Curs 8 Conservarea germoplasmei Colectii de material vegetal

Princonservarea res. Genetice se asigurapastrareaunuisortiment vegetal diversificat in scopulvaloriifiecareiulterioare in program de amelioraresi al utilizariiluieficientapentruproductiavegetala. In sensgeneral,germoplasmaestematerialulgenetic,respective al uneispeciisaupopulatii care poate fi transmis sexual sauprintesuturisomatice de la o generatie la alta. Resurselevegetalepentruagriculturasuntreprez de: Soiuri cultivate sinoilecreatii Soiurivechi Soiuritraditionaleptanumiteregiuni Soiurisispeciisalbatice Obiectivul principal al consevariiresurselorgeneticeestepastrareadiversitatiigenetice a speciilorsiutilizareasa in scopstiintificsaueconomic.Mediul biologicconservatreprezsursa de ptanumitecaracterespecificesimaterialul de referinta fata de programele de ameliorare. In situ= locul de origine(ariiprotejate) Ex situ= in afaralocului de origine

Curs 9 Metode de pastrare a resurselorgeneticevegetale Metode de utilizareptconservarea EX SITU Banca de seminte-ceamaisimplametoda de pastrareesteconsideratacolectia de samanta,deoarecemajoritateaspeciilorvegetale au aceastaetapa in existentalor ,etapa in care informatiageneticaesteconservatapetermen lung in conditii de uscaciunesi temperature scazuta.Infunctie de abilitateasemintei ,speciile au fostimpartite in:

1. Speciiortodoxeau seminte,sunttolerante la desicare(scadereaumiditatii).Se pot conserva la 18-20 grade timpindelungat ,mentionandu-siviabilitateasidupa 10 ani de pastrare. 2. Speciisensibile la desicare(la uscaciune)-nu tolereazascadereaniveluluiumiditatiisimor in totalitate.suntimpartite in: Speciirecalcitrante la uscaciune-au la maturitare un continut de 40% umiditate.Ex: mango,avocado,nuca de cocos. Specii cu sensibiliateintermediara ,ladesicaresuntcele cu caracteristiciintreceleortodoxesicelerecalcitrantesi care pot suportadesicaripana la 8-12% la temperaturimoderatscazute. (2-10 grade) Banca de seminte ceamairaspanditaptconservarea EX SITU esteconsiderata o metodaavantajoasaptca: Necesitaspatiumic Muncausoara Posibilitatea de stocare a uneicantitatimari de samanta la pret relative scazut

Altespecii de plante pot fi inmultite vegetative prin :butasi,bulbi,rizomi,tuberculicare au totipotenta. Acestetehnici se aplicadiferentiat de la un genotip la altul,tinandcont de eficientametodei,costuri,beneficii,riscuri,dar in primul rand asigurareacerintelor de pastrare a materialului vegetal. ConservareaEX SITUutilizand tehnici IN VITRO este privita ca posibilitate primara ptpastrareagenotipuriloramenintatesiptmultiplicarealor.Tehnicile IN VITRO trebuie considerate catehnicicomplementare in gamalarga de strategiiptconservareaspeciilorpecale de disparitie a celor care producseminteputine,augerminatiescazutasaunecesitaconditiispeciale de pastrare.Acestaestemotivulpt care se aplicamaimultemetodesimultan. Micropropagarea in vitro la momentulpotrivitsi in cantitateadoritautilizandca material de initiere a culturilorindividualesauplanta mama indexate care stau la bazaconservarii in vitro a colectiilor de plante. Acestametodaimplica: Spatiidestinatesidotateadecvat Personal instruitsiexperimentat

Aplicareaprotocoalelor de lucru complexes i specificepentrufiecare specie. Asigurareaconditiiloradecvateptetapatransferului EX VITRO mai ales in cazulplantelorlemnoase.Dificultatile pot fi depasiteprinasigurareacontroluluiumiditatiiaerului ,prinprotejareaaparatului foliar pana la definitivareaconexiunilorintreradacinisilastari.

Micropropagarea se poaterealizaprin: 1. Reducerearatei de crestere Conservareaexplantelorprindeshidratare Conservareaexplantelorprincrestereaacestora sub. Metoda-reducerearatei de crestere

Metodade pastrare a materialului vegetal si de mentinere a culturilor IN VITRO in conditii de cresterediferitesaupemedii cu compozitiechimicamodificata. Materialul biologic poate fi pastratpemediu de culturafara transfer o durata de aprox 1 andacasuntmentinuteculturile in conditii de iluminaresitemperaturascazuta(2-4 grade).Stocarea in camera cu conditii de temperature scazutasiintuneric pot fi extinse la perioade lungi de timp .Se pot pastra la temp. de 2 grade stolonii,tuberculii.Pelangametodele de stocarepetermenscurt,simediu se aplicametoda de precultivarepemediusuplimentat cu 5 % DMSO urmata de inghetareameristemelor in azot la 196grade. Mentinereaculturilor de microlastari in conditii de temperature scazuta (1-4 grade)peconditii de cultura minimala-tehnica cu celmaimult success. O metodaeficientaestecultivarealastarilorpemediu cu presiuneridicata fol. MANITOL efectulestescadereaaccentuataa valorilorbiometrice ale plantelor. Nu suntrecomandateptconservarea EX SITU : ->culturile de callus ->material de ameliorareobt.Prin IN VITRO prinandrogeneza,etc,oricarezultat al transformariigenetice. Datele accumulate indicadiferente de potential genetic al soiurilor de a rezista o perioadaindelungata in conditiiminimale de crestere-supravietuirealastarilor,capacitatea de multiplicaresirespectiv de inradacinare a lastarilorviabili. 2. Conservareaexplantelorprindeshidratare

Ideea care sta la bazametodeideriva din studiereaproceselorce se petrec in mod normal,incursulcoacerii,laincheiereaciclului de viata,stressdeterminat de frig sauseceta. In timpulcoaceriisuntevidentiate:acumulareaunorsubstante in cellule,concomitent cu pierdereaapei ,crestereapresiunii->avandlocacumularea ACIDULUI ABSCISIC in pulpafructelor .Ulterior,acidulabscisicsietilena au fostutilizate in cultura IN VITRO ptpastrareastructurilorvegetale in latent. Ptpastrareapolenului,conservariilui,apaestesubstituita cu solventiorganici,apoipolenulpoate fi mentinutla 8(cca 180 zile);dupaevaporareasolventuluipolenulgermineaza. CompozitIAmediului de cultura ..cu conditiile din camera de cresteretrebuiesamentinaviabilitatilestructurilorembrionaresideclansareaulterioara a proceselor regenerative. 3. Consevareaeplantelorprincrestereaacestora la presiune atm. scazutasau in lipsa de O (hipoxie) Presupunescadereapresiuniiatmosferice din jurultesuturilor cultivate printr-o micsorare a presiuniipartiale a tuturorgazeloratmosferei in recipientele de cultura. Se poaterealizaprin: Micsorareapresiuniipartiale a tuturorgazeloratmosferei din recipiente de cultura. Sc. partialanumai a O fiindinlocuit cu un gazinert,de ex azotul Marireanivelului de CO2 siscaderea temp pedurata de conservare a materialului vegetal IN VITRO 4. Criostocarea IN VITRO -CU azotlichid 130-196 grade pana la 25 ani Crioprezervareaexplantelor la temp azotuluilichid(196grade)esteaplicataptnumeroasespecii. Oferacelemaimari perspective ptconservarearesurselorgenetice. Avantaje: Reduce activitatea din laboratorptconservarearesurselorproaspete ,de monitorizare a pr. De diferentiere IN VITRO

Dezavantaje: Necesitaperfectareaprotocolului de lucru Mentinereafunctionariiaparatului in parametriioptimi Stresulindusptcrioprezervarepoatedeterminavariatiaaparitieivariatieisomaclonale Validareaintegritatiigenetice a materialuluivegetalesupuscrioprezervariieste obligatorie.

Biotehnlogii vegetale Curs 12

Biotehnologii de obinere a hibrizilor intra- i inter-specifici i generici Definiii: Biotehnologiile- totalitatea tehnicilor care utilizeaz organisme vii, sau componente ale acestora pentru a obine sau a modifica produse, pentru a ameliora plante i animale, sau pentru a produce microorganisme cu utilizri specifice. Hibrizi intra-specifici hibrizi obinui din hibridri efectuate ntre indivizi aparinnd aceleai specii Hibrizi inter-specifici - hibrizi obinui din hibridri efectuate ntre indivizi aparinnd unor specii diferite Hibrizi intra-generici - hibrizi obinui din hibridri efectuate ntre indivizi aparinnd acelorai genuri Hibrizi intrer-generici - hibrizi obinui din hibridri efectuate ntre indivizi aparinnd unor genuri diferite

Pentru ameliorarea plantelor i implicit obinerea de noi genotipuri posednd caractere dorite de ameliorator i cerute pe pia, se utilizeaz tehnica hibridarii Metodele clasice de hibridare constau n efectuarea de hibridri controlate, ntre plante selecionate de ameliorator. Etapele polenizrii controlate:

 alegerea liniilor parentale pentru efectuarea hibridrii, n scopul obinerii de plante hibride cu caractere utile, dorite de ameliorator (producie mai mare, calitate a fructelor, sau seminelor, uniformitate, rezisten mai bun la boli, duntori, sau factori de stres abiotici). de la planta "tat", se colecteaz ntr-un recipient (tub de sticl, pung de hrtie, vas Petry) anterele cu polen, sau numai polenul prin aspirare, sau ntreaga inflorescent. la planta "mam" se elimin staminele (pentru a nu se realiza auto -polenizarea), iar apoi, cnd stigmatul este deschis, se scutur pe floare (sau inflorescen) polenul colectat de la planta "tat". floarea (inflorescena) "mam" este apoi mpungit (acoperit). periodic se scutur punga cu polen care acoper floarea (inflorescena) polenizat.

Metode neconvenionale Metode clasice nu dau ntotdeauna rezultatele scontate de ameliorator, datorit unor bariere naturale, fireti n efectuatea polenizrilor artificiale, cum ar fi: 1. Nu are loc recombinarea genetic (deficiene ale proceselor pre-zigotice) datorit: insuficientei omologii ntre cromozomii omologi; nesincronizrii etapelor de gametogenez la partenerii care se utilizeaz la ncruciare deficienelor fiziologice ale diferenierii i dezvoltrii gametofitulu sau . 2. Avortarea embrionilor zigotici rezultai din hibridrile efectuate ntre diferite genotipuri, nainte ca acetia s ajung la maturitatea morfologic i fiziologic necesare pentru germinare. n acest caz ne referim la deficiene ale proceselor post -zigotice, dup fecundare. Fenomenul avortrii embrionilor are ca rezultat o frecven extrem de sczut a seminelor viabile (cel mai adesea sub 0.01%) i, prin urmare, o proporie foarte mic de noi genotipuri hibride. Pentru evitarea cestor bariere, au fost elaborate mai multe tehnologii: ecundarea in vitro

cultura de embrioni imaturi hibridarea somatic

FECUNDAREA IN VITRO Aceast tehnic const n efectuarea fecundrii celulelor ovariene n afara plantei mam. Procesul implic: controlul procesului de formare a ovulului detaarea organului femel din plant i fertilizarea sa n condiii artificiale in vitro dezvoltarea embrionului n condiii in vitro (pe medii de cultur cu compoziie adecvat). Modul de lucru: 1. De la planta aleas ca genitor patern - se detaeaz mugurii floriferi n pre-antez. Muguri se sterilizeaz, se excizeaz anterele, care sunt plasate pe un mediu de cultur cu compoziie simpl pentru a elibera polenul. Acest polen este utilizat la polenizare. 2. Da la planta aleas ca genitor matern mugurii floriferi se recolteaz nainte de antez; se sterilizeaz; se elimin toate elementele florale (anterele). Se efectueaz polenizarea pistilului (ovar) cu polenul de la genitorul patern, iar apoi se plaseaz ovarul pe mediu de cultur. Fecundarea are loc n decurs de 1-3 zile. Ovulele sunt de obicei transferate pe un mediu proaspt, cu compoziie mbuntit, care asigur dezvoltarea embrionilor.

Aplicaii ale fecundrii in vitro la plante

obinerea de hibrizi inter-specifici i inter-generici care nu exist n natur. Ex: - plante ca genitor matern - Melandrium album i M. rubrum au fost polenizate in vitro cu polen provenind de la 15 specii diferite aparinnd genurilor Caryophylaceae, Cruciferae, Solanaceae, Campanulaceae. S-au obinut hibrizi inter-specifici i intergenerici obinerea de plante horticole, care pstreaz caracterele culorii i formei florilor la specii auto-incompatibile. Ex: la Petunia axilaris i P. hybrida, care sunt auto-incompatibile (adic nu se polenizeaz cu polen propriu) se pot obine plante cu aceeai culoare a petalelor

numai prin cultivarea in vitro a ovulelor, care au fost polenizate cu polen propriu. Fecundarea a avut loc dup 2 zile de cultur, iar plantele obinute au fost normale, fertile, auto-incompatibile i cu petale de aceeai culoare cu a plantelor materne. obinerea de haploizi prin efectuarea de polenizri in vitro, utiliznd polen abortiv (imatur), sau iradiat, sau tratat chimic. Haploizi se pot obine i prin fecundare in vitro ntre specii foarte ndeprtate filogenetic. Ex: Mimulus luteus polenizat cu polen de la Torenia fournieri s-au obinut haploizi de Mimulus luteus n proporie de 1%.

CULTURA EMBRIONILOR IMATURI Este o tehnic in vitro utilizat de peste 50 ani i are scopul de a obine plante hibride din embrioni care nu au ans de supravieuire n alte condiii. Leibach n 1925 a folosit prima dat cultura de embrioni zigotici pentru a obine hibrizi ntre Linum perenne i L. austriacum. ncepnd cu anii '40 cultura de embrioni zigotici imaturi a fost utilizat pentru: studiul fiziologiei dezvoltrii embrionilor zigotici depirea perioadei de laten a seminelor scurtarea perioadei necesare pentru ameliorare testarea viabilitii seminelor salvarea embrionilor hibrizi imaturi rezultai din ncruciri ntre specii incompatibile

Mod de lucru: Sterilizarea nu pune, n general, probleme deoarece embrionii se gsesc ntr -un mediu steril, n interiorul ovulului. Ovulele / ovarele se sterilizeaz la suprafa, iar embrionii sunt excizai aseptic. Dezinfectarea este necesar atunci cnd nveliul seminelor nu este intact sau in interiorul lui exista patogeni endofitici. Se pot iniia culturi de ovule coninnd embrioni, sau culturi de embrioni, sau segmente embrionare. Disecia embrionilor mici poate pune probleme. Se efectueaz cu instrumente adec vate microdiseciei. Este important ca in timpul acestei operaiuni embrionii sa nu se deshidrateze. Excizia la captul micropilar al ovulului se face o incizie prin care se scoate embrionul prin presare captului opus. Operaiunea trebuie executat cu mare atenie pentru a nu rni embrionul.

Factori implicai:

Genotipul plantei embrionii unor specii pot fi cultivai mai uor in cultura in vitro la unele specii, comparativ cu altele. Pretabilitatea pentru cultura embrionilor imaturi difer ntre specii, dar si in cadrul aceleai specii, ntre soiuri. Dimensiunea embrionilor cu ct mrimea embrionilor este mai mic, cu att dificultatea tehnicii este mai mare i necesit cultivarea embrionilor n interiorul ovulelor individualizate. Lumina n general este recomandat pstrarea culturilor la ntuneric, pn la germinarea embrionilor (3-8 sptmni, n funcie de specie) Temperatura optim difer de la o specie la alta. n general se asigur 20 -25C. Embrionii unor specii necesit temperaturi mai sczute pentru a iei din faza de laten Ex: Lilium are nevoie de 17C. Uneori, pentru declanarea germinrii embrionilor cultivai in vitro, este necesar un oc termic de 2-3 zile la 4C. Mediu de cultur - este cel mai important factor pentru reuita culturii de embrioni. Alegerea mediului trebuie fcut astfel nct s asigure creterea continu a embrionului. Cele mai folosite medii de baz sunt MS i B5 (Gamborg).

Cerinele nutriionale depind de faza de dezvoltare a embrionului (heterotrof - nainte de germinare, sau autotrof - dup germinare). n perioada heterotrof embrionul tnr depinde de endosperm i de esutul matern care l nconjoar necesit un mediu mai complex i cu o presiune osmotic mai mare (cantitate mai mare de glucide); mediul trebuie s fie mbogit cu vitamine, aminoacizi, hormoni i extracte naturale (extract de drojdie, extract de mal, lapte de nuc de cocos). n faza autotrof, dup germinare in vitro, embrionii maturi pot crete pe un mediu anorganic simplu, suplimentat cu o surs de carbon (azotat de amoniu, de potasiu, anioni de malat, aminoacizi asparagina, glutamina). Pentru stimularea creterii i diferenierii plantulelor din embrionii germinai se folosete n mod curent hidrolizatul de cazein i aminoacizi precum: cisteina, serina i glutamina. Sursa de energie pentru mediile de cultur este asigurat de zaharoz, n concentraie de 2 3% pentru cultura embrionilor maturi, respectiv de 5-12% pentru embrionii imaturi. De obicei se utilizeaz medii semi-solide sau solide cu agar n concentraie de 1,5-7%.

Aplicaii practice ale culturii de embrioni

salvarea embrionilor rezultai din hibridri inter-specifice i inter-generice, sau a celor care nu se matureaz n condiii naturale. salvarea embrionilor la soiurile care formeaz fructe timpuriu i foarte timpuriu salvarea embrionilor triploizi . Ex: la soiurile apirene, la care embrionii i opresc dezvoltarea n stadii timpurii i avorteaz nu se mai formeaz smn, sau aceasta este seac, cu embrionul mort n interior; ca urmare nu se mai pot obine plante din hibridri obinerea haploizilor din embrioni haploizi depirea latenei i germinarea precoce determinarea n laborator a viabilitii seminelor, nainte de cultivarea lor in vitro studiul aspectelor de embriogenez zigotice obinerea plantelor din semine care nu germineaz natural la speciile cu nmulire vegetativ. Ex: bananierul, colocasia, orhideele.

Curs 13 Obtinerea organismelor modificate genetic

Principiul org. modificate genetic a fost obtinut la specia Echerichia coli de catre Cohen,Boger si Berg in 1973. In 1978campania Genetech,fondata de Borger a creat o linie transgenica de Ecoli,capabila sa sintetizeze insulina umana,iar astazi majoritatea obligatiilor biotehnologice moderne =destinate sistemului sanitar. Plante (de cultura)modificate genetic (P.M.G.)se bucura de cea mai mare notorietate,reprezentand subiectele celor mai intense controverse referitoare la introducerea si utilizarea biotehnologiilor moderne. Plante transgenice reprezinta tehnologia Agricola cu cea mai rapida raspandire din istoria Agricola.Astfel de plante au fost obtinute inca din anul 1980-varietatii de tutun si tomata rezistente la virusuri erau cultivate in China,tutunul rezistent la virusul Mozaicului. Utilizarea PMG-urilor in alimentatia umana a fost conservata in 1996 odata cu comercializarea pastei de tomate obtinute din tomate modificate genetic. Odata cu raspandirea PMG-urilor in culturile comerciale a crescut in nr. liniilor transgenice disponibile si nr. speciilor din care deriva linia trangenica destinate cultivarii : Plante cu importanta economica globala:porumb,ovaz,soia,bumbac,grau,tomate. Plante cu import economic mai mic:pepene galben.

Utilizarea PMG-urilor si a produselor biotehnologice a generat numeroase contraverse:

1. Sustinatorii biotehnologiilor in principiul campaniilor producatoare ->afirma ca utilizarea plantelor de cultura trangenia va determina: Cresterea productivitatii agricole globale Va contrubui la asigurarea securiatii alimentare Scaderea saraciei in tarile in curs de dezvoltare Va reduce dependenta agriculturii de importurile chimice,ajutand la diminuarea poluarii 2. .. noii tehnologii,reprezentata de adoptii miscarilor ecologiste si ai agriculturii biologice ,contesta ? beneficiile mentionate,insistand asupra potentialelor efecte negative pe care PMG_urile le pot provoca asupra echilibrului ecosistemului,economiei,sanatatii. Metode de obtinere a PMG Biotehnologiilemoderne sunt: Tehnica in vitro care utilizeaza acizii nucleici ,sunt incluse in acesta categorie tehnicile Adn-ului recombinant si injectarea directa de acizi nucleici in cellule sau organite celulare Tehnici care depasesc barierele naturale de recombinare sau reproducere fiziologica ,in care nu sunt utilizate in procedeele traditionale de ameliorare si selectie. Transformarea presupune introducerea unui segment de Adn care reprezinta o combinatie sintetica de elemente in genomul unui organism denumit receptor

Biotehnologia moderna=ingineria genetica=modificarea genetica=transformarea genetica=transgeneza Genele transferate=transgene Produsele obtinute poarta numele de organe modificate genetic(OMG)sau organe transgene Avantajele transf. genetice comparativ cu metodele clasice de amelioarare care au ca scop tot obtinerea de organsime noi sunt: Se transfera odata un carater (mai multe caratere a caror exprimare se determina si se identifica la organul modificat. Gena transferata poate provenii din orice sursa Pentru testare in conditii de cultura se foloseste strict plante selectate ,purtatoare a informatiei de interes Toate celelalte caratere ale plantei supuse transferului de gene raman neschimbate

Crearea unei plante transgenice presupune parcurgerea unor etape: 1.izolarea si clonarea unei gene de interes 2constructia unui vector care sa posede semnalele utile expresiei gene si selectia plantelor in care s-a transferat constructia genetica si functioneaza acesta constructie 3 transferul genei 4regenerarea,selectia si caracterizarea plantelor transgenice Aspectele 1 si 2 privesc domenii de genetica moleculara ,iar 3 si 4 biotehnologie IN VITRO Metode de obtinere a PMG-urilor Pt. obtinerea plantelor transgenetice,cele mai utilizate metode sunt: Transformarea mediata de Agrobacterium tumefaciens Transferul direct de Adn 1) Transformarea med. De A.t.(rhizogene) A. tumefaciens=o specie de bacterii patogene aerobe,care traieste in sol si are capacitatea naturala de a transfera un segment de adn ,denumit t-adn,localizat in plasmodiul Ti,in genomul plantei superioare pe care le infecteaza. T-adn-ul integrat stabil intr-unul dintre cromozomii celulei gazda determina proliferarea pasiva tesuturilor ,sub forma de radacini sau excrescente canceroase specifice. Procesul natural de transfer a constituit model pt procedeele de laborator concepute de specialisti. Strategia transformarii mediate de A.t. presupune eliminarea bacteriilor ,patogene care produc tumora in locul lor fiind plasata o constructie genetica cu gena(genele de interes).Este astfel posibila introducerea secventelor de adn pt exprimarea unui caracter utilizat in celula plantei fara a cauza tumora,proliferari de radacini.Sistemul a fost intens utilizat pt tranformarea unor specii importante de cultura:bumbac,tomate,cartofi obtinuti peste 140 de linii M6(modificate genetic) 2) Transferul direct de Adn Se poate realiza utilizarea agentilor fizici sau chimici care au rolul de a media patrunderea si integrarea informatiei genetice .Pe aceste cai au fost obtinute o serie de varietati transgenice de porumb si orez.

Aceste metode implica uneori indepartarea peretelui cellular si obtinerea de protoplasti.Acest tip de celula reprezinta structura ideala pentru introducerea Adn-lui si selectia evenimentelor transgenice. Dezavantajul utilizarii protoplastilor reprez de rata scazuta de regenerarea plantelor ,motiv pt. care acesta metoda va fi foarte mult aplicata. Cele mai utilizate metode din acesta categorie sunt: 1.transformarea cu ajutorul substantelor chimice polietilenglicolul (PEG) substanta care are capacitatea de a modifica prorpietatea membrane plasmatice determinand permeabilizarea reversibila a acesteia si permitand patrunderea macromoleculelor straine in citoplasma. 2.transformarea prin microinjectie-primul rezultat de transferuri genetice utilizand acesta metoda a fost obtinuta la soarece.La plante,datorita prezentei peretelui cellular eficienta transferului si integrarii Adn-ului este redusa 3.transformarea prin electroporare-expunerea protoplastilor la impulsuri electrice care determina permeabilizarea reversibila a membranei plasmatice facilitand transferul Adn ului. 4.transformarea genelor prin metoda biolistica (bombardament cu microproiectile) Exista o metoda prin care se elimina limitele datorate dificultatilor regenararii plantelor din protoplasti si capacitatii bacteriilor Agrobacterium de a infecta doar anumite specii de plante poate fi aplicata unei game variate de explante:meristeme,embrioni.

Curs 14 Metode de obtinere a PMG-urilor -continuare-

O linie transgenica trebuie sa-si demonstreze valoarea parcurgand o serie de teste,care incep in laborator si continua in camp,pe suprafete din ce in ce mai mari,in conditii de productie. Pt ca agricultura sa beneficieze de posibilitatile oferite de tehnologia transferului de informatie genetica sunt obligatorii urmaotarele conditii:

Genele de interes trebuie incorporate in variatati comerciale Genele trebuie sa fie functionale Nu trenuie sa afecteze celelalte caracteristici ale varietatilor in cauza.

1.Teste effectuate in conditii de mediu controlate Rezultatele estimarii activitatii fenotipice a transgenei in plantele transformate se efectueaza in camera de crestere sau sera in scopul eliminarii liniilor deficient.Din materialul ramas sunt selectionate liniile cele mai promitatoare. Exista caractere care nu pot fi evaluate,corect decat in conditii de izolare.De ex.,in cazul rezistentei la atacurile insectelor pt ca intr-un mediu inchis se pot controla atat populatiile daunatorilor cat si pagubele pe care acestia le produc. 1. Teste in camp Alte caractere nu pot fi evaluate correct decat in camp.De ex.,rezistenta la erbicide sulfacil urcia ,erbicide care se aplica in doza atat de mici(4,5 g/ha)incat este aproape imposibila administrarea lor uniforma in conditii controlate. Situatia la nivel mondial privind comercializarea culturilor MG(biotech crops)in 2012 suprafata cultivata cu plante modificate genetic-culturi comerciale aprobate de forurile internationale a crescut de 100 ori in 1996-2012,de la 1,7 mil ha-173 mil ha.

Principalele biotech crops:soia (80 mil ha),porumb(60),bumbac(23),rapita. -biotech crops:tolerante la erbicide(110mil ha),rezistente la insecte(25),tolerante la erbicide+ rezistente la insecte(38mil ha) -proportia PMG fata de cele conventionale :soia 81%,bumbac 81%,porumb 35%,rapita 30% -suprafata cultivata cu PMG a crescut in 2012 cu 6% comparativ cu 2011 In 2011 erau in diferite etape ale procedurii de aprobare pt cultura: soia :15 evenimente sfecla de zahar :3 orez :1 rapita: 10 cartof : 4 bumbac : 26 porumb : 66

flori taiate : 5

In functie de prioritatile economice pt culturile agricole si ordinea cronologica a abordarii diferitelor tehnici de transfer de gene ,in mod arbitrar se disting 3 etape importante in obtinerea plantelor transgenice: 1. Prima generatie de plante transgenice Se refera la plante care poseda unul sau cel mult 2 caractere noi: a. Toleranta la unul sau mai multe erbicide b. Toleranta la un erbicid asociat cu rezistenta la insecte c. Rezistenta la daunatori a. Plante tolerante la erbicide Erbicidele=substante chimice complexe care ar trebui sa actioneze selective,distrugand numai buruienile ,nu si cultura Agricola.Ele omoara buruienile prin blocarea activitatii unor enzyme sau altor molecule implicate in procese vitale precum :sinteza aminoacizilor,a pigmentilor,fotosinteza,reglarea dezvoltarii plantelor.In acelasi timp erbicidele actioneaza asupra proceselor metabolice specific plantelor si microorganismelor ,dar nu si asupra celor specifice animalelor si omului. Un erbicid trebuie sa fie :efficient,selective,degradabil,netoxic pt om si animale. In functie de substanta active din constitutia erbicidului aplicat la tratamente au fost izolate gene pt rezistanta la substanta active ,respective fie de la alte plante de cultura ,fie de la bacterii. Genele respective izolate,multiplicate si transferate prin diferite procedee la plante de cultura,fie codifica o enzima insensibila la erbicidul respectiv,fie determina sinteza mai compus care degradeaza erbicidul. Folosind aceste strategii au fost obtinute plante modificate genetic la bumbac,soia,porumb,rapita,sfecla de zahar,tutun. b. Plante transgenice rezistente la atacul unor insecticide Pentru obtinerea plantelor modificate genetic rezistente la atacul unor insect,au fost folosite gene de origine bacteriana si vegetala.Cea mai utilizata sursa de gene pt. rezistenta :bacteria Bacillus thuringiensis(Bt).

Genele Bt care codifica produsii ce actioneaza ca insecticidele asupra unor specii de lepidoptere,diptere si coleoptere au fost transferate la peste 26 specii cultivate de mono si dicotiledonate. Dintre plantele de cultura la care s-au obtinut PMG cele mai importante din punct de vedere economic sunt:porumbul,bumbacul,cartoful,rapita,soia,lucerna,vita de vie, orezul,plopul,tutnul,tomatele Bacteriile Streptomyces constituie o alta sursa de transgene utilizabile pt obtinerea unor plante rezistente la atacul insectelor. EX:gena care codifica cholesterol oxidaza o enzima ce provoaca liza celulelor epiteliului intestinal la insect: -Anthonomus grandis care ataca bumbacul -Diabrotica undecimpunctata cara ataca porumbul -Helithis virescensataca tutunul Bacteria Photorhabdus luminescenscare traieste in intestinele nematozilor entomofagi si produce toxine active asupra unor insect apartinand mai mu;tor ordine. Se foloseste de asemenea transgene de origine vegetala care pot determina rezistenta plantelor la atacurile insectelor.Acestia codifica inhibitori ai proteazelor lectime. Porumb Smartstax Cele 8 transgene pe care le acumuleaza,confera porumbului S. : -toleranta la daunatorii partilor aeriene (trei gene Bt) -toleranta la daunatorii din sol (3 gene Bt) -toleranta la erbicide (2 gene) Orezul Bt Aprobat in China in 2009.El exprima genele Cry 1Ab/Cry 1Ac care-I confera rezistanta la un daunator prezent pe 75% din suprafata alocata orezului.

2. A doua generatie de plante transgenice Prin moddificarea genetica pot fi obtinute nu numai plante care cresc mai bine ,ci si produse vegetale cu insusiri nutritive ameliorate. Ex: -modificari ale continutului de amidon ,proteine si zaharuri. -modificari ale insusirilor de panificafie sau cresterea duratei de pastrare a fructelor -sporirea continutului de B-careton pt corectarea deficitului de vitamina A ,ameliorarea digestibilitatii nutreturilor si furajelor. Ex: soia M6 Uleiul produs din soia Vistive gold -este asemanator cu uleiul de masline -este mai stabil la prajit decat uleiul din soia conventionata si isi pastreaza aromele. Soia Ready 2 yield -primul produs comercializat din a doua generatie -cresterea productiei soiei cu 7-11% determinat de prezenta a cel putin 3 boabe. Porumbul Mavera -Denumirea de piata a porumbului cu continut mare de lizina,creat pt aviculture. -porumbul care sintetizeaza fitaza -inclus in ratia suinelor Orezul auriu -continut mai mare de betacaroten Amflora ,cartof utilizat in industrie: -cultivat pentru cresterea cantitatii de amidon Tomatele comercializate in stare proaspata Flacer saur:

-primul produs alimentar aprobat pentru consum in Europa in 1996.in vedera mentinerii fermitatii pulpei rosiilor coapte pe durata transportului s-au folosit 2 strategii: Blocarea sintezei enzimei Poligalac PG,care in mod normal degradeaza peretii celulelor Blocarea sintezei etilenei si respective intarzierea duratei de coacere a tomatelor

Cartoful modificat genetic are o gena de origine bacteriana penteu marirea continutului de amidon la 22-25%. Plantele transgenice de plop,eucalypt pentru obtinerea de .rapita si bumbac pentru obtinerea unui material plastic bio degradabil. Bumbac care sintetizeaza melanina. Plopul galben pentru decontaminarea terenurilor poluate cu mercur ionic si metil-mercur. 3. A treia genereatie de plante transgenice Include linii producatoare de molecule terapeutice sau vaccinuri destinate animalelor domestic e sau de crescatorie si producatoare de enzyme farmaceutice active.Se foloseste termenul demolecular farmeing Producerea de molecule terapeutice sau vaccinuri in plantele transgenice reprezinta o serie de avantaje: Productia de materie vegetala=usoara si ieftina Vaccinurile obtinute pot fi pastrate la temperatura mediului ambient ca material vegetal-fructe,rizomi,tuberculi Riscurile contaminarilor virale sau bacteriene associate utilizarii vaccinurilor produse pornind de la tesuturi umane sau animale=eliminate

Exemple: Plante vaccinari:-porumb cu antigena a virusului gastroenteritei porcine -cartof si salata purtatoare a unor gene anti hepatita B -cartof cu gena holera Plante producatoare ale unor enzyme farmaceutice: -plante purtatoare ale genelor care determina sinteza enzimei glucocerebrozida

-porumb purtator al genelor pentru sinteza de B-glucorozidazei si a avidinei Plante cu caractere deosebite -rapita cu cantitate de doua ori mai mare de vitamin E -tomate cu capacitate de sinteza ridicata a antioxidantilor -cartof cu metabolismul carbohidratilor modificati care nu sela prajire.