Conf. univ. dr.

DRĂGHICI ELENA MARIA

CONTROLUL CALITĂT, II
SEMINT, ELOR S, I
MATERIALULUI SĂDITOR
LEGUMICOL

Editura Granada
BUCUREŞTI
2014
 Editor:
Cornel Sârbu

f nescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României - --

J DRĂGIDCI, ELENA MARIA 1
i Controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor legumicol! l
!Elena·Maria Drăghici.- Bucureşti: Granada, 2014 l
l Bibliogr.
! ISBN 978-606-8254-40-1
l.631.53.01
J 631.52:634

EDITURA GRANADA
Editură acreditată de CNCSIS nr. 332/2009
Bucureşti, str. Eremia Grigorescu nr. 22
Tel. 021.211.47.86/ 0728.478.918
http ://www.ed itura-granada.com
 CUPRINS

CAPITOLUL!
1.1. Speciile legumicole admise pentru multiplicare 5
1.2. Categorii biologice 7
1.3. Definirea tennenilor de sămânţă şi material săditor 9
legumicol, soi şi categorie biologică
CAPITOLUL II
2. Cadrul legislativ privind controlul, certificarea calităţii,
comercializarea seminţelor şi materialului săditor 11
2.1. Reglementări legislative 11
2.2. Înregistrarea soiurilor de plante legumicole 12
2.3. Cadrul organizatoric producere a seminţelor în România 17
2.4. Contravenţii 19
CAPITOLUL III
3. Principii generale privind Producerea seminţelor şi 21
materialului săditor legumicol
3.l. Înscrierea la multiplicare a materialului săditor 21
3.2. Condiţiile necesare pentru înfiinţarea culturilor legumicole 22
semmcere
CAPITOLUL IV
4. Controlul calităţii seminţelor 29
4.1. Verificarea autenticităţii purităţii varietale a seminţelor şi 31
materialului săditor în "precontrol" şi în "postcontrol"
4.2. Verificarea indicilor de calitate a seminţelor 35
4.3. Efectuarea analizelor 46
4.4. Documentele eliberate în urma analizelor şi certificării 89
seminţelor
CAPITOLUL V
5.1. Ambalarea şi marcarea 96
5.2. Transportul, depozitarea si pastrarea semintelor 100
5.3. Circulaţia şi comercializarea seminţelor şi materialului 104
săditor

3
 CAPITOLUL!

1.1. SPECIILE LEGUMICOLE ADMISE PENTRU

MULTIPLICARE

Conform ordinului MAPDR nr.l269/2006 şi Directivei

Consiliului Comtmităţii Europene 6112003/EC speciile
legumicole vizate pentru multiplicare atât în România cât şi în
CE sunt:
Allium ascalonicum - ceapa eşalotă, Shallot,; Allium cepa
L. - ceapă, Onion; Allium fistulosum - ceapă de tuns, Japanese
bunching onion or Welsh onion;; Allium porrum L. - praz,
Leek; Allium sativum - usturoi comun, Garlic; Allium
schoenoprasum L. - ceapă de tuns, Chives; Anthriscus
cerefolium (L.) Hoffm.·_ asmatui, Chervil; Apium graveolens
L. - ţelină de peţiol şi frunze, ţelină de rădăcină Celery;
Celeriac; Asparagus officinalis L. - sparanghel, Asparagus;
. Beta vulgaris L. var. conditiva Alef. - sfeclă roşie, Beetroot
including Cheltenham beet; Beta vulgaris L. var. vulgaris -
sfeclă de peţiol sau mangold, Spinach beet or Chard; Brassica
oleracea L. convar. acephala (DC.) Alef. var. sabellica L. -
varză creaţă, Curly kale; Brassica oleracea L. convar. botrytis
(L.) Alef. var. botrytis L. - conopidă, Cauliflower; Brassica
oleracea L. convar. botrytis (L.) Alef. var. cymosa Duch -
brocoli, Sprouting broccoli or Calabrese; Brassica oleracea L.
convar. capitata (L) Alef. var. sabauda L. - varza creaţă de
Savoya de Milano, Savoy cabbage; Brassica oleracea L.
convar. capitata (L.) Alef. var. alba DC. -varza albă, White
cabbage; Brassica oleracea L.convar capitata (L) Alef. var.
rubra. DC. - varză roşie, Red cabbage; Brassica oleracea L.
convar. acephala (DC.) Alef. var. gongylodes - gulie,
Kohlrabi; Brassica pekinensis (Lour.) Ruper. - varză

5
chinezească, Chinese cabbage; Brassica rapa L. var. rapa-
nap, Turnip;
Capsicum annuum L. - ardei, Chilii or pepper; Cichorium
endivia L. - cicoare creată sau cicoare de grădină, Curled-
leaved endive; scarola, lain-leaved - Cichorium intybus L. -
cicoare industriala (de rădăcini) andivă, Witloof chicory;
Cichorium intybus L. - cicoare cu frunză lată sau cicoare
italiană; Large-leaved chicory or Italian chicory; Citrul/us
lanatus (Thunb.) Matsum. et Nakai - pepene verde,
Watermelon; Cucumis melo L. - pepene galben, Melon;
Cucumis sativus L. - castravete cu fruct semilung şi lung,
Cucumber; castravete cu fruct scurt, Gherkin; Cucurbita
maxima Duchesne - dovleac de copt, Gourd; Cucurbita pepo L.
- dovlecel, Marrow or Courgette; Cynara cardunculus L. -
cardon, Cardoon, Cynara scolymus - anghinare, Globe
artichoke Daucus carota L. - morcov, Carrot; Foeniculum
vulgare Miller - fenicul, Fennel; Lactuca sativa L. - salată,
Lettuce; Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw. -
tomate, Tomato; Petroselinum crispum (Miller) Nyman ex
A.W.Hill- pătrunjel, Parsley; Phaseolus coccineus L. - fasole
de Spania fasole de Spania, Runner bean; Phaseolus vulgaris L.
- fasole pitică de grădină, Dwarf French bean; - fasole
urcătoare, Climbing French bean; Pisum sativum L.- mazăre cu
bob zbârcit, Wrinkled pea; mazăre cu bob neted, Round pea;
mazăre dulce, Sugar pea; Raphanus sativus L. - ridiche,
Radish, ridiche neagră, Black radish; Rheum rhabarbarum L.-
revent, Rhubarb; Scorzonera hispanica L. - scortoneră,
Scorzonera or Back salsify; Solanum melongena L. - pătlăgele
vinete, Aubergine or Egg plant; Spinacia oleracea L. - spanac,
Spinach; Valerianella locusta (L.) Laterr. - fetică; Corn salad
or Lamb's lettuce; Vicia faba L.- bob, Broad bean; Zea mays L.
(partim)- porumb zaharat, Sweet corn;

6
 1.2. Categorii biologice

Conform Ordinului MAPDR nr.350/2002, soiurile protejate

sau cele înregistrate în Catalogul oficial al României si care
satisfac prezentele reguli şi norme tehnice, se controlează şi se
certifică oficial ca sămânţă şi material săditor din categoria
Prebaza, Baza, Certificata sau se controlează ca sămânţă si
'
material săditor din categoria Standard.
Sămânţa şi materialul săditor produse ca specie, rară
denumire de soi, se controlează ca sămânţă i material Standard
pentru speciile care fac obiectul prezentelor reguli şi norme.
Generaţiile anterioare seminţei de Prebaza pot fi supuse
.
controlului s i vor circula cu act de garantare a autenticităţii
emis de creator sau menţinător.
Terminologia curentă a acestora, provenienţa, destinaţia şi
cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească în
vederea certificării şi comercializării sunt prezentate în tabelul
1.1.

7
 Tabell.l.
Definirea categoriilor biologice
Sămânţa Sămânţa Sămânţa
Sămânţa de Sl!mânţa
Specificare amelioratorului de bază certificată
prebază (SPB) standard (St)
(SA) (SB) (C)
Provenienţă Folosirea unor Sămânţa Sămânţa Din ântă
metode amelioratorului prebază certificat!
ştiinţifice '
specifice Sl!mânţa de
pentru prebazl!; toate
obţinerea descendenţele
seminţelor sau categoriile
biologice.
Producător Amelioratorul Menţinătorul Menţinător Agenţi
responsabil sau u: economici
menţinătorul autorizaţi
Destinaţie Producerea Producerea Producerea Infiintarea 1 Infiintarea
seminţelor de seminţelor de seminţelor culturilor culturilor
prebază prebază sau cetificate de legume destinate
bază pentru consumului
consum
Cerinţe Satisface Reglementări Reglement Are
impuse condiţiile privind ari suficientă
minime puritatea specifice identitate şi
impuse de varietală, seminţelor puritate a
reglementările germinaţia etc., de bază soiului;
privind specifice Supusă unui
puritatea seminţelor de post control
varietală prebază. oficial prin
pentru sondaj;
seminţele ae Satisface
prebază. cerinţele
reglementări!
or privind
valoarea
culturală şi
starea
sanitară a
seminţelor
certificate.
omercializarc Nu se comercializează Numai în ambalajul
original al fumizorului

8
 1.3. DEFINIREA TERMENILOR DE SĂMÂNŢĂ,
MATERIAL SĂDITOR LEGUMICOL, SOI ŞI
CATEGORIE BIOLOGICĂ

1.3.1. Sămânţă şi material săditor legumicol reprezintă

orice material de reproducere, seminţe (de tomate, ardei,
castraveţi, varză etc. ),fructe denumite impropriu "seminţe" (de
morcov, salată, spanac etc), sau părţi de plantă (produse prin
orice metode de înmulţire), destinat multiplicării unei plante.
Conform Ordinului 1269/2006 pentru identificare sunt
utilizaţi şi următorii termenii:
material de înmulţire;
material de plantare;
Acestea reprezintă plante întregi şi părţi de plante inclusiv
componenţii plantelor altoite, destinate plantării.

1.3.2. Soiul (sinonim cultivar) este materialul biologic de

bază folosit la multiplicare şi reprezintă o populaţie de plante
creată sau identificată ca aparţinând unui singur taxon botanic
cunoscut, de rangul cel mai scăzut, definit prin distinctibilitate,
omogenitate şi stabilitate.
Caracteristica de distinctibilitate a unui soi, indiferent de
specia legumicolă căruia îi aparţine, se referă la individualitatea
acestuia. Soiurile se diferenţiază între ele cel puţin printr-un
caracter important, fenotipic (talie, caracteristicile frunzelor,
forma, mărimea, culoarea, aspectul fructelor), perioada de
vegetaţie etc.
Omogenitatea este definită de uniformitatea caracterelor
luate în considerare la descrierea soiului. Deci, în acest context,
toate plantele având aproximativ aceeaşi talie, aceeaşi perioadă
de vegetaţie, fructele au acelaşi aspect, mărime şi culoare sau
pot exista mici atipii menţionate de creatorul soiului.

9
 Stabilitatea soiului se referă la menţinerea în unna
reînmulţirilor succesive a caracterelor sale esenţiale.
Indivizii care alcătuiesc o populaţie de plante, în cadrul
unui soi, nu sunt identici din punct de vedere genetic existând
însă şi variaţii fenotipice mici, negative sau pozitive, uşor
sesizabile de specialişti dar expresia caracterelor dominante pe
ansamblu îi conferă soiului distinctibilitate, omogenitate şi
stabilitate.

10
 CAPITOLUL II
2. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND CONTROLUL,
CERTIFICAREA CALITĂŢII, COMERCIALIZAREA
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULill SĂDITOR
2.1. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE

Controlul, certificarea calităţii, comercializarea seminţelor

şi materialului săditor precum şi înregistrarea soiurilor de
plante legumicole sunt reglementate de anumite reguli şi norme
tehnice specifice stabilite prin legea nr. 266/2002 şi Ordinele
M.A.D.R. nr.1269/2006 pentru agenţii economici, persoanele
fizice şi juridice care desfăşoară o activitate profesională în
domeniu. Prin acest ordin se armonizează Regulile şi normele
tehnice generale privind comercializarea, prelucrarea,
controlul şi certificarea calităţii seminţelor de plante
legumicole din legislaţia naţională cu cea din Comunitatea
Europeană. Directiva Consiliului Comunităţii Europene
61/2003/EC din 18 iunie 2003 a completat Directivele
anterioare 92/33/EEC din 28 aprilie 1992, 93/61/CEE din 2
iulie 1993 şi 93/62/CEE din 5 iulie 1993.
În prezent seminţele plantelor legumicole nu pot fi
controlate, certificate şi comercializate decât dacă sunt înscrise
în Cataloagele oficiale din ţară sau din CE sau pentru care s-a
depus o cerere de înscriere cu o descriere oficială disponibilă
fie ca soiuri ale căror seminţe pot fi certificate şi
comercializate ca sămânţă de Prebază, Bază, Certificată sau
verificate ca sămânţă Standard, fie ca soiuri care pot fi
verificate numai ca sămânţă Standard.
Soiurile admise vor fi introduse în Catalogul comun al
soiurilor conform Directivei 2002/55/CE.

11
 Scopul reglementărilor legislative
- asigurarea protecţiei utilizatorilor prin folosirea de sămânţă
de calitate corespunzătoare;
- menţinerea neschimbată în decursul anilor a tuturor
caracteristicilor valoroase a unui soi sau hibrid, la nivelul
creat de ameliorator şi furnizarea de sămânţă cu potenţial
biologic corespunzător;
- facilitarea unui comerţ unitar cu sămânţă;
stimularea competenţei, dotării şi răspunderii
producătorilor şi furnizorilor pentru asigurarea calităţii
seminţelor în condiţii de concurenţă;
producerea în vederea comercializării, prelucrarea,
controlul şi certificarea calităţii să se facă în concordanţă
cu legislaţia naţională şi cu reglementările internaţionale în
acest domeniu, emise de: Uniunea Europeană (UE),
Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE), Asociaţia Internaţională pentru Controlul
Seminţelor (ISTIA), Uniunea Internaţională pentru
Protecţia Creaţiilor Vegetale (UPOV) şi altele.

2.2. ÎNREGISTRAREA SOIURILOR DE PLANTE

LEGUMICOLE
În prezent, în România numai soiurile înscrise în Registrul
soiurilor şi publicate anual în Catalogul oficial al soiurilor sunt
admise pentru producerea, multiplicarea, comercializarea şi
folosirea seminţelor şi materialului săditor.
Înregistrarea unui soi în Registrul de soiuri şi publicarea lui
în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din
România se face prin ordin al ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor după ce s-a stabilit, în urma examinării
tehnice efectuate de Institutul de Stat pentru Testarea şi

12
Înregistrarea Soiurilor, că îndeplineşte condiţiile de
distinctivitate, uniformitate, stabilitate (stabilite pe baza testului
DUS) şi de valoare agronomică şi utilizare (stabilit pe baza
testului VAU). Soiurile care îndeplinesc aceste condiţii se
consideră omologate, iar amelioratorul primeşte un certificat
valabil20 de ani.
Examinarea soiurilor se face în cadrul centrelor oficiale de
testare a soiurilor, amplasate în diferite condiţii ecologice ale
ţării.
Testarea soiurilor de legume de seră, a soiurilor de ciuperci se
efectuează în puncte de testare în cadrul întreprinderilor de
sere.
Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor
(ISTIS) care este subordonat MADR are următoarele atribuţii:
- elaborează metodologia de examinare şi de prezentare a
noilor soiuri, în vederea înregistrării în Registrul soiurilor
şi a publicării în Catalogul oficial, în conformitate cu
reglementările interne şi internaţionale în vigoare;
- examinează soiurile pentru care se cere înregistrarea;
- previne înstrăinarea materialului biologic aflat în
examinare şi asigură confidenţialitatea informaţiilor
obţinute la cererea amelioratorului;
- asigură depozitarea probelor de seminţe din soiurile
înregistrate;
- efectuează verificarea anuală a purităţii varietale a
soiurilor multiplicate;
- deţine Registrul de soiuri, editează şi publică anual
Catalogul oficial al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în
România;
- asigură legătura cu organismele internaţionale în
domeniul testării şi înregistrării soiurilor.

13
 Înscrierea soiurilor pentru testare
Înscrierea soiurilor pentru examinare, în vederea
înregistrării, se face pe baza unei cereri a amelioratorului sau a
reprezentantului acestuia, însoţită de descrierea standardizată a
soiului, conform protocoalelor Oficiului Comunitar al Soiurilor
de Plante (CPVO) sau ale Uniunii Internaţionale pentru
Protecţia Noilor Soiuri (UPOV) şi de asigurarea cantităţilor de
seminţe necesare examinării.
Soiurile modificate genetic sunt admise la testare numai
după obţinerea de către solicitant a autorizaţiei pentru
introducere deliberata in mediu.
Cererile se depun astfel:
pentru culturi de toamnă, până la data de 1O septembrie;
pentru culturi de primăvară până la data de 15 februarie;
pentru culturi de seră. ciclul l, pana la data de 15
octombrie;
pentru culturi de seră ciclul II, pana la data de 1 august;
pentru culturi în solarii, până la data de 1 ianuarie;
pentru legume de câmp, până la data de 15 ianuarie.

Testarea soiurilor
Conform Ordinului m. 1348, din 23 decembrie 2005,
pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi îmegistrarea,
soiurilor de plante agricole se pot solicita LS.T.l.S.-ului
următoarele categorii de testări:
a) testul DUS) - pentru distinctivitate, uniformitate si
stabilitate;
b) testul VAU- pentru valoare agronomica şi de utilizare;
c) teste preliminare în vederea testării oficiale a soiurilor;
d) teste pentru verificarea coincidenţei la înflorire a
formelor parentale;

14
 e) teste privind comportarea soiurilor înregistrate sau în
curs de înregistrare în condiţii de producţie;
f) teste pentru verificarea autenticităţii şi purităţii varietale
a soiurilor multiplicate din categoria "Certificat".
Se pot solicita şi teste pentru formele parentale ale
hibrizilor.

Testul DUS
Testul DUS (testul de distinctivitate, conformitate,
stabilitate) este obligatoriu pentru toate creaţiile noi la care se
solicita înregistrarea, se efectuează timp de 2 ani consecutivi
sau 2 cicluri de vegetaţie în 1-2 localităţi, după caz, conform
protocoalelor CPVO sau UPOV. Dacă pentru un soi s-a
efectuat testul DUS într-o ţară din Comunitatea Europeana
acesta este validat de I.S.T.I.S.

Testul VAU
Testul VAU (testul de valoare agronomică şi de utilizare) se
efectuează pentru soiurile din speciile de culturi de câmp
autohtone şi străine, în vederea înregistrării acestora in
Registrul soiurilor. Rezultatul testului VAU efectuat asupra
unui soi se va comunica solicitantului la sfărşitul fiecărui an de
testare. Dacă soiul nu corespunde unuia dintre criteriile de
distinctivitate, uniformitate sau stabilitate testarea se întrerupe.
Examinarea valorii agronomice
Testarea soiurilor autohtone şi străine pentru determinarea
valorii agronomice şi de utilizare durează 3 cicluri de producţie
efectivă. Testarea poate dura numai 2 ani (sau numai 2 cicluri)
dacă rezultatele sunt superioare soiurilor martor, în toate
localităţile de testare.
Teste preliminare
Testele preliminare vizează capacitatea de producţie,
precocitatea, coincidenţa de înflorire şi a capacităţii de

15
producţie a formelor parentale şi se fac doar pentru creaţiile noi
(autohtone sau străine) în 1 sau 3 Centre de Testare a Soiurilor
(CTS).

Teste privind comportarea soiurilor în condiţii de

producţie
Testele se pot solicita I.S.T.I.S.-ului acestea făcându-se în
unul sau mai multe Centre de Testare a Soiurilor. Soiurile
solicitate pentru testare vor fi comparate cu soiuri deja
răspândite în producţie.
Protecţia soiurilor este asigurată prin Legea nr. 25511998
privind brevetele de invenţie care conferă titularului dreptul
exclusiv de a reproduce, multiplica, comercializa şi concesiona
soiul respectiv. După obţinerea certificatului de înregistrare a
soiului sau hibridului titularul acestuia are obligaţia de a pune
la dispoziţie Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea
Soiurilor un eşantion martor de seminţe sau material de
multiplicare, care se va conserva şi va constitui proba-etalon
pentru verificarea purităţii varietale şi a autenticităţii.

Radierea unui soi sau hibrid din Catalogul oficial se face

de asemenea, prin ordinul ministrului dacă:
este depăşit ca performanţe de alte soiuri;
devine necorespunzător sub aspectul însuşirilor iniţiale;
la cererea autorului sau menţinătorului;
nu mai există un menţinător;
se dovedeşte că acelaşi soi este înregistrat sub alt nume;
menţinătorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin de
a prezenta în orice moment sămânţa necesară
reproducerii soiului, conform caracteristicilor iniţiale la
înregistrare şi de a se supune verificării periodice de
către ISTIS;

16
 titularul certificatului de înregistrare a soiului nu achită
tarifele pentru verificarea soiului pe durata în care
acesta este înregistrat în Registrul soiurilor.
După 1 O ani de la înregistrarea soiului nu se mai solicită sau
nu se mai aprobă reînscrierea.

2.3. CADRUL ORGANIZATORIC PRIVIND

PRODUCEREA SEMINŢELOR ÎN ROMÂNIA

Respectarea prevederilor legale în activităţile de control,

certificare a identităţii şi calităţii seminţelor, înregistrare,
supraveghere, monitorizare şi acreditarea agenţilor economici
furnizori de seminţe în toate etapele producerii, prelucrării şi
comercializării seminţelor şi materialului săditor precum şi
înregistrarea soiurilor sunt asigurate de către Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Autorităţile responsabile subordonate MADR care

răspund de calitatea seminjelor şi materialului săditor sunt:
1. Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor (INCS);
2. Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii
Seminţelor (LCCSMS);
3. Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Seminţelor şi
Materialului Săditor (ITCSMS);
4. Autorităţile oficiale fitosanitare;
AutorităJile responsabile cu producerea seminJelor şi
materialului săditor legumicol sunt:
1. Menţinătorii soiurilor;
2. Multiplicatorii autorizaţi.
Producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi
materialului săditor se realizează de către agenţii economici,
persoanele fizice sau juridice, înregistraţi şi autorizaţi de
M.A.D.R., prin organele teritoriale de specialitate. Autorizaţia

17
pentru desf'aşurarea acestor activităţi se acordă la cerere,
acelora care dovedesc că dispun de baza materială adecvată şi
personal cu pregătire corespWlZătoare pentru obţinerea
seminţelor şi materialului săditor de calitate conform normelor
tehnice elaborate de M.A.D.R.

Producerea seminJelor şi materialului săditor

Producerea seminţelor din categoriile biologice superioare,
Prebaza şi Bază, revine doar persoanelor fizice sau juridice,
specificate ca menţinător în Registrul soiuri/or de plante
înregistrate şi publicate în Catalogul oficial al soiurilor şi
hibrizilor de plante de cultură din România, editat în anul
respectiv. Conform directivei 2000/55/CE, persoanele fizice
sau juridice pot multiplica soiurile speciilor legumicole numai
dacă soiul este acceptat oficial în cel puţin unul din statele
membre.
Agenţii economici autorizaţi pot produce sămânţa sau
materialul săditor proprietate proprie sau dobândită prin
contract sau prestare de servicii.
Prelucrarea seminjelor şi materialului săditor
Pentru prelucrarea seminţelor, in toate fazele de la recoltare
pana la comercializare, se respecta prevederile Ordinului
M.A.D.R.nr. 350/2002 prevăzut şi în Directiva 2000/29/CE. Pe
parcursul procesului de prelucrare a seminţelor, inspectorii
efectuează controale, prin sondaj, ori de eate ori considera
necesar. Materialul săditor se sortează, fasonează, tratează,
ambalează, lotizează, etichetează şi se depozitează de către
producător şi/sau prelucrător
Controlul calităJii şi certijicarea seminţelor şi materialului
săditor este coordonată de către Inspecţia de Stat pentru
calitatea seminţelor şi materialului săditor din cadrul M.A.D.R.,
care organizează şi controlează activitatea Inspectoratelor

18
teritoriale şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii
Seminţelor şi Materialului Săditor.
Inspectoratele teritoriale răspund, prin actele pe care le emit, de
autenticitatea şi calitatea seminţelor şi materialului săditor
legumicol.
Comercializarea semintelor şi materialului săditor
Sămânţa şi materialul săditor pot fi comercializate numai
dacă au fost certificate oficial ca sămânţă şi material săditor din
categoriile Prebază, Bază, Certificată sau controlate oficial ca
Sămânţă şi material săditor la categoria Standard, după caz.
Sămânţa necertificată final trebuie să respecte prevederile
Ordinului M.A.D.R. nr. 350/2002, iar materialul săditor să
respecte aceleaşi prevederi.
Conform Ordinului 1269/2006, comercializarea
materialului de înmulţire şi plantare care îndeplineşte cerinţele
şi condiţiile prevăzute în Directiva 92/33/CEE a căror soiuri
sunt înregistrate în Catalogul Comun al Soiurilor de Legume nu
este supusă restricţiilor cu privire la furnizor, aspecte
fitosanitare, mediul de cultură şi modalităţile de inspecţie.
Seminţele şi materialul săditor se vor comercializa ambalate, şi
etichetate.

2.4. CONTRAVENŢII

Contraventille la normele legale privind producerea,

prelucrarea, condiţionarea, valorificarea şi controlul calităţii
seminţelor şi materialului săditor sunt constatate de către
Inspecţia Naţională de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi
Materialului Săditor care întocmeşte proces-verbal şi stabileşte
aplicarea sancţiunilor.
Persoanele împuternicite să constate contravenţiile şi
infracţiunile şi să aplice sancţiunile la normele privind
producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi comercializarea

19
seminţelor şi materialului săditor legumicole sunt: inspectorii
Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor din cadrul
Direcţiei Generale de Inspecţii; directorii şi inspectorii atestaţi
din cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi
Materialului Săditor; inspectorul şef şi inspectorii atestaţi ai
laboratoarelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a
materialului săditor.
Sunt considerate contravenţii următoarele:
- producerea seminţelor şi materialului săditor în scop
comercial fără autorizaţia MADR.;
- introducerea în ţară de seminţe fără avizul de specialitate al
MADR.;
-comercializarea materialului necertificat, din loturi de la
producători neautorizaţi, din import neautorizat de MADR.,
necorespunzător standardelor, rară documente de calitate şi
stare fitosanitară;
- neasigurarea măsurilor corespunzătoare menţinerii şi
purităţii varietale (tehnologii, recoltare, prelucrare,
condiţionare necorespunzătoare);
- depozitare şi transport fără documente;
- înscrierea unor date eronate în documentele de atestare a
calităţii seminţelor şi materialului săditor;
refuzul de a prezenta organelor de control autorizate de
MADR documentele privind calitatea şi evidenţele
solicitate.

20
 CAPITOLULID

3. PRINCIPII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA

SEMINŢELOR ŞI MATERIALULill SĂDITOR
LEGUMICOL

3.1. ÎNSCRIEREA LA MULTIPLICARE A

MATERIALULUI SĂDITOR

Se face pe baza solicitării agentului economic către

Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Seminţelor şi
Materialului Săditor (I.T.C.S.M.S) prin completarea unui
formular prevăzut în anexa nr.l.l din Ordinul M.A.D.R.
nr.350/2002 denumit "Declaraţie de multiplicare".
,,Declaraţia de multiplicare" va fi însoţita de următoarele
documente:
actele de provenienţă ale seminţei;
o etichetă de pe ambalaj din fiecare lot;
contractul de multiplicare (prestări servicii);
acordul sau contractul cu amelioratorul sau menţinătorul
soiului;
convenţia (înţelegerea) cu vecinii pentru respectarea
distanţelor de izolare (în cazul speciilor alogame);
schiţa de amplasare a culturii.
Acceptul pentru înscrierea la multiplicare a soiurilor se dă
de către I.C.M.S. doar dacă conform acestor documente sunt
îndeplinite toate normele tehnice prevăzute de lege şi condiţiile
preliminare obligatorii pentru înfiinţarea culturii semincere.
Termenele de înscriere la multiplicare sunt:
1 mai -pentru culturile de primăvară;
15 iunie - pentru culturile succesive (butaşi de sfeclă
roşie, cicoare etc.)
1 noiembrie - pentru culturile de toamnă.

21
 Declaraţia de multiplicare se completează pentru fiecare
cultură înfiinţată cu sămânţă din aceii provenienţă.
În cazul respingerii sau amânării cererii de multiplicare,
motivele vor fi comunicate solicitatorului în termen de
maximum 10 zile.
Agenţii economici autorizaţi răspund de calitatea şi
autenticitatea seminţelor şi materialului săditor şi suportă
daunele provocate beneficiarilor pentru livrarea de material
necorespunzător, iar în cazul nerespectării normelor tehnice şi
obligaţiilor legale în vigoare îşi pot pierde autorizaţia acordată.

3.2. CONDIŢIILE NECESARE PENTRU ÎNFIINŢAREA

CULTURILOR LEGUMICOLE SEMINCERE

La înfiinţarea culturilor semincere legumicole trebuie să se

ţină cont de baza materială, amplasare, distanţe de izolare,
rotaţia culturilor, tipul de sol, epoca de semănat sau plantat şi
de normele tehnice, care trebuie să fie respectate de către
producătorii de seminţe acestea fiind urmărite şi de către
inspectorii aprobatori.

3.2.1. Baza materială. Agentul economic trebuie să facă

dovada privind dotările corespunzătoare producerii şi
prelucrării seminţelor şi anume. Aceste dotări se referă la
suprafaţa spaţiilor speciale pentru producerea răsadurilor, sere,
solarii, răsadniţe, la numărul, suprafaţa şi capacitatea spaţiilor
de depozitare, gama de maşini specifice efectuării lucrărilor de
înfiinţare, întreţinere şi recoltare a culturilor semincere precum
şi a utilajelor pentru condiţionarea seminţelor.

3.2.2. Amplasarea culturilor semincere. La alegerea

terenului pentru amplasarea culturilor semincere trebuie să se
ţină cont de următoarele principii generale:

22
 să existe posibilităţi de irigare;
să nu fi fost cultivat anterior cu specii erbicidate cu
produse triazine;
să se respecte distanţele minime de izolare prevăzute de
lege pentru fiecare specie (tabelele 3.1, 3.2, 3.3);
să se respecte condiţiile obligatorii de rotaţie în vederea
certificării (tabelul 3.4);
soiurile cultivate să fie perrneabile, cu textură mijlocie,
fără exces de umiditate, neinfestate cu germeni de boli
şi dăunători, neîmburuienate, lipsite de buruieni de
carantină sau cu seminţe greu separabile (tabelul 4.7).

3.2.3. DistanJele de izolare. La înfiinţarea culturilor

semincere este obligatoriu să se vor respecte distanţele minime
de izolare (tabelele 3.1; 3.2; 3.3)

23
 Tabelul3.1
Distanţe minime de izolare la legume la plantele autogame
Specia Distanţa de izolare Faţă de alte specii şi varietăţi
între soiuri ale
(m)
aceleiaşi varietăţi
(m_}
Prebază, Sămânţă Prebază Sămânţă Cultivate
Bază certificat 'bază certificată
ă
Ardei 300 100 800 500 Ardei iute
gras şi
500 300 Ardei lung
gogoşar
Ardei 300 100 500 300 Ardei gras
lung şi gogoşar
800 500 Ardei iute
Ardei 300 100 800 500 Ardei gras,
iute lung şi
gogoşar
Tomate 100 50 -
Vinete 300 100 -
Salată 300 200 -
Bame 600 300 -
Mazăre, 50 50
fasole,
bob

24
 Tabelul3.2
Distanţe minime de izolare la legume la plantele alogame
Specia Distanţa de izolare Faţă de alte specii şi varietăţi
între alte soiuri ale
aceleiaşi varietăţi
(m)
Prebază ămânţă Prebază Sămânţă Cultivate Sălbatice
şi Bază ertificată şi Bază ertificată
Ridichi 2000 1500 500 300 Ridichi de lună, Rapiţă şi
de var!!, de iarnă muştar,
(între ele) ridiche
sălbatică
Varză, 2000 1500 1500 1000 Varză albă, Brassica sp.,
conopidă roşie, creată, de Raphanus
gulii, frunze, de sp., Sinapis
gulioare Bruxelles, sp
conopidă, gulii
(între ele)
Morcov, 2000 1500 1000 600 Morcov furajer Morcov
ţelină, şi pătrunjel de sălbatic
pătrunjel ş frunze (Daucus sp.)
păstâmac şi păstâmac
sălbatic
Castrave 2000 2000 1000 600 Dovlecei faţă de -
ţi, pepeni dovleac şi
verzi şi invers; Pepeni
galbeni, verzi faţă de
dovlecei pepeni furajeri
şi
dovleac
Ceapă, 2000 2000 2000 2000 Ceapă de apă -
praz faţă de cea de
arpagic şi invers
Sfeclă 2000 1000 600 300 Sfeclă de zahăr -
roşie, şi furajeră
sfeclă de
peţiol
Spanac 1500 1500 - - - -
Măcriş, 1000
ştevie

25
 Tabel3.3
Distanţe minime de izolare la plantele care se înmulţesc
vegetativ
Specia Distanţa de alte soiuri ale aceleiaşi
varietăţi sau specii (m)
Revent 400
Tarhon 50
Hrean 10
Usturoi 50

3.2.4. Rotaţia. Exploatarea raţională a solului la culturile

semincere impune folosirea unor asolamente şi rotaţii
corespunzătoare. La constituirea acestora trebuie să ţinem
seama, asemenea culturilor pentru consum, de proprietăţile
fizica-chimice şi biologice ale solului care sunt afectate
datorită irigaţiilor, mecanizării lucrărilor, pesticidelor şi
îngrăşămintelor, pH-ului. De asemenea, se evită cultivarea pe
acelaşi teren a speciilor din aceeaşi familie botanică (ex. butaşi
de morcov urmaţi de cultura seminceră de morcov, ceapa
butaşi (plante mamă) urmată de cultura seminceră de ceapă,
salată în cultură seminceră urmată de spanac semincer înfiinţat
în toamnă sau primăvară etc.). Rotaţia este una din măsurile
atât de prevenire cât şi de combatere împotriva bolilor sau a
dăunătorilor în culturile semincere. Astfel, nematodul
Dithylenchus dipsaci este comun pentru ceapă şi usturoi. De
asemenea, o cultură de ardei sau tomate, plasată după o cultură
de vinete, poate fi afectată de Didymella licopersici sau o
cultură de ardei amplasată în apropierea unei culturi de
castraveţi, îi măreşte pericolul infectării cu VMC. Morcovul,

26
ţelina, ceapa, salata, fasolea sunt infectate în măsură egală cu
Sclerotinia sclerotiorum şi Erwinia carotovora lăsând terenul
infestat cu aceşti germeni.
Condiţiile obligatorii de rotaţie a culturilor semincere sunt
prezentate în tabelul 3.4.
Tabelul3.4
Condiţii obligatorii de rotaţie la culturile semincere

Cultura Numărul minim de ani după care o

specie poate reveni în cultură pe aceeaşi
solă
Spanac 2
Ceapă, usturoi 4
Alte culturi 3

3.2.5. Tipul de sol. Cele mai indicate soluri pentru culturile

semincere sunt cernoziomurile luto-nisipoase, contraindicate
fiind soiurile grele, argiloase. În vederea obţinerii unor butaşi
(plante mamă) de rădăcinoase tipici soiului, nedeformaţi,
precum şi pentru uşurinţa recoltării acestora sunt recomandate
solurile uşoare. Pentru speciile termofile (castraveţi, pepeni,
dovlecei, ardei etc.) se aleg terenurile cu expoziţie sudică şi
adăpostite de curenţii reci de aer. Culturile semincere de ceapă,
predispuse atacului de mană se vor amplasa pe terenuri aerisite.

3.2.6. Înfiinţarea culturilor pentru producerea

seminţelor la plantele legumicole
La speciile bienale, în primul an se înfiinţează culturile
pentru obţinerea plantelor mamă iar în anul al doilea cele
pentru producerea seminţelor;
La producerea seminţelor hibride, înfiinţarea culturilor se
face conform tehnologiei specifice:

27
 se decalează epoca de înfiinţare a lotului de plante
reprezentând partenerul patern în 3 etape eşalonate faţă
de lotul matern pentru a asigura polenul necesar
procesului de hibridare;
se înfiinţează loturi separate de plante mamă şi plante
tată (vinete, tomate timpurii), lăsând distanţe de izolare
între acestea;
la unele specii (ardei) se plantează rânduri alternative,
de plante tată şi plante mamă în raport de 1:3.
Atât la speciile anuale cât şi la cele bienale, numărul de
plante la hectar trebuie să fie mai mic faţă de culturile de
consum pentru a se regla suprafeţele de nutriţie
corespunzătoare creşterii şi dezvoltării plantelor semincere.
Înfiinţarea culturilor pentru producerea seminţelor de legume se
face corespunzător schemelor tehnologice recomandate. Datele
orientative privind înfiinţarea culturilor sunt prezentate în
tabelele
3.6 şi 3.7.

28
 CAPITOLUL IV
4. CONTROLUL CALITĂŢII SEMINŢELOR
Controlul, certificarea identităţii şi a calităţii semintelor,
înregistrarea, supravegherea, monitorizarea şi acreditarea
agenţilor economici furnizori de seminţe în toate etapele
producerii, prelucrării şi comercializării se fac de către
Inspectia
1
Natională pentru Calitatea Seminţelor, serviciu de
specialitate din cadrul Ministerului Agr iculturii şi Dezvoltării
Rurale, în conformitate cu regulile, normele tehnice ŞI cu
reglementările internaţionale în vigoare.
Conform legii nr. 266/2002 repu blicată în anul 2011,
articolul 21,I.N.C.S. în calitate de autoritate oficială natională
desemnată, are urmatoarele atribuţii:
a) instruieşte, atestă, înregistrează, eliberează şi
retrage autorizaţiile de funcţionare pentru operatorii
economici care efectuează operaţiuni de producere,
prelucrare şi/sau comercializare a seminţelor;
b) elaborează şi propune spre aprobare Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale proiecte de acte
normative privind calitatea seminţelor şi a soiurilor;
c) organizează, coordonează şi controlează activitatea
I.T.C.S.M.S. şi a L.C.C.S.M .S.;
d) elaborează şi supune spre aprobare reguli, norme şi
metodologii de înregistrare, producere, .control,
certificare, autorizare şi comercializare, potrivit
eglementărilor
r comunitare şi internaţionale în
domeniul seminţelor la car e Romania este parte,
nregistrează
î solicitările anuale ale operatorilor
economici de multiplicare şi certifi.care a seminţelor
şi urmăreşte aplicarea acestora;

29
 e) asigură şi exercită controlul, în scopul menţinerii
calităţii seminţelor, la toate categoriile, în
precontrol şi postcontrol, prin scheme şi tehnici
stiintifice adecvate;
f) asigură legătura cu structurile de specialitate din
cadrul Uniunii Europtne şi al altor organizaţii
internaţionale specializate în domeniul seminţelor şi
soiurilor şi reprezintă Romania în relaţiile cu
acestea;
g) autorizează persoanele fizice sau juridice care
întrunesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale pentru a efectua
inspecţii în câmp, a preleva eşantioane de seminţe,
precum şi laboratoarele care testează calitatea
semintelor, emit documente şi efectuează alte
activităţi specifice sub supravegherea sa;
h) poate retrage autorizarea, anula documentele emise
sau măsurile luate de către persoanele fizice ori
juridice autorizate, dacă se constată că au fost
încălcate obligaţiile ce le revin potrivit normelor şi
controlului de autorizare;
i) asigură instruirea şi atestarea personalului 0ficial de
specialitate, precum şi a personalului operatorilor
economici autorizaţi pentru activităţi specifice;
j) monitorizează activităţile desfăşurate de operatorii
economici, prin autorităţiie oficiale teritoriale;
k) rezolvă litigii de specialitate în domeniul său de
activitate.

Controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor

legumicol are în vedere atât verificarea autenticităţii, purităţii
varietale a seminţelor şi materialului săditor în "precontrof' şi
în ''postcontrol ", verificări efectuate de Institutul pentru

30
testarea şi omologarea soiurilor (I.S.T.I.S.) cât şi verificarea în
laborator a indicilor de calitate, care reflectă valoarea culturală
a seminţelor şi stării fitosanitare.
Verificarea mentinerii soiurilor înregistrate în selectie
conservativă se face 'prin compararea semintelor din categoria
biologică prebaza cu proba-etalon depozitată la I.S.T.I.S. în
momentul înregistrării. Proba etalon se menţine la I.S.T.I.S.
timp de 1O ani pentru a servi ca martor în verificarea periodică
a soiurilor înregistrate. Metodologia aplicată la testul privind
verificarea autenticităţii şi purităţii varietale se elaborează de
către I.S.T.I.S., pe baza reglementărilor UPOV şi a directivelor
Comunitâtii Europene. Atunci când mentinerea este efectuată
într-un sta:t membru al Comunităţii Europ ne, altul decât cel în
care soiul a fost înregistrat, statele membre trebuie să se asiste
administrativ în ceea ce priveşte controlul.

4.1. Verificarea autenticităJii purităţii varietate a

seminJelor şi materialului săditor în "precontrol" şi în
"postcontrol"
În pre- şi postcontrol se verifică dacă în cursul multiplicării
soiurile şi-au pastrat aceleaşi caractere ca la inregistrarea în
Catalogul oficial şi au puritatea biologică corespunzătoare
categoriei declarate.
Sunt supuse verificării seminţele şi materialul biologic din
categoriile biologice Prebază, Bază, Certificată, Standard sau
Comercială.
Seminţele se verifică în pre şi postcontrol cu scopul:
interzicerii utilizării la reînmulţire sau în producţia
pentru consum a loturilor de seminţe
necorespunzătoare din punctul de vedere al identităţii,
purităţii varietale sau a stării fitosanitare.
supravegherii activităţii agenţilor economici autorizaţi
şi acreditaţi sau în curs de acreditare care produc şi

31
 multiplică sau prelucrează şi comercializează sămânţă
şi material săditor;
verificării funcţionării sistemului naţional de asigurare
a calităţii seminţelor şi materialului săditor;
Probele de seminţe şi material săditor destinate pre sau post
controlului sunt ridicate de un reprezentant autorizat al LCCCS
sau ICSMS, în prezenţa reprezentantului producătorului,
respectiv a agentului economic care condiţionează sămânţa.

4.1.1. Precontrolul
Verificarea se poate face în două moduri:
1. în parcele de control în câmp, în seră sau case de
vegetaţie la plante.
Din fiecare lot de sămânţă de Bază destinat multiplicării se
însămânţează parcele de control (microculturi).
Pentru acreditarea menţinătorului sau altor agenţi
economici, aceştia au obligaţia să însămânţeze parcele de
control, iar verificarea se va face de către autoritatea oficială de
certificare.
2. prin electroforeză la seminte
Se execută în laborator la mazăre prin determinarea
enzimelor specifice şi compararea zimogramelor. La tomate,
morcov, ceapă, usturoi etc. se determină proteinele de rezervă
şi se compară diagramele specifice obţinute cu diagramele
martor.
Mărimea probelor pentru precontrol prin electroforeză, este
de:
50 g sămânţă de tomate, morcov, ardei;
3 g sămânţă de ceapă (minimum 500 buc.);
500 bulbili de usturoi.

32
 Fig. 4.1 Determinarea prin electroforeză a purităţii
varietale

4.1.2. Postcontrolul - Verificarea se face în parcele de

control în câmp.
Se execută pe baza metodologiei avizate de Inspecţia de
Stat pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, prin
compararea cu proba etalon din sămânţa amelioratorului sau
din sămânţa de referinţă a soiurilor străine înregistrate.
Verificarea în microculturi a seminţelor de legume se va
face astfel:
se verifică o probă din fiecare lot de seminţe la
sămânţa de Prebază şi Bază
se verifică o probă din fiecare partidă la sămânţa
Certificată (CI) şi Standard (St).
Toate seminţele destinate exportului şi cele din import
pentru multiplicare se verifică în postcontrol.
Probele se ridică astfel:
1. din sămânţa brută câte o probă din fiecare partidă aprobată,
înaintea expedierii seminţei pentru condiţionare. Probele se
divid în două subprobe ce se vor păstra la producător şi la
ICSMS sau LCCCS, fie se va mai forma o probă, în
anumite situaţii, pentru ISTIS.

33
 2. din sămânJa condiţionată, se formează două probe una
rămâne la agentul economic responsabil cu preluarea, iar
cealaltă se trimite pentru verificare în post control la ISTIS,
care va reţine jumătate din probă pentru soluţionarea, în
anul următor, a eventualelor litigii.
Se va întocmi o fişă de ridicarea a probelor pentru
verificarea purităţii varietale în microculturi.
Fiecare probă sigilată va primi un număr de cod şi va fi
expediată la unul din agenţii economici stabiliţi de ISCSMS şi
ISTIS.
Masele minime de sămânţă condiţionată ce vor fi trimise
pentru postcontrol sunt trecute în tabelul4.1.
Tabelul4.1
Mar.unea probelor m postcontrol

Grupa sau specia Masa probei (g)

Legume cu seminţe foarte mici

Ţelină, salată 10
Pătrunjel 20
Morcov păstârnac 30
Sfeclă roşie 40
Alte legume 2
Legume cu seminte mici
Tomate, ardei, vinete 30-40
Varză, conopidă, gulii 30
Ridichi 30
Legume cu seminţe mijlocii
Castraveţi, dovlecei, pepeni galbeni 30
Pepeni verzi, dovleac 40
Barne 100
Legume cu seminte mari
Fasole, mazăre, bob 500
Seminţe hibride şi forme parentale
Tomate, ardei vinete, vărzoase 5
Pepeni galbeni, castraveţi 15
Pepeni verzi, dovlecei 20

34
 Probele se trimit la CTS Târgovişte pentru verificare în
anumite termene astfel:
1 august pentru seminţele de varză timpurie şi de vară,
ridichi de lună, salată şi spanac;
15 august pentru cartofii timpurii şi semitimpurii, pentru
testarea virologică şi nematozi;
20 septembrie pentru tomate, ardei şi castraveţi de seră
pentru ciclul I;
20 decembrie, pentru mazărea de grădină şi plantele
legumicole care se înmulţesc prin răsad;
31 ianuarie, pentru restul culturilor legumicole.
La verificarea purităţii varietale în postcontrol se admit
corespunzătoare loturile de seminţe cu puritate varietală
minimum de 96% pentru hibrizi, minimum 97% pentru
categoria Prebaza, Baza si 95% pentru categoria Certificata la
somn.

4.2. Verificarea indicilor de calitate a seminţelor

La toate seminţele plantelor legumicole destinate

multiplicării sau comercializării se efectuează analize în cadrul
laboratoarelor specializate pentru controlul seminţelor şi
materialului săditor privind indicii de calitate, indici care
vizează valoarea culturală a seminţelor.

4.2.l.Recoltarea şi alcătuirea probelor

Probele sunt cantităţi reprezentative de sămânţă extrase din

partida seminţelor condiţionate în vederea determinării
caracteristicilor lotului şi care sunt supuse analizelor.
Ridicarea probelor în scopul analizării şi certificării
loturilor de sămânţă se efectuează în conformitate cu legislaţia
în vigoare.

35
 Laturile de seminţe
În prezenţa delegaţilor oficiali din partea Laboratorului
pentru Controlul Seminţelor se face împărţirea seminţelor dintr-
o partidă mai mare în loturi separate, individualizate şi
omogenizate, astfel ca seminţele din lot să aibă aceleaşi
însuşiri, calităţi, aspect. Loturile pot avea o anumită greutate
maximă în funcţie de specie (tabelul 4.2), ce nu poate depăşi
5% din normele legale.
Tabelul4.2
Masa lotului de seminţe

Mărimea maximă
Specia a lotului
tone
Porumb zaharat, bob 40
Bame, dovlecei, dovleac plăcintar, 20
mazăre, fasole, pepeni, sfeclă roşie
Cimbru de gradina, linte, mărar, 10
morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină,
revent, ştevie, tomate, ardei, vinete,
castraveţi, varză, salată etc.
Leuştean, loboda 5

Proba elementară
Cantitatea de sămânţă luată dintr-un singur loc al lotului şi
o singură dată constituie proba elementară (proba primară).
Numărul minim de probe elementare extrase poartă
denumirea de intensitate de sondare şi este diferit cu mărimea
lotului şi tipul de ambalaj (tabelul4.3).

36
 Tabelul4.3.
Intensitatea de sondare pentru luarea probelor elementare
la seminţele plantelor legumicole

Tipul Mărimea Nr. minim Luarea

Observaţii
ambalajului lotului de probe probelor

Saci sau alte Până la 5 5 Se sondează -Sacii sau ambal ele

ambalaje fiecare ambalaj se iau la întâmplare.
mari 6-50 5 Se sondează - Prin sondare din
fiecare al ambalaje se scot
treilea ambalaj seminţe alternativ din
Peste 50 15 Se sondează partea superioară, de la
fiecare al 5-lea mijloc şi de la bază
ambalaj
Ambalaje ldem Idem Idem - Se grupează în unităţi
mari (cutii, ambalaje! ambalaje! ambalajele de sondare de
pungi, emari emari mari maximum 100 kg (ex.
săculeţi, 20 ambalaje x 5 kg = 1
cartoane) unitate de sondare)
Unităţile de sondare
sunt considerate ca un
ambalaj normal
PlLcuri Sub 100 5 Din amestecul - sămânţa rămasă se
101-200 7 (5%din de sămânţă ambalează în ambalaje
total) după de desfacere şi se
201-1000 15 (2% desfacerea restituie destinatarului.
din total plicurilor
Neambalate Până la 50 3 Din amestecul -sămânţa se ambalează
(seminţe în kg de sămânţă în funcţie de solicitare.
vrac sau 51-500 kg 5 după
într-un omogenizare
proces de
curgere)

Formarea probelor compuse şi de laborator

Probele elementare luate din lot se examinează
macroscopic, iar dacă se constată că sunt omogene se
procedează la amestecarea lor, obţinându-se astfel proba
compusă. Dacă se constată că probele elementare nu sunt

37
omogene se execută sondarea după omogeruzarea sau
fracţionarea lotului.
Masa probei compuse astfel obţinută trebuie să fie de 5 ... 8
ori mai mare decât masa minimă pe care trebuie să o aibă proba
de laborator şi de aceea se procedează la reducerea ei.
Pentru formarea probei de laborator prin reducerea masei
probei compuse se foloseşte una din următoarele metode
conform
STAS 7713-81:
a) metoda divizorului mecanic;
b) metoda godeurilor dispuse la întâmplare;
c) metoda linguriţei;
d) metoda sferturilor.
Masele minime ale probelor de laborator expediate în
vederea executării analizelor curente, cu excepţia celor pentru
determinările privind umiditatea, autenticitatea speciei şi
soiului, masa hectolitrică şi determinarea cuscutei, trebuie să fie
cele prevăzute în tabelul 7.4 . Pentru speciile necuprinse în
acest tabel, masele minime ale probelor de laborator se
stabilesc prin asimilare cu specia indicată care are masa a 1000
boabe cea mai apropiată.
În cazul seminţelor foarte scumpe, masa minimă a probelor
de laborator poate fi redusă, la cantitatea strict necesară pentru
efectuarea analizei, dar nu mai puţin de 2500 seminţe.
Masele minime ale probelor de laborator expediate pentru
diferite determinări sunt următoarele:
umiditatea cu ajutorul etuvei:
100 g pentru seminţele speciilor ce trebuie mărunţite;
50g pentru seminţele celorlalte specii.
masa hectolitrică: 2 kg;
prezenţa cuscutei: 250g pentru ceapă şi praz;
1OOg pentru ţelină, salată, mărar, pătrunjel şi păstârnac.

38
 Pentru alte specii se analizează cantităţi similare,
Masele minime ale probelor de laborator expediate pentru
determinarea autenticităţii si purităţii biologice în microculturi
de câmp (post control) trebuie să fie cele prevăzute în anexa B.
Extragerea probelor elementare din loturile de seminţe se
poate face:
- cu sonda tip Nobbe, pentru seminţele ambalate în saci;
- cu dispozitive automate de sondare, la seminţele aflate
într-un proces de curgere;
- cu mâna, în cazuri speciale şi la seminţele care curg
greu;
- cu sonda mecanică (tip baston).

Tabelul4.4
Mărimea probei de laborator la principalele plante
1egumicole
Mărimea minimă a
Denumirea ştiinţifică a speciei probei de laborator
(g)
Allium ceva 25
Alliumfistulosum 15
Allium vorrum 20
Allium sativum 20
Allium schoenovrasum 15
Anthricus cere(olium 20
Apium f!,raveolens 5
AsparaJ?:US Olficinalis 100
Beta vu/Jlaris 100
Brassica oleracea 25
Brassica rapa 20
Cavsicum annuum 40
Cichorium intybus (andive, cicoare 15
italiană)
Cichorium intvbus ( cicoare 50

39
 Mărimea minimă a
Denumirea ştiinţifică a speciei probei de laborator
(2)
industrială)
Cichorium endivia 15
Citrullus lanatus 250
Cucumis melo 100
Cucumis sativus 25
Cucurbita maxima 250
Cucurbita pepo 150
Cynara cardunculus 50
Daucus carota 10
Foeniculum vulgare 25
Lactuca sativa 10
Lycopersicon esculentum 20
Petroselinum crispum 10
Phaseolus coccineus 1000 ·-
Phaseolus vulgaris 700
Pisum sativum 500
Raphanus sativus 50
Rheum rhabarbarum 135
Scorzonera hispanica 30
Solanum melongena 20
Spinacia oleracea 75
Valerianella locusta 20
Vicia {aba 1000
Zea mays 1000

La sondarea sacilor (extragerea probelor) se recomandă ca

sondele să aibă următoarele caracteristici în funcţie de mărimea
seminţelor şi modul de ambalare:

40
 - lungime de 762 mm, diametrul exterior de 12,7 mm cu
două orif\cii pentru seminţe mici;
- lungime de 762 mm, diametrul exterior de 25,4 mm cu
şase orificii pentru seminţe mari.
- la ridicarea probelor din seminţe aflate în vrac sau
containere mari se foloseşte sonda de circa 1600 mm
lungime, cu diametru!de 38 mm cu şase sau nouă orificii.

Fig. 4.2. Diferite tipuri de sonde

(http://www.starqualitysamplers.com/seed.php)
Suprafaţa interioară a sondei trebuie să asigure curgerea
perfectă a seminţelor.
Sonda se introduce în poziţia închisă, apoi se deschide şi se
răsuceşte de două ori sau se agită încet, pentru a permite
seminţelor să pătrundă bine în interiorul ei.

Fig. 4.3. Alegerea sondelor în funcţie de mărimea sacilor

(http://www.starqualitysamplers.com/seed.php)

41
Fig. 4.4. Curăţirea sacilor şi marcarea punctelor în vederea
extragerii probei de laborator (www.grainscanada.gc.ca/guides-
guides/ssh-msel)

Fig. 4.5. Pregătirea sondelor în vederea extragerii

seminţelor

42
Fig. 4. 6. Extragerea probei de laborator din saci sigilaţi
htţp://www.sondaterra.com/produto

43
 a. b.
Fig. 4.7. Extragerea probei cu mâna (a);
container pentru colectarea probei (b)
http://www.sondaterra.com/produto

Fig. 4.8. Ridicarea probelor din seminţele în vrac; saci

etichetaţi, cântăriţi şi egalizaţi
http://www.sondaterra.com/produto

Fig. 4.9. Extragerea probelor informative

http://www.sondaterra.com/produto

44
 4.2.2.Ambalarea şi expedierea probelor de laborator
Pentru majoritatea determinărilor, probele de laborator se
ambalează şi se ex pediază în săculeţe de pânză sau pungi de
hârtie rezistentă.
Probele pentru determinarea umidităţii şi a gradului de
infestare cu dăunători, se ambalează separat, în vase ermetic
închise (butelii de sticlă, cutii metalice, ambalaje din material
plastic etc.). A mbalajele ce conţin probele destinate
determinării umidităţii trebuie să fie mnplute complet cu
seminţe.
Fiecare ambal aj va fi prevăzut cu o etichetă exterioară cu
următoarele menţiuni minime obligatorii:
specia,soiul, categoria biologică;
denumirea unităţii deţinătoare;
nmnărul lotului, masa şi anul recoltei;
felul ambalării lotului;
data luării probelor;
STAS 1600-81.
O etichetă interioară cu aceleaşi specificaţii se introduce în
ambalaj, în afară de cazul când proba este destinată unei
determinări de umiditate.
Probele de la borator trebuie să fie însoţite de un proces
verbal în două exemplare din care unul rămâne la laboratorul
de analiză. În cazul când în procesul verbal rezultă că probele
nu s-au luat în conformitate cu prevederile standardului,
inspectoratele judeţene pot dispune ridicarea altor probe.
Probele trebuie să ajungă la Inspectoratul pentru calitatea
seminţelor şi mat erialului săditor în 48 ore, iar cele pentru
umiditate, în 24 de ore. Probele martor se păstrează 6 luni.
Probele primite pentru determinarea umidităţii şi pentru
infestarea cu dăunători nu se păstrează.

45
 4.3. Efectuarea analizelor
4.3.1. Examinarea seminţelor la unele specii de plante
legumicole
Analiza este necesară pentru separarea seminţelor cu
caracteristici morfologice foarte asemănătoare, cum sunt:
Cichorium endivia de Cichorium inthibus
Se foloseşte metoda colorării cu fenol pentru a determina
autenticitatea celor două specii cultivate C. inthibus (andiva) şi
C. endivia (cicoarea) precum şi gradul de impurificare
reciprocă, pe baza reacţiei diferite de colorare.
Seminţele supuse analizei se decojesc sau se secţionează în
partea mediană şi se aşează pe o hârtie de filtru îmbibată cu o
soluţie de fenol 0,5% pusă în vase Petri .
După două-trei ore, seminţele de andivă prezintă o
coloraţie brun negricioasă, în timp ce seminţele de cicoare
rămân albicioase chiar şi după 24 ore.

Cucumis melo de Cucumis sativus

Seminţele de pepene galben (Cucumis melo) se deosebesc
de cele de castraveţi (Cucumis sativus) după caracterele
morfologice şi după reacţia la lumina ultravioletă (tabelul 4.5).

Tabelul4.5
Recunoaşterea seminţelor de pepeni galbeni şi castraveţi
Specia Cucumis me/o Cucumis sativus

Vârful seminţei Rotunjit Ingustat, mucronat

Suprafaţa Reţea de celule Reţea de celule

Oamicroscop) poligonale cu laturi mai dreptungbiulare,
mult sau mai puţin egale dispuse longitudinal
Fluorescenţa plantulelor de Verde albăstruie Galben intens
1...3 cm la lampa de cuarţ

46
 Fig. 4.10. Seminţe de Cucumis melo (a).;
Cucumis sativus (b.).

Allium cepa de Allium porum

Se determină autenticitatea celor două specii înrudite
precum şi gradul de impurificare reciprocă, pe baza caracterelor
morfologice ale seminţelor, tabelul 4.6.

Tabelul4.6
Recunoaşterea seminţelor de ceapă şi praz
Specia Allium cepa Allium porum
Toate cele trei feţe
Feţele laterale Una din cele trei feţe prezintă încreţituri
ale seminţelor prezintă o adâncitură în mari, sămânţa
formă de scoică având un aspect
zbârcit
Vârful seminţei Prezintă o ştirbitură Fără ştirbitură
Suprafaţa Netedă sau fin poroasă Pronunţat încreţită
seminţei
Culoarea Neagră, în general Neagră cenuşie,
seminţei lucioasă mai puţin lucioasă

47
 Brassica şi Sinapis spp.
Se foloseşte reacţia la tratare cu hihroxid de sodiu.
Seminţele din grupa verzei (Brassica o/eracea) pot fi
separate de seminţele de rapiţă sau muştar prin tratare cu
hidroxid de sodiu 1%.
Seminţele supuse analizei se introduc separat, una câte una
în câte o eprubetă cu diametrul de 8 mm. Cu o pipetă obişnuită
se introduc apoi în fiecare eprubetă 3-4 picături de soluţie de
hidroxid de sodiu. Eprubetele astfel pregătite se aşează în
stative şi se introduc în termostat unde se ţin circa 2 ore la o
temperatură de 25... .30. C. În urma acestui tratament pigmenţii
existenţ i în tegumentul seminal se dizolvă în soluţia din
eprubete, pe care o colorează în: roz sau roz vişiniu, în cazul
seminţelor din grupa verzei şi galben deschis, în cazul
seminţelor de muştar şi de rapiţă.
Intensitatea culorii depinde direct de cantitatea şi de
grosimea stratului de soluţie şi de aceea toate eprubetele trebuie
să aibă acelaşi diametru, iar numărul de picături din reactivul
folosit trebuie să fie acelaşi.
Sinapis arvensis (muştarul sălbatic) şi Brassica napus
Seminţele se pun echidistant pe o hârtie de flltru albă
îmbibată cu o soluţie normală de hidroxid de potasiu. Se ţin la
temperatura camerei timp de 45...60 minute, timp în care
extractul de tegument trece în hârtie. Sub influenţa razelor
ultraviolete ale lămpii cu cuarţ, extractul din seminţele de
Sinapis arvensis (muştar) dă o fluorescenţă verde gălbuie.
Seminţele vătămate de Brassica dau o fluorescenţă albastru
mată, de aceea se vor testa numai seminţele nevătămate.
Dacă se va analiza o cantitate mai mare de seminţe pentru a
se depista impurificarea cu Sinapis arvensis, proba se cerne mai
întâi printr-un ciur cu ochiuri de 1,8 mm diametru şi se
analizează numai fracţiunea care a trecut prin ciur (peste 90%
din seminţele de S. arvensis au diametru! sub 1,8 mm).

48
 Raphanus sativus de Raphanus raphanistrum (ridichea
sălbatică)
Pentru diferenţiere se urmăresc caracterele morfologice ale
seminţelor. Seminţele de Raphanus sativus deşi sunt mai mari
nu se pot deosebi de cele de Raphanus raphanistrum.
Segmentele de fruct la Raphanus raphanistrum prezintă de
obicei 12 creste longitudinale, puternice şi sunt brusc îngustate
la capete. Cele de Raphanus sativus nu prezintă creste ci
nervuri mai slabe şi sunt uşor sau deloc îngustate la capete.

4.3.2. Determinarea purităţii fiZice

Înainte de analizare se verifică integritatea ambalajului
probei de laborator apoi se deschide iar conţinutul se varsă într-
un vas de mărime corespunzătoare. In continuare se parcurg
următoarele etape: examinarea prealabilă a probei de laborator,
omogenizarea şi formarea probei de analiză.
Examinarea prealabilă a probei de laborator
Seminţele din probă se examinează organoleptic, în privinţa
aspectului general, luciului, culorii, prezenţei mucegaiurilor,
mirosului etc., notând toate observaţiile în fişa de analiză. Dacă
se constată că proba de laborator conţine impurităţi mari
(pietricele, pământ) care nu se pot distribui uniform în masa
probei, acestea se extrag înainte de formarea probei pentru
analiză, se cântăresc separat şi rezultatul se exprimă în procente
faţă de masa probei de laborator.
Formarea probei pentru analiză
Din conţinutul probei de laborator se extrage o probă pentru
analiză care trebuie să aibă cel puţin masa minimă prevăzută
(tabelul 4.7), fie două subprobe aproximativ egale, care
împreună să aibă cel puţin masa minimă a probei pentru
analiză.
În cazul speciilor cu seminţe foarte mici, sau în alte situaţii
speciale, masa minimă prevăzută în tabelu14.7 poate fi redusă,

49
cu condiţia ca analiza să se efectueze pe cel 0,5 g sau respectiv,
pe cel puţin 2500 seminţe.
Tabelul4.7.
Masa minimă a probelor de analiză pentru determinarea
purităţii fizice şi a componenţei botanice
Masa minimă a probelor
de analiză (2)
Specia
Componenţa
Puritate botanică
Tomate 5 15
Ardei 15 150
Pătlăgele vinete 10 100
Ceapă, praz 10 50
Ţelină, tarhon, cimbru de grădină 1 10
Morcov, salată, creson 3 50
Mărar 4 50
Andive 4 40
Măcriş, ştevie 3 30
Pătrunje păstârnac, lobodă, 5 50
leuştean, varză, conopidă, gt.1lii
Spanac 25 250
Ridichii 50 250
Sfeclă roşie 50 500
Sparanghel, anghinare, bame 100 500
Castraveţi, pepene galben 100 150
Dovlecei, 100 250
Pepene verde 200 500
Când sunt folosite pentru analiză două subprobe fiecare
trebuie să fie extrasă independent. După extragerea primei
subprobe, se amestecă din nou proba de laborator şi apoi se
extrage cealaltă subprobă.
Pentru extragerea probei sau subprobei de analiză, se poate
folosi una din următoarele metode: metoda divizorului

50
mecanic, metoda godeurilor dispuse la întâmplare, metoda
linguriţei, metoda sferturilor.
Metoda divizorului mecanic implică efectuarea
următoarelor operaţii:
verificarea celor două vase ale divizorului mecanic
dacă nu au rămas resturi de la celelalte probe
analizate;
introducerea seminţelor din proba de laborator în cuva
centrală a divizorului obţinându-se două partide.
Operaţia se repetă de mai multe ori pentru a obţine
astfel şi o omogenizare cât mai bună a probei;
se îndepărtează unul din vasele de captare, iar
conţinutul celuilalt se toarnă din nou în cutia de
alimentare a divizorului, după ce în prealabil s-au
fixat alte două vase de captare. Prin aceasta, proba de
laborator se înjumătăţeşte, operaţia făcându-se până
când obţinem masa minimă de seminţe prevăzută
pentru specia analizată.

Pentru omogenizarea seminţelor şi formarea probelor sau

subprobelor de analiză din speciile cu seminţele foarte mici se
foloseşte divizorul rotativ (figura 4.11 b).

. 51
 a.

c. .
Fig. 4.11 Formarea probei pentru analiză
a., b.Divizor mecanic; c. divizor rotativ
b. Metoda godeurilor dispuse la întâmplare
Această metodă este utilizată în special pentru seminţele
mici, la care proba pentru analiză are masa până la 1O g, sau la
seminţele care nu se rostogolesc numai în laboratoarele care nu
sunt dotate cu divizoare mecanice.
Se procedează astfel:
- pe o tavă se pun la întâmplare 6...8 godeuri, în care
sămânţa este împrăştiată cât mai uniform. Sămânţa
căzută în şase godeuri reprezintă o probă pentru
analiză, dacă masa respectivă corespunde cantităţii
minime prevăzute.

52
 - după cântărirea acestora, dacă masa este insuficientă,
se adaugă conţinutul celui de al şaptelea şi eventual al
optulea godeu.
- se repetă întreaga operaţie, în cazul în care cantitatea
de sămânţă din cele 8 godeuri nu este suficientă, sau
dacă conţinutul a 6 godeuri depăşeşte cu mult masa
minimă necesară.
c. Metoda linguriţei - este utilizată în special pentru
speciile cu seminţe mici. Metoda cuprinde în următoarele etape:
- proba de laborator se pune pe o suprafaţă plană, în
formă de pătrat, se omogenizează şi se întinde cu
ajutorul a două rigle pe toată suprafaţa, uniform, în
grosime de circa 1 cm;
- cu ajutorul unei linguri cu muchia plană şi a unei
spatule, se iau cantităţi aproximativ egale de seminţe
din cel puţin 5 locuri alese la întâmplare şi din toată
grosimea stratului, astfel încât să se obţină cel puţin
masa minimă prevăzută pentru proba de analiză.
d. Metoda sferturi/ar - este utilizată pentru speciile cu
seminţe foarte mici. Această metodă constă în:
- proba de laborator se omogenizează, apoi se întinde
pe o suprafaţă plană, în strat uniform, gros de 0,5 cm
şi de formă pătrată;
- cu ajutorul unei rigle şi a unei spatule, se trag cele
două diagonale împărţind pătratul în patru sferturi,
dintre care se elimină două opuse şi se păstrează
celelalte două;
- se repetă operaţiunea, până când obţinem o masă
apropiată de cea minimă prevăzută pentru proba de
analiză.

Separarea pe categorii de componente

Cu ajutorul unei spatule sau pensete, proba sau subproba de
analiză se separă în patru categorii de componente şi anume:

53
 - sămânţă pură;
- seminţe de alte plante de cultură;
- seminţe de buruieni;
- materii inerte.
După caz şi pentru anumite specii este indicată folosirea
unor lupe, binoculare, diafanoscoape etc.

Cântărirea
Impurităţile mari separate la examinarea prealabilă, se
cântăresc separat, se exprimă în procente faţă de masa probei de
laborator şi se menţionează la partida corpuri inerte.
Celelalte trei categorii de impurităţi se cântăresc separat, cu
precizia indicată în tabelul 4.8. Masa seminţei pure se
determină prin diferenţă faţă de masa probei de analiză.
Tabelul4.8
Precizia la cântărire
Masa probei pentru analiză Numărul de zecimale (precizia)
prevăzută (g) cu care se fac cântăririle
Mai mică de 1 4
1...9 3
10...99 2
100...999 1
100 sau _Qeste o
La determinarea purităţii fizice se poate cântări separat
orice component, din orice categorie, a cărei prezenţă în probă
şi deci în lotul de seminţe respectiv, se consideră necesar să fie
cunoscut.
Se cântăreşte, de asemenea separat, orice component al
cărui conţinut care este limitat prin standardele de condiţii
tehnice de calitate, sau care reprezintă 5% din probă sau mai
mult.

54
 Calculul şi exprimarea rezultatelor
Conţinutul procentual (X) al fiecăreia din cele trei categorii
de impurităţi se calculează cu formula:
X= (mt . lOO):m . C [%]
În care:
m1 = masa categoriei respective de impurităţi în proba de
analiză, în g;
m =masa totală a probei de analiză, în g;
C = coeficientul de corecţie (dacă este cazul), calculat după
formula:
C = B:A,
unde:
B = masa probei de laborator fără impurităţile
mar1;
A = masa iniţială a probei de laborator.
Conţinutul procentual de sămânţă pură (P), se calculează
însumând conţinutul procentual al categoriilor de impurităţi şi
conţinutul procentual de impurităţi (I), iar totalul se scade din
100, astfel:

În care:
x 1 = conţinutul de seminţe de alte plante de cultură, în %;
x2 = conţinutul de seminţe de buruieni, în %;
X3 = conţinutul de materii inerte, în %.
Rezultatele determinării purităţii fizice se exprimă cu o
zecimală şi se rotunjesc astfel: fracţiile egale cu 0,04% sau mai
mici se neglijează, iar acelea peste 0,04% se rotunjesc în sus,
astfel ca suma tuturor procentelor categoriilor găsite să fie egală
cu 100.
Categoriile care reprezintă 0,04% sau mai puţin, se
menţionează în buletin ca urme.
Dacă s-a lucrat cu două subprobe pentru analiză, diferenţa
între cele două rezultate găsite nu trebuie să o depăşească pe

55
cea prevăzută în tabelul 4.9, coloana 3. In acest caz, în buletin
se înscrie valoarea medie aritmetică a fiecărei categorii
calculată pentru cele două subprobe.
Dacă diferenţele întrec limita admisă, se analizează alte
două noi subprobe. În cazul în care şi la acestea se obţine o
diferenţă mai mare decât limita admisă, se calculează media
aritmetică a celor 4 subprobe.
În cazul în care s-a lucrat cu două probe pentru analiză
întregi, luate din aceeaşi probă de laborator, procedeul este
acelaşi, însă se folosesc diferenţele maxime admise din tabelul
4.9, coloana 4.

4.3.3. Determinarea componenţei botanice

Această determinare constă în stabilirea numărului de
seminţe de buruieni şi de alte plante de cultură dintr-o probă
condiţionată.
Se va face numai pentru speciile la care conţinutul în aceste
impurităţi este limitat numeric prin standardele de condiţii
tehnice de calitate.
Nu se execută atunci când în urma determinării purităţii
fizice rezultă că numărul de seminţe de alte plante de cultură
sau de buruieni la kg sau la o anumită masă, depăşeşte de două
ori limita numerică maximă admisă prin standardele de condiţii
tehnice de calitate ale seminţelor respective. Fac excepţie
probele la care trebuie căutate obiectele de carantină, precum şi
speciile la care masa prevăzută pentru determinarea purităţii
fizice este mai mică de 4 g sau mai mare de 100 g.

Modul de lucru
Pentru determinarea componenţei botanice se va extrage din
proba de laborator o probă pentru analiză suplimentară, a cărei
masă împreună cu masa probei utilizate pentru determinarea
purităţii fizice, să reprezinte cel puţin masa minimă prevăzută
în tabelul 4.7, coloana 3. Din această probă suplimentară se

56
separă şi se nwnără seminţele de alte plante de cultură şi de
buruieni extrase.
În funcţie de specie, se analizează următoarele cantităţi de
sămânţă: 250 g pentru ceapă şi praz şi 1OOg pentru ţelină,
salată, mărar, morcov, pătrunjel, păstârnac.
Sămânţa se cerne printr-o sită, apoi se examinează
amănunţit cu ajutorul unei lupe. Dacă nu s-a găsit cuscută în
proba căzută de pe sită, se examinează atent şi sămânţa rămasă
pe sită. In cazul în care la examinarea probei se găsesc nwnai
resturi de capsule sau seminţe de cuscută nedezvoltate sau
pietrificate, care se sfărâmă la apăsare, se va mai examina încă
o probă. Dacă nici în a doua probă nu se găsesc seminţe
normale de cuscută, lotul este considerat liber de cuscută.

4.3.4. Determinarea stării sanitare

Scopul acestei determinări este stabilirea prezenţei sau
absenţei dăunătorilor sau a infestării cu organisme patogene
care se transmit prin seminţe. Pentru determinarea stării
sanitare probele de seminţe se examinează în cel mult 48 ore de
la primirea lor. Până la examinare probele se păstrează la loc
uscat şi rece, bine aerisit, în pungi de hârtie, ferite de insecte şi
rozătuare, la temperatura de aproximativ 10°C.
Pentru constatarea prezenţei dăunătorilor în perioada rece a
anului, proba de laborator se ţine timp de 2 - 3 ore la
temperatura de 18-20°C, pentru a provoca mobilitatea
dăunătorilor.
Examinarea stării sanitare a seminţelor se poate efectua:
prin determinări independente pe întreaga probă de
laborator sau pe sub probe extrase special din proba de
laborator. Proba de analiză nu trebuie să fie mai mica
de 100 seminţe pure.
concomitent cu analiza de puritate, separând din proba
de analiză sau din proba de laborator corpurile străine

57
 de sămânţă care reprezintă obiecte supuse normarn
(scleroţi ai diferitelor ciuperci, larve sau adulţi de
insecte), seminţe sau fragmente de seminţe infectate.
concomitent cu determinarea germinaţiei, când
condiţiile de determinare a stării sanitare sunt aceleaşi
cu cele pentru determinarea germinaţiei.

Determinarea infestării seminjelor

Infestarea seminţelor cu insecte şi acarieni se poate
prezenta sub două forme: vizibilă şi ascunsă.
Forma vizibilă, în care dăunătorii aflaţi în orice stadiu
de dezvoltare se pot descoperi cu ochiul liber, sau când
seminţele prezintă semne vizibile de atac (înţepături,
orificii, rosături etc.);
Forma ascunsă, în care dăunătorii aflaţi în orice stadiu
de dezvoltare sunt localizaţi în interiorul seminţelor,
iar prezenţa lor nu se poate stabili decât prin
secţionarea seminţelor, tratarea cu reactivi speciali sau
prin radiografie.

58
 Tabelul4.9
Determinarea purităţii fizice
Media aritmeticA a rezultatelor a Subprobe pentru Probele pentru
două probe pentru analizA intregi analizA analiză intrelti
din aceeaşi probă de laborator Diferenta maximă admisi între rezultatele
cu care s-a calculat media aritmetică
99,93...100,00 0,00. .. 0,40 0,23 0,16
99,99. . . 99,94 0,05... 0,09 0,34 0,24
99,85...99,80 0,10...0,11 0,42 0,30
99,80...99,84 0,15...0,19 0,49 0,35
99,75...99,79 0,20...0,21 0,55 0,39
99,70...90,74 0,25...0,29 0,39 0,42
99,65...99,69 0,30...0,31 0,65 0,46
99,60...99,64 0,35.. . 0,29 0,62 0,49
99,55... 99,59 0,40. ..0,44 0,74 0,52
99.50... 99,54 0,45...0,49 0,76 0,54
99,40...99,49 0,30...0,59 0,82 0,58
99,30...99,39 0,60...0,69 0,89 0,63
99,20. . .99,29 0,70...0,79 0,95 0,67
99,10... 99,19 0,80...0,89 1,00 0,71
99,00...99,09 0,90...0,99 1,06 0,75
98,75...98,99 1,00...1,24 1,15 0,81
98,50...98,74 1,25 ...1,49 1,26 0,89
98,25 ...98,49 1,50...1,74 1 ,37 0,97
98,00...98,24 1,75...1,99 1,47 1,04
97,75...97,99 2,00...2,24 1,54 1,09
97,50...97,74 2,25...2,49 1 ,63 1 ,15
97,25... 97,49 2,50...2,74 1,70 1,20
97,00...97,24 2,75...2,99 1,78 1 ,26
96,50...96,99 3,00...3,49 1 ,88 1,33
96,00...96,49 3,50...3,99 1,99 1,41
95,50...95,99 4,00... 1,49 2,12 1,50
95,00...95,49 4,50...4,99 2,22 1,57
94,00...94,99 5,00...5,99 2,38 1,68
93,00...93,99 6,00...6,99 2,56 1,81
92,00... 92,99 7,00... 7,99 2,73 1,93
91,00... 91,99 8,00...8,99 2,90 2,05
90,00... 90,99 9,00... 9,99 3,01 2,15
88,00...89,99 10,00... 11,99 3,25 2,30
86,00... 87,99 12,00...13,99 3,49 2,47
84,00...85,99 14,00... 15,90 3,70 2,62
82,00...83,99 16,00... 17,99 3,90 2,76
80,00...81,99 18,00...19,99 4,07 2,88
78,00...79,99 20,00...21,99 4,23 2,99
76,00...77,90 22,00...23,99 4,37 3,09
74,00...75,99 24,00...25,99 4,50 3,18
72,00...73,99 26,00...27,99 4,61 3,29
70,00...71,99 28,00. ..29,99 4,71 3,33
65,00...69,99 30,00...34,99 4,86 3,44
60,00...64,99 35,00...39,99 5,02 3,55
50,00...59,99 40,00...49,99 5,06 3 65

59
 Metode pentru determinarea formei vizibile de
infestare cu gărgăriţe a leguminoaselor.
1. Determinarea prezenJei gărgăriJelor adu/te vii. Pentru
examinarea probei sunt parcurse următoarele etape:
- Proba de laborator aflată ]n ambalajul sigilat se
cântăreşte cu precizie de 1 g.
- Se deschide ambalajul probei, iar conţinutul acestuia
se varsă pe o coală de hârtie albă;
- Se numără imediat gărgăriţele adulte vii prezente
printre boabe sau pe ambalaj, ieşite în mod natural sau
stimulate prin căldură cu aparate speciale. Numărul lor
se raportează la 1 kg.
- Pentru determinarea numărului de gărgăriţe adulte vii
existente în interiorul boabelor se procedează astfel:
din proba de laborator se cântăresc 100 g seminţe cu
precizie de 1 g şi pe o lamă de metal se sparge fiecare
sămânţă în parte. Se nwnără gărgăriţele adulte vii
găsite în interiorul seminţelor şi se raportează la 1 kg
de seminţe.

2. Determinarea macroscopzca a seminJelor de

leguminoase infestate cu gărgăriJe.
După omogenizarea probei de laborator se extrage proba
de analiză din care se numără fără alegere 400 seminţe. Se
întind pe o placă de sticlă şi se examinează minuţios,
separându-se:
- seminţele cu orificii circulare, regulate, cu diametru!
de 1,5-2 mm (atac de Acanthoscelides obtectus la
fasole) sau 2-3 mm (Bruchus pisorum L la mazăre),
seminţe cu 2-3 orificii (Bruchus rufimanus Boh. la
bob) din care au ieşit sau în care se mai găsesc
gărgăriţele;

60
 - seminţe cu orificii circulare acoperite de tegument, ce
apar sub forma unor pete de culoare mai închisă decât
cea a tegumentului (mazăre, fasole, bob) în care se
găsesc larve, nimfe sau gărgăriţe adulte;
- seminţe pe care se găsesc înţepături slabe, cu diametru}
de 0,1-0.3 mm (care reprezintă locul de intrare al
larvei în bob).
Se numără seminţele atacate, numărul lor se raportează la
proba de 400 seminţe iar rezultatul se exprimă în procente.

3. Determinarea formei ascunse de infestare a

leguminoaselor cu Bruchus spp. şi Acanthoscelis obtectus
Se foloseşte metoda de separare a seminţelor infestate cu
ajutorul soluţiei de clorură de sodiu.
Se prepară o soluţie saturată de clorură de sodiu (300-
350 g clorură de sodiu dizolvată într-un litru de apă
caldă, apoi răcită şi filtrată printr-un tifon curat).
Din proba de laborator se numără fără alegere 400
seminţe care se introduc într-un vas cu înălţimea de
20-30 cm, umplut în prealabil cu soluţie de clorură de
sodiu. Seminţele sănătoase cad la fundul vasului iar
cele uşoare, între care şi cele atacate de gărgăriţe, se
ridică la suprafaţă.
Cu ajutorul unei site sau linguriţe se scot seminţele
care plutesc la suprafaţa lichidului şi se secţionează
sau se sparg cu atenţie pe o placă de metal pentru a
constata dacă în interior există larve, nimfe sau adulţi.
Seminţele atacate se separă şi se numără. Rezultatul se
exprimă în procente. La rezultatul determinării formei
ascunse, se însumează şi rezultatul determinării formei
vizibile de infestare.

61
 4. Determinarea infestării cu acarieni a arpagicului
Forma vizibilă de infestare.
Proba de laborator (1 kg) se ţine la temperatura de 25-
30. C pentru a provoca mobilitatea dăunătorilor, apoi
se cerne printr-o sită.
Materialul trecut prin sită se examinează cu ajutorul
unei lupe pentru a depista prezenţa dăunătorilor. Se
examinează de asemenea fiecare bucată de arpagic sub
lupa binocular.

Forma ascunsă de infestare.

- Din proba de laborator (1 kg) se introduc în câte un
borcan de sticlă mici cantităţi de bulbi cu aspect
corespunzător şi separat, bulbi din impurităţi.
Borcanele se acoperă cu pânză umectată şi se introduc
într-un termostat la temperatură constantă de 25-30°C
timp de 1 oră. În cazul prezenţei acarienilor, aceştia se
pot observa mişcându-se pe partea interioară a pereţilor
borcanelor.

5. Determinarea formei ascunse de infestare cu nematozi

a arpagicului şi usturoiului
- Din proba de laborator omogenizată se ia o probă de
250 bulbi de arpagic sau căţei de usturoi, se numără rară
alegere 100 bucăţi, se taie discul, se secţionează bulbii
şi se aşează întreg materialul în cutii Petri.
- Se acoperă cu apă şi se menţin 3-4 ore la temperatura de
18-2o·c.
- Se examinează la lupă pentru a observa prezenţa
nematozilor în apă.
- Rezultatul analizei se raportează la 100 bucăţi (bulbi).

62
 In tabelul 4.1O se prezintă diferite metode de determinare a
stării sanitare a seminţelor de legume, incluzând agentul
patogen, condiţiile de efectuare a analizelor şi unele prescripţii
speciale.

Tabelul 4. 10
Metode pentru determinarea stării sanitare a seminţelor
Nr.
Agentul Nr. Temp. Durata Prescripţii
crt Specia
patogen s-ţe
Mediu oc (zile) speciale
LEGUMINOASE
1 Phaseo/us Colle/otrichu 200 SR 20 7
vu/garis m
(fasole) /indemuthianu
m
Stemphylium 200 SR 20 7 l:x
botrvosum
2 Pisum Aseochyta 200 SD; 20 8
sativum spp. SR;
200 CGA 20 5 NaCI 0,1 l:x
M %10
minute· 1
LEGUME
3 Apium Phoma 100 - - - 1 Îmbinarea
graveolens apilcola seminţei
(ţelină) în apă
distilată
timp de
1...2 ore
sau peste
noapte;
picnidii pe
suprafaţa
semintelor
Septoria 200 SD 20 1 I
api/cola
4 Crucifere Altemaria 400 SD 20 10 Sugativă
(varză, amestecat
conopidă, ăcu

63
Nr.
Agentul Nr. Mediu Temp. Durata Prescripţii
crt Specia
patogen s-te oc (zile) speciale
gulii,ridichi, soluţie de
etc.) 2,4D,
concentraţ
ie0,2%
400 CGA 20 6 NaCl 0,1 X
%10
minute
Alternaria 400 SD 20 10 Sugativă
umectată
cu soluţie
de2,4
D,concent
ratie 0,2%
100 CGA 20 6 NaCl I:X
0,1%, 10
minute
400 SD 20 10 Sugativă
umectată
cu soluţie
de 2,4-D
concentrat
ie 0,2%
400 CGA 20 8 NaCl X
0,1%, 10
minute
Sclerotinia Probă de laborator - Analiză
scleroliorum macroscop
ică
400 SD 10 5 5 zile,
20 2 10°C+2
zile, 20°C
400 SD 20 10 Sugativă X
umectată
cu soluţie
de 2,4-D
concentrat
ie0,2%
5 Cucumis Alternaria 200 SD;S 25 8 -

64
Nr.
Agentul Nr. Temp. Durata Prescripţii
crt Specia
patogen s-ţe
Mediu oc (zile) speciale
sativum cucumerina R
(castraveţi) Cladosporium 200 SD;S 25 8 -
cucumerinum R
Colletotrichu 200 SD;S 25 8 -
m lu,;enarium R
6 Daucus Alternaria 200 SD 10 7 -
carota dauci
(morcov) Stemphilium 200 SD 20 7 L/I
Petroselinu radicinum
m salivum Sclerotinia Probă de laborator - Analiză
(pătrunjel) sclerottorum macroscop
ică
200 SD 10 5 5 zile,
20 2 10°C +2
zile 20°C
7 Lycopersicu Alternaria 200 SD 25 10 -
m solani
esuculentum Fusarium 400 SD 25 10 -
(tomate) oxysporum f,
spp.
lycopersici
Phytophthora 200 SD 25 10 -
infestans
Semnificaţia abrevierilor:
SD - discuri (rondele) din hârtie sugativă; SR - rulouri din hârtie sugativă;
CGA- mediu de cartof- glucoză- agar; I -întuneric; L/1- ciclu alternativ 12
ore lumină 1 12 ore întuneric; X - agentul patogen nu este prevăzut în
standardul de stat sau norma tehnică de condiţii tehnice şi analiza se execută la
cerere.

65
 4.3.5. Determinarea umidităţii seminţelor
Prin umiditate se înţelege pierderea procentuală de masă
(greutate) a seminţelor în condiţiile stabilite prin standard.
Probele pentru determinarea umidităţii se vor pune în
pungi din material plastic şi nu se vor deschide decât în
momentul în care se vor analiza, pentru a evita pierderile de
umiditate. Determinarea umidităţii se efectuează la scurt timp
după ridicarea probei, după maximum 48 ore, deoarece
umiditatea se poate modifica ca rezultat al respiraţiei
seminţelor.
În vederea efectuării analizei de umiditate este necesară
următoarea aparatura: o etuvă electrică termoreglabilă; balanţă
analitică sau balanţa tehnică; fiole de cântărire din metal
inoxidabil, cu capac, cu diametru! de 50-70 mm şi înălţimea de
30-40 mm; exsicator prevăzut în interior cu o substanţă
deshidratantă eficace, de exemplu: clorura de calciu, pentoxid
de fosfor, silicagel etc.
Proba formată în vederea determinării umidităţii se
pregăteşte cu atenţie pentru a se evita modificarea umidităţii
seminţelor, efectuând următoarele operaţii:
- omogenizare- lucrarea nu se face în cutii deschise, iar
după terminarea operaţiei , ambalajul se închide la loc.
Se va evita lăsarea probei în contact prelungit cu
atmosfera înconjurătoare (ambalaj deschis);
- se elimină din probă corpurile străine mari, resturi
vegetale, frunze, bulgări de pământ etc.;
- mărunţirea seminţelor de leguminoase cu bobul mare
(fasole, mazăre) sau de dovleac şi pepene verde. Şrotul
obţinut se omogenizează amestecându-1 rapid cu o
baghetă din sticlă, apoi se introduce repede într-un
recipient ce se poate închide (borcan cu dop rodat, fiola
cu capac etc.) şi se supune determinării conform
modului de lucru.

66
 Dacă materialul de analizat, care urmează să fie mărunţit
are o umiditate prea ridicată (peste 14%) şi mărunţirea ar
implica riscul unei pierderi de umiditate, el trebuie supus unei
uscări prealabile.

Determinarea propriu-zisă a umidităţii constă în:

- cântărirea fiolelor goale;
- în fiolele goale se pun 5 g de seminţe cântărite din
materialul pregătit şi omogenizat;
se cântăresc fiolele încărcate. Toate cântăririle se
efectuează cu precizie de 0,01 g;
- fiolele încărcate cu probe se introduc descoperite,
împreună cu capacele lor, în etuva încălzită în prealabil
la temperatura indicată în tabelul 4.11.

Tabelul 4.11
Condiţiile pentru determinarea umidităţii seminţelor
corespunzătoare standardelor de lucru

Materialul supus analizei Temperatura Durata

de uscare, °C uscării
ore
Seminţe pentru însămânţare
Seminţe de plante aromatice, de
ceapă, praz, ardei, ridichi, vinete 105±2 16
Seminţe de legume - în afară de
ceapă, praz, ardei, ridichi, vinete 130±3 1

Durata de timp pentru uscare se socoteşte din momentul în

care după închiderea etuvei temperatura a revenit la valoarea
din tabel.

67
 după terminarea uscării, fiolele se acoperă cu capacele
respective, se scot din etuvă şi se introduc pentru
răcire în exicator, fără a se aşeza unele peste altele;
fiolele răcite se cântăresc din nou cu aceeaşi precizie.

Calculul şi exprimarea rezultatelor

Conţinutul de umiditate se calculează cu formula:
Umiditate = (m1-m2): m x 100 [%]
în care:
m1 = masa fiolei cu probă, înainte de uscare, în g,
m2 = masa fiolei cu probă, după uscare, în g,
m = masa probei înainte de uscare, în g.
În cazul când s-a efectuat o uscare prealabilă, umiditatea
iniţială a materialului se calculează cu formula:
Umiditate = 100 - (m4: m3) x (100-U) [%)
în care:
m3 = masa probei cântărite, înainte de a fi supusă uscării
prealabile, în g,
m4 = masa aceleiaşi probe, după uscarea prealabilă, în g.
U = umiditatea materialului după uscarea prealabilă, în
procente.
Rezultatele celor două determinări paralele se calculează
cu două zecimale, iar ca rezultat final se ia media lor dacă
diferenţa între ele nu depăşeşte 0,20 g pentru 100 g produs. In
caz contrar se fac alte două determinări paralele.
Dacă şi de această dată diferenţa este mai mare decât cea
de mai sus, se calculează media aritmetică a tuturor celor patru
determinări, cu condiţia ca diferenţa între rezultatele parţiale să
nu depăşească 0,50 g pentru produs.

68
 Rezultatul final se exprimă în procente cu o zecimală,
fracţiunile sub 0,05 se neglijează, iar cele egale cu 0,05 sau
mai mari se rotunjesc la O,1.

4.3.6. Determinarea masei a 1000 de seminţe (MMB)

Masa a 1000 seminţe se determină la seminţele destinate
însămânţărilor în special numai pentru seminţele mari (mazăre,
bob şi fasole).

Fig. 4.12. Determinarea electronică a MMB şi numărului de

seminţe dintr-un gram.

Fig. 4.13 Numărător seminţe pe 6 respeciv 24 rânduri

69
 Aparatura necesară: balanţa tehnică cu precizie de cântărire
de 0,01 g; balanţa analitică; aparat pentru numărarea seminţelor
(în lipsa acestuia numărarea se face manual).
Modul de efectuare al determinării pentru MMB
din sămânţa bună rezultată după determinarea
purităţii se numără 8 repetiţii de câte 100 de seminţe
luate la întâmplare;
se cântăreşte fiecare repetiţie cu o precizie ce depinde
de masa probei de analiză folosită la determinarea
purităţii fizice (tabelul4.12).

Tabelul 4.12.
Precizia de cântărire pentru determinarea MMB

Masa probei de analiză (2) Precizia de cântărire (2)

Pană la 1 0,0001
De la 1 până la 10 0,001
De la 10 până la 100 0,01
De la 100 până la 1000 0,1
Peste 1000 1

Pentru determinări curente, se poate folosi o metodă mai

simplă şi anume:
- se numără la întâmplare două repetiţii a câte 500
seminţe;
- repetiţiile astfel alcătuite se cântăresc la o balanţă
tehnică, în cazul în care masa seminţelor dintr-o
repetiţie depăşeşte 1 g şi respectiv la o balanţă
analitică, dacă masa repetiţiei cântăreşte sub 1 g;
La umbelifere, seminţele duble se consideră ca două
seminţe, chiar dacă una din ele nu e dezvoltată.
Masa a 1000 seminţe se exprimă în grame.

70
 4.3.7. Determinarea masei hectolitrice
Masa hectolitrică se determină nwnai pentru seminţele de
mazăre, fasole de grădină şi bob destinate însămânţării.
Prin masa hectolitrică se înţelege masa unui hectolitru de
seminţe, exprimată în kg. Principiul metodei constă în
cântărirea cantităţii de seminţe ce wnple un vas cilindric cu
volumul de 1 litru.
Rezultatul se exprimă în kg, cu o singura zecimală.

4.3.8. Determinarea germinaţiei

Prin determinarea germinaţiei se urmăreşte stabilirea
nwnărului de seminţe, exprimat în procente din sămânţa pură,
capa bile să producă germeni normali, în condiţii optime de
laborator.
Analizele de germinaţie se fac la seminţele netratate şi la
cele tratate, cu specificarea în buletinul de analiză. Seminţele
drajate se pun la germinat ca atare, nespălate şi neînmuiate în
prealabil. Pentru verificarea germinaţiei se poate efectua
determinarea pe sămânţă pură, scoasă din învelişul artificial.
Această verificare se face la cererea deţinătorului de seminţe.
Germinaţia reprezintă dezvoltarea din embrionul seminţei a
acelor structuri esenţiale, care pentru specia analizată arată
capa citatea embrionului de a se dezvolta într-o plantă normală
în condiţii favorabile de câmp.
La probele supuse examinării pe stratul de germinare se pot
întâlni: seminţe care au germenii normali sau anormali, seminţe
tari negerminate, seminţe proaspete negerminate, seminţe
proaspete viabile sau seminţe moarte.
Germenii normali sunt germenii care intră în procesul de
germinaţie şi care arată că au capacitatea de a continua
dezvoltarea în plante normale, în condiţii de sol de bună calitate
şi în condiţii favorabile de aprovizionare cu apă, temperatură şi
lumină.

71
 Analizaţi pe strat artificial, germenii normali trebuie să
prezinte următoarele structuri esenţiale:
sistem radicular bine dezvoltat;
hipocotil bine dezvoltat şi intact şi/sau un epicotil fără
vătămări;
un cotiledon pentru germenii monocotiledonatelor şi
două cotiledoane pentru germenii dicotiledonatelor.
Se consideră tot ca germeni normali şi germenii cu
următoarele defecte uşoare, cu condiţia ca dezvoltarea
celorlalte structuri esenţiale să fie viguroasă şi echilibrată:
germenii de cucurbitacee şi de leguminoase cu bobul
mare, la care rădăcina primară este vătămată, dar care
au mai multe rădăcini adventive şi/sau laterale
suficient de lungi şi viguroase, pentru a susţine
germenii în sol;
germeni cu vătămări superficiale sau putrezire la
structurile esenţiale, limitate ca zonă şi care nu
afectează ţesuturile conducătoare;
germenii de dicotiledonate cu un singur cotiledon;
germenii cu putreziri grave cauzate de ciuperci sau
bacterii, dar numai dacă este evident că sursa de
infecţie nu este sămânţa respectivă şi poate fi
determinat că toate structurile esenţiale au existat.
Pentru verificarea felului de infecţie se reface
germinaţia cu sămânţa tratată.
Germenii anormali sunt acei germeni care după aspectul
morfologic nu pot fi consideraţi că au capacitatea de a-şi
continua dezvoltarea în plante normale.
Se consideră anormali germenii care au următoarele
defecte când sunt analizaţi pe strat artificial:
germeni vătămaţi, germeni fără cotiledoane, cu
sugrumări, crăpături sau leziuni care afectează
ţesuturile conducătoare ale structurilor esenţiale,

72
 germeni fără rădăcină primară la acele specii la care
aceasta este o structură esenţială;
ge rmeni deformaţi, germeni cu structuri esenţiale slabe
sau dezvoltate neechilibrat cum ar fi plumula,
hipocotilul sau epicotilul răsucite în spirală sau oprite
di n creştere; muguraşi umflaţi şi radicule oprite din
creştere; cu plumula crăpată sau coleoptilul rară
frunzuliţă verde în interior; sau cu frunzuliţă care
ocupă mai puţin de % din lungimea coleoptilului;
germeni apoşi, sticloşi sau fără dezvoltare ulterioară
după ieşirea cotiledoanelor;
germeni putreziţi, germenii la care oricare dintre
str ucturile esenţiale este atât de putrezită încât
de zvoltarea ei ulterioară este împiedicată în afară de
cazul în care este evident că sursa de infecţie nu este
însăşi sămânţa respectivă.
SeminJele tari. Sunt seminţele de leguminoase şi malvacee
care rămân tari la sfârşitul perioadei prescrise pentru
determinarea germinaţiei din cauza impermeabilităţii
tegumentului.
SeminJe proaspete negerminate. Reprezintă seminţele care
nu au germinat, sunt sănătoase şi aparent viabile la sf'arşitul
perioadei de germinaţie, indiferent dacă s-a aplicat sau nu un
tratament corespunzător pentru scoaterea lor din repausul
germinativ.
SeminJe proaspete viabile. Sunt acele seminţe proaspete
negerminate, care s-au dovedit a fi viabile în urma analizării lor
cu tetrazoliu.
SeminJe moarte sunt seminţele care, la sfărşitul perioadei
de analiză nu sunt nici tari, nici proaspete şi nu au produs
germeni.
Pentru determinarea germinaţiei seminţelor, în funcţie de
specie, conform standardului de efectuare a analizei se

73
stabilesc: stratul (substratul) de germinaţie, temperatura,
wniditatea, cerinţa faţă de lumină şi timpul necesar pentru
genninaţie.
Tipul de substrat folosit la determinarea germinaJiei şi
modul de aşezare al seminJelor
Pentru efectuarea analizei de germinaţie în funcţie de
metoda de determinare conform standardelor sunt utilizate ca
strat de germinaţie diferite materiale precum: hârtie, nisip, sol
etc.
Hârtia sugativă sau hârtia de filtru trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii generale de calitate:
structura să fie poroasă şi să nu aibă defecte sau impurităţi care
pot influenţa condiţiile de lucru; să fie liberă de ciuperci şi
bacterii care pot influenţa creşterea germenilor în timpul
germinaţiei; să nu fie tratată de producătorul de hârtie pentru
eliminarea mucegaiului, deoarece resturile de substanţe chimice
pot să influenţeze microorganismele aflate pe seminţe; să nu
conţină substanţe toxice în cantităţi care să cauzeze vătămarea
rădăcinilor germenilor; să fie din celuloză de lemn albită
chimic, bumbac sau altă celuloză vegetală purificată, în
proporţie de 100%; să fie de culoare albă; să aibă textura
corespunzătoare, astfel încât germenii să crească pe suprafaţa
hârtiei şi nu în interiorul ei.

Fig. 4.14 Germeni anormali de mazăre

74
 Fig. 4.15

Fig. 4.16 Germeni anormali la seminţele germinate dovlecei

75
 Fig. 4.17 Germeni anormali la seminţele germinate de
tomate

a. b.
Fig. 4.18 Germeni normali de mazăre (a.); fasole (b);
tomate (c)

Hârtia sugativă sau hârtia de filtru se utilizează ca strat de

germinaţie astfel:
- seminţele se pun la germinat pe suprafaţa unuia sau mai
multor straturi de hârtie (TP) care se aşează în vase sau

76
 cutii transparente, pe aparate Jacobsen, direct pe tăviţe
de germinaţie, în dulapuri sau camere de germinaţie;
- seminţele din fiecare repetiţie se pun la germinat
separat, între două straturi de hârtie (BP) şi apoi se
aşează pe tăviţ e de germinaţie, în dulapuri sau în camere
de germinaţie sau în cutii de metal, material plastic sau
sticlă. Hârtia va fi pliată sau rulată şi pusă în poziţie
orizontală, respectiv verticală.

a.

Fig. 4.19. Probe de mazăre puse la germinat pe hârtie de

filtru (a. şi b.)

Nisipul folosit ca strat de germinaţie trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:
particulele trebuie să aibă dimensiunea cuprinsă între
0,05 mm şi 0,8 mm;
pH- ul de 6,0...7,5;
să fie sterilizat înainte de a fi folosit ca strat de
germinaţie pentru a se d istruge complet bacteri ile,
ciupercile, sporii, nematozii sau seminţele străine;

să nu conţină alte substanţe care să provoace

vătămarea germenilor în ti mpul germinaţiei.
Pe stratul de geminaţie (de nisip) în funcţie de metoda
standard recomandată seminţele distribuite uniform se acoperă

77
cu un alt strat de nisip umed de 1-2 cm, netasat (metoda pe
nisip - S) sau se lasă la suprafaţă Îară a se mai acoperi (metoda
pe nisip - TS)
După aşezarea seminţelor, nisipul se umectează cu o
cantitate de apă care depinde de caracteristicile acestuia şi de
mărimea seminţelor care se analizează. Pentru seminţele
principalelor specii trebuie determinată cantitatea optimă de
apă. Pentru leguminoase, nisipul trebuie umectat la 60% din
capacitatea sa maximă de reţinere pentru apă.
Solul ales trebuie să fie uşor şi să nu formeze crustă.
Acesta se sterilizează înainte de a fi folosit, pentru a se distruge
bacteriile, ciupercile şi seminţele străine. Germinaţia la sol se
foloseşte pentru a confirma aprecierea germenilor în cazuri de
dubiu şi pentru analiza probelor care produc germeni cu
simptome de fitotoxicitate atunci când sunt analizate pe hârtie
sau pe rustp.
Pentru umectare, se adaugă apă până când solul atinge
consistenţa la care bulgării formaţi prin strângere în palmă se
desfac uşor atunci când sunt presaţi între degete. Apa folosită la
umectarea stratului de germinaţie trebuie să nu conţină acizi,
alcalii, materii organice sau alte impurităţi necesitând a fi
analizată periodic pentru a se verifica dacă îşi menţine
însuşirile. Dacă se foloseşte apă distilată, aceasta trebuie
aerisită pentru creşterea conţinutului ei în oxigen. Apa
deionizată (5 ppm) poate da rezultate mai uniforme şi nu cere o
aerare specială.

Temperatura asigurată la germinare

Temperatura se măsoară la nivelul seminţelor puse la
germinat şi trebuie să fie cât mai uniformă în interiorul
aparatului sau în camera de germinaţie. Când analizele se fac la
lumina directă solară sau la o sursă de lumină artificială, trebuie

78
urmărit ca aceste surse să nu modifice nivelul temperaturii
prescrise.
La temperaturile indicate în tabelul 4.13, se admit oscilaţii
de maximum +1°C, în cursul fiecărei perioade de 24 de ore.
Când sunt indicate temperaturi alternante, temperatura mai
scăzut ă se menţine timp de 16 ore, iar cea ridicată timp de 8
ore. Pentru seminţele care nu se află în stare de repaus
germin ativ, schimbarea treptată a temperaturii în decurs de 3
ore es te satisfăcătoare. Pentru seminţele aflate în repaus
germin ativ, este necesar ca schimbarea temperaturii să se facă
într-un interval mai scurt (maximum o oră).

Lumina asigurată la germinare

Lu mina necesară pentru determinarea germinaţiei, notată
prin litera L în tabelul 4.13, poate fi asigurată de o sursă
natural ă sau artificială, având grijă ca suprafaţa tuturor
repetiţi ilor să fie uniform luminată.
Sunt recomandate lămpile fluorescente albe, reci, deoarece
au o emisie relativ scăzută în raze infraroşii.
Intensitatea luminii de aproximativ 750...1250 lucşi
satisface nevoile tuturor speciilor. Pentru seminţele care nu sunt
în repa us germinativ, este suficientă intensitatea luminii de 250
lucşi.
Seminţele, pentru care se prevede ca germinaţia să se facă
la lumină, se pun la germinat pe strat TP şi iluminatul se face
cel puţin 8 ore pe zi.
Când seminţele germinează la temperaturi alternante, ele se
iluminează în perioada de temperatură mai ridicată.
Observaţie! - Iluminarea în decursul analizei de
germinaţie, este de dorit chiar în cazurile când nu este prescrisă,
pentru a permite o apreciere mai sigură a structurilor esenţiale
ale germenilor şi a reduce atacul de microorganisme.

79
 Tabelul4.13
Metode de lucru pentru determinarea germinaţiei

Slimânţa Stratul Aprecierea

Tempera-
Nr. de de 2ermenilor,zile Tratamente speciale
tura Lumina
crt. analizat germi-
(specia) naţie
oc prima finali
(recomandliri)

LEGUMJNOASE ALIMENTARE
1
Fasole
BP;S 25; - 5 9 -
20-30
2 Mazăre BP;S 20 - 5 8 -
LEGUME
1 Asmătui BP;TP 20-30 - 7 21 Lumină
2 Ardei BP;TP 20-30 - 7 14 Dezinfecţia seminţei
Anghi-
3
nare
BP;S 20-30 - 7 21 -
KN03, umiditate
4 Andive TP 20-30;20 L 5 14 ridicată
TP;S; Dezinfecţia seminţei
5 Barne
BP
20-30 - 4 21 înţeparea seminţelor tari
6 Ceapă TP;S 15;20 - 6 12 3 zile prerlicire
Castraveţ BP;S; Umiditate redusă;
7
i TP
20-30;25 - 4 8
dezinfecţia seminţei.
8 Creson TP;BP 15 - 4 10 -
Cimbru Dezinfecţia seminţei
9 de BP;TP 20-30 L 7 21
grădină
1

10 Dovlecel BP;PS 25;20-30 - 4 8 Subumectare

Prerăcire 3 zile; analiza
Il Leuştean BP 20 - 6 14
in sol
10-30; 20- Prerăcire la svc,7 zile;
12 Mărar TP;BP
30
- 7 21
Lumină3 zile
13 Morcov BP;TP 20-30;20 - 7 14 Dezinfecţia seminţei
Măcriş, Prerăcire, test la !Svc
14 Ştevie de TP;TS 20-30 L 3 14
1 grădin!l
BP;TP; Prerăcire 3 zile
15 Praz
s 20;15 - 6 12
Pepene Inmuierea 6 ore; analize
16
verde
BP;S 25;20-30 - 5 14
la 30°C
Pepene La umiditate redusă
17
galben
BP;S 25;20-30 - 4 8
Lumină
18 Păstârnac BP;TP; 20-30 - 7 21
TS
BP;TP; 20-30; 10- Prespălare 2 ore şi
19 Pătrunjel
s 30 - 7 21
uscare; lumină
20 Ridichi BP;TP 20;20-30 - 4 6 Prerăcire 3 zile
21 Sparan- TP;BP 20-30; 25 - 10 21 -

80
 Slmânţa Stratul Aprerierea
Tempera-
Nr. de de Tratamente speciale
tura .Lumina eermenilor,zile
crt. analizat germi- oc prima finală
(recomandări)
(specia) naţie
ghel
Spălarea prealabilă la
Sfeclă
22 roşie BP 20 - 4 14 25°C,apoi uscare;
dezinfecţia seminţei
23 Salată BP;TP 20 - - 7 Prerăcire 7 zile
24 Spanac BP 10 - 7 21 Prerăcire 3 zile 1O"C
Spanac Spălarea în apă la 28"C;
20-30; 10-
25 de Noua TS
30 - 5 35 îndepărtarea pulpei şi
Zeelandă analiza la 15°C
26 Tarhon BP 20 - 4 10 -
27 BP;TP 20-30 - 5 14 -
28 Ţelină TP 20-30 L 10 21 Prer!lcire
Vard, Prerăcire; KN03;
29 conopidă TP 20;20-30 - 5 10 Lumin!l3 zile
' gulii
Dezinfecţia seminţei,
30 Vinete BP;TP 20-30;25 - 7 14 evitarea excesului de
umiditate
Semnificaţia abrevierilor:
S =nisip; BP = între două straturi de hârtie; TP = pe hârtie; L =lumină.

Durata analizei de germinaJie

Indiferent de stratul de germinaţie utilizat, după un timp
specific plantei analizate se începe numărarea seminţelor
germinate care se înregistrează separat pe repetiţii şi apoi se
înlătură.
Durata analizei de germinaţie este indicată în tabelul 4.13,
cu menţiunea că perioada de prerăcire necesară pentru
întreruperea repaosului germinativ nu se include în această
durată.
Dacă la sfârşitul perioadei prescrise pentru analiză se
găsesc unele seminţe care abia încep să germineze, analiza se
poate prelungi cu pârtă la 7 zile, în funcţie de specie
O analiză poate fi determinată şi înainte de timpul stabilit,
dacă analizatorul este convins că a obţinut germinaţia maximă a
probei.

81
 Timpul pentru prima numărare este aproximativ, dar
trebuie să fie suficient pentru a permite o apreciere corectă a
germenilor. În caz contrar, prima apreciere poate fi omisă şi se
fac aprecieri intermediare, când analizatorul decide numărarea
şi îndepărtarea de pe strat a germenilor care au atins un stadiu
de dezvoltare ce permite o apreciere corectă a lor. Numărul
aprecierilor intermediare trebuie să fie minim pentru a reduce
riscul de vătămare a germenilor care nu sunt suficient de
dezvoltaţi.
Germenii pot fi număraţi şi îndepărtaţi la intervale mai
dese, în timpul perioadei stabilite pentru analiză, dacă proba
conţine seminţe infectate de ciuperci sau bacterii. Seminţele
care sunt evident moarte sau putrezite şi din această cauză pot
să fie o sursă de contarninare pentru germenii sănătoşi, trebuie
îndepărtate la fiecare numărare şi numărul lor înregistrat.

Determinarea germinaţiei în cazul seminjelor drajate

Analiza se face cu 400 de seminţe în patru repetiţii de câte
100 de seminţe.
Condiţiile de lucru sunt cele prezentate în tabelul 4.13
pentru specia respectivă.
În unele cazuri, este necesară prelungirea duratei
determinării. Totuşi o germinaţie lentă poate fi un indiciu că
metoda de germinaţie nu este cea optimă şi de aceea este utilă o
determinare folosită ca martor, cu seminţe scoase din învelişul
artificial.
Dacă cotiledoanele plantelor nu sunt eliberate de materialul
de drajare, acesta se îndepărtează cu precauţie prin mărunţire.

Tratamente specialeaplicate seminJelor

La sfârşitul perioadei de germinaţie specifice fiecărei
plante, poate rămâne un anumit procent de seminţe proaspete
negerminate.

82
 În acest caz, se poate obţine o germinaţie completă fie prin
repetarea analizei după o perioadă de păstrare uscată, fie
aplicând un tratament special care trebuie menţionat în
buletinul de analiză.
Pentru determinarea germinaţiei seminţelor în stare de
repaus germinativ se pot folosi următoarele metode: prerăcire;
germinaţia la temperaturi scăzute; preuscare; opanrea
seminţelor; trata rea cu azotat de potasiu (KN02); prespălare;
tratamente mecanice (frecarea sau zgârierea tegumentului);
tratarea cu acid giberelinic (GA) (C 19H2206); tratarea cu Ethrel
(acid 2- cloretil fosfonic).

DezinfecJia seminJe/or
Seminţele pentru care dezinfecţia nu s-a efectuat la
condiţionare, pot fi dezinfectate chimic în laborator, dacă
analizatorul consideră că acest tratament determină o creştere
a germinaţiei.
In buletinul de analiză se menţionează tratamentul aplicat
seminţei înainte de determinarea germinaţiei, tratament care
trebuie să se aplice seminţei de către cultivator, înainte de
semănat. Numai cu această condiţie rezultatele determinării
germinaţiei în acest mod este valabil.
Dezinfecţia seminţei în laborator se face cu substanţele
chimice aprobate de organul central coordonator. In cazul în
care substanţa respectivă este prea toxică pentru organismul
uman, dezinfecţia în laborator se face cu o substanţă mai puţin
toxică înlocuitoare, recomandată de către specialişti.
Dezinfecţia seminţei în laborator poate fi omisă, în cazul în
care se constată că germinaţia seminţelor respective nu este
afectată de un atac de boli care se combat prin tratarea chimică
a seminţei.

83
 Calculul şi exprimarea rezultatelor pentru germinaţie w
Se calculează media aritmetică a valorilor obţinute la
repetiţii rotunjindu-se la cel mai apropiat număr întreg.
Fracţiunile de 0,5 şi mai mari se consideră un număr întreg
pentru media astfel calculată.
În cazul în care diferenţele dintre cele trei sau patru
repetiţii nu se încadrează în diferenţa maximă admisă (tabelul
4.14), determinarea germinaţiei se repetă.
Când se lucrează cu repetiţii mai mici de 100 de seminţe.
Rezultatele se exprimă în procente (din număr).
Determinarea germinaţiei trebuie repetată prin aceeaşi
metodă sau printr-o altă metodă în următoarele cazuri:
a) când este evident că rezultatul nu prezintă siguranţă din
cauza condiţiilor necorespunzătoare de lucru, erorilor în
aprecierea germenilor sau nesiguranţei în numărarea şi
înscrierea germenilor;
b) când este evident că rezultatul nu poate fi sigur, datorită
repausului germinativ, fitotoxicităţii sau răspândirii
ciupercilor şi bacteriilor;
c) când facultatea germinativă determinată este cu până la
3% sub limita minimă prevăzută în standardul sau
norma tehnică de ramură de condiţii tehnice de calitate.

84
 Tabelul4.14
Diferenţele admise între rezultatele parţiale ale
determinării germinaţiei
Diferenţa maximă admisă în rezultatele parţiale
Valoarea medie a
(exprimată prin numărul de seminţe raportat la 100
facultăţii germinative,
seminte analizate)
%
4 repetiţii 3 repetitii
99 2 5 4
98 3 6 5
97 4 7 6
96 5 8 7
95 6 9 8
3...94 7...8 10 9
91...92 9...10 11 10
89...90 11...12 12 11
87...88 13...14 13 12
84...86 15...17 14 13
81...83 18...20 15 14
78...80 21...23 16 15
77 24 17 15
73...76 25...28 17 16
71...72 29...30 18 16
67...70 31 ...34 18 17
64...66 35...37 19 17
56...63 38...45 19 18
51...55 46...50 20 19

Ca rezultat final se ia media aritmetică a celor două

determinări, dacă diferenţa dintre ele se încadrează în tabelul
4.15.
Când diferenţa între cele două determinări este mai mare
decât diferenţa maximă admisă, rezultatul cel mai bun va
constitui rezultatul final.

85
 Tabelul4.15
Diferenţa admisă între două determinări de germinaţie

Diferenţa maximă admisă intre cele

Valoarea medie a facultăţii
două determioări (exprimată prin
germinative obţinută la
numărul de seminţe raportat la 100
două determinării %
seminţe analizate)
98...99 2-3 2
95...97 4...6 3
91...94 7...10 4
85...90 11...16 5
77...84 17...24 6
60...76 25...41 7
51...59 42...50 8

In cazul când la determinare există seminţe tari, germinaţia

totală este suma dintre facultatea germinativă şi o anumită
proporţie de seminţe tari conform tabelului 4.16

Tabelul4.16
Date de calcul al germinaţiei totale la speciile cu seminţe
tari
Speciile
Pisum arvense, Pltaseolus
Vicia spp vulgaris
Proporţia de seminţe tari care se
adaugă la facultatea germinativă 50% 100%
pentru aflarea genninaţiei totale

Menţiuni în buletinul de analiză

În buletinul de analiză se înscriu:
- facultatea germinativă,
- procentul de seminţe tari,
- procentul de seminţe proaspete viabile,
- germinaţia totală,
- metoda de analiză utilizată,
- STAS folosit pentru determinări.

86
 Tabelul 4.17
Condiţiile minime de calitate ale seminţelor
ORDIN nr. 433 din 23 mai 2007
Puritatea Conţinutul Germinapa
fiZicii maxim în minimii
Denumirea ştiinţificli a speciei minimli seminţe din alte (% glomerule
(%în specii de plante sau seminţe
greutate) (%în greutate) pure)
Alliumcepa 97 0,5 70
Allium jistulosum 97 0,5 65
Allium porrum 97 0,5 65
Allium sativum 97 0,5 65
Allium schoenoprasum 97 0,5 65
!Amhriscus cerefolium 96 l 70
Apium graveolens 97 l 70
Asparagus officinalis 96 0,5 70
Bela vulgaris (sfecla Cheltehnam) 97 0,5 50 glomerule)
Beta vulgaris (alte subspecii) 97 0,5 70 (glomerule)
Brassica oleracea (conopidă) 97 1 70
Brassica rapa (varză chinezească) 97 1 75
Brassica rapa (nap) 97 1 80
Capsicum annuum 97 0,5 65
Cichorium intybus 95 1,5 65
Cichorium endivia 95 1 65
Citrullus lanatus 98 0,1 75
Cucumis melo 98 0,1 75
Cucumis sativus 98 0,1 80
Cucurbita maxima 98 0,1 80
Cucurbita pepo 98 0,1 75
Daucus caro/a 95 l 65
Lactuca sativa 95 0,5 75
Lycopersicon esculentum 97 0,5 75
Petrose/inum crispum 97 1 65
Phaseolus coccineus 98 0,1 80
Phaseolus vulgaris 98 0,1 75
Pisum sativum 98 0,1 80
Raphanus sativus 97 1 70
Solanum melongena 96 0,5 65
Spinacia oleracea 97 1 75
Viciafabo 98 0,1 80

87
 Tabelul4.18
Norme interne privind umiditatea recomandată pentru seminţele
de legume
S)pecn cuprmse •to n·rect· tvaCOOST
JIU 1 U.l 2002/55/CE
Nr. Specia Umiditatea maximă(%)
crt. In ambalaje nonnale In ambalaje ennetice
1. Allium cepa 12 6
2. Allium fistulosum 12 6
3. Allium porum 12 6
4. Allium sativum 12 6
5. Allium schoenoprasum 12 6
6. Anthriscus cerefolium 12 8
7. Apium graveolens 12 7
8. Asparagus officinalis 12 7
9. Beta vulgaris 13 9
10. Brassica oleracea 10 6
11. Brassica rapa 10 6
12. Capsicum annuum 11 5
13. Cichorium intvbus 12 6
14. Cichorium endivia 12 6
15. Citrullus lanatus 10 7
16. Cucumis melo 10 7
17. Cucumis sativus 10 7
18. Cucurbita maxima 10 7
19. Cucurbita pepo 10 7
20. Cvnara cardunculus 12 8
21. Daucus carata Il 7
22. Foeniculum vulgare 12 7
23. Lactuca sativa 9 6
24. Lvcopersicon esculentum 11 8
25. Petroselinum crispum 12 7
26. Phaseolus coccineus 14 Il
27. Phaseolus vulgaris 14 Il
28. Pisum sativum 14 11
29. Raphanus sativus 12 7
30. Rheum rhabarbarum 12 7
31. Scorzonera hispanica 12 8
32. Solanum melongena Il 8
33. Spinacia oleracea 13 9
34. Valerianella locusta 12 7
35. Vicia faba 14 Il
36. Zea mays 14 10
Nonnele dm tabel sunt aphcabde ş• semmţet Standard."
Publicat in Monitorul Oficial cu numl!ru1 369 din data de 30 mai 2007

88
 4.4. DOCUMENTELE ELIBERATE ÎN URMA
ANALIZELOR SI CERTIFICĂRI!SEMINT'ELOR
.
4.4.1. Eliberarea, conţinutul şi valabilitatea buletinelor
de analiză

Documentele oficiale (Buletinele de analiză oficiale) sunt

documentele eliberate pentru seminţele si> materialul săditor
certificate sau controlate oficial de ITCSMS si LCCSMS sau
sub supravegherea acestora.
Buletinul de analiză reflectă calitatea seminţelor la data
luării probelor din lotul respectiv.
Pentru seminţele din ambalajele sigilate sau cusute şi
etichetate, buletinul de analiză indică calitatea seminţelor din
lot iar pentru seminţele din ambalaje nesigilate sau depozitate
în vrac, arată calitatea seminţelor din probă.
Conţinutul buletinului de analiză este stabilit prin cadru
legislativ. Eliberarea acestora se face după efectuarea
determinărilor cerute.
Termenul de eliberare al buletinului de analiză este stabilit
conform standardelor de stat privind determinarea germinaţiei
şi nu poate depăşi cu mai mult de 5 zile durata prevăzută.
Documentele eliberate de Laboratoarele pentru controlul
seminţelor şi materialului săditor pot fi:

1. Documente oficiale
A. - "Certificatul oficial de calitate a seminţei" - este
documentul oficial tipizat pentru seminţele certificate oficial,
destinat circulaţiei si comercializării acestora in România.
Acest document este tipizat de INCS. El se imprima cu înscris
negru pe hârtie roz si cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
identitatea si autenticitatea seminţei; puritatea varietală
determinate în câmp; condiţiile tehnice de calitate a seminţelor

89
specifice determinate, precizate în normele pe specii sau grupe
de specii; seria şi numerele etichetelor (vignetelor) oficiale
atribuite.
Certificatul oficial de calitate a seminţei se eliberează în
cazul tn care sămânţa îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în
prezentele reguli si7 norme, de către:
Valabilitatea buletinelor de analiză oficiale este de 6 luni de
la eliberare. După expirarea valabilităţii buletinului de analiză,
se vor preleva analize parţiale, acestea vizând numai
caracteristicile susceptibile de modificare (germinaţie,
umiditate).
B. -,,Buletinul de analiză oficială" este documentul oficial
tipizat cu textul imprimat în negru pe hârtie galbenă, care se
eliberează în următoarele cazuri:
a) ca "Buletin de analiză oficială" eliberat de autoritatea
oficială, ITCSMS şi LCCSMS sau de un laborator acreditat,
atunci când condiţiile tehnice de calitate a seminţelor nu
corespund reglementărilor şi deci nu poate fi certificată
oficial sau sub supraveghere oficială, cu menţiunea
"Interzisă comercializarea pentru însămânţare"; ca "Buletin
b) de analiză oficială", eliberat de autoritatea
oficială, ITCSMS si 1
LCCSMS, sau de un laborator
acreditat, pentru necesarul propriu Tn vrac, când condiţiile
tehnice de calitate a seminţelor corespund prezentelor
norme. Buletinul va purta menţiunea "Necesar propriu" şi
"Interzisă comercializarea";
c) ca "Buletin de analiză oficială parţială", eliberat de
autoritatea oficială sau de un laborator acreditat, după caz,
în cazul reanalizării seminţei pentru toate sau unele dintre
condiţiile tehnice de calitate a seminţelor. Dacă acestea
corespund normelor, buletinul va purta menţiunea
"Sămânţa admisă la însămânţare" si este valabil numai
împreună cu Certificatul oficial de c itate a seminţei emis

90
 anterior, sau cu documentul corespunzător, dacă sămânţa
provine din import. Daca nu corespund normelor se
eliberează "Buletin de analiza oficial:ă" cu menţiunea
"Interzisa comercializarea pentru însămânţare". In ambele
cazuri, se va menţiona suplimentar la denumirea
buletinului "analiza parţială".

Formular-model"Buletin de analiză oficială"

ROMÂNIA
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor (lNCS)
Bd. Carol I, Nr. 24, Sector 3 - Bucureşti
BULETIN DE ANALIZĂ OFICIALĂ
pperator economic (nume, od autorizaţie Data Eşantionor
dresi) egistration number eşantionirii :>ampler
Name of applicant (name, address) oficiale
Date of official
sampling
Specia Soiul 1'-ategoria Numărul de referinţă al
pecies specifică dacă unul este probatiApproved lotului
modificat genetic şi ategory )?.eference lot number
codul de identificare)
Variety
reu tate Număr ambalaje şi tip !Loc depozitare fl>ata sigilllrii
ot No and type of packages torage place pate of lot sealing

eight
ticbete oficiale, seria şi nu mirul, rrratamente efectuate !Data recepţie umăr
pul reated with: eşantion naliza
pfficiallabels, series, number, type !Date of sample VUJalysis
eceiving
inumber

2. Documente neoficiale
- buletine de analiză informative - arată calitatea seminţelor
din probă sau lot,după caz, la data analizării, nu conţine decizii
sau concluzii asupra rezultatelor analizate, au o valabilitate
limitată, până la ambalarea oficială a lotului de seminţe.
Documentul se imprima în negru pe hârtie albă i cuprinde
numa1 rezultatele determinărilor solicitate, precum si 1

91
menţiunile "informativ" si "acest buletin este informativ si nu
este valabil pentru comercializare". - buletinele de analiză
galbene - sunt eliberate în cazul în care cel puţin un indicator
de calitate nu s-a încadrat standardului ori s-au solicitat analize
parţiale privind strict anumiţi indici de calitate.
Dacă starea unui lot devine necorespunzătoare,
Inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor poate anula
un buletin de analiză şi va dispune efectuarea unei noi analize.
În cazul redeschiderii ambalajelor cu seminţe certificate
oficial, cu scopul tratării înainte de vânzare, acestea se
recertifică, iar pe eticheta furnizorului se va menţiona data
reambalării (resondării), substanţa de tratare, substanţa activă şi
recomandarea privind intervalul de timp în care germinaţia
determinată rămâne valabilă, respectiv dacă se indică perioada
până la semănat.
În cazul seminţelor care au depăşit perioada maximă de
păstrare, corespunzător speciei, la care se costată o scădere a
germinaţiei sub limitele legale admise, se eliberează buletine de
analiză care să dovedească casarea sau declasarea seminţelor
din lot. Valabilitatea buletinelor de analiză pentru seminţele
găsite eventual corespunzătoare la analiza în vederea casării, se
limitează la maximum 3 luni, în funcţie de starea lotului.

4.4.2. CERTIFICAREA FINALĂ A SEMINŢELOR ŞI

MATERIALULli SĂDITOR LEGUMICOL

Certificarea finală a seminţelor şi materialului săditor se

face de către ITCSMS sau LCCSMS, la cererea producătorului
sau prelucrătorului, pe baza "Declaraţiei de certificare a
loturilor de sămânţa" numai la sămânţa şi materialul săditor
verificat din punct de vedere biologic în câmp, condiţionat,
ambalat, închis şi lotizat.

92

- !
 Certificarea seminţelor se aprobă dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii: prelucrătorul este înregistrat; lotul este
identificabil si omogen; poseda acordul sau contractul cu
menţinătorul de soi; cultura din care provine a fost aprobată1n
câmp, cu excepţia seminţei Comerciale; rezultatele din
precontrol au fost corespunzătoare; a achitat tariful de plată
corespunzător analizelor în vederea certificării; are anexat
contractul sau convenţia pentru prestare de servicii în cazul in
care proprietarul seminţei nu deţine instalaţii de condiţionare 1si
ambalare.
Autoritatea de certificare va elibera două tipuri de
documente oficiale: Certificatul oficial de calitate al seminţei şi
Eticheta oficială.
1. Certificat oficial de calitate a seminţei, care se
întocmeşte în două exemplare. În cazul certificării la cerere a
necesarului propriu al agricultorilor-multiplicatori se admite, cu
respectarea celorlalte prevederi, sondarea oficială a unor loturi
distincte, în vrac şi eliberarea Certificatului de valoare
biologică şi culturală cu menţiunea "pentru necesarul propriu".

2. Eticheta oficială
Etichetele oficiale sunt eliberate şi utilizate numai de
solicitanţii certificării. Aceştia sunt obligaţi să ţină evidenţele
privind numărul, tipul, seria şi numărul de ordine al etichetelor
primite, folosite, deteriorate, pierdute sau dispărute.
Aplicarea etichetelor, vignetelor oficiale şi a plombelor se
face sub supravegherea reprezentanţilor ITCSMS sau
LCCSMS, de către agenţii economici prelucrători, după
obţinerea rezultatelor analizelor oficiale sau la cerere, pe
propria răspundere a prelucrătorului, pe baza analizelor
informative, cu riscul ca analizele oficiale să indice
necertificarea sau declasarea, cazuri în care se · impune
retragerea etichetelor şi eventual înlocuirea lor.

93
 Din laturile condiţionate şi ambalate se vor lua probe pentru
analiza valorii culturale a seminţelor numai de către personalul
autorizat. Dacă seminţele întrunesc condiţiile de calitate
conform standardelor, se vor elibera certificatele, etichetele sau
vignetele care atestă autenticitatea şi calitatea seminţelor. Dacă
nu se îndeplinesc condiţiile de calitate conform standardului, se
va schimba destinaţia seminţelor, la consumul alimentar,
furajer, prelucrare industrială sau distrugere, după caz, operaţie
supravegheată de reprezentantul autorităţii de certificare.
In cazuri deosebite, (pentru cel mult unul din indicii de
valoare culturală), la solicitarea agenţilor economici autorizaţi
şi cu acordul menţinătorului, se pot da aprobări (derogări)
pentru comercializarea seminţelor. Derogarea se acorda de
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Pe
eticheta oficială şi a furnizorului se va specifica "Sămânţă cu
derogare", indicele pentru care s-a acordat derogarea si
valoarea efectivă a acestuia, prin imprimare sau prin aplicare'a
unei vignete oficiale si a furnizorului.
Prelucrătorul po'ate cere recertificarea unui lot după
recondiţionare pe o nouă "Declaraţie de certificare a loturilor de
seminţe". Etichetele iniţiale vor fi retrase de autoritate şi lotul
va purta acelaşi număr de referinţă sau se va reeticheta cu unul
nou, după caz.

Declasarea seminţelor
Sămânţa poate fi declasată la o categorie (generaţie)
inferioară, după cum urmează:
a) Prebaza în:
Baza; Certificata; Certificata prima sau a doua generaţie;
b) Baza în: Certificata;
Certificata prima generatie-C1 sau a doua generatie-C2;
c) Certificata prima generatie-CI in:
Certificata a doua generatie-C2.

94
 Declasarea de la sămânţa Amelioratorului în categoria
Prebaza se poate face de către menţinător numai pentru propria
reîrunulţire.
Declasarea de la Prebaza in Baza, Certificata, Certificata
prima generatie-C1 sau a doua-C2 se poate face la cerere,
numai la menÎinător sau cu acceptul acestuia şi numai dacă s-a
efectuat precontrolul sau postcontrolul categoriei supusa
declasării şi rezultatele obţinute permit aceasta declasare.
Dacă declasarea se face după recondiţionarea unui lot sau
după resondare fără condiţionare a unor fracţiuni de lot sau
după reambalare, operaţiunile se execută sub supravegherea
unui reprezentant al autorităţii, care retrage etichetele iniţiale
sau va aplica vignete corespunzătoare, iar închiderea
ambalajelor si etichetarea se fac conform procedurii din
•
prezentele norme.

95
 CAPITOLUL V

5.1. AMBALAREA ŞI MARCAREA

5.1.1. Ambalarea seminţelor

Seminţele destinate însămânţărilor sau păstrării, se livrează
beneficiarilor numai ambalate.
Prin normativul de ambalare a produselor destinate
consumului intern, tipul şi capacitatea ambalajelor sunt stabilite
de către organul coordonator în funcţie de caracteristicile
seminţelor.
Ambalajele se pot confecţiona din materiale (textile sau
plastice, hârtie, carton, lemn sau metal), care să nu afecteze
calitatea seminţelor şi să fie suficient de rezistente pentru a nu
se deteriora în cursul manipulării, depozitării şi transportului.
Pentru seminţele dintr-un lot se utilizează un singur tip de
ambalaj.
Masa seminţelor din fiecare tip de ambalaj care formează
un lot trebuie să fie aceeaşi.
Seminţele din categoriile biologice Prebază şi Bază din
toate· speciile, seminţele de legume cu bob mic, seminţele
decuscutate, liniile consangvinizate şi formele parentale la
speciile destinate producerii de sămânţă hibridă se ambalează
numai în ambalaje noi.
Seminţele cu bobul mare, mazăre, fasole de grădină, bob,
pot fi ambalate şi în ambalaje ce au mai fost folosite, cu
condiţia ca acestea să nu prezinte rupturi, să fi fost în prealabil
curăţate şi dacă este cazul dezinfectate.
Capacitatea şi felul ambalajelor diferă cu destinaţia
seminţelor şi dimensiunile lor.
Ambalajele mari pot fi saci sau containere de peste 10, 20
sau 40 kg, etichetate şi sigilate. In vederea transportului,

96
păstrării, sau valorificării "en gros", sacii conţin cantităţi neto
de seminţe diferite, conform standardelor:
15 kg - tomate, lobodă, păstârnac, sfeclă roşie,
leuştean);
20 kg - anghinare, cicoare, cimbru, mărar;
25 kg- ardei, salată, dovlecei, dovleac, pepeni verzi;
30 kg - castraveţi, pepeni galbeni, ceapă, praz,
vinete, ţelină, pătrunjel, spanac;
35 kg- conopidă, gulii, varză, ridichi, bame;
40 kg - mazăre, fasole.
In vederea valorificării "cu amănuntul" seminţele se
ambalează în cantităţi mai mici în plicuri, cutii de carton şi
pungi, sigilate şi etichetate, cu o capacitate începând de la 2-5 g
până la 1-2 kg. Conform standardelor, capacitatea maximă a
ambalajelor mici este de 1O kg.

5.1.2. Marcarea ambalajelor

Ambalajele se marchează fie prin imprimare directă pe

ambalaj, fie prin câte o etichetă formată din două jumătăţi
identice, din care o jumătate se introduce în ambalaj, iar
cealaltă jumătate se ataşează la exteriorul acestuia.
Etichetele trebuie să fie confecţionate din materiale
rezistente la intemperii, transport şi depozitare şi imprimate cu
caractere vizibile.
Modelele de etichete pentru marcarea ambalajelor se
stabilesc de către organele centrale ale unităţilor de producţie şi
de valorificare şi se avizează de către Inspecţia de stat pentru
calitatea seminţelor şi materialul săditor.
Pe etichete pentru sămânţa de Bază şi Cerificată se vor
înscrie cel puţin următoarele menţiuni:
denumirea unităţii care pune în circulaţie sămânţa,
specia şi soiul,

97
 categoria biologică (sau menţiunea că este sămânţă
identificată),
unitatea producătoare (la seminţele destinate
reînmulţirilor),
numărul lotului şi anul recoltei,
masa netă sau brută,
tratat sau netratat.
"Reguli şi norme CE"; sau, pană la aderării, " Reguli şi
norme RO"
2. Autoritatea de certificare : INCS - ITCSMS sau LCCSMS si
Romania sau RO.
3. Luna şi anul sigilării, exprimate prin menţiunea: "sigilat....
(luna si anul), sau
luna si anul ultimei esantionări oficiale în vederea certificării,
exprimate prin menţiunea: "esantionat ... (luna şi anul).
' T

4. Numărul de referintă al lotului.

5. Specia, menţion tă cel putin cu caractere latine, cu
denumirea botanică, care poate fi data sub forma prescurtată si
fără numele autorilor, sau numele comun, sau ambele.
6. Soiul, indicat cel putin cu caractere latine.
7. Categoria. '
8. Tara de producere.
9. Greutatea netă sau brută declarată, sau numărul de seminte i
declarate.
1O. In cazul in care se indică greutatea şi utilizarea pesticidelor
granulate, a substantelor de drajare sau a altor aditivi solizi, se
indică i tipul aditivului precum şi raportul aproximativ dintre
greutatea semintelor pure si greutatea totală.
11. In cazul' varietătilor care sunt hibrizi sau linii
1

consangvinizate :
- pentru sămânţa Baza, pentru care hibridul sau linia
consangvinizată din care provine sămânţa au fost oficial admise
în conformitate cu Directiva 2002/55/EC: numele acestui

98
component sub care a fost oficial admis, cu sau fara referire la
varietatea fmală., însoţit de cuvântul "component" tn cazul
hibrizilor sau a liniilor 'consangvinizate care sunt destinate a fi
utilizate numai ·in calitate de component pentru varietatea
finală,
- pentru sământa Baza "In celelalte cazuri : numele
componentului insotit de varietatea fmală căreia îi aparţine
sămânţa Baza , care poate fi menţionat sub forma de cod, cu
sau fără referire la funcţia acestuia (mascul sau femel), indicat
prin cuvântul "component ",
- pentru sământa Certificata : numele varietătii căreia ii
apartine samânta, i sotit de cuvântul "hibrid". .
12. in cazul când cel puţin germinaţia a fost reanalizată , se
menţionează cuvintele "reanalizat...(luna i anul)" .
II. Dimensiuni minime
110 x 67mm

Etichetele de la exteriorul ambalajelor trebuie să aibă

dimensiunile minime de 110/67 mm.
În funcţie de categoria biologică a seminţelor, etichetele
vor avea următoarele culori:
violet pentru sămânţa amelioratorului;
albă cu diagonala violet pentru sămânţa superelită,
baza superelitei şi linii consangvinizate;
albă pentru sămânţa elită şi hibrizi simpli forme
parentale;
albastră pentru sămânţa din înmulţirea 1 şi hibridă;
roşie pentru înmulţirea IIşi următoarele;
brună pentru sămânţa comercială;
gri pentru seminţele care nu sunt certificate final;
verde pentru sămânţa identificată şi în amestec.

99
 Ambalajele care conţin forme parentale ale hibrizilor se
vor marca prin:
forma paternă, cu o diagonală galbenă,
forma maternă, cu o diagonală roşie,
forme care se pot folosi atât ca mamă cât şi ca tată, cu
două diagonale încrucişate, una galbenă şi alta roşie.
Marcarea pentru formele parentale ale hibrizilor poate fi
înlocuită prin utilizare de saci de culoare diferită.
Pentru formele parentale destinate însămânţării loturilor de
hibridare se va înscrie în mod obligatoriu menţiunea mamă
androsterilă, respectiv tată restaurator de fertilitate sau tată
nerestaurator de fertilitate, genitor de amestec, după caz.
În cazul seminţelor tratate se va marca pe ambalaje sau pe
etichete denumirea produsului cu care s-a făcut tratarea şi
semnul pentru produse toxice, conform STAS 5055-66.
Ambalajele de desfacere cu amănuntul se marchează cu cel
puţin următoarele menţiuni:
denumirea unităţii care pune în circulaţie sămânţa,
specia, soiul, numărul lotului şi anul recoltei,
numărul standardului de condiţii tehnice de calitate,
masa netă şi preţul de vânzare.

5.2. TRANSPORTUL, DEPOZITAREA ŞI PASTRAREA

SEMINTELOR

5.2.1. Transportul seminţelor

În timpul manipulării şi transportului, trebuie luate măsuri
care să împiedice deprecierea seminţelor sau ambalajelor,
precum şi amestecul cu alte specii, soiuri, categorii biologice
sau loturi.

100
 Documentele care însoţesc fiecare transport de seminţe
trebuie să fie incluse în mod obligatoriu actul de garantare a
autenticităţii sau certificatul de calitate.
Seminţele provenite din import vor circula până la
destinaţie în ambalajele originale şi însoţite de documentele de
analiză emise de ţara exportatoare.
Livrarea la intern se face, fie în ambalaje originale, fie în
alte ambalaje, cu certificat de calitate completat cu datele din
buletinul primit odată cu sămânţa sau din buletinul intern.

5.2.2. Depozitarea şi păstrarea seminţelor de legume

Depozitarea temporară a seminţelor se referă la recolta
brută de seminţe şi material săditor înainte de condiţionare.
Indiferent dacă se face la producător sau la prelucrător,
depozitarea temporară trebuie făcută strict pe specii, soiuri,
categorii biologice, partide.
Depozitarea seminţelor se face în magazii sau depozite
uscate, curate, bine aerisite, dezinfectate şi deratizate în
prealabil şi în care se pot asigura condiţiile de mediu specifice
spec1e1.
Partidele de seminţe se marchează pentru identificare, cu
etichete pe care se menţionează:
- furnizorii şi numărul de identitate al recoltei;
- specia şi soiul;
- categoria biologică;
- cantitatea;
- anul recoltei.
Depozitarea de lungă durată, se face în vederea păstrării
seminţelor, după condiţionarea acestora.
Depozitarea şi păstrarea se pot face doar din momentul
când seminţele au umiditatea corespunzătoare speciei, conform
standardelor.

101
 Seminţele se pot depozita în vrac, în containere, sau
ambalaje.
Pentru a nu se afecta calitatea seminţelor, mărimea
vracului, a stivelor de saci sau altor tipuri de ambalaje, ca şi
modul de stivuire se stabilesc în funcţie de specie, starea
saminţelor şi timpul de depozitare (de exemplu, sămânţa în vrac
din siloz, nu poate fi depozitată mai mult de o lună).
Spaţiile de depozitare trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii esenţiale:
să aibă capacitate corespunzător dimensionată;
să fie dotate cu instalaţii speciale pentru crearea şi
menţinerea la parametrii constanţi a condiţiilor
optime de păstrare a seminţelor;
să dispună de boxe sau încăperi în care să se poată
regla diferit condiţiile de mediu, în funcţie de
specificul biologic al seminţelor puse la păstrat;
să fie cât mai bine izolate termic, pentru a se evita
influenţa factorilor din mediul exterior;
să aibă pereţii, podeaua, plafonul, stelajele, netede
pentru a permite o bună curăţire şi dezinfecţie.

Condiţiile de mediu care influenţează păstrarea seminţelor

sunt:
Temperatura. Se consideră optim intervalul în care
procesele metabolice sunt reduse la minim, dar fără a înceta şi
cu posibilitatea de a fi reluate ( - 40°C ... + 50°C);
Umiditatea. Cu cât seminţele au un conţinut mai mic de
apă (:fară a se depăşi limita inferioară când procesele metabolice
încetează), cu atât se pot păstra timp mai îndelungat.
Lumina. Nu este necesară, seminţele se păstrează mai bine
la întuneric;

102
 Aerul. Este absulut necesară ventilaţia spaţiului de
depozitare, pentru a asigura oxigenul necesar respiraţiei
seminţelor şi eliminarea gazelor nocive (dioxidul de carbon).
În condiţii de păstrare obişnuită, seminţele de legume se
păstrează bine la temperatura de 12-16°C şi miditatea
atmosferică de 55-57 % şi în condiţiile asigurării unei aerisiri
corespunzătoare.
În aceste condiţii, durata în timp în care seminţele de
legume îşi menţin viabilitatea variază astfel:
mazăre,păstâmac................................... l-2 ani
morcov,pătrunjel, ceapă.........................2-3 ani
ceapa de apă, praz .....................................3 ani
ardei ......................................................3-4 ani
conopidă ...................................................4 ani
varza, vinete ..........................................4-5 ani
castraveţi, pepeni, dovlecel .......................6 ani
pepene galben, salată, tomate ...............5 ani

Imbunătăţirea condiţiilor de păstrare,poate prelungi durata

viabilităţii seminţelor. Astfel, la temperaturi de -4°C, unele
seminţe se pot păstra până la 10-15 ani.
Pe toată perioada de păstrare, se fac controale periodice
care urmăresc variaţia factorilor de mediu şi indicii de calitate
ai seminţelor.
Dacă se constată că în timpul păstrării germinaţia totală a
seminţelor dintr-un anumit lot a scăzut sub limitele indicate de
STAS, lotul respectiv se elimină din circuitul de păstrare şi
valorificare a seminţelor (uneori chiar se ard) şi se întocmesc
acte pentru scoaterea lor din inventar.

103
 5.3. CIRCULAŢIA ŞI COMERCIALIZAREA
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR

Regulile ce trebuie respectate pentru comercializarea

seminţelor şi materialului săditor legumicol:
- producătorul sau persoana fizică trebuie să deţină
certificat de producător agricol, eliberat de organele
locale, în care să fie nominalizat produsul ,,sămânţă
pentru însămânţare din producţie proprie";
producătorul să poată dovedi provenienţa seminţelor;
să deţină acte doveditoare privind certificarea
seminţelor şi materialului săditor legumicol (categorie
biologică, puritatea speciei, germinaţia seminţelor,
determinată de un laborator de analiză a calităţii
seminţelor, starea fitosanitară);
să asigure un comerţ profesionist;
să respecte normele tehnologice de depozitare, transport
şi comercializare specifice speciei;
să respecte inviolabilitatea etichetelor, a ambalajelor
originale şi să păstreze marca furnizorului, dacă este
aplicată pe ambalaj;
producătorul, dacă este autorizat, care doreşte să
reambaleze sămânţa în vederea comercializării, în
ambalaje de capacitate mai mică de cât cele în care au
fost achiziţionate seminţele, trebuie să ceară acordul
ICSMS sau LCCSM şi să respecte unele reguli: să
menţioneze pe ambalaj numele prenumele, adresa de
domiciliu, denumirea populară a speciei, destinaţia
produsului, germinaţia; ambalajul nu poate fi de acelaşi
model sau cu însemnele nici unei persoane fizice sau
juridice înregistrate oficial; nu poate utiliza denumirea
unui soi înregistrat sau protejat oficial; .

104
 - seminţele necertificate oficial nu pot face obiectul re-
vânzării prin persoane intermediare;
- să ţină evidenţa cantităţilor achiziţionate şi vândute pe
somn;
- să solicite anual refacerea analizelor de valoare culturală
(germinaţie), şi stare fitosanitară, dacă este cazul.

5.3.1. Circulaţia si
l
comercializarea seminţelor la intern

5.3.1.1. Conditiile de calitate ale materialul de înmulfire

şi de plantare

Ordinul 1269/2006 armonizat cu cel din CE (Directiva

Comisiei 93/61/CEEE reglementează condiţiile de calitate pe
care trebuie să la îndeplinească materialul de înmulţire şi de
plantare legumicol precum şi starea fitosanitară (conform cu
Directiva Consiliului 2000/29/CE.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul de
înmulţire şi de plantare sunt următoarele:
materialul trebuie să aibă suficientă identitate şi
puritate varietală;
orice material care prezintă semne vizibile sau
simptome ale organismelor dăunătoare prevăzute în
legislaţie, încă din stadiul de răsad, vor fi eliminate
sau tratate corespunzător încă din momentul apariţiei
acestora;
în cazul bulbilor de ceapă sau usturoi materialul
trebuie să fie liber de organisme dăunătoare;
vigoarea şi dimensiunea materialului să fie
satisfăcătoare.

105
 5.3.1.2. Documentul furnizorului pentru materialul de
înmulJire şi de plantat
Acest document însoţeşte materialul de înmulţire şi de
plantat şi va conţine următoarele informaţii:
indicaţia "Calitate CE", aceasta numai de la data
aderării României la Comunitate; şi " Reguli şi
norme România sau Ro" până Ia data aderării.
indicaţia privind codul statului: Ro;
indicaţia privind autoritatea oficială responsabilă sau
codul: INCS şi ITCSMS sau LCCSMS;
numărul de înregistrare sau acreditare;
numele furnizorului;
numărul serial al ambalajului;
data emiterii documentului furnizorului;
numărul de referinţă al lotului de seminţe (în
conformitate cu prevederile Directivei Consiliului
2002/55/CE;
denumirea ştiinţifică şi populară a speciei;
denumirea soiului;
cantitatea.

5.3.1.3. Circulatia seminJelor necertificate final

Circulaţia timpurie a seminţelor se referă la seminţele

aprobate în câmp, dar necertificate final.
Seminţele din categoriile biologice Prebaza, Baza,
Certificata (C1) şi Comerciala pot circula ca necertificate final,
cu eticheta gri.
Sămânţa necertificată fmal poate fi: sămânţă brută,
ambalată sau vrac in containere sau mijloace de transport
curate, închise, sigilate, etichetate oficial şi însoţită de un
document oficial; sămânţa condiţionată, neambalată sau
ambalată şi etichetată dar înaintea obţinerii rezultatelor

106
certificării finale; sămânţa necondiţionată, ambalată sau vrac în
containere sau în mijloace de transport închise, sigilate,
etichetate oficial produsă într-un judeţ şi care se prelucrează în
alt judeţ, trebuie să fie însoţită de actul de inspecţie în câmp, în
original, contractul încheiat între beneficiarul seminţei şi
agricultorul-multiplicator, iar beneficiarul (agentul economic
multiplicator) va depune "Declaraţia pentru certificare a
loturilor de sămânţă" la ITCSMS sau LCCSMS unde se
prelucrează sămânţa.
Seminţele necertificate final care se produc şi se
prelucrează în acelaşi judeţ, sub aceeaşi autoritate oficială, vor
circula cu adeverinţa de transport şi Actul de inspecţie în câmp.
Loturile de sămânţă care au făcut obiectul unui contract de
export şi au rămas în tară, vor circula pe baza certificatului
oficial de calitate a seminţei precum şi a etichetei tip OCDE,
daca nu se recurge la deschiderea ambalajelor.

5.3.1.4. Conditii de comercializare la intern a seminJelor

certificate
Seminţele certificate se comercializează numai ambalate,
închise, sigilate şi etichetate oficial şi însoţite de documente
oficiale.
Pot fi comercializate:
a) seminţe de selecţie din generaţii anterioare
seminţelor de Baza;
b) seminţe brute, neprelucrate, comercializate pentru
condiţionare, sub rezerva, ca identitatea lor sa fie
garantata.
Seminţele şi materialul săditor condiţionat vor fi însoţite de
documente, în termenul de valabilitate care atestă calitatea şi
anume:
la livrarea en gros: certificatul de calitate eliberat de
furnizor în care sunt trecute informaţiile privind

107
 categoria biologică, starea fitosanitară, cantitatea
livrată, numărul de ambalaje, numărul lotului,
numerele de arine ale etichetelor de pe ambalaje. În
acest caz etichetele oficiale ţin loc de document
oficial.
la livrarea cu amănuntul, eticheta oficială ţine loc de
document oficial, iar eticheta furnizorului este
certificatul de calitate.

5.3.1.5. Condiţii pentru comerţul internaţional cu seminţe

şi material săditor

Seminţele şi materialului săditor importat se

comercializează numai după obţinerea acordului Inspectoratului
teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor sau a
Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi
Materialului săditor.
Fac excepţie seminţele şi materialul săditor destinate unor
scopuri ştiinţifice (experienţe, ameliorare, conservare genetică)
şi în scop de testare în vederea înregistrării sau brevetării.
Seminţele şi materialul săditor importate trebuie să fie
însoţite de documentele de identitate şi calitate prevăzute de
reglementările organizaţiilor internaţionale, OCDE (Organizaţia
de Comerţ şi Dezvoltare Economică), ISTA (Asociaţia
Internaţională pentru Testarea Seminţelor) sau CE, de
certificatul tip CE sau de certificatul EUR 1, pentru ţările din
Comunitatea Europeană. Inspectoratele de carantină fitosanitară
vamală controlează şi verifică la intrarea în ţară documentele
însoţitoare şi anume:
certificatul fitosanitar eliberat de autorităţile din ţara
de ongme, verificând totodată dacă acestea
garantează că produsul respectiv este liber de
organisme de carantină dăunătoare plantelor;

108
 dacă etichetarea ambalajelor care conţin seminţe sau
material săditor sunt aplicate corespunzător şi sunt
conforme cu documentele însoţitoare.
Pentru export, documentele însoţitoare specifice, sunt
aceleaşi ca cele precizate pentru import, eliberate de ISCSMS,
precum şi de organele de carantină fitosanitară.
Sistemele OCDE se aplică numai seminţelor care figurează
în listele oficiale naţionale ale ţărilor care participă la aceste
sisteme. Seminţele trebuie produse, condiţionate, sondate,
controlate, certificate, încercate în postcontrol, analizate,
ambalate şi etichetate, conform regulilor şi directivelor
specifice sistemului.
Etichetele au diferite culori în funcţie de categoria biologică
a seminţelor şi la una din extremităţi au imprimată o dungă
neagră, pe care se imprimă în limba franceză sau engleză,
referirea la sistemul OCDE.
Pe etichetele seminţelor exportate în ţările comunitare va fi
inscripţionată şi menţiunea "Reguli şi norme C.E" în limba
engleză ("Rules and standards C.E").
Certificatul OCDE se eliberează pentru garantarea purităţii
biologice şi va însoţi lotul de seminţe ambalat, destinat
comerţului internaţional.
Certificatul (buletinul) de analiză internaţional tip ISTA
cuprinde rezultatele analizelor de laborator în conformitate cu
regulile ISTA.
In România, autorităţile acreditate pentru eliberarea acestor
certificate sunt ISCSMS şi respectiv LCCCS.
Comercializarea seminţelor în ţări neafiliate sistemelor
OCDE sau CE se face astfel:
exportul - pe baza contractelor întocmite în
conformitate cu legislaţia în vigoare în ţara noastră;

109
 - importul, pe baza unui contract care poate să prevadă
condiţii mai puţin restrictive faţă de normele
româneşti.

5.3.1.6. Directivele Comunităfii Europene (C.E.) privind

comercializarea seminjelor în Jările Uniunii
Europene
Conform Directivelor m. 70/458/CEE categoriile biologice
supuse controlului în vederea comercializării în ţările
Comunităţii Europene sunt următoarele: Prebaza, Baza,
Certificata, Certificata, Comercială şi Standard.
Pentru certificarea varietală sau controlul seminţelor
destinate comerţului internaţional se utilizează "Sistemele
OCDE" iar ambalajele vor fi închise (sigilate) si marcate
oficial.
Importul seminţelor în ţările comunitare se poate efectua pe
baza echivalentei stabilite de Consiliul Europei, pentru terţe
ţări, privind inspecţiile în câmp ale culturilor semincere şi
controlul oficial al seminţelor, efectuate de autorităţile
naţionale din ţările respective.
Autorizaţia acordată în urma înregistrării unui agent
econonuc în vederea producerii, prelucrării şi /sau
comercializării seminţelor, poate fi retrasă temporar sau
definitiv de autoritatea care a eliberat-o, dacă se constată că au
fost încălcate obligaţiile ce îi revin conform legii sau dacă nu
mai desfăşoară activităţile în domeniu timp de 3 ani
consecutivi.

11o