CURS NR.

8
16.04.2020

ALTE METODE DE AMELIORARE

DISCIPLINA – AMELIORAREA PLANTELOR ŞI PRODUCERE DE

SĂMÂNŢĂ
An III, Sem. II – 2020
 CONȚINUT

 Heterozisul
 Poliploidia şi aneuploidia
 Androsterilitatea
 CLASIFICAREA
METODELOR DE AMELIORARE

I. METODE CLASICE (CONVENŢIONALE) DE

AMELIORARE
1. Metode de inducere a variabilităţii genetice;
a) Hibridarea (inducerea variabilităţii prin recombinaţii)
b) Mutageneza (inducerea variabilităţii prin mutaţii)
2. Metode de izolare a genotipurilor valoroase
a) Selecţia în condiţii de autofecundare;
b) Selecţia în condiţii de fecundare străină
3. Alte metode de ameliorare
a) Heterozisul;
b) Androsterilitatea
c) Poliploidia şi Aneuploidia
II. METODE MODERNE (NECONVENŢIONALE) DE
AMELIORARE

1. Selecţia asistată de markeri moleculari;

Analiza QTL (quantitative trait loci);
2. Tehnici de cultură in vitro: tehnologia
microsporilor, embriogeneza somatică, variabilitatea
somaclonală;
3. Metode şi tehnici de inginerie genetică:
transformarea genetică prin utilizarea tehnologiei
ADN recombinant şi obţinerea de PMG.
 HETEROZISUL
În populațiile naturale ale multor specii de plante,
heterozigoții sunt superiori homozigoților din punct de
vedere al vigorii și capacității de adaptare și de
reproducere.
Folosirea în ameliorare a fenomenului de superioritate
a heterozigoților, numit heterozis, constituie una dintre
cele mai importante aplicații ale geneticii în agricultură.
DEFINIȚIE: Heterozisul este fenomenul de superioritate
a organismelor hibride față de formele parentale, din
punct de vedere al vigorii generale, adaptabilității și
capacității de producție.
Sin. – vigoare sporită
Se manifestă în prima generație hibridă (F1).
 Superioritatea faţă de părinţi este exprimată de unii autori ca
o diferenţă între valorile hibridului F1 şi media celor doi părinţi:
H = F1 – P1+P2
2
Sau comparaţia se poate face între hibridul F1 şi cel mai bun
dintre părinţi:
H = (F1 – Pmaxim)
Heterozisul se manifestă atât pentru unele caractere
morfologice (înălţimea şi diametrul tulpinii plantelor etc.), cât şi
pentru unele caractere fiziologice (capacitatea fotosintetică).
 Tipuri de heterozis

1. Heterozis somatic, care afectează caracterele vegetative ale

plantei.
2. Heterozis reproductiv, care afectează capacitatea de
reproducere şi deci producţia de boabe.
3. Heterozis adaptativ, care se referă la capacitatea de
adaptare a organismelor la diferite condiţii de mediu.
O importanţădeosebită o are heterozisul reproductiv, care
poate duce, la plantele agricole, la obtinerea de producţii cu 30-
40% mai mari decât producţiile formelor parentale.
care hibridul depăşeşte nivelul formelor parentale
consangvinizate, dar nu şi nivelul populaţiei cu fecundare străină
din care acestea au fost extrase.
Heterozisul se întâlneşte atât la speciile alogame, cât şi la
Transheterozis
speciile autogame, însă(de estelamai
lat.pronunţat
trans, dincolo de) – formă de
la alogame.
heterozis în care hibridul
O manifestare deosebitdepăşeşte nu numai
de puternică formele parentale
a heterozisului apare la
consangvinizate,
încrucişarea între ciLC,şiobţinute
nivelul lapopulaţiei cu fecundare străină din
plantele alogame.
careÎnau fost
acestextrase.
caz, hibridul nu numai că depăşeşte formele
parentale, atingând nivelul populaţiei din care au fost extrase
La plantele autogame, heterozisul, deşi în medie mai redus ca
acestea şi înlăturând astfel depresiunea de consangvinizare
intensitate, poate produce sporuri de producţie
(cisheterozis), dar este superior adesea populaţiei iniţiale
atingând, de
exemplu, pentru
(transheterozis). unele combinaţii la grâu 30-40%.
 - cultivarea soiurilor sintetice.
Cea mai completă folosire a fenomenului heterozis se
realizează prin cultivarea în producţie a hibrizilor simpli F1.
LC x LC ---HS ---pl alogame
HS x HS---HD
HS realizează un procent de heterozigoţie de 100%, ceea ce le
asigură folosirea la maxim a superiorităţii heterozigoţiei.
Hibrizii dubli au un heterozis mai scăzut decât HS parentali
din cauza segregării care are loc la producerea gameţilor celor 2
hibrizi parentali.
Atât HS, cat si HD nu se cultivă decât în prima generaţie,
deoarece în generaţiile următoare scade producţia din cauza
segregării şi homozigotării.
FOLOSIREA PLOIDIEI ÎN AMELIORAREA
PLANTELOR

Colchicum autumnale
TIPURI DE POLIPLOIZI
ANEUPLOIDIA
Meiotic nondisjunction
TIPURI DE ANEUPLOIZI
Diploid; 2n (2 seturi)
A. HIPOPLOIZI
► monosomi (2n-1), Aneuploid
► nulisomi (2n-2);

B. HIPERPLOIZI
► trisomi (2n+1); Trisomie (2n + 1)
► tetrasomi (2n+2).

Monosomie (2n -1)

ANDROSTERILITATEA
 BIBLIOGRAFIE
1. G. S. Chahal, S. S. Gosal, 2002. Principles and Procedures of Plant Breeding:
Biotechnological and Conventional Approaches, Ed. CRC Pr I Llc;

2. Crăciun Teofil, 1987. Geniul genetic şi ameliorarea plantelor. Editura Ceres,

Bucureşti;

3. Gheorghe Valentina, 2003. Ameliorarea plantelor agricole, Editura Fair Parteners,

Bucureşti ;

4. Giosan N, N. Săulescu, 1972. Principii de genetică ;

5. Mureşan T, T. Crăciun, 1971. Ameliorarea specială a plantelor, Editura Ceres,

Bucureşti ;

6. Murphy Denis, 2007. Plant breeding and biotechnology, Ed. Cambridge Univ Pr ;

7. Szilagyi Lizica,Gheorghe Valentina, Casian Hellene, 2007. Ameliorarea plantelor.

Editura Amanda Edit, Bucureşti;

8. ***Reviste de specialitate: Crop Science; Euphytica; Genetics; Journal of Heredity;

Molecular Breeding; Plant Breeding, Theoretical and Applied Genetics.