UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Student: Grigore Robert -Florin

Anul de studiu: Anul 3

Grupa: 2

Data şi locul naşterii: Braila, jud: Braila. 21-10-2000

Domiciliul: Strada Sebesului 4, bloc B, scara 3, ap 44.
Telefon: 0746526614
E-mail: robert_suzuky@yahoo.com

Responsabil fermă: TILIHOI GEORGIAN-SERGIU

Telefon: 0785365529.
E-mail: tilihoisergiu@yahoo.com

Responsabil practică: Prof. univ.dr. ing. VIOLLETA SIMIONESCU

Telefon:
E-mail: violetams59@yahoo.com

1
 CUPRINS

 Tema I - Prezentarea generală a fermei

 Date de identificare a fermei
 Date privind mediul fizic în care este localizată ferma
 Date privind mediul socio-economic în care este localizată ferma
 Date generale privind agricultura din zona în care este localizată ferma
 Organizarea fermei
 Rotaţia practicată în cadrul fermei
 Vizită generală / turul fermei
 Raport privind activitatea desfăşurată în cadrul temei I
 Tema II sii III - Cultura: _______ (sunt abordate 2 culturi existente în fermă)
 Planta premergătoare
 Lucrările solului
 Fertilizarea
 Sămânţa utilizată la semănat
 Semănatul
 Lucrări de îngrijire
 Recoltarea
 Problema resturilor vegetale
 Producţia
 Aprecierea stării culturii
 Stabilirea fazei şi stadiilor de vegetaţie a plantelor
 Uniformitatea culturii
 Determinarea densităţii culturii
 Efectuarea de măsurători biometrice
 Identificarea aspectelor anormale ale plantelor de cultură
 Umiditatea solului din cultură
 Buruienile identificate în cultură
 Boli identificate în cultură
 Dăunători identificaţi în cultură
 Descrierea lucrărilor fitotehnice care se efectuează în cultură în momentul
efectuării temei

2
 TEMA I

PREZENTAREA GENERALĂ A FERMEI

Date de identificare a fermei

Denumire societate comercială / Fermă:  SC.TYLSERGPRESTSRL

Localitatea: ZAVOAIA Judeţul:BRAILA

Tip de exploataţie agricolă: CULTURA MARE

Pesoana de contact: 0785365529.

Telefon: 0785365529.

Date privind mediul fizic în care este localizată ferma

Aşezarea geografică: Comuna se afla in partea sud-vestica a judetului. Este traversata de

soseaua judeteana DJ203 care o leaga spre est de orasul Insuratei si spre nord si est de

Ulmu, Faurei, Jirlau si Valea Ramnicului.

Relieful: Relieful eolian, destul de accentuat de raul Calmatui, devine mai domol pe
masura ce inaintam spre nord. Dunele de pe acest interfluviu sunt in cea mai mare parte
consolidate. Altitudinea medie a campului este de 53 de metri, ridicadu-se cu 17 metri
deasupra Luncii Calmatuiului.

Tipul dominant de sol: ……………………………………………… (consultaţi anexa 1)

Cima: Clima in zona comunei Zavoaia este temperat continentala, caracterizata de

variatiile mari de temperatura intre vara si iarna.

- Temperatura – valoarea medie multianuală (oC): Temperatura medie anuala este de

11 grade celsius.
- Caracterizarea anului de cultură din punct de vedere termic:
-
-
-
3
 - Precipitaţii - valoarea medie multianuală (mm): Valoarea medie multianuala este de
400 mm.

- Caracterizarea anului de cultură din punct de vedere al precipitaţiilor:

- Foarte slab
-
-
-
Date privind mediul socio-economic în care este localizată ferma
- Principalele ocupaţii ale populaţiei din zona
- AGRICULTURA
- CRESTEREA ANIMALELOR
-
-
-
-
- Activitatea socio-culturală specifică zonei
-
-
-
-

Date generale privind agricultura din zona în care este localizată ferma
- Principalele plante de cultură mare
- FLOAREA SOARELUI
- PORUMB
- GRAU
- ORZ
- RAPITA
-
-
-
-
-
-
- Principalele plante legumicole
-
-
-
-
-
- Plantaţii pomi-viticole
-
-
4
 -
-
- Principalele plante furajere cultivate în zonă
- LUCRENA
-
-
- Principalele specii de animale crescute în zonă
- CAI
- VACI
- OI
- CAPRE
-
-
- Tipuri de exploataţii agricole din zonă
- PORUMB
-
-
-

ORGANIZAREA FERMEI
Structura fermei (Departamente)
-
-
-
-
-
Resurse umane ale fermei
- Angajaţi permanenţi : 3, din care :
- Angajaţi cu studii superioare : 1, din care :
-
-
-
-
- Angajaţi cu studii medii : 3, din care :
-
-
-
- Angajaţi sezonieri: 0

Amenajări de îmbunătăţiri funciare existente în fermă (irigaţii, desecări, drenaje)

- IRIGATII
- DESECARI
5
 -
-
Suprafaţa fermei: Total: din care Irigat: Neirigat
- Suprafaţă totală: 480 150 330
- Suprafaţă culturi de câmp: 480 150 330
- Suprafaţă culturi legumicole: ________ ________ ________
- Suprafaţă plantaţii pomicole: ________ ________ ________
- Suprafaţă plantaţii viticole: ________ ________ ________
- Suprafaţă culturi furajere: 40 40
Caracteristicile solului din fermă
Nr P2O5 K2O
Sola
. Suprafaţa Humus (mg/ (mg
(parcela Tipul de sol Textura IN pH
crt (ha) (%) 100 g /100 g
)
. sol) sol)

1 84/2 37,35 Cernoziomuril Luto- 2,44 1,5 12 169 6,6

e Cambice argilos

2 85/2 12,05 Cernoziomuril Lutos 2,44 1,5 12 171 6,9

e Cambice

3 94 40 Cernoziomuril Luto- 2,45 1,5 12 171 7,1

e Cambice argilos

4 96/2 16,2 Cernoziomuril Nisipos 2,46 1,5 12 174 7,4

e Cambice

5 12 52,13 Cernoziomuril Luto- 2,47 1,5 12 178 7,7

e Cambice argilos

6 17/3 12,17 Cernoziomuril Lutos 2,49 1,0 12 179 8,1

e Cambice

7 17/4 4,5 Cernoziomuril Luto- 2,50 1,5 12 180 8,3

e Cambice argilos

8 88 30,63 Cernoziomuril Luto- 2,50 1,5 12 180 8,4

e Cambice argilos

9 102 60,1 Cernoziomuril Luto- 2,51 1,0 12 183 8,4

e Cambice argilos

10 103 64,99 Cernoziomuril Luto- 2.51 1,5 12 183 8,4

e Cambice argilos
6
Aprecieri privind textura solului din fermă (consultaţi anexele 4 şi 5):
-
-
-
-
Aprecieri privind conţinutul în humus al solului din fermă (consultaţi anexa 3):
-
-
-
-
Aprecieri privind starea de aprovizionare cu elemente nutritive a solului din fermă:
-
-
-
-
Aprecieri privind reacţia solului din fermă (consultaţi anexa 2):
-
-
-
Sectorul zootehnic al fermei:
Nr.
Specia de animale Rasa Efective Observaţii
crt.
1 Ovine Meros de Palas 392 capete Rasa de carne
2
3
4
5

Sortimentul de culturi de câmp din fermă:

Suprafaţa cultivată (ha) Producţii obţinute (kg/ha)
În anul de În anul de În anul de În anul de
Planta de cultură Observaţii
cultură cultură cultură cultură
precedent prezent precedent prezent
Grau 130 130 3000 3000
Rapita 10 10 1500 1500
Porumb 120 120 4000 4000
Lucerna 40 40 2500 2500

7
Justificarea/necesitatea structurii culturilor de câmp din fermă:
-
-
-
-
-

Rotaţia practicată în cadrul fermei

1. Grau - Rapita
2. Grau - Porumb
3. Porumb - Floarea Soarelui
4. Floarea Soarelui - Orz
5. Orz – Floarea Soarelui
6. Rapita - Porumb

Justificarea/necesitatea rotaţiei:
- Evitarea bolilor comune a diferitelor plante de cultura (ex :rapita, floarea soarelui –
Sclerotinina scerotiorum)
- Evitarea monoculturii, pentru a evita inmultirea bolilor si daunatorilor
- Asolament corespunzator
-
-
Avantajele oferite de rotaţia practicate
- Parasirea devreme a terenului pentru respectarea masurilor agrotehnice, fitotehnice
- Efect remanent al anumitor pesticide pentru viitoarele culturi ce se vor infiinta
-
-
Dezavantajele rotaţiei practicate:
- Efect remanent al anumitor pesticide pentru viitoarele culturi ce se vor infiinta
-
-
-
-
Vizită generală / turul fermei
8
- Aspecte generale prezentate în timpul vizitei în fermă:

- Aspecte generale identificate de student în timpul vizitei în fermă:

9
 TEMA II

CULTURA: GRAU

Sola: 1550 Suprafaţa: 50

Soiul/Hibridul cultivat : GLOSA

Planta premergătoare: Floarea Soarelui

Avantajele oferite de planta premergătoare:

- Sol curat
-
-
-

Dezavantajele plantei premergătoare:

- Sol uscat
-
-
-

Lucrările solului efectuate pentru înfiinţarea culturii:

Agregatul folosit Caracteristici ale Costul
Consum Perioda
Lucrarea lucrării efectuate unitar al
combustibil efectuării
efectuată Tractor Utilaj (adâncime, calitatea lucrării
(l/ha/lucrare) lucrării
lucrării, etc.) (lei/ha)
Claas Plug 14L/ha iulie 20 cm 120
Arat lei/ha
Disc Claas Grapa cu 8L/h septem 8 cm 90
discuri bire lei/ha
Deutz- Semanato 7L/ha septem 4 cm 80
Semanat fahr are brie lei/ha

10
Organizarea lucrărilor solului (pentru fiecare lucrare efectuată): Lucrarile incep vara la
paioase (Aratu), si se termina toamna cu semanatul.

 Aprecieri privind lucrările solului:

- Efectuam lucrarile cu agregate de calitate.
-
-
-
-
-
Fertilizarea
Doza aplicată
Îngrăşământul folosit Agregatul folosit
(kg/ha) Costul
Consum Condiţii Preţ
Denumire Perioada unitar al
Conţinut în combustibil de îngr.
produs aplicării lucrării
substanţă s.a. p.c. Tractor Utilaj (l/ha/lucrare) aplicare (lei/t)
comercial (lei/ha)
activă (s.a.)
(p.c.)
200 200 DEUT AMA 5L/HA SEP USCA 600 1250
CIC NPK KG/ KG Z- ZONE TEM T 0LE LEI/
HA FAHR BRI I/ HA
E TO
NA

11
Organizarea lucrării de fertilizat:
- Se incepe de la 1 septembrie, la sfarsitul lui noiembrie si la sfarsitul lui martie
-
-
-
-
 Aprecieri privind fertilizarea (consultaţi anexele 6 şi 7):
- Productii maii mari
-
-
-
-
-
Sămânţa utilizată la semănat
Justificarea alegerii soiului/hibridului :
- glosa
- pioneer
Modul de procurare al seminţei:
- cumparata de la firma rod bun
-
Categoria biologică a seminţei: Baza

Tratamente efectuate la sămânţă :

- Sămânţa se procură tratată : cu insecdicid si fungicid
- Sămânţa se tratează în fermă: cu masina de tratat seminte

Tratamente cu fungicide Tratamente cu insecticide Tratamente cu insectofungicide

(fungicid, doză) (insecticid, doză) (insectofungicid, doză)
Amiral 1L la 50L apa Nuprid 3L la 50L apa

12
Indicii de calitate ai seminţei :
- Puritatea fizică (P) = 97 (%)
- Germinaţia (G) = 98 (%)
- Masa a 1000 de boabe (MMB) = 65 (g)
Semănatul
Agregatul folosit Densitatea Norma Distanţa Adâncimea Costul
Consum Cost
Epoca de de semănat de dintre de unitar al
combustibil sămânţă
Semănătoare (l/ha/lucrare) semănat (b.g./m sau semănat rânduri semănat lucrării
2
Tractor (lei/ha)
b.g./ha) (kg/ha) (cm) (cm) (lei/ha)
amazone 8L/ha septe 300kg/ 300 12cm 4cm 600lei 700le
Deutz mbrie ha kg/ha /ha i/ha
fahr

 Aprecieri privind sămânţa utilizată la semănat:

- Un hibrid bun la productie
- Rezistenta la boli
-
-
 Aprecieri privind epoca de semănat:
- Productie buna
-
-
-

 Aprecieri privind densitatea de semănat:

- Productie buna
-
-
-

 Aprecieri privind norma de semănat:

- Hibridul se seamana cum ne zice producatorul, iar productia e mare
-
-
-

Verificarea normei de semănat prin calcul după următoarea formulă:

D x MMB
C= x 100
PxG

13
 unde: C = este cantitatea de sămânţă care trebuie semănată (kg/ha);
D = densitatea de semănat (exprimată în număr de boabe
germinabile care trebuie semănate la metru pătrat);
MMB = masa a 1.000 de boabe (g);
P = puritatea fizică (%);
G = germinaţia (%).
C = x100 =

 Aprecieri privind norma de semănat calculată comparativ cu cea folosită în fermă:

-
-
-
-
 Aprecieri privind distanţa dintre rânduri:
- Distanta dintre randuri ajuta planta sa respire
-
-
-
 Aprecieri privind adâncimea de semănat:
- Rezistenta la iernat
-
-
-
 Organizarea lucrării de semănat:
- Lucrarile de toamna le executam dupa 15 septembrie
-
-
-
LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE
Combaterea buruienilor
Principalele specii de buruieni (buruieni problemă) în fermă:
- costrei
- traista ciobanului
- rapita
-
-
Lucrări mecanice de combatere a buruienilor:
Agregatul folosit Consum Costul unitar
Momentul Reguli de
Denumire lucrare combustibil al lucrării
Tractor Utilaj efectuării efectuare
(l/ha/lucrare) (lei/ha)
14
 U650 Buffer18 8L/ha Sa nu se 400lei/ha
erbicidat m 5 aprilie suprapuna
trecerile

 Organizarea lucrărilor mecanice de combatere a buruienilor:

- prasit
-
-
-
Lucrări manuale de combatere a buruienilor:
Costul unitar al
Denumire lucrare Momentul efectuării
lucrării (lei)

 Organizarea lucrărilor manuale de combatere a buruienilor:

-
-
-
-
Combaterea chimică a buruienilor:
Erbicidul aplicat Agregatul folosit Doza
Costul
Consum utilizată
Denumire Denumire Cost unitar
combustibil (l/ha; Momentul Buruieni Reguli de
produs substanţă erbicid al
Tractor Utilaj (l/ha / kg/ha; aplicării combătute aplicare
comercial activă (lei/ha) lucrării
lucrare) ml/ha ;
(p.c.) (s.a.) (lei/ha)
g/ha)
40ec U650 Buffer 8L/ha 1,5L/ Dupa costrei Doza 75 150l
panter 18m ha apariti pe ei/
a a litru a ha
buruie prduca
nilor torului

15
  Organizarea combaterii chimice a buruienilor:
- Se executa cand apar primele buruieni
-
-
-
 Aprecieri privind combaterea buruienilor:
- curate iar la recoltat puritatea semintelor este buna
-
-
-
-
Combaterea bolilor
Combaterea chimică a bolilor
Fungicidul aplicat Agregatul folosit Doza
Costul
Consum utilizată
Denumire Denumire Reguli Cost unitar
combustibil (l/ha; Momentul Boli
produs substanţă de fungicid al
Tractor Utilaj (l/ha / kg/ha; aplicării combătute
comercial activă aplicare (lei/ha) lucrării
lucrare) ml/ha ;
(p.c.) (s.a.) (lei/ha)
g/ha)
Proffy U650 Buffer 8l/ha 1,5l/ 5 Sfasiere Sa se 40lei 150l
6fs 18m ha aprilie a aplic /ha ei/
Amiral frunzel e ha
or doza
Taciune corec
le ta pe
zburato ha
r

 Organizarea combaterii chimice a bolilor:

- Se executa vara
- Cu apa curata
-
 Aprecieri privind combaterea bolilor:
16
- Evit distrugerea toatala a culturilor
- Productii bune
-
Combaterea dăunătorilor
Combaterea chimică a dăunătorilor
Insecticidul aplicat Agregatul folosit Doza
Costul
Consum utilizată
Denumire Denumire Reguli Cost unitar
combustibil (l/ha; Momentul Dăunători
produs substanţă de insecticid al
Tractor Utilaj (l/ha / kg/ha; aplicării combătuţi
comercial activă aplicare (lei/ha) lucrării
lucrare) ml/ha ;
(p.c.) (s.a.) (lei/ha)
g/ha)
600fs 650 Buffer 8l/ha 300 prima zabrus Doza 150lei 250l
Nuprid 18m mg/ vara corec ei/
ha ta ha
estre
l/ha

 Organizarea combaterii chimice a dăunătorilor:

- Primavara cand obsrevam distrugerile daunatorilor
-
-
-
 Aprecieri privind combaterea dăunătorilor:
- Evita distrugerea totala a culturilor
-
-
-
Irigarea
Momentul aplicării Norma de udare Cost apă Costul unitar al
Echipamentul utilizat Udarea
udării (m3/ha) (lei/ha) lucrării (lei/ha)
I
II
III
IV
V

 Organizarea irigării culturii:

-
17
 -
-
-
 Aprecieri privind irigarea culturii:
-
-
-
-
Aplicarea îngrăşămintelor foliare
Îngrăşământul folosit Agregatul folosit Consum Doza Cost Costul
Denumire Conţinut în combustibil aplicată Momentul Condiţii de îngr. unitar al
produs substanţă Tractor Utilaj (l/ha / (kg/ha aplicării aplicare foliar lucrării
comercial (p.c.) activă (s.a.) lucrare) l/ha) (lei/ha) (lei/ha)
microfert U650 Buff 8l/ha 2,5l/ prima Cand 50lei/ 200lei
azot er18 ha vara nu bate ha /ha
m vantul
si
frunzele
sunt
uscate

 Organizarea lucrării de aplicare a îngrăşămintelor foliare:

- Sa nu se suprapuna trecerile
-
-
 Aprecieri privind lucrarea de aplicare a îngrăşămintelor foliare:
- Productie mai mare
-
-
Aplicarea altor măsuri fitotehnice (lucrări de spargerea crustei, aplicarea de produse
nanizante, aplicarea de regulatori de creştere, etc.)
- Tavalug 6.6m
-
-
-
-
-
18
Recoltarea
Consum Costul unitar
Modul de recoltare Maşina de recoltat
combustibil Momentul recoltării al lucrării
(manual / mecanizat) utilizată
(l/ha / lucrare) (lei/ha)
mecanizat Claas avero 240 15l/ha Cand 300lei
umiditatea din
cereale este sub
12%
 Organizarea recoltării:
- La jumatate lui iunie se verifica umiditatea din cereale
-
-
-
-
-
 Aprecieri privind recoltarea culturii:
-
-
-
-
Problema resturilor vegetale – modalitatea de rezolvare în cadrul fermei:
- Se incorporeaza cu plugul
-
-
-

Producţia
Repartizarea producţiei
Vânzare la Păstrare în vederea Consum în sectorul
Producţia Autoconsum
Suprafaţa Producţia recoltare vânzării zootehnic
planificată/
cultivată totală Preţ
probabilă Preţ Cost Preţ intern
(ha) (tone) Cantit. Cantit. Cantit. intern Cantit.
(kg/ha) vânzare depozitare valorific.
(t) (t) (t) valorific. (t)
(lei/t) (lei/t) (lei/t)
(lei/t)
4000 1100t 3500 1,5lei 700t 0 0 0 0,5t 1,5lei
300ha

APRECIEREA STĂRII CULTURII

Aprecierea stării culturii se face în cel puţin patru puncte diferite, dispuse la distanţe
egale pe diagonala mare a lanului, fiecare punct de determinare fiind luat într-o zonă

19
omogenă a culturii (fără goluri sau cu variaţii evidente de densitate sau aspect al
plantelor). Observaţiile şi determinările nu se efectuează pe marginea parcelei.
În fiecare punct de determinare se vor efectua:
- stabilirea fazei şi a stadiului de vegetaţie a plantelor;
- aprecierea uniformităţii culturii;
- determinarea densităţii culturii;
- determinări biometrice cu privire la înălţimea plantelor şi numărul de frunze;
- identificarea aspectele anormale ale plantelor de cultură;
- aprecierea umidităţii solului;
- determinări privind buruienile din cultură;
- determinări privind bolile din cultură;
- determinări privind dăunătorii din cultură.

Stabilirea fazei şi stadiilor de vegetaţie a plantelor

În timpul perioadei de vegetaţie, plantele trec prin mai multe etape (faze) bine
definite, care se manifestă prin modificări ale aspectului exterior datorită formării şi
creşterii diferitelor organe: frunze, tulpini, inflorescenţe. Acestea se numesc faze de
vegetaţie, faze fenologice sau fenofaze, iar observaţiile privind momentul când se
declanşează şi condiţiile în care se desfăşoară aceste faze poartă numele de observaţii
fenologice. Stadiile de vegetaţie sunt momente bine definite din cadrul fazei de vegetaţie.
Se consideră că plantele au intrat într-o anumită fază de vegetaţie atunci când 10%
dintre plante se găsesc în faza respectivă. Momentul în care cultura se consideră că este
într-o plină fază de vegetaţie este atunci când 50% dintre plante se găsesc în faza
respectivă, cu excepţia fazei de răsărit, la care procentul este de 75%.
Pentru faza de răsărit, se numără plantele răsărite pe o suprafaţă de 1m 2 în cazul
plantelor semănate în rânduri dese (12,5 cm sau 25 cm între rânduri, cum sunt grâul,
secara, triticale, orzul, mazărea etc.), respectiv pe o suprafaţă de 28m 2 în cazul plantelor
semănate la 70 cm între rânduri (porumb, floarea-soarelui), ceea ce înseamnă 10 m liniari
x 4 rânduri de plante. Atunci când distanţa dintre rânduri este de 60 cm, suprafaţa aferentă
celor 4 rânduri pe 10 m lungime de rând este de 24 m 2. În cazul plantelor semănate la
50 cm între rânduri, suprafaţa este de 10m 2, ceea ce înseamnă 5 m liniari x 4 rânduri de
plante. În cazul plantelor semănate în benzi (la 70 cm între rândurile pe unde trec roţile
tractorului şi 45 cm între rândurile din bandă), suprafaţa este de 10m 2, aceasta rezultând
din lăţimea de lucru a semănătorii şi lungime de rând aferentă.
Pentru celelalte faze de vegetaţie, se analizează 10 plante luate la rând, dintr-o zonă
cu dezvoltare omogenă a plantelor.
Atunci când fazele de vegetaţie se suprapun, se ia în considerare faza cea mai
avansată.
Fazele şi stadiile de vegetaţie sunt prezentate în anexa 8.

Stabilirea fazei de răsărit:

Punctul de determinare a fazei de Numărul de plante răsărite Procentul de plante răsărite raportat la numărul de boabe

20
 răsărit germinabile răsărite
1
2
3
4
Media

Stabilirea fazei şi a stadiului de vegetaţie:

Punctul de determinare a Numărul de plante din Procentul de plante din Stabilirea fazei şi a
fazei şi a stadiului de vegetaţie fiecare stadiu de vegetaţie fiecare stadiu de vegetaţie stadiului de vegetaţie
identificat identificat

Aprecierea fazei şi a stadiului de vegetaţie a plantelor:

-
-
-
-
-
-
Uniformitatea culturii (apreciere vizuală):
-
-
-
-
-
21
Determinarea densităţii culturii

Densitatea reprezintă numărul de plante existente la unitatea de suprafaţă (la metru

pătrat sau la hectar). Întrucât recolta depinde nemijlocit de producţia fiecărei plante,
determinarea densităţii prezintă o importanţă deosebită pentru aprecierea unei culturi.
Densitatea se determină astfel :
- pentru culturile semănate în rânduri dese, se numără plantele de pe 8 rânduri
apropiate dacă distanţa dintre rânduri este de 12,5 cm sau pe 4 rânduri apropiate dacă
distanţa dintre rânduri este de 25 cm, pe lungimea de 1 m, ceea ce înseamnă o
suprafaţă de 1m2 – în acest caz, densitatea se exprimă în plante/m2;
- pentru culturile semănate la 70 cm între rânduri, se numără plantele de pe 4 rânduri
apropiate, pe lungimea de 10 m, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 28 m 2 – în acest caz,
densitatea se exprimă în plante/ha (numărul de plante de pe suprafaţa de 28 m 2 se
raportează la ha);
- pentru culturile semănate la 60 cm între rânduri, se numără plantele de pe 4 rânduri
apropiate, pe lungimea de 10 m, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 24 m 2 – în acest caz,
densitatea se exprimă în plante/ha (numărul de plante de pe suprafaţa de 24 m 2 se
raportează la ha);
- pentru culturile semănate la 50 cm între rânduri, se numără plantele de pe 4 rânduri
apropiate, pe lungimea de 5 m, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 10 m 2 – în acest caz,
densitatea se exprimă în plante/ha (numărul de plante de pe suprafaţa de 10 m 2 se
raportează la ha) ;
- pentru culturile semănate în benzi (la 70 cm între rândurile pe unde trec roţile
tractorului şi 45 cm între rândurile din bandă), se numără plantele de pe rândurile ce
reprezintă lăţimea de lucru a semănătorii şi o lungime de rând care să dea o suprafaţă
de 10 m2.
Densitatea culturii se obţine ca medie a densităţii rezultată în punctele de
determinare.

Determinarea densităţii culturii:

Punctul de Numărul de plante Densitatea (numărul de
Distanţa dintre Suprafaţa unui punct
determinare a din punctul de plante la unitatea de
rânduri (cm) de determinare (m2)
densităţii determinare suprafaţă - m2 sau ha)
1

Media punctelor de determinare = Densitatea culturii

Aprecierea densităţii culturii

-
-
22
-
-
Efectuarea de măsurători biometrice
Înălţimea plantelor se determină la 10 plante luate la rând într-o zonă cu plante
normal dezvoltate, măsurându-se distanţa de la suprafaţa solului şi până la vârful frunzelor
strânse şi întinse în sus (până la vârful frunzei celei mai lungi), la plantele la care nu s-a
format tulpina, sau până la vârful tulpinii principale sau a inflorescenţei de pe tulpina
principală, la plantele la care a apărut inflorescenţa.
Numărul de frunze pe plantă se determină la cele 10 plante luate pentru
determinarea înălţimii, numărându-se plantele verzi şi cele uscate pe fiecare plantă în
parte.

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 1:

Numărul de frunze pe plantă
Înălţimea plantei
Numărul plantei Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
(cm)
verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Media

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 2:

Numărul de frunze pe plantă
Înălţimea plantei
Numărul plantei Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
(cm)
verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8

23
9
10
Media

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 3:

Numărul de frunze pe plantă
Înălţimea plantei
Numărul plantei Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
(cm)
verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Media

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 4:

Numărul de frunze pe plantă
Înălţimea plantei
Numărul plantei Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
(cm)
verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Media

Aprecierea înălţimii plantelor din cultură:

-
-
-
24
Aprecieri privind aparatul foliar al plantelor din cultură:
-
-
-
Identificarea aspectelor anormale ale plantelor de cultură
Organele
plantei Aspecte anormale posibil de identificat Aspecte anormale identificate în cultură
analizate
- frunze atacate de boli; -dungi pe frunzele de grau
- frunze atacate de dăunători; -ingalbenire
- frunze sfâşiate sau zdrenţuite de grindină;
- frunze decolorate, cu pete sau dungi, datorită
Frunze
carenţei de elemente nutritive;
- frunze cu vătămări chimice;
- frunze uscate datorită secetei (de obicei,
frunzele de la baza plantei).
-tulpina rosiatica
- tulpini slab dezvoltate, subţiri, galbene, datorită
carenţei de elemente nutritive, deficitului sau
excesului de umiditate;
- tulpini atacate de boli;
- tulpini atacate de dăunători;
- tulpini vătămate mecanic;
Tulpini - tulpini vătămate de grindină;
- tulpini sterile ca urmare a secetei sau carenţei de
elemente nutritive;
- tulpini căzute (înclinate din rădăcină la peste
50) sau frânte (îndoite sau rupte dintr-un punct
oarecare de pe tulpină) datorită vântului,
atacului de boli sau dăunători.
-spice mici
- inflorescenţe mici, deformate, ca urmare a
insuficienţei de elemente nutritive şi secetei;
Inflorescenţe - inflorescenţe atacate de boli;
- inflorescenţe atacate de dăunători;
- inflorescenţe căzute.

Aprecieri privind identificarea de aspecte anormale ale plantele din cultură:

- identificarea la timp a bolilor
-
-
-
Umiditatea solului din cultură (apreciere vizuală):
- In primavara cam secetos
-
-
Buruienile identificate în cultură

25
 Nr. Specia Punctul de determinare Media la Participarea Constanţa
crt. (denumire ştiinţifică – denumire populară) 1 2 3 4 m2 (P) % (k) %
BURUIENI MONOCOTILEDONATE
1.
2.
3.
Monocotiledonate anuale
4.
5.
6.
Monocotiledonate perene
Total monocotiledonate
BURUIENI DICOTILEDONATE
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Dicotiledonate anuale
14.
15.
16.
17.
18.
Dicotiledonate perene
Total dicotiledonate
ALTE SPECII
19.
20.

TOTAL BURUIENI / m2 100

Participarea se calculează după următoarea formulă :

m
P= x 100
M

unde: P = participarea (%);

m = numărul de plante din fiecare specie/grupă de specii pe m2 (valori medii);
M= numărul total de plante pe m2 (valoare medie).

Constanţa se calculează după următoarea formulă :

n
k= x 100
N

unde: k = constanţa (%);

26
 n = numărul de puncte în care s-a găsit specia;
N= numărul total de puncte în care s-au făcut determinări.
Atunci când constanţa unei specii depăşeşte 50%, aceasta este prezentă în cea mai
mare parte a solei. La volori mai mici, dar asociate cu o valoare ridicată a participării,
specia respectivă apare în vetre dense.

Aprecieri privind buruienile identificate în cultură şi gradul de îmburuienare

-
-
-
Boli identificate în cultură
Punctul de Agenţi patogeni identificaţi în cultură Organul F I GA
determinare Denumire populară Denumire ştiinţifică plantei atacat (%) (%) (%)

F (Frecvenţa atacului - %) reprezintă valoarea relativă a numărului de plante sau organe

atacate (n), raportate la numărul total de plante sau organe analizate (N):
27
 n x 100
F % = -------------

N
I (Intensitatea atacului - %) reprezintă raportul dintre suprafaţa afectată şi suprafaţa
totală a plantei sau organului atacat şi poate fi exprimată în valori relative (%) sau note.

Aprecieri ale intensităţii atacului prin valori relative (%) sau note
Planta sau un organ al plantei este Nota ce caracterizează
atacat în proporţie de: intensitatea atacului
0 % 0
1- 3 % 1
4 - 10 % 2
11 - 25 % 3
26 - 50 % 4
51 - 75 % 5
76 - 100 % 6

G.A. (Gradul de atac - %) se calculează, pe baza frecvenţei şi intensităţii atacului, după

formula:

Fx I
G.A. = -------------
100

Aprecieri privind bolile identificate în cultură (consultaţi anexele 10 şi 11):

-
-
-
-
-
Dăunători identificaţi în cultură
Specii de dăunători identificaţi în cultură Număr de
Faza biologică de Organul
Punctul de dăunători pe
dezvoltare a plantei
determinare Denumire populară Denumire ştiinţifică m2 (sau pe
dăunătorului atacat
plantă)

28
 3

Aprecieri privind dăunătorii identificaţi în cultură (consultaţi anexa 12):

-
-
-
-
-
Descrierea lucrărilor fitotehnice care se efectuează în cultură în momentul efectuării
temei

29
 Data: 11//07/2022 Student, Grigore Robert-Florin

responsabil fermă, Tilihoi Sergiu-Georgian responsabil practică,

30