Sunteți pe pagina 1din 8

BIOTEHNOLOGII N AMELIORAREA PLANTELOR

1. Vitrotecile constau din:


a) substane stimulatoare ale creterii;
b) vitroplante aclimatizate;
c) genotipuri conservate prin metode in vitro.

2. Speciile apomictice sunt cele care:


a) necesit mediu apos pentru realizarea fecundarii;
b) conin o cantitate mai mare de ap n esuturi;
c) se nmulesc clonal prin semine.

3. Procesul de fitoremediere se bazeaz pe:


a) transfer de gene pentru a induce rezistena la duntori;
b) decontaminarea solurilor poluate cu ajutorul plantelor;
c) aclimatizarea vitroplantelor la conditii de ser i de cmp.

4. Diferentierea celular ( structural si functonal ) este rezultatul:


a) poliploidizrii;
b) mitozei simetrice;
c) ealonrii n timp a funcionrii genelor.

5. Insusire fundamental a celulei vegetale, totipotena reprezint:


a) capacitatea celulelor meristematice de a se divide ncontinuu;
b) capacitatea de regenerare a unui organism ntreg;
c) capacitatea gametilor de a fuziona in procesul fecundarii.

6. Morfogeneza poate fi definit prin:


a) specializarea funcional a celulelor;
b) nlturarea pereilor celulari pe cale enzimatic;
c) creterea si dezvoltarea structurilor organizate.

7. Dezvoltat n urma inocularii unui fragment de esut pe medii de cultur artificiale, calusul
poate fi definit ca fiind:
a) o structura de tip caulinar;
b) o masa de celule cu cretere neorganizat;
c) celule fuzionate.

8. Dezvoltarea embrionilor somatici este rezultatul:


a) exprimarii totipotentei celulei somatice;
b) biosintezei de metabolii secundari;
c) fuziunii gametilor.
9. Cultivarea in vitro a embrionilor zigotici are ca scop:
a) evitarea avortarii embrionilor hibrizi;
b) diferentierea de meristemoizi;
c) dezvoltarea de embrioni de la microspori.

10. Androgeneza in vitro const din:


a) procesul fecundrii;
b) zigotul rezultat din fuziunea gameilor;
c) dezvoltarea unui embrion haploid de la un microspor.

11. Ginogeneza experimental se refer la:


a) diferenierea celulei mam a sacului embrionar;
b) dezvoltarea de embrioni de la nucleii haploizi ai sacului embrionar;
c) stimularea proliferrii celulelor somatice.

12. Culturile celulare n suspensie se obin prin:


a) creterea celulelor in mediu lichid.
b) fuziuni induse de ageni chimici;
c) proliferare celular pe mediu agarizat.

13. Semintele sintetice se obtin prin:


a) hibridari interspecifice si intergenerice controlate;
b) embrioni somatici incapsulati;
c) crioconservare;

14. Cultivarea in vitro a meristemelor asigura:


a) inducerea de variabilitate genetica;
b) obtinerea de celule poliploide;
c) obtinerea de clone omogene genetic.

15 Ce se nelege prin ternenul "dedifereniere"?


a) schimbarea formei plantei prin cretere i difereniere;
b) revenirea celulelor difereniate la starea nedifereniat(meristematic);
c) 3.stimularea gameilor masculi i femeii vegetali s se dezvolte autonom..

16. Embrionii somatici i embrionii zigotici au n comun:


a) originea n celule somatice nedifereniate cultivate "in vitro";
b) parcurgerea.acelorai stadii (globular, cordiform, torpedo i cotiledonar);
c) absena latenei..

17. Meristemoizii sunt descrii ca:


a) centri celulari cu activitate mitotic preferenial;
b) celule transformate genetic;
c) celule mezofilice.
18. Obinerea mericlonelor omogene genetic se datoreaz faptului c eventualele aberaii care ar
aprea sunt eliminate prin:
a) supravieuirea preferenial a celulelor cu o constituie genetic haploid;
b) devirozare prin termoterapie i altoirein vitro;
c) selecie diplontic.

19. Din punct de vedere genetic n esutul calusal coexist alturi de complementul cromozomal
normal, diploid i:
a) elemente transpozabile;
b) celule poliploide;
c) restructurri genetice selective;

20. La Angiosperme, microsporii haploizi provin de la :


a) coninutul sferic plasmolizat al unei celule vegetale, delimitat de plasmalem.
b) celule mam polinice;
c) cei 8 nuclei haploizi ai sacului embrionar.

21. Ce rol indeplinete suplimentul nutritiv folosit n cazul ncapsulrii embrionilor somatici:
a) obinerea unui potenial osmotic minim n mediu;
b) de endosperm sintetic;
c) de evitare a avortrii embrionilor hibrizi.

22. Asepsizarea presupune:


a) transferuri periodice pe medii proaspete;
b) nlturarea germenilor microbieni;
c) tratamente cu colchicin.

23 Fenomenul de heterozis" reprezint:


a) totipotena celulei vegetale;
b) vigoare crescut ntlnit la forme hibride;
c) depresiuna provocat de consangvinizare.
24 Variabilitatea somaclonal este indus prin:
a) ageni mutageni chimici;
b) transfer dirijat de gene;
c) condiiile de cultur in vitro".

25.Protoplatii constituie:
a) totalitatea plastidelor celulare;
b) coninutul celular delimitat de plasmalem;
c) citoplasma lipsit de nucleu.

26. Hibrizii somatici sunt obinui prin:


a) polenizare liber;
b) fuziuni de protoplati;
c) ncruciare sexuat interspecific.
27. Sterilitatea masculin citoplasmatic este controlat de ctre:
a) genomul clorpkoplastic;
b) genomul mitocondrial;
c) gene sileniate.

28. Cultivarea in vitro" a meristemelor asigur:


a) inducerea de variabilitate genetic;
b) obinerea de clone omogene genetic;
c) obinerea de celule poliploide.

29. Pentru digestia enzimatic a pereilor celulari se folosesc:


a) topoisomeraze;
b) peroxidaze;
c) celulaze i pectinaze.

30. Pentru asigurarea sursei energetice necesare dezvoltrii celulelor vegetale n mediile de
cultur se administreaz pe cale exogen:
a) agar;
b) hidrai de carbon;
c) ap distilat.

31Asepsizarea pentru culturile in vitro presupune:


a) prelevarea explantelor;
b) transferuri periodice pe medii proaspete;
c) nlturarea germenilor microbieni.

32.Ce se nelege prin variabilitate somaclonal"?


a) variaia care se transmite sexuat conform legilor ereditii;
b) variabilitatea manifestat la plantele obinute din ncruciare sexuat interspecific;
c) variabilitatea manifestat la plantele regenerate prin culturi in vitro".

33.Variabilitatea somaclonal are ca principal avantaj faptul c:


a) parcurgerea unui ciclu de cultur ex vitro" va induce modificarea oricrei nsuiri care
prezint un interes specific;
b) este o potenial surs suplimentar de caractere utile;
c) adesea, caracterele de interes economic nu sunt afectate de variaii.

34.Organogeneza direct in vitro" const din:


a) formarea structurilor de tip organogen fr parcurgerea fazei de calus;
b) formarea structurilor de tip caulinar via calus;
c) formarea structurilor de tip rizogen via calus.
35.Fenolii i polifenolii eliminai de materialul vegetal cultivat in vitro", pot fi neutralizai prin
introducerea n mediul nutritiv a:
a) crbunelui activ;
b) auxinelor de tipul acidului indolilacetic;
c) citochininelor de tipul 6-benzil amino purinei.

36. In procesul aclimatizrii se produc o serie de modificri morfologice i funcionale la nivelul


vitroplantelor, cum ar fi:
a) obinerea de celule poliploide;
b) reglarea mecanismului de nchidere-deschidere al stomatelor;
c) obinerea de meristemoizi.

37.Prin ce se caracterizeaz celulele de tip meristematic":


a) celulele care prezint nucleul dispus parietal, valoare mare a raportului nucleu/citoplasm,
vacuom mare, mitocondrii numeroase i plastide nedifereniate;
b) celulele care prezint nucleul dispus central, nucleolul voluminous, valoare mare a raportului
nucleu/citoplasm, i vacuom redus;
c) celulele care prezint nucleul dispus central, nucleolul voluminous, valoare mare a raportului
nucleu/citoplasm, vacuom redus, mitocondrii numeroase i plastide nedifereniate.

38. Dezvoltarea de structuri unipolare reprezentate de muguri i lstari, direct din explant sau via
calus, este denumit:
a) caulogenez;
b) embriogenez somatic;
c) variabilitate somaclonal.

39.Denumirea fenomenului prin care se realizeaz dezvoltarea de rdcini adventive la baza


lstarilor obinui prin caulogenez direct sau indirect este:
a) ginogenez experimental;
b) rizogenez;
c) sporofit.

40. Procesul prin care se formeaz un embrion dintr-un zigot, sau asexuat, dintr-o celul
somatic, sau dintr-un grup de celule somatice este numit:
a) selecie genealogic;
b) ontogenez;
c) embriogenez.

41.n alctuirea embrionului rezultat dup primele diviziuni ale zigotului, intr:
a) meristeme primordiale;
b) meristeme primare;
c) meristeme adventive.
42.Multiplicarea rapid i conform a materialului biologic valoros (mericlone) ct i obinerea
de plante libere de virusuri se pot realiza prin:
a) organogenez indirect;
b) culturile de meristeme;
c) organogenez direct.

43.Unele culturi celulare meninute "in vitro" timp ndelungat prin subcultivri repetate pot
deveni la un moment dat autotrofe n ce privete auxinele i citochininele administrate exogen,
acest fenomen este numit:
a) micromanipulare;
b) caulogeneza;
c) habituare sau anergie;

44.Selecia diplontic asigur:


a) dediferenierea;
b) supravieuirea preferenial a celulelor cu o constituie genetic diploid, normal;
c) obinerea culturilor celulare n suspensie de tip "batch".

45.Exprimarea potenialului intrinsic al dezvoltrii, ca rspuns la stimuli specifici este expresia:


a) competenei celulare;
b) androsterilitii.
c) fuziunilor de protoplati.

46.Endospermul sintetic este folosit n cazul:


a) culturilor celulare n suspensie de tip continuu;
b) seminelor sintetice;
c) absenei latenei.

47.O specie alopoliploid (= amfiploid) natural este:


a) Triticum aestivum;
b) Arabidopsis thaliana;
c) Daucus carota.

48. Organogeneza indirect in vitro" const din:


a) formarea structurilor de tip organogen dup parcurgerea fazei de calus;
b) obinerea embrionilor zigotici via calus;
c) obinerea unei mase de celule cu cretere neorganizat.

49.Protoplatii care conin mitocondrii i o cantitate mic de citoplasm sunt denumii:


a) condrioplati;
b) citoplati;
c) miniprotoplati.
50 Meristemele caulinare formate pe organe difereniate, provenind fie din mase meristematice
prezente n explante, fie din mase meristematice noi, rezultate din dediferenierea celulelor sunt
situate:
a) terminal;
b) axilar;
c)adventiv.

S-ar putea să vă placă și