vârstă cu circa 33% mai mică decât vârsta
exploatabilității.
Tăierile prin care se aplică răriturile au drept scop principal dirijarea dezvoltării
arboretelor, mai ales în etapa tinereții, obiectivele concrete urmărite fiind, din punct de vedre
silvicultural: ameliorarea calitativă și a stării fitosanitare a arboretelor, mărirea rezistenței la
acțiunea factorilor biotici și abiotici vătămători etc., iar din punct de vedere al exploatării;
extragerea și valorificarea masei lemnoase rezultate în concordanță cu obiectivele culturale.
Exploatarea masei lemnoase rezultate din rărituri se caracterizează prin:
- volum redus de masă lemnoasă de exploatat (circa 40... 50 m 3/ha), corespunzător unor indici
de recoltare cuprinși, în general, intre 4-16% din volumul pe picior înainte de efectuarea
intervenției, în funcție de formația forestieră și vârsta arboretului;
- volum redus pe fir (0,040... 0,440 m3);
- a primele intervenții, în fazele de păriș și codrișor, volumul arborelui mediu, în general, mai
mic de 0,100 m3;
- desime mare a arboretelor în care se intervine;
- număr mare de arbori extrași (circa 400... 600 bucăți/ha);
- periodicitatea mică a intervențiilor (4...6 ani în faza de păriș și 6... 10 ani în fazele
următoare);
- masă lemnoasă, în general, de calitate inferioară.

Pentru ca exploatarea să răspundă exigențelor impuse de aplicarea răriturilor și să

contribuie la atingerea obiectivelor caracteristice acestui gen de intervenții este necesar ca în
proiectarea și organizarea lucrărilor să se aibă în vedere necesitatea asigurării protecției arborilor
pe picior, în mod deosebit a arborilor de valoare și a celor folositori. Prejudicierea, mai ales la
vârste mici, a arborilor ce rămân după exploatare are influențe negative asupra dezvoltării
individuale a acestora, dar și a arboretului în ansamblu, pe o perioadă lungă de timp, acesta
având ca rezultat o scădere generală a calității arboretelor manifestată prin reducerea creșterii, a
capacității de apărare față de acțiunea factorilor biotici și abiotici dăunători, etc., precum și a
calității lemnului la vârsta exploatabilității lemnului.
 Deci, din punct de vedere cultural, pentru exploatare, în aplicarea răriturilor, se impune,
ca sarcină principală, protecția arborilor pe picior. Acest deziderat se poate realiza prin măsuri
suplimentare ce trebuie să fie aplicate în cazul exploatării lemnului din rărituri.
Aceste măsuri ce constau din:
- alegerea adecvată a metodei de exploatare, respectiv, pentru faza de păriș, metodele
trunchiuri și catarge, multipli de sortimente sau tocătură, iar pentru celelalte faze de dezvoltare a
arboretului metodele: trunchiuri și catarge sau multipli de sortimente;
- marcolarea arborilor de valoare, folosind procedee care să le evidențieze poziția în arboret,
condiție necesară pentru alegerea soluțiilor corespunzătoare de protecție a acestora la doborâre și
colectare;
- doborârea arborilor pe direcții stabilite, în principal, prin optimizarea cerințelor impuse de
protecția arborilor de valoare și de deplasarea ulterioară a lemnului la colectare;
- realizarea în parchet a unei rețele de căi de colectare care să fie astfel amplasată încât să
poată fi folosită pe întreaga perioadă de aplicare a răriturilor.

1.4.2. Stabilirea structurii masei lemnoase de exploatat

Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o măsură de structura

dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros,
lemn subțire și lemn mărunt precum și la consumurile tehnologice.

Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul 847 Sirod

Nr. Specia sau grupa de specii

Specificații UM Total
crt.
Rășinoase Foioase

1 Volum brut cu coajă m3 776 79 697

2 Coaja lemnului de lucru m3 16 3 13
Vol. brut fără coajă m3 760 76 684
a) lemn lucru gros m3 54 21 33
3 b) lemn lucru subțire m3 124 1 123
c) lemn de foc d>5cm m3 582 54 528
d) crăci d <5cm m3 94 3 91
4 Volum brut la ha m3 23,95 2,44 21,51
Nr. de arbori :- total buc. 10600 201 10399
5
- la ha buc. 327,1 6,2 320,9
6 Vol. Arborelui mediu m3 0,073 0,39 0,068
Taxă forestieră:- totală lei
7
- la m3 lei
% 3 2
8 Consumuri tehnologice și pierderi
m3 16,31 2,37 13,94
9 Vol. brut cu coajă pentru producție m3 759,69 76,63 683,06
% 100 3,42 96,58
10 Vol. lemnului mărunt
m3 281,69 9,63 272,06
Vol. brut cu coajă gros și subțire m3 478 67 411
a) lemn gros m3 150 64 86
11 b) lemn subțire m3 328 3 325
1,5 0,64 0,86
Supralungimi (1%) m3
3,28 0,03 3,25
Vol. net gros și subțire comerciabil m3 670,69 73,63 597,06

a) lemn gros comerciabil m3 143,74 61,12 82,62

12 b) lemn subțire comerciabil m3 245,26 2,88 242,38
187,69 m3 6,63 m3 181,06 m3
c) lemn steri m steri
288,75 m steri 10,2 m steri 278,55 m steri
d) crăci m3 94 3 91

Durata maximă admisă de exploatare de instrucțiuni este de 4,5 luni.

 1.4.3 Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare
Tehnologia de exploatare reprezintă modalitatea concretă de desfășurare a operațiilor
într-un șantier (parchet) de exploatare.
În cadrul fiecărui șantier de exploatare se aplică un anumit proces tehnologic concret care
are un anumit flux în desfășurarea operațiilor de exploatare, dând naștere la o anumită linie
tehnologică.
Tehnologia de exploatare se referă în special la procesul de colectare în faze și face
referire la utilajele cu care se realizează acesta.
Principalele tipuri de linii tehnologice aplicate în exploatările forestiere din țara noastră
sunt:
 adunat – apropiat cu funicular;
 adunat – scos cu tractor – apropiat cu funicular;
 adunat – scos și apropiat cu funicular releu;
 adunat nemecanizat – scos și apropiat cu funiculare releu;
 adunat – apropiat cu tractor;
 adunat - scos cu funicular – apropiat cu tractor.

La nivelul unui parchet, pot fi adoptate mai multe tehnologii de exploatare, urmând ca în
final sa fie aleasă cea care constituie, sub aspect tehnologic și economic, varianta optimă de
lucru.
Alegerea tehnologiilor, în cadrul unei metode, se realizează pe baza mijloacelor folosite
în desfășurarea operațiilor, de locul și direcțiile după care unele dintre acestea acționează, de
procentul din volumul exploatat care trece printr-o operație la un moment dat, și de modul în
care toate aceste elemente se asamblează constituind un tot unitar- tehnologia de exploatare.
Numărul mare de tehnologii ce pot fi aplicate teoretic în cadrul unei metode, într-un
șantier de exploatare, fac ca alegerea și aplicarea tehnologiei optime să fie o problemă esențială
în proiectarea și organizarea lucrărilor în acest compartiment, de aceasta depinzând în cea mai
mare măsură efectele economice și ecologice ale exploatării.
Alegerea mijloacelor de colectare și a traseelor de deplasare a masei lemnoase se va face,
la început, pe baza informațiilor culese din teren și transpuse pe schița parchetului, precum și a
informațiilor culese din APV și din harta amenajistică. Astfel, în funcție de condițiile de lucru
din parchet, se va defalca pe operații activitatea de colectare.
În parchetul 847 Sirod, cu suprafața de 32,40 ha, se aplică tăieri de îngrijire –
rărituri. Metoda de exploatare adoptată este sortimente și multipli de sortimente.
 Procedeul de inventariere este: fir cu fir, fiind inventariate 10 600 de fire din care nici
unul nu este iescar sau putregăios. Volumul total al partizii este de 776 m3, din care 178 m3 lemn
de lucru, 16 m3 coaja lemnului de lucru și 582 m 3 lemn de foc. Volumul arborelui mediu este
de 0,073 m3. Valoarea totală a parchetului este de _____.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare, cel mai aspect în cazul de față îl
constituie volumul arborelui mediu, care este 0,073 m3, dar și volumul la hectar, care este 23,95
m3/ha, panta terenului fiind de 27 G, iar distanța de colectare de 840 m.
Parchetul este alcătuit din 2% rășinoase și 98% foioase.
Având în vedere că scopul lucrării este acela de a prezenta desfășurarea activității
de exploatare a unui parchet sub condiții ecoproductive-ecoprotective optime, s-a pus
accentul pe alegerea unor tehnologii și mijloace de colectare care să protejeze solul și
arborii pe picior rămași în parchet. În aceste condiții, s-a ales ca tehnologie de exploatare:
- adunat cu atelaje;
- apropiat cu funicularul FP 2.
 CAP. 2. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DE
EXPLOATARE A PARCHETULUI

2.1. Autorizarea exploatării și predarea parchetului

Recoltarea, colectarea și transportul masei lemnoase se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.
46/2008 – Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare, și a altor instrucțiuni în vigoare, astfel
încât, indiferent de forma proprietății, să se asigure menținerea integrității fondului forestier național, în
condițiile gestionării durabile a pădurilor.

Autorizarea parchetelor
Exploatarea masei lemnoase se efectuează de către operatori economici atestați pentru exploatări
forestiere, precum și de către persoanele fizice (care pot exploata în regie proprie un volum de maximum
20 m3/an din pădurile pe care le au în proprietate) în condițiile prevăzute la art. 62 alin. (3) din Legea nr.
46/2008, republicată, cu modificările ulterioare.

Exploatarea masei lemnoase se efectuează în baza autorizației de exploatare denumită în continuare

autorizație, al cărei model este redat mai jos, în cadrul perioadelor și termenelor prevăzute de aceasta.
Ocolul Silvic ........................
Nr. ............ din .................

AUTORIZAŢIE DE EXPLOATARE
Nr. ...... din ..........

1. Subsemnatul, ..............................., șeful Ocolului Silvic ..........................,

autorizez ........................., C.U.I./CNP ........................, prin ...................................,
C.U.I/C.N.P ......................, în calitate de reprezentant/împuternicit al titularului autorizației de
exploatare conform ......................................., să exploateze masa lemnoasă din
partida ............................, proprietatea .............................., U.P. .....................,
u.a. .......................,având un volum brut de .............. mc pe o suprafață de ............ ha și un număr
de ............ arbori marcați cu ............., destinat producției anului ......................., conform
Contractului de furnizare a masei lemnoase pe picior/prestări de servicii de exploatare
nr. ................ din .....................,pentru efectuarea unei tăieri de ............................................
Parchetul este delimitat prin: semne amenajistice, limite naturale, dispozitiv de
marcat ............................... nr. ...................., aplicat pe un număr
de ...........arbori ...............................
2. În intervalul ............................, titularul autorizației poate să execute lucrări de pregătire a
parchetului, care constau în:
a) instalarea unui număr de ......... linii de funiculare/alte instalații cu cablu, cu lungimile
de: .......................................;
b) amenajarea drumurilor de tractor în lungime de .......................;
c) amenajarea căilor de acces pentru atelaje în lungime de .......................;
d) amenajarea culoarelor de corhănit în lungime de ......................;
e) asigurarea condițiilor pentru respectarea normelor de tehnică a securității
muncii .......................;
f) alte lucrări de organizare a șantierului ..............................
3. Tehnologia de exploatare ..............................................
4. Măsuri de protejare a regenerării naturale prin .......................
5. Măsuri de protejare a arborilor care rămân pe picior de pe marginea traseelor de scos apropiat
prin..............................................................................
6. Platforma primară în suprafață de ............... mp (amplasare, materializare pe teren),
delimitată, după caz, cu dispozitivul de marcat nr. ........, aplicat pe un număr de .........
arbori ..........................
7. Măsuri speciale conform art. 30 din Instrucțiunile privind termenele, modalitățile și
perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, aprobate prin Ordinul
ministrului mediului și pădurilor nr. 1.540/2011
..............................................................................
8. Parchetul se va exploata în termenele de recoltare și colectare de la ................... până
la ................ și de la ............. până la ................
9. Reprimirea parchetului se va face până la data de .....................
10. Alte mențiuni*) ..........................................................................
11. Nerespectarea regulilor de exploatare și a termenelor prevăzute în prezenta autorizație
atrage, după caz, răspunderea titularului autorizației de exploatare, conform reglementărilor în
vigoare.

Șeful ocolului silvic Titularul autorizației

Data .................... Ridicat autorizația astăzi, .......
Semnătura ............... Semnătura ..............................
12. Autorizația s-a prelungit, în temeiul ........... din ..............., până la data
de ................................
Șeful ocolului silvic Titularul autorizației/Împuternicit
Data ......................... Data .........................
Numele, prenumele și semnătura Numele, prenumele și semnătura
............................. . ..............................
13. Autorizația s-a prelungit, în temeiul ........... din ..............., până la data
de .................................

Șeful ocolului silvic Titularul autorizației/Împuternicit

Data ......................... Data .........................
Numele, prenumele și semnătura Numele, prenumele și semnătura
.............................. ..............................
14. Autorizația s-a prelungit, în temeiul .......... din ................, până la data
de ............................................
Șeful ocolului silvic Titularul autorizației/Împuternicit
Data ......................... Data .........................
Numele, prenumele și semnătura Numele, prenumele și semnătura
.............................. ..............................
15. În baza Notificării nr. ..........., adresată Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de
Vânătoare ................., autorizația s-a prelungit, în temeiul .......... din ................, până la data
de .................
------------
*) Se referă la situațiile de retragere a autorizației de exploatare.
 Autorizațiile se emit în două exemplare de către șeful ocolului silvic care asigură administrarea sau
serviciile silvice, dintre care un exemplar pentru ocolul silvic, iar al doilea exemplar pentru titularul
autorizației.

Titularii autorizațiilor pot fi:

a) persoane juridice care au încheiat contracte de cumpărare a masei lemnoase pe picior. Persoanele
juridice care nu sunt atestate pentru exploatări forestiere au obligația de a contracta aceste lucrări
cu persoane juridice atestate;

b) persoane juridice atestate care au încheiat contracte de prestări de servicii de exploatare forestieră
cu proprietarii/deținătorii pădurilor;

c) Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile și subunitățile sale;

d) Ocoalele silvice private, atestate pentru activitatea de exploatare forestieră;

e) Proprietarii de păduri, din categoria persoanelor fizice prevăzute la art. 62 alin (3) din Legea nr.
46/2008.

Aplicarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire și a tratamentelor este condiționată de

efectuarea tăierilor în perioade (epoci) favorabile, perioade în care intervențiile respective se fac cu
influențe ecologice negative minime asupra arboretelor.

Durata maximă de recoltare și colectare a lemnului - luni -

Volumul parcelelor
tăieri cu restricție tăieri fără restricție
A. Pentru parchete din zona de câmpie
a. sub 300 mc 1½ 2
b. 301 până la 600 mc 2 2,5
c. 601 până la 1000 mc 2½ 3,5
d. peste 1000 mc 3 4
B. Pentru parchetele din zonele de deal și de munte
a. sub 500 mc 2 3
b. 501 până la 1000 mc 3 4,5
c. 1001 până la 3500 mc 4½ 5,5
d. peste 3501 mc 5 6

2.2. Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării

 În vederea începerii exploatării mesei lemnoase, la data prevăzută in autorizație, parchetul trebuie
să fie pregătit astfel încât să fie îndeplinite toate cerințele impuse de desfășurarea procesului tehnologic
conform normelor impuse de legislația în vigoare.

Pregătirea parchetelor constă din amenajări prin care se asigură cerințele impuse pentru
desfășurarea în condiții optime a lucrărilor de exploatare din punct de vedere tehnologic, al protecției
muncii și al pazei și siguranței contra incendiilor.

Sub aspect tehnologic trebuie să se amenajeze căile de colectare prevăzute în documentația

tehnico-economică de exploatare. Aceste căi se vor amenaja, pe baza aprobării date de ocolul silvic,
numai pe traseele prevăzute în documentație și cu respectarea prescripțiilor tehnice referitoare la
deschiderea culoarelor, executarea lucrărilor de terasamente și derocări, asigurarea condițiilor de scurgere
a apelor de pe platforma drumurilor de tractor și de vite, protejarea arborilor ce mărginesc căile de
colectare, amplasarea mărginarelor.

Din punctul de vedere al protecției muncii în parchet trebuie să se amenajeze poteci pentru
deplasarea muncitorilor la și de la locul de muncă, să se semnalizeze, cu plăcuțe avertizoare, existența
parchetului și aria de folosire a unor mijloace de colectare periculoase (funiculare, instalații de alunecare,
corhănire), precum și locurile periculoase de pe cuprinsul parchetului, (stâncării, grohotișuri, terenuri
instabile).

Evaluarea riscurilor de muncă va conține obligatoriu evaluarea tuturor riscurilor pentru fiecare
post de lucru din formațiile de exploatare. Responsabilii cu Protecția Muncii la nivel de Direcție Silvică și
Ocol Silvic vor verifica periodic dacă există evaluarea riscurilor adecvată în funcție de noile posturi de
muncă apărute.

Evaluarea riscurilor de muncă pentru angajații firmelor contractante va s impusă prin caietele de
sarcini sau contracte și va fi verificată de responsabili de contract cu ocazia autorizării lucrărilor de
exploatare.

Managerii forestieri se vor asigura că atât echipele proprii cât si cele ale firmelor contractante au
primit și utilizează echipamentul de protecția muncii corespunzător, conform cu cerințele minime ale
legislației naționale, prin includerea acestei obligații in caietele de sarcini sau contracte. Înainte de
emiterea autorizației de exploatare se solicită firmelor (Societăți Comerciale) dovada achiziționării tr
echipamentului de protecție (Factură, lista inventar, etc.)

Politica generala, este de a încuraja cazarea muncitorilor în cabane sau înafara pădurii In situația
cazării in pădure, cerințele de cazare conform ILO vor trebui respectate de către orice firmă de exploatare:

 Dormitor
 Bucătărie + cămară alimente
 Loc servit masa
 Persoană autorizată și verificată periodic pentru preparat hrană
 Asigurare apă potabilă suficientă
 Condiții igienă personală/duș
 Condiții spălat îmbrăcăminte
 Grup sanitar/latrină
 Depozit materiale + depozit combustibili

2.3. Pregătirea platformei primare

Amplasarea platformelor primare, necesare efectuării operațiunilor de secționat, manipulat,
stivuit, încărcat etc. se stabilește împreună cu titularul autorizației de exploatare, mărimea acestora fiind
de până la 500 mp pentru parchetele dotate cu instalații de transport permanente și de maximum 1.000 mp
în cazurile în care nu sunt instalații de transport permanente.

Suprafețele prevăzute se cuprind în autorizația de exploatare și în procesul- verbal de predare-

primire și se reprimesc în cel mult 60 de zile de la reprimirea parchetului.

Depășirea termenului de 60 de zile se sancționează ca ocupare fără drept a terenurilor forestiere

respective.

Amenajarea platformei primare trebuie făcută corespunzător prevederilor din documentația

tehnico-economică de exploatare a parchetului

Dacă condițiile de teren permit amplasarea platformei primare pe un teren plat, cu dimensiuni
corespunzătoare celor rezultate din calculele făcute la proiectarea acesteia, atunci amenajarea constă în
îndepărtarea obstacolelor și nivelarea terenului, realizarea unor șanțuri pentru scurgerea apelor din
precipitații sau topirea zăpezilor, semnalizarea traseelor pentru deplasarea mijloacelor de colectare și a
mijloacelor de transport, pregătirea rampelor de stocare a lemnului, respective semnalizarea poziției
acestora și amplasarea traverselor pe care se va stivui materialul lemnos.

Titularii autorizațiilor de exploatare, cu excepția persoanelor fizice, sunt obligați să amplaseze

într-un loc vizibil, în apropierea platformei primare, un panou pe care sunt înscrise principalele elemente
de identificare ale parchetului (ocolul silvic, numărul și data autorizației, titularul autorizației și datele de
identificare ale acestuia, numărul partizii, felul tăierii și termenul de exploatare), conform modelului
prezentat mai jos.

Panoul va fi menținut pe toată durata lucrărilor și va fi ridicat odată cu reprimirea platformei

primare.

PANOU
cu elementele de identificare ale parchetului
Ocolul Silvic .................................................................
 Autorizație nr. .....................din ....................................
Titular autorizație .........................................................
C.U.I. ...........................................................................
Partida nr. ....................................................................
Felul tăierii ...................................................................
Termenul de exploatare
de la ................... până la ...................

NOTĂ: Datele de mai sus vor fi înscrise obligatoriu într-un panou de minimum 60x90 cm,
literele având o înălțime de cel puțin 5 cm, confecționat din materiale rezistente la intemperii și afișat la
loc vizibil pe toată perioada lucrărilor.

2.4. Punerea în valoare a lemnului de mici dimensiuni

Lemnul de mici dimensiuni, reprezentat de crăci, lemn mărunt cu diametrul sub 5 cm poate fi
utilizat sub formă de tocătură, în producerea pastei, a așchiilor folosite în fabricarea plăcilor aglomerate
(PAL, PFL), rumeguș pentru peleți, brichete

2.5. Restricții și condiții privind desfășurarea activității de exploatare

pădurilor

Exploatarea masei lemnoase se realizează cu respectarea reglementărilor privitoare la regimul

silvic, precum și a următoarelor reguli specifice:
a) la tăierile rase recoltarea arborilor se face la rând, inclusiv vegetația forestieră de mici
dimensiuni al cărei volum a fost estimat prin suprafețe de probă;
b) la tăierile în crâng se recoltează și subarboretul, indiferent de dimensiunile acestuia; tăierea
arborilor se realizează de la suprafața solului, pieziș și neted;
c) la tăierile definitive, cu regenerare naturală asigurată, se taie și se valorifică și semințișurile
neutilizabile prevăzute în actele de punere în valoare, evitându-se vătămarea grupelor de semințiș
utilizabil; Na
d) este interzisă menținerea în pădure, în perioada 1 aprilie 1 octombrie, a lemnului de rășinoase
necojit și/sau netratat; cioatele de molid și pin se cojesc în întregime, iar la celelalte specii de rășinoase,
prin curelare; se exceptează de la această regulă lemnul de rășinoase antrenat în procesul tehnologic de
exploatare, cu respectarea condiției ca acesta să nu depășească o perioadă de maximum 30 de zile de la
doborâre;
e) doborârea arborilor aninați, uscați și a iescarilor se efectuează cu prioritate, în cadrul lucrărilor
de pregătire a parchetului;
f) la exploatarea masei lemnoase se va evita degradarea solului;
g) tăierea arborilor se face cât mai de jos, fără ca înălțimea cioatei, măsurată în partea din amonte,
să depășească 1/3 din diametrul secțiunii acesteia;
 h) la tăierile în crâng - căzănire, exploatarea se face prin scoaterea din pământ a arborilor, tăierea
rădăcinilor de lângă tulpină și acoperirea gropilor create;
i) la tăierile în crâng - scaun, tăierile se execută la nivelul maxim al cotei apelor de inundații, iar
înălțimea scaunului nu poate fi mai mare de 2,2 m;
j) doborârea arborilor se execută în afara suprafețelor cu regenerare naturală sau artificială pentru
a se evita distrugerea ori vătămarea puieților și pe direcții care să nu producă vătămări ori rupturi arborilor
care rămân pe picior;
k) colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate și materializate în teren;
l) arborii care rămân pe picior de pe marginea căilor de scos-apropiat vor fi protejați obligatoriu
împotriva vătămărilor, prin montarea de lungoane, țăruși și manșoane;
m) târârea sau semi târârea lemnului rotund pe drumuri auto forestiere este interzisă;
n) distrugerea, vătămarea sau tăierea de arbori necuprinși în actul de punere în valoare aferent
unei partizi autorizate la exploatare este interzisă; dacă prin procesul de exploatare a partizii respective
sunt distruși și sau prejudiciați arbori, ocolul silvic constată, inventariază și marchează acești arbori;
constatarea se face la solicitarea titularului autorizației de exploatare sau prin controalele curente de
exploatare;

2.6. Măsuri pentru reducerea prejudiciilor

Prejudiciile silviculturale produse în urma exploatării lemnului afectează trei elemente ale
ecosistemului. Astfel în urma activității de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet se pot produce
vătămări ale arborilor în picioare, subarboretului, semințișului și solului.
Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tehnologic de recoltare, fie
de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini și de mișcarea cablurilor.
Dintre prejudiciile cele mai importante ce afectează arborii în picioare amintim:
 cojirea trunchiului și a rădăcinilor proeminente
 zdrelirea trunchiurilor și a rădăcinilor proeminente
 dezrădăcinarea.
Cele ce afectează solul sunt: măturarea litierei, grăparea, șănțuirea, șiroirea.
Cele ce afectează subarboretul și semințișul sunt: ruperea și zdrelirea, ruperea vârfului coroanei,
smulgerea din pământ.
În general prejudiciile arborilor în picioare are loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina,
mijlocul de colectare sau cablu producându-se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact:
rădăcină sau tulpină, la diferite înălțimi, dar de regulă la bază.
Prejudicierea semințișului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în urma procesului
de colectare a materialului lemnos.
Prejudiciile sunt mult influențate de tratament, ele fiind mai mari și mai greu de preîntâmpinat cu
cât tăierea este mai selectivă și de mijlocul de colectare, fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor.
În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri:
 doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu semințiș evitându-se deprecierea și vătămarea
puieților și a arborilor nemarcați care rămân în picioare;
 dacă prin doborârea arborilor s-au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate, persoana
responsabilă cu exploatarea sau șeful de district, în raza căruia se află parchetul, depune raport pentru
înlocuirea arborilor vătămați fără ca acești arbori să se doboare;
 în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de rășinoase și apoi cei de foioase;
 coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiuni reduse,
astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor și semințișului;
 corhănirea nu se va face pe pante și distanțe mari, pe teren înghețat sau acoperit cu gheață, în arborete
cu desime mare pentru buștenii de dimensiuni mari;
 colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materializate pe teren la primirea
parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor de funicular și
platformei primare;
 la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiții: lățimea culoarului la nivelul
sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare și 6 metri pentru cele cu un
cărucior și punctele de încărcare și descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porțiuni
fără semințiș iar arborii suport și de ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane;
 în parchetele cu restricții în cadrul perioadei permise pentru recoltarea și colectarea materialului
lemnos, scosul se face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă și prin semi târâre sau suspendat
în lipsa stratului de zăpadă;
 în zonele de deal și munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor urmării
văile. În perioadele cu precipitații abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare este interzisă
pentru a preveni degradarea traseelor;
 protejarea arborilor nemarcați, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva vătămărilor, se realizează
cu lungoane, țăruși, manșoane, etc.
 traseul drumului de tractor urmărește porțiunile fără semințiș, lățimea platformei primare se
realizează de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare și stabilizare a
taluzelor;
 așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de exploatare se face de regulă pe cioate și în locuri fără
semințiș;
 nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor
lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curățirea
concomitentă a postațelor eliberate de materialele lemnoase comerciale;
 în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăștinoase este interzisă deplasarea unor
cantități mari de material lemnos prin târâre și semi târâre pe același traseu;
 unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor (traseelor)
folosite la exploatarea lemnului.

2.7. Controlul activității de exploatare

 Prin controlul respectării regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase, denumit în continuare
control, se urmărește verificarea modului de aplicare a prevederilor prezentelor instrucțiuni, în scopul
prevenirii și limitării prejudiciilor ce pot fi aduse fondului forestier național prin activitatea de exploatare
a masei lemnoase. Controlul se realizează de către personal silvic împuternicit, în prezența
reprezentantului împuternicit al titularului autorizației. Cu ocazia controlului se estimează și stadiul
exploatării masei lemnoase.
Procesul-verbal de control al exploatării parchetului se încheie în două exemplare, dintre care
unul pentru titularul autorizației, iar al doilea exemplar pentru ocolul silvic emitent al autorizației.
Modelul procesului-verbal de control al exploatării parchetului este prezentat mai jos.

PROCES-VERBAL
de control al exploatării parchetului
încheiat astăzi, ...............................
Subsemnatul, ................................................................, având funcția de ................................
delegat, împreună cu .................................................., în prezența (absența) ................................, am
efectuat controlul parchetului ..................................... U.P. .......................... u.a. ......................, partida
nr. .................... de produse ............................................., cu un volum brut pe picior
de ....................................., a cărui exploatare se execută în baza Autorizației nr. ...........................
din ............................, făcând următoarele constatări privind:
1. Respectarea regulilor silvice de exploatare:
.............................................................................................................................................................
..................................
2. Protecția semințișului și curățarea parchetului:
.............................................................................................................................................................
.................................
3. Stadiul exploatării masei lemnoase:
.............................................................................................................................................................
.................................
4. Tabel estimativ al prejudiciilor constatate:
Specificarea
Valoarea unitară Valoarea totală
prejudiciilor și calculul U/M
- lei - - lei -
penalităților

5. Pentru încălcarea prevederilor legale au fost încheiate acte de contravenție cu amenzi în

valoare de .........................., urmând ca titularul autorizației să achite suma de ........................,
reprezentând valoarea pagubelor.
6. Alte constatări și
măsuri: ....................................................................................................................................................
 Reprezentantul
Reprezentantul ocolului
Pădurar, împuternicit
silvic/Agent
.......................................... al titularului autorizației,
constatator,
(numele, prenumele și ..........................................
.........................................
semnătura) (numele, prenumele și
(numele, prenumele și semnătura)
semnătura)

Controalele se efectuează în baza unui grafic de controale stabilit la emiterea autorizației, însușit
de titularul autorizației, precum și ori de câte ori este necesar.
Fiecare parchet trebuie controlat în mod obligatoriu cel puțin o dată la un interval de 60 de zile.
Pe timpul efectuării controlului, reprezentantul titularului autorizației este obligat să prezinte
autorizația, procesul-verbal de predare-primire a parchetului, documentele încheiate cu ocazia
controalelor efectuate anterior, situația la zi a exploatării și transportului materialelor lemnoase, precum și
orice alte documente care dovedesc modul de respectare a regimului silvic, solicitate de persoanele
împuternicite care execută controlul.
În cazul în care reprezentanții titularului autorizației nu se prezintă la control la data stabilită prin
grafic, convocare sau de comun acord cu personalul silvic împuternicit, această acțiune se efectuează în
prezența pădurarului titular al cantonului silvic în care este amplasat parchetul.
În această situație, procesul-verbal de control al exploatării se transmite in termen de 3 zile
titularului autorizației.
În cazul în care personalul silvic împuternicit întocmește cu ocazia controlului acte de constatare
pentru contravenții și/sau infracțiuni, acestea se menționează în procesul-verbal de control. În pădurile
certificate, cu ocazia controalelor se verifica conform "Listei de verificări Protecția si Securitatea in
Munca").

În cazul în care se constată neconformități la:

 Echipele proprii: se sancționează personalul vinovat;

 Societăți Comerciale.

2.8. Curățirea parchetului de resturi de exploatare

La terminarea exploatării, curățarea parchetului de resturi de exploatare crăci, zoburi, rupturi, coajă, lemn
putregăios - se face de către titularii autorizației de exploatare, cu respectarea următoarelor reguli:

a) la tăierile rase, precum și la toate tăierile fără restricție care sunt urmate de regenerare artificială,
resturile rămase în parchet se strâng în șiruri - matroane - cu o lățime maximă de 1,0 1,20 m, întrerupte
din 20 în 20 m, cu orientare pe linia de cea mai mare pantă, cu distanța dintre șiruri pe curba de nivel de
15 20 m. La tăierile rase de plop și salcie, urmate de pregătirea integrală a terenului, resturile de
exploatare se strâng în matroane la marginea parchetelor;
 b) la tăierile de produse principale cu restricții și la cele de produse accidentale, cu regenerare
naturală declanșată, resturile de exploatare se strâng în grămezi cât mai înalte, de regulă pe cioatele mari
sau în afara ochiurilor ori zonelor cu semințiș natural, fără a ocupa suprafețe mari cel mult 10% din
suprafața parchetului;

c) în parchetele amplasate în pădurile din zonele turistice și de agrement, în cele cu rol de protecție
din jurul orașelor și stațiunilor balneoclimaterice sau în cele situate lângă drumuri naționale și județene,
resturile de exploatare se strâng în grămezi, în afara potecilor și cărărilor de interes turistic, a văilor și
pâraielor din interiorul parchetului.

2.9. Reprimirea parchetelor

Reprimirea parchetelor se realizează de către emitentul autorizației de exploatare până cel târziu la data
expirării termenului de exploatare prevăzut în autorizație, prin întocmirea unui proces-verbal de reprimire
a parchetului. Modelul procesului-verbal de reprimire/reprimire parțială a parchetului este redat mai jos.
Reprimirea parchetelor se face de către șeful ocolului silvic sau reprezentantul împuternicit al acestuia, în
prezența pădurarului titular al cantonului în care este amplasat parchetul, și de către reprezentantul
împuternicit al titularului autorizației, la o dată convenită de comun acord.
În cazul absenței reprezentantului împuternicit al titularului autorizației. reprimirea parchetului se
efectuează în lipsa acestuia, fără a fi exonerat de plata prejudiciilor constatate, precum și a eventualelor
penalități.
Procesul-verbal de reprimire a parchetului se întocmește în două exemplare, dintre care un exemplar
pentru ocolul silvic, iar al doilea exemplar pentru titularul autorizației. În cazul absenței reprezentantului
împuternicit al titularului autorizației. un exemplar al procesului-verbal de reprimire a parchetului se
trimite în termen de 5 zile de la data reprimirii titularului autorizației.
Cu ocazia reprimirii parchetului conform Manualului de proceduri FSC, atașat Procesului verbal de
reprimire se întocmește anexa la procesul verbal de reprimire a parchetului , conform modelului de mai
jos.
 Norma Formă Salariul orar
Dist. Valoarea (lei)
Procesul Simbolul U. Vol. de timp Fond de muncă mediu al
Operații Medie
tehnologic normei M. (m3) (ore/U. timp (ore) formației de
(m) Unitară Totală
M.) lucru (lei/oră)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1.1. Doborât cu fierăstrăul M 1 17.5 7333.20
D.62.A4 m3 776 - 0.54 419.04 7333.20
mecanic m
1. 1.2. Curățat de crăci cu M 1 17.5 871.85
D.64.B5 m3 94 - 0.53 49.82 871.85
RECOLTAT fierăstrăul mecanic m
1.3. Secționat cu fierăstrăul M 1 17.5 3938.55
D.64.C5 m3 682 - 0.33 225.06 3938.55
mecanic m
2.2. Adunat manual lemn M
m3 94 2.55 239.7 3734.53
mărunt m 1 15.58 3734.53
M
2.5. Pregătit și dat după vite m3 682 0.46 313.72 5097.95
2. m 1 16.25 5097.95
COLECTAT M
2.6. Adunat cu atelaje proprii m3 682 100 0.71 484.22 7868.58
m 1 16.25 7868.58
2.8. Apropiat cu funicularul M 1 17.5 15992.90
m3 682 840 1.34 913.88 30477.90
FP 2 m 1 15.85 14485.00
3.1. Manipulat lemn rotund cu M 1 17.5 2314.55
m3 389 0.05 0.34 132.26 4463.78
tractorul m 1 16.25 2149.23
3.3. Expediția lemnului M
m3 389 0.08 31.12 515.04
rotund m 1 16.55 515.04
3. 3.4. Fasonat mecanic lemn de M
m3 187.69 0.78 146.3982 2239.89
FASONAT steri m 1 15.3 2239.89
3.5. Fasonat manual crăci în M
m3 94 3.52 330.88 5145.18
snopi m 1 15.55 5145.18
3.7. Expediat lemn de steri și M
m3 281.69 0.02 5.63 87.61
crăci în snopi m 1 15.55 87.61
4. 4.1. Încărcat lemn rotund cu M
m3 389 0.13 50.57 821.76
ÎNCĂRCAT trolii m 1 16.25 821.76
4.2. Încărcat manual lemn de m3 281.69 0.4 112.68 M 1723.94
 steri și crăci în snopi m 1 15.3 1723.94
M
5. CURĂȚIREA PARCHETULUI DE RESTURI DE EXPLOATARE 21.05 682.02 10434.91
m 1 15.3 10434.91
Total 84754.65
CPS 27,87% 38800.60
TOTAL 123555.25
 CAP. 3. CONSUMURI TEHNOLOGICE ȘI PIERDERI DE
EXPLOATARE

Costul tehnologic pentru adunat cu atelaje

Volu Valoare (lei)
Mijlo Operați Distanț Salar
Specia m N.T. F.T.
c i a (m) orar Parțiale Totale
(m3)

Pregătit Rășinoase
si dat 73 0.32 23.36 379.60
după cai 10374.8
Cai 530 16.25
Foioase 2
593 0.26 154.18 2505.43
Rășinoase 73 0.79 57,67 937.14
Scos Foioase 593 0.68 403,24 6552.65

La aceste costuri se adaugă cheltuielile pentru amenajarea căilor de colectare și costul furajelor
pentru cai.
Costul estimat pentru amenajarea drumului de vite (cai), în lei:
Cc = 0,14 ∙ L ∙ SMG
Cc = 0,14 * 530 m * 5,76 lei = 427,39 lei
Unde: Cc = costul estimat pentru amenajarea drumului de vite (cai), în lei;
SMG = salariul tarifar orar, categorii munci grele pentru lucrări de terasament, în lei/oră;
L = lungimea traseului amenajat, în m.
Costul furajelor la o productivitate de 11,76 m3 în 8 ore pe atelaj; la un volum de 682 m3
rezultă 58 de zile.
Furaje concentrate 3,5 kg * 58 zile * 1 cal = 203 kg * 0,5 lei/kg = 101,5 lei
Fân 12 kg * 58 zile * 1 cal = 696 kg * 2,5 lei/kg = 1740 lei

Costul total pentru adunat cu atelaje

Valori totale
Specificații
Lei
Costuri tehnologice 10374,82
Amenajarea căii 427,39
Costuri furaje 1841,5
Total 12643,71
 Costul tehnologic pentru apropiat cu funicular FP 2
Volu Dist Valori, lei
Mijlo Operați Speci Norm Fond
m . Salariu orar
c i a a timp Parțiale Totale
m3 m
15,3
Corhănitor 1150,41
0
R 73 840 1,03 75,19
Funicularis 17,5
1315,83
Apropia t 0 27362,7
FP 2
t 15,3 11613,3 5
Corhănitor
759,0 0 1
F 593 840 1,28
4 Funicularis 17,5
13283,2
t 0
 Proiectarea procesului de montare și demontare pentru funicularul FP 2
Norma Fond
de de Materiale Preturi unitare Valoare în lei
Nr. timp timp
crt Specificații U.M. Cantitatea
Con- Material
. (ore/ Denu- Nece Manoperă Mate-
(ore) sum (lei/ Manoperă
U.M.) mirea -sare (lei/oră) riale
normat U.M.)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

MONTARE
1 Recunoașterea traseului km 0.84 21.64 18.18 - - - - 17.50 - 318.1

2 Instalare fir telefonic km 0.84 10.25 8.61 - - - - 16.55 - 142.5

Cuie 0,5kg/
3 Suspendarea tobelor cu cabluri buc 2 1.99 3.98 4,0kg 2.5 15.55 10 61.9
18cm buc
4 Autotractare grup km 4 27.59 110.36 Motorină 20l/km 80 1.9 16.55 15.2 1826.5
Cuie
5 Instalat și ancorat grup buc 4 20.1 80.40 2kg/buc 8 2.5 17.50 20 1407.0
18mm
Desfășurarea manuală a cablurilor
6 km 0.84 12.7 10.67 - - - - 17.5 - 186.7
de sarcină din amonte spre aval
Desfășurat cablu trăgător din aval
7 km 0.84 32 26.88 Motorină 8l/km 68.04 6.5 17.5 442.26 470.4
spre amonte
Transportat manual cablul transv.
8 buc 24 6.9 165.60 - - - - 16.6 - 2740.7
din aval spre amonte

Desfășurarea cablului purtător din

9 aval spre amonte cu grupul de km 0.84 15.33 12.88 Motorină 8l/km 68.04 6.5 16.6 442.26 213.1
acționare
10 Ancorat cablu purtător în amonte buc 4 4.63 18.52 - - - - 17.50 - 324.1
Transport manual materiale
11 t 1 80 80.00 - - - - 16.55 - 1324.0
auxiliare
12 Montarea cablurilor transversale buc 24 3.59 86.16 - - - - 17.50 - 1507.8
13 Ancorat piloni naturali buc 16 1.97 31.52 - - - - 17.50 - 551.6
14 Fixat cablu purtător pe lamă sabot buc 24 1 24.00 - - - - 17.50 - 420.0
Ridicarea sabotului cu cablu
15 buc 24 8.79 210.96 - - - - 17.50 - 3691.8
purtător
Întinderea și ancorarea cablului
16 km 0.84 27.59 23.18 - - - - 17.50 - 405.6
purtător
17 Montarea căruciorului buc 4 5.37 21.48 - - - - 17.50 - 375.9
Scândură 0.2 m3 0.4 600 240
18 Construit baracă motor buc 2 44.44 88.88 Cuie 2 kg 4 7 16.55 28 1471.0
Carton 10 m2 20 8.5 170
Scândură 0.2 m3 0.4 600 240
19 Construit cabină telefonică buc 2 10.67 21.34 Cuie 2 kg 4 7 16.55 28 353.2
Carton 10 m2 10.0 8.5 85
20 Proba funicularului buc 1 10.53 10.53 Motorină 20L/buc 16.8 6.5 16.55 109.2 174.3
DEMONTARE
21 Demontat cărucior buc 4 2.69 10.76 - - - - 17.50 - 188.3
22 Dezancorat cablu purtător în aval Buc 4 10.04 40.16 - - - - 17.00 - 682.7
Dezancorat cablu purtător în
23 buc 4 10.04 40.16 - - - - 17.50 - 702.8
amonte
Coborârea saboților și strângerea
24 buc 24 4.3 103.20 - - - - 17.50 - 1806.0
cablurilor transversale
Desfășurarea ancorelor de la
25 buc 16 0.59 9.44 - - - - 17.00 - 160.5
pilonii naturali
26 Strângerea cablurilor în colaci t 2 21.62 43.24 - - - - 17.50 - 756.7
Dezlegarea rolelor de susținere a
27 buc 24 0.33 7.92 - - - - 17.50 - 138.6
cablului transversal
Strângerea pe tobe a cablului
28 km 0.84 42.11 35.37 - - - - 17.50 - 619.0
purtător
29 Dezancorarea grupului de buc 4 7.92 31.68 - - - - 17.50 - 554.4
 acționare
Autotractarea grupului de
30 km 4 28.57 114.28 Motorină 20L/km 16.8 6.5 17.50 109.2 1999.9
acționare din amonte în aval
31 Demontat baracă grup buc 2 12.12 24.24 - - - - 17.50 - 424.2
32 Demontat instalație telefonică km 0.84 5.16 4.33 - - - - 17.50 - 75.9
Transport materiale auxiliare din
33 t 1 55.94 55.94 - - - - 15.3 - 855.9
amonte în aval
1939.12 26930.9
TOTAL
28870.02 lei
 Costul total pentru apropiat cu funicularul FP 2
Valori totale
Specificații
Lei
Costuri tehnologice 11306,45
Amenajarea căii 7225,62
Carburanți 1760,40
Total 20292,47

Calculul necesarului de carburanți

Felul combustibililor, tipul Prestația Norma de

Cantitatea Valoare, în lei
utilajelor și lucrărilor efectuată consum
necesară (l)
executate (l/mc)

UM Totală Unitară Totală

Benzina
Ferăstraie mecanice Husqvarna
Doborâre mc 776 0.116 90.016 6.57 591.59
Curățire crăci mc 94 - - 6.57 -
Secționare: - parchet mc 682 0.08 54.56 6.57 358.57
Platforma primară mc - 0.0674 - 6.57 -
Total 144.58 6.57 950.15
Motorina
Funicular tkm 724 0.293 212.13 6.54 1386.92
Tractor în PP mc 666 0.129 85.91 6.54 561.71
Total 212.13 6.54 1948.62
Ulei
Ferăstraie mecanice
Amestec 682 0.02 13.6 23 313.72
Ungere 682 0.42 286.4 8.6 2463.38
Tractoare 666 0.039 26.0 6.35 164.93
Funiculare 666 0.05 33.3 6.35 211.46
Total 359.4 3153.49
TOTAL 6052.27

Prezentarea schematică a locului de desfășurare a operațiilor de transformare și a gradului

de mecanizare a lucrărilor specifice:
 Locul de desfășurare
Operații de transformare Platforma Observații
Parchet
parchetului
Doborâre M -
Curățire de crăci M, m - Platforma parchetului și
Secționare M - centrele de sortare se vor
Despicare m - folosi, în acest caz, numai
Cojire m - pentru depozitarea
Fasonare crăci în snopi m - lemnului.
Tocare - -
M - mecanizat, m - manual.

Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului și desfășurarea lucrărilor

tehnologice
Fond Valori, în lei
Norma de
de
Specificații UM Cantități timp
timp unitare totale
(ore/UM)
(ore)

A. Lucrări de protecția muncii

Doborârea iescarilor m3 0 0 0
Amenajarea potecilor ml 800 0.36 288 15.25 4392
Plantarea plăcuțelor avertizoare buc 5 1 5 15.25 76.25
Instructaj 2 2 15.25 30.5
B. Lucrări de P.S.I.
Amenajarea depozitului de
48 16.25 780
carburanți
C. Întreținerea mijloacelor de munca
Ferestraie mecanice ore 16 16.25 260
Funicular ore 32 16.25 520
D. Personal indirect productiv
Cabanista ore 480 0.381 182.88 15.25 2788.92
Forjor ore 480 0.765 367.2 16.25 5967
Îngrijitor vite ore 480 0.67 321.6 15.25 4904.4
TOTAL A+B+C+D 19719.07
E. Alte cheltuieli
Amenajare platforma primara - - - - - 300,00
TOTAL 19719.07
Calculul cheltuielilor pentru atelaje-funicular
 SPECIFICATII VALORI TOTALE ( LEI )

Valoarea totala a devizelor de execuție 123555.25

Valoarea lucrărilor si activităților de deservire 19718.07
Valoarea procesului de montare-demontare funicular 28870.02
Valoarea materialelor necesare 15271.50
Valoarea carburanților si a lubrifianților 6052.27
TOTAL 193467.12
C.A.S 19.50% 38416.5
SÃNÃTATE 6% 11820.5
SOMAJ 2% 3940.15
Alte taxe 1.10% 2167.08
PROFIT 10% 249811.35
Total cheltuieli 306155.5755
Cheltuieli / mc 394.53 lei/mc

Costul tehnologic pentru apropiat cu TAF-650

Fond
Mijloc Volum Distanța Norma Salar Valori, lei
Operație Specie de
de timp orar
timp
mc m Parțiale Totale
0,28 17,00
Adunat cu R 74 50 20,72 688,94
6594,14
cablu
F 592 50 0,30 177,6 16,25 5905,2
TAF- Formarea și R 74 - 0,1 7,4 120,25
650 legarea 16,25 1370,85
sarcinii F 592 - 0,130 76,96 1250,6
R 74 830 0,21 15,54 264,18
Apropiat 17,00 3283,38
F 592 830 0,30 177,6 3019,2
Dezlegare R 74 - 0,032 2,37 38,51
16,25 452,24
sarcină F 592 - 0,043 25,46 413,73
Total 11700,61

Costul carburanților cu tractorul TAF-650

Felul comb, tip Prestația Norma consum Cantitatea Valoare lei Totală
 efectuată
utilaj
U.M. Totală L/mc L Unitară Totală
Motorină
Tras cu
TAF- mc 666 0,139 92,57 6,54 605,41
cablu
650 2971,73
Apropiat tkm 724 0,343 248,3 6,54 1623,88
Ulei
L ulei/ L
TAF-650 340,84 0.024 116,92 6,35 742,44
carburant
 Costul total cu tractorul TAF-650
Specificații Lei
Costuri tehnologice 11700,61
Amenajarea căii de tractor TAF-650 13060,85
Carburanți 2971,73
Total 27733,19

SPECIFICATII VALORI TOTALE ( LEI )

Valoarea totala a devizelor de execuție 54276.76

Valoarea lucrărilor si activităților de deservire 19718.07
Valoarea materialelor necesare 10271.50
Valoarea carburanților si a lubrifianților 7425,63
TOTAL 91691.96
C.A.S 19.50% 38416.5
SÃNÃTATE 6% 11820.5
SOMAJ 2% 3940.15
Alte taxe 1.10% 2167.08
PROFIT 10% 249811.35
Total cheltuieli 127085.06
Cheltuieli / mc 163.77 lei/mc
 CAP. 4. NORME TEHNICE DE SECURITATEA MUNCII ÎN
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE A MASEI LEMNOASE
DIN PARCHETUL U.P. VIII SIROD, U.A. 18

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanță pentru întregul

personal muncitor și în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unități, secții
sectoare și parchete de exploatare. Reducere numărului și a gravității accidentelor de muncă prin
ridicarea nivelului general al activității de protecție a muncii, este o obligație prevăzută în legislația în
vigoare Legea 316/2006 (Legea protecției muncii).
Protecția muncii are ca obiectiv cunoașterea si înlăturarea perturbațiilor ce pot apărea in
procesul de munca iar pentru a-si atinge scopul implica existenta si funcționarea unui sistem de
masuri si mijloace tehnice , social-economice , organizatorice , de igiena si de medicina muncii.
In acest context in fiecare parchet de exploatare se întocmește un plan de organizare a
procesului de producție si masuri specifice de protecția muncii, care trebuie sa conțină:
1. fisa elementelor caracteristice parchetului
2. schița parchetului si a platformei primare, cu elementele caracteristice
3. operațiuni si faze ce se vor executa in cadrul procesului tehnologic
4. lucrări de pregătire din punct de vedere al protecției muncii ce urmează a fi executate
înaintea începerii exploatării

Măsuri cu caracter general de protecție a muncii în exploatări forestiere au

în vedere următoarele:

 instruirea muncitorilor se va face prin demonstrații practice, iar introducerea lor în lucru se va face
numai după ce s-a constatat că și-au însușit normele de protecție a muncii
 la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le deservească
 la repartizarea muncitorilor în procesul de producție se va ține seama de pregătirea profesională, de
vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea operațiilor și de gradul de
periculozitate pe care îl reprezintă operația respectivă
 purtarea obligatorie a echipamentului de protecție prevăzut în NTS (cască, palmare) de către toți
muncitorii în timpul procesului de producție
 delimitarea și marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă
 conducătorul procesului de producție nu va părăsi locul de muncă până nu stabilește precis cine este
înlocuitorul său pe perioada cât lipsește din parchet.
 Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului se referă
la următoarele aspecte:

1. Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care constă în:
 tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufărișului, curățirea crăcilor
 bătătorirea zăpezii în jurul arborilor
 formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori.
2. Direcția de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine și să nu cadă peste
alți arbori doborâți:
 tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de rășinoase și de 1/3
până la foioase
 când arborele dă semne de mișcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură și vor da
semnalele convenționale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta
la o distanță de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcție laterală și înapoi față de
direcția de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi loviți de arborii în cădere
ori de bucăți de lemn sau crăci
3. Este interzisă doborârea arborilor înclinați sau a celor cu coronamentul într-o parte, în direcția opusă
înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul.
4. La începutul tăierii ferăstrăul se reazemă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. Nesprijinirea
ferăstrăului și introducerea bruscă a lanțului tăietor în lemn produc izbituri periculoase atât pentru
utilaj cât și pentru muncitor.
5. Pentru a nu bloca lanțul tăietor al ferăstrăului cât și pentru o mai bună dirijare a căderii arborelui, se
vor folosi pene din lemn.
6. În cazul ruperii lanțului tăietor se oprește imediat motorul ferăstrăului.
7. Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârșitul tăierii, trebuie să se facă lin, fără smucituri, pentru a se
evita căderea sau ruperea lanțului.
8. În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau
cu turație redusă.
9. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit. Dacă motorul
este încălzit se va avea grijă ca toba de eșapament să nu se atingă de hainele sau de pârți ale corpului
muncitorului.
10. Dezaninarea arborilor agățați se face de către o echipă instruită în mod special, condusă de maistrul
sau gestionarul de parchet și dotată cu dispozitive (tirfor, cabluri).
11. Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz afirmativ, se va înlătura
arcuirea și se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai după aceea se va trece la
fasonare.
12. Curățirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând trunchiul contra
rostogolirii.
13. Secționarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându-se fiecare secțiune contra rostogolirii.
Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, aceasta se va ancora cu un cablu și se va lăsa la rădăcină o
bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.
14. Crăcile se curăță începând cu cele de la baza trunchiului și terminând cu cele de la vârf. Muncitorii
trebuie să stea în parte opusă pârții arborelui de pe care se curăță crăcile.
15. Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă, operația făcându-se
cu tăișul toporului.
16. Curățirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu pante mari se va
asigura arborele cu țăruși împotriva rostogolirii, interzicându-se orice activitate în partea din aval a
locului unde se curăță arborii de crăci.
17. La secționarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ține seama de următoarele reguli:
 înainte de începerea operației de secționat trunchiurile vor fi sprijinite cu țăruși sau proptele
bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secționare;
 este interzis a se sprijini bușteanul cu corpul sau cu picioarele;
 pe terenuri în pantă secționarea trunchiurilor se va face numai din amonte.

Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului

înglobează următoarele:

A. Colectarea lemnului cu vitele

 toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în
gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de asigurarea unor condiții corespunzătoare de
exploatare și întreținere a acestora;
 fiecare atelaj se încredințează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie echipat și instruit
cu privire la normele de exploatare și întreținere a atelajelor;
 vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate, obișnuite la ham sau jug
și potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă încredințarea temporară a atelajelor altor persoane și
în cazul schimbării conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit și avertizat asupra năravurilor
animalelor;
 atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate trebuie să îndeplinească
condițiile: tânjeala să fie confecționată din lemn rezistent, de lungime 2,5 metri și grosime 10-12 cm,
atelajul să aibă pentru prinderea lemnului lanțuri, pene și cioflânge, dar și țapină, ciocan pentru
baterea penelor și lanț de rezervă;
 este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, ploaie cu descărcări electrice sau
viscol;
 pe drumurile alunecoase și pe pante mari buștenii vor fi frânați prin înfășurarea unui lanț în jurul lor
sau prin împrăștierea de pământ ars și nisip pe traseu;
 în timpul legării bușteanului muncitorul va sta lateral și în amonte. Este interzisă staționarea între
bușteni și vite;
 vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale;
 la scosul buștenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi corespunzătoare
spre a evita rostogolirea buștenilor peste animale sau peste muncitori;
 este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buștenilor de la bază pentru evitarea unor accidente
ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mișcării. În toate cazurile tasoanele se
vor desface prin antrenarea buștenilor de deasupra, legându-se cu cabluri suficient de lungi;
 la trasul cu vitele se va păstra distanța între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe terenuri plane;
 la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanța de cel puțin 50m între atelaje, iar când
panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din față să fie ajuns la
piciorul pantei;
 este interzisă trecerea peste bușteni în timpul mersului;
 la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste 0,5m adâncime,
urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât și atunci când atelajul este oprit, forțarea animalelor sau
lovirea violentă a acestora;
 apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a animalului, în dreptul spetei,
pentru a evita loviturile sau mușcăturile;
 este interzisă staționarea muncitorilor în spatele cailor;
 când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleților pentru a nu speria
animalele.

B. Colectarea lemnului cu instalații cu cablu

 defrișarea completă a traseului instalației;

 montarea instalațiilor cu cablu se execută numai pe bază de proiect, verificat și aprobat de conducerea
unității;
 potecile de acces trebuie să fie astfel construite încât să se evite trecerea pe sub instalație. Distanța
minimă până la instalație să fie de 20m;
 arborii destinați să servească drept piloni precum și arborii și cioatele pe care se vor fixa scripeții sau
dispozitivele de întindere, trebuie să fie sănătoși și cu sistemul de înrădăcinare bine dezvoltat. Nu este
permis a utiliza în acest scop arbori uscați în picioare, putrezi sau cu defecte;
 în scopul montării suporților cablului purtător a ancorelor și scripeților ajutători se vor bate pe arborii
aleși, trepte confecționate din lemn de esență tare;
 în timpul autotractării pe grupul motor va sta numai mecanicul trolist ce trebuie să execute comenzile;
 se interzice stabilirea traseului unei instalații cu cablu peste cabane, case de locuit, grajduri;
 se vor evita trecerile peste drumurile de acces și șosele;
 conducerea grupului de acționare al instalației cu cablu de orice tip se face numai de muncitorii
calificați în meseria de funiculariști;
 este interzis lucrul cu funicularul fără ca instalația telefonică să fie în perfectă stare de funcționare,
astfel încât să se asigure în bune condiții comunicarea între motorist, legători și dezlegători;
 semnalele telefonice să fie simple, clare și precise;
 este interzisă punerea în mișcare a căruciorului de către motorist până nu primește comanda telefonică
de la legător sau dezlegător;
 În timpul lucrului cu instalațiile cu cablu este interzis:
 - să se dea drumul căruciorului la vale cu viteză excesivă;
- să se schimbe viteza, când motorul este în sarcină fără a frâna tamburul;
- să se încarce pe cărucior bușteni peste sarcina nominală stabilită în cartea tehnică a instalației;
 pe locul unde lucrează o instalație cu cablu pentru colectare lemnului porțiunile periculoase în care
accesul muncitorilor este interzis în timpul funcționării troliului, trebuie delimitate în mod
obligatoriu. În limitele acestor porțiuni se vor planta semnale cu inscripții indicându-se pericolul pe
care în reprezintă aceste locuri în caz de acces;
 zilnic, înainte de începerea lucrului, trolitul este obligat să verifice troliul, împreună cu întreg utilajul
auxiliar, să înlăture eventualele defecțiuni;
 legarea buștenilor la căruciorul instalației se va face în așa fel încât capătul bușteanului, atunci când
este suspendat să fie mai jos cu 10cm decât cârligul sau inelul opritor al acestuia, se poate desprinde
și poate provoca accidentarea muncitorilor ce urmăresc sarcina;
 muncitorii de la stația de jos vor fi atenți când vine căruciorul cu sarcină, pentru a nu-i surprinde pe
rampă, precum și la plecarea căruciorului pentru a nu-i prinde cablu trăgător sau vreun ciochinar;
 muncitorii de la punctul de descărcare se vor retrage obligatoriu 10m lateral de cablu purtător, imediat
ce s-a anunțat plecarea căruciorului încărcat;
 semnalul de tragere a căruciorului la deal se va da după ce muncitorul legător s-a îndepărtat de zona
periculoasă;
 în caz că sub o linie de funicular trece un drum de acces se vor lua măsuri speciale se interzicere a
circulației în timpul funcționării instalației;
 în timpul iernii, se interzice legarea cu ciochinare a buștenilor înghețați în tasoane și smulgerea lor
din tasoane, cu căruciorul instalației de funicular;
 înainte de legarea cu ciochinare a buștenilor aceștia vor fi mișcați din loc cu ajutorul țapinelor.

Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară

 secționarea arborilor sau trunchiurilor, funcție de capacitate mijlocului de transport se face la locurile
însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile și trunchiurile așezate stabil pe sol;
 pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu țapina sau prin
manipularea materialului lemnos și muncitorii care lucrează în platforma primară;
 toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanță cu Legea 316/2006 – Legea protecției muncii
și cu “Normele unice de protecție a muncii în exploatări și transporturi forestiere”.
 Bibliografie

1. Andreescu, V. Amzică, A. - Exploatarea pădurilor. Litografia învăţământului, Oraşul

Stalin, 1959.
2. Leahu, I. - Dendrometrie. Editura didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti, 1993.
3. Horodnic S. – Bazele exploatării lenului, Ed. Universității Suceava, 2003
4. Arcadie, Ciubotaru. (2018). Exploatarea pădurilor. Curs pentru specializarea Cinegetică
ID.
5. x x x - instrucţiunile nr. 380 din 11 decembrie 1969 Ministerul Agriculturii.
6. x x x - Instrucţiunile nr. 572 din 10.09.1991 ale Ministerului Mediului.
7. x x x - Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor. Ministerul silviculturii,
Bucureşti, 1986.
8. Catalog Alser Forest 2018.