Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
____________________________________________
BIOTEHNOLOGII
N ALIMENTA}IA ANIMALELOR
___________________________________________
MATERIAL DE LUCRU
I.D.
CUPRINS
1. BIOTEHNOLOGII: TRECUT, PREZENT [I VIITOR................................................... 7
1.1. Revolu]ia biotehnologic\..................................................................................... 7
1.2. Biotehnologii clasice: istoric [i evolu]ie............................................................ 10
1.3. Biotehnologiile moderne ..................................................................................... 12
1.4. Definirea no]iunii de biotehnologie.................................................................... 13
1.5. Varietatea proceselor biotehnologice [i a domeniilor de implicare
a biotehnologiilor.......................................................................................... 15
1.6. Probleme [i perspective n utilizarea biotehnologiilor .................................... 17
2. UTILIZAREA MICROORGANISMELOR N SCOPURI UTILE OMULUI ................... 19
2.1. Diversitatea produc]iilor microbiene ................................................................. 21
2.2. Avantajele produc]iilor microbiene.................................................................... 26
3. PRODUSE OB]INUTE PRIN BIOTEHNOLOGII, UTILIZATE N
ALIMENTAIA ANIMAL ............................................................................................ 29
3.1. Proteine de origine microbian\ (POM)............................................................... 30
3.1.1. Aspecte generale referitoare la producerea [i folosirea POM ......................... 30
3.1.1.1. Importan]a, istoricul [i definirea POM .......................................................... 31
3.1.1.2. Avantajele producerii POM........................................................................... 31
3.1.1.3. Materii prime utilizate n producerea POM................................................... 32
3.1.1.4. Factori de cultur\ importan]i n producerea POM........................................ 35
3.1.1.5. Condi]ii cu privire la folosirea POM n scop furajer...................................... 36
3.1.2. Biomas\ proteic\ din drojdii............................................................................... 39
3.1.3. Biomas\ proteic\ din bacterii ............................................................................ 51
3.1.4. Biomas\ proteic\ fungic\ .................................................................................. 55
3.1.5. Biomas\ proteic\ din microalge ........................................................................ 59
3.2. Aminoacizi ............................................................................................................. 62
3.2.1. Definire, istoric, importan]\, producere ............................................................ 62
3.2.2. Utilizare practic\, produse comercializate........................................................ 69
3.3. Enzime furajere ..................................................................................................... 72
- 7 -
- 8 -
1984
33
1986
100
1988
220
1990
430
(2000)
(20000)
Tabelul 1
Cheltuieli mondiale pentru cercetare [i dezvoltare `n domeniul
biotehnologiilor (estimare, `n mil.$ SUA/an)(dup\ Lindner)(46)
BIOTEHNOLOGII
DOMENIUL
N AGRICULTUR
Semin]e
Microbiologie
ALTE
TOTAL
GENERAL
Total
Privat
350
200
550
2150
2700
Public
250
100
350
950
1300
TOTAL
600
300
900
3100
4000
- 9 -
De
pild\, `nc\ acum 5000 de ani sumerienii cuno[teau fabricarea a peste 20 de tipuri
de bere; mai mult chiar, modul de preparare a berii apare descris pe o tabli]\
babilonian\ datat\ ca fiind din anul 6000 `.e.n. (descoperit\ `n anul 1981); de
asemenea, s-a stabilit faptul c\ babilonienii cuno[teau bioconversia alcoolului etilic
`n acid acetic, procedeul fiind folosit `n producerea o]etului, `n timp ce drojdiile
erau folosite pentru fabricarea pinii [i a vinului.
Brnzeturile fermentate [i
diferitele produse din lapte de tipul iaurtului au fost [i ele, rezultatul utiliz\rii unor
microorganisme `n scopuri folositoare omului.
A urmat o perioad\ de dezvoltare a biotehnologiilor sub forma unor
tehnologii simple, artizanale, a unor procese controlate `n mare m\sur\ prin
intermediul condi]iilor de mediu, microorganismele utile activnd al\turi de altele
care nu puteau fi eliminate. n aceast\ etap\, conducerea unei fermenta]ii era
considerat\ o art\ transmis\ de catre cunosc\tori de la o genera]ie la alta.
- 10 -
astfel,
`ncadra
- 11 -
cantitativ
[i
calitativ
capacit\]ile
- 12 -
biosintetizante
ale
unor
chimice
pentru
realizarea
de
- 13 -
aplica]ii
tehnologice
folosind
- 14 -
- 16 -
- 17 -
domenii
ca
biotransformarea
industria
sau
alimentar\,
biodegra-darea
tratarea
apelor
de[eurilor,
uzate
producerea
poluate,
de
biogaz,
Bioconversiile constau `n
mod obi[nuit proteine toxice pentru larvele unor insecte), virusuri [i ciuperci - de
tipul celor din genul Beauveria, care provoac\ micoze teribile d\un\torilor
culturilor agricole, sau Arthrobotris, care secret\ un mucilagiu vscos ce efectiv
"diger\" nematodele atinse.
Antibiotice
Anticorpi monoclonali
Alcaloizi
Acizi nucleici
Coenzime
Compu[i antihelmintici
Factori de transfer ai fierului
Hormoni
Inhibitori enzimatici
Interferon
Nucleotide, nucleozide
Probiotice
Reactivi de diagnostic
Substan]e antitumorale
Substan]e farmacodinamice
Vaccinuri
Vitamine
Aminoacizi
Acizi organici
Alimente fermentate
Arome
Biopesticide
Biomas\
Conservan]i biologici
Clone
Enzime
Furaje neconven]ionale
Genotipuri noi
Ionofori
Linii izogene
Proteine monocelulare
Pigmen]i
Poliozide
Stimulatori de cre[tere
Alte industrii
Aceton\
Acetaldehid\
Butanol
Biogaz (metan)
Biopolimeri
Coloran]i
Etanol
Etilen\
Emulsifian]i
Hidrocarburi
Hidrogen
R\[ini
Metale recuperate
Solven]i
Substan]e
tensioactive
Sisteme depoluante
- 22 -
DEPOLUARE:
Tratarea efluen]ilor industriali, a apelor uzate, a de[eurilor [i gunoaielor;
recuperarea [i recircularea de[eurilor biodegradabile.
SPLAREA MINEREURILOR I RECUPERAREA METALELOR:
Tratarea unor minereuri cu con]inut redus (ex. uraniu) cu solu]ii ce con]in su[e
bacteriene litoautotrofe (Thiobacillus thiooxidans, Leptospirillum ferroxidans, Sulfobacillus
thermosulfidooxidans).
MICROORGANISME UTILIZATE LA FABRICAREA BRINZETURILOR:
Brnz\ alb\ (Streptococcus lactis, Strept. cremoris, Strept. diacetilactis,
Leuconostoc citrovorum); brnzeturi moi: Brie (Strept. lactis, Strept. cremoris, Penicillium
camambertii, Brevibacterium linens, Penicillium candidum), Camembert (Strept. lactis,
Strept. cremoris, Penicil. candidum, Penicil. camembertii); brnzeturi semitari: Bleu
d'Auvergne (Strept. lactis, Strept. cremoris, Penicil. glaucum), Roquefort (Strept. lactis,
Strept. cremoris, Penicil. roquefortii), Gorgonzola (Strept. lactis, Strept. cremoris, Penicil.
glaucum, Penicil. roquefortii), Munster (Strept. lactis, Strept. cremoris [i Brevibacterium
linens); brnzeturi tari: Cheddar (Strept. lactis, Strept. cremoris, Strept. durans,
Lactobacillus casei), Edam [i Gouda (Strept. lactis, Strept. cremoris), Gruyere (Strept.
lactis, Strept. thermophilus, Lactobacillus helveticus, Propionibacterium shermanii sau
Lactobacillus bulgaricus [i Propionibacterium freudenreichii); brnzeturi foarte tari:
Parmesan (Strept. lactis, Strept. cremoris, Strept. thermophilus, Lactobacillus
bulgaricus).
ENZIME I APLICAIILE LOR:
Amilaze bacteriene [i fungice : (Bacillus sp., Aspergillus niger, Asp. oryzae) hidroliza amidonului `n dextrine, maltoz\ [i glucoz\; `ndep\rtarea amidonului;
zaharificarea substan]elor amilacee pentru fermenta]ia alcoolic\;
Proteaze bacteriene [i fungice (Bacillus licheniformis, Bacillus subtilis, Aspergillus
spp., Sacch. cerevisiae) - liza proteinelor de origine animal\ [i vegetal\, prepararea
brnzeturilor, fabricarea sosului de soia [i de condimente pe baz\ de aminoacizi, tratarea
pieilor, activan]i digestivi, eliminarea depozitelor de proteine `n b\uturile fermentate,
fr\gezirea carnii;
Cheag fungic (Endothia parasitica, Mucor sp.) - `nchegarea laptelui;
Lipaz\ (Saccharomycopsis lipolytica) - fabricarea untului, activan]i digestivi;
Pectinaze fungice (Aspergillus sp.) - limpezirea sucului de fructe, a vinului;
Celulaz\ fungic\ (Trichoderma reesii) - hidroliza celulozei;
Hemiceluloza fungic\ - hidroliza hemicelulozelor;
Inulaz\ bacterian\ [i fungic\ - hidroliza inulinei `n fructoz\;
Invertaz\ (Sacch. cerevisiae) - producerea zah\rului invertit pornind de la
zaharoz\;
Glucozo-izomeraza bacterian\ (Bacillus spp.) - izomerizarea glucozei `n fructoz\,
pornind de la amidonul de porumb;
- 23 -
O importan]\
deosebit\ o are, de la bun `nceput, costul materiei prime; or, dac\ `n sinteza
chimic\ materia prim\ este preponderent petrolul (scump [i nu `ntotdeauna la
`ndemn\), `n cazul biosintezei prin procese de fermenta]ie, aceast\ materie
prim\ este `nlocuit\ de poliozide (amidon, celuloz\) sau de unele reziduuri de la
diferite industrii (melase, zer, de[euri celulozice etc.), mult mai ieftine [i mai
disponibile. Trebuie luat\ `n considera]ie [i eficacitatea (randamentul) procesului:
propor]ia de substrat transformat `n produs final, durata sintezei, gradul de puritate
[i costul de recuperare al produsului final; deasemenea, trebuie s\ se ]in\ seama
de reducerea costului elimin\rii reziduurilor sau a de[eurilor rezultate din
procesele conventionale de fabrica]ie, precum [i de posibilit\]ile de utilizare
ulterioar\ a acestora. n majoritatea acestor aspecte, biosinteza se arat\ a fi
superioar\ sintezei chimice.
- 26 -
extraordinar la
nu
- 28 -
- 29 -
preocupare
microorganismelor
s-a
actual\
reu[it
de
prim
producerea
ordin.
unor
Astfel,
proteine
cu
ajutorul
neconven]ionale:
- 30 -
viteza de
Micrococcus,
Corynebacterium,
(C.lipolytica,
Arthrobacter;
C.zeylanoides),
Debaromyces, Pichia ;
Brevibacterium,
unele
drojdii
Torulopsis
din
Pseudomonas,
genurile
(T.famata),
Candida
Rhodotorula,
Methylomonas, Methylosinus,
Streptomyces (82).
- 33 -
Kluyveromyces
- 34 -
b)
- 35 -
eventuala
toxicitate;
3.
digestibilitatea;
4. acceptabilitatea [i
accesibilitatea acestora.
Valoarea nutritiv\ este dat\, `n primul rnd, de con]inutul `n protein\ brut\.
De regul\, con]inutul `n protein\ brut\ al acestor produse proteice este `n jurul a
50%, minimul acceptat fiind de 35%.
Valoarea biologic\ a proteinei de origine microbian\ este, deasemenea,
destul de ridicat\; comparativ cu proteina de referin]\ FAO sau cu proteinele din
surse clasice (f\in\ de soia, f\in\ de pe[te), proteina microbian\ este bogat\ `n
lizin\, dar mai s\rac\ `n aminoacizi cu sulf (tab. 4 [i 5); valoarea biologic\ a
proteinei microbiene poate fi crescut\ prin suplimentarea cu metionin\ sintetic\,
relativ ieftin\ [i u[or disponibil\.
n ceea ce prive[te toxicitatea, Uniunea Interna]ional\ de Chimie
Aplicat\ (IUPAC) a stabilit c\ nici o surs\ nou\ de proteine nu poate fi admis\ `n
hrana animalelor dect dac\ se constat\ absen]a oric\rei toxicit\]i.
Testele
Tabelul 4
Con]inutul `n aminoacizi esen]iali al proteinelor din fungi, bacterii [i drojdii,
comparativ cu alte proteine (`n g/100 g protein\)(dup\ Stancu [i Segal)(79)
AMINOACID
Cistina
Fenilalanin\
Izoleucin\
Leucin\
Lizin\
Metionin\
Treonin\
Triptofan
Valin\
PROTEINA
F.A.O.
2,0
2,8
4,2
4,8
4,2
2,8
2,8
1,4
4,2
FAINA
DE
SOIA
P R O T E I N A DIN:
FUNGI
1,4
5,1
5,4
7,7
6,5
1,4
4,0
1,5
5,0
2,9-3,5
3,6-3,9
3,1-3,6
6,3-8,7
3,3-7,0
2,0-2,8
3,1-5,3
5,0-6,9
DROJDII
3,7
3,6
5,9
7,0
1,2
3,9
0,5
4,0
BACTERII
0,6
2,9
3,6
5,6
6,5
2,0
4,0
0,9
4,5
Tabelul 5
Compara]ie `ntre con]inutul `n aminoacizi esen]iali al proteinei din drojdia furajer\ BP
(British Petroleum) [i al proteinei din f\ina de pe[te (dup\ Dexamir)(18)
Aminoacizi (g/ 16 g N)
Lizin\
Metionin\
Metionin\ + Cistin\
Triptofan
Arginin\
Histidin\
Izoleucin\
Leucin\
Fenilalanin\
Treonin\
Valin\
Protein\ BP
7,8
1,6
2,5
1,3
5,0
2,1
5,3
7,8
4,8
5,4
5,8
F\in\ de pe[te
7,7
2,8
3,6
1,1
5,5
2,5
5,0
7,7
4,3
4,3
5,5
S-a constatat faptul c\, totu[i, drojdiile cultivate pe n-alcani puri con]in
cantit\]i minime de compu[i aromatici policiclici [i anume mai pu]in de 5 ppb.,
respectnd standardele IUPAC - prezentate `n tab. 6.
- 37 -
Tabelul 6
Standarde IUPAC privitor la toxicitatea biomasei microbiene (dup\ Raicu)(65)
==========================================
Benzopiran (ca indicator al prezen]ei
hidrocarburilor aromatice policiclice) ....................maxim 5 ppb.
Formaldehid\, metanol ..........................................maxim 20 ppb.
Pentru biomasa derivat\ din alcani:
- hidrocarburi totale ............................................ maxim 0,5 %
- hidrocarburi aromatice totale ............................maxim 0,05 %
==========================================
Tabelul 7
Standarde microbiologice IUPAC pentru POU de uz furajer (dup\ Einsele/Raicu)(65)
==========================================
Microorganisme
num\r/gram produs
==========================================
Bacterii viabile (aerobe, total)
100 000
Streptococi grup D
10 000
Clostridia (total)
1 000
Clostridium perfringens
100
Mucegaiuri viabile
100
Enterobacteriacee
10
Staphylococcus aureus
1
Salmonella sp.
1/50 grame
==========================================
- 38 -
Se apreciaz\ c\
- drojdia de bere, uscat\, este, probabil, una din cele mai r\spndite surse
proteice [i de vitamine din grupa B utilizat\ pentru producerea nutre]urilor
combinate, `n special a celor pentru p\s\ri, `n unele cazuri fiind folosit\ chiar ca
supliment natural de seleniu. Aceast\ drojdie, considerat\ subprodus al industriei
berii, este separat\ [i apoi, pasteurizat\ [i uscat\ la temperaturi ridicate, `n
instala]ii speciale. Practic, nu toat\ drojdia de bere este recuperat\ [i uscat\ `n
forma izolat\, `ntruct o cantitate redus\ este eliminat\ odat\ cu reziduurile
nefolosibile, iar o alt\ parte, destul de `nsemnat\, se amestec\ cu cerealele
"uzate", ajungnd `n uzul furajer `mpreun\ cu acestea (gen borhot de bere etc.).
Defini]ia din manualul AAFCO precizeaz\ pentru drojdia de bere uscat\, un nivel
al proteinei brute de minimum 35 %, insernd [i condi]ia conform c\reia
"produsele trebuie s\ fie etichetate `n conformitate cu con]inutul lor `n protein\
brut\";
- drojdia uscat\ provenind de la distileriile de cereale [i cea de la distileriile
pe baz\ de melas\ nu sunt att de u[or disponibile industriei de nutre]uri (fiind
practic imposibil\ separarea drojdiilor de substrat), astfel c\ aceste drojdii pot
ajunge `n hrana animalelor numai `mpreun\ cu masa cerealelor "uzate" rezultate
`n urma procesului de distilare; practic, produsul este un concentrat impur din
celule de drojdie de panifica]ie cultivate pe melas\, iar cantit\]ile disponibile pentru
industria nutre]urilor sunt foarte mici;
- drojdia uscat\ Torula, dup\ defini]ia AAFCO, este drojdia din clasificarea
botanic\ Torulopsis, nefermentat\ [i uscat\; mai trziu, aceast\ drojdie a fost
reclasificat\ `n genul Candida.
drojdiilor.
Cenu[\
%
10
Protein\
brut\ %
45-50
Lizin\
% din PB
Metionin\
% din PB
1-5
Valoare
biologic\
CD %
proteine
minim 55
75-80
Tabelul 9
Con]inutul unor produse de uz furajer pe baz\ de drojdii (dup\ Peppler & Stone)(57)
CONINUT
Substan]\ uscat\
(%)
Protein\ brut\
(%)
Gr\sime brut\
(%)
Fibr\ brut\
(%)
Cenu[\ brut\
(%)
Extract de azot liber (%)
Calciu
(%)
Fosfor
(%)
Magneziu
(%)
Potasiu
(%)
Tiamin\
(mg)3)
Riboflavin\
(mg)3)
Niacin\
(mg)3)
Ac. pantotenic
(mg)3)
Colin\
(mg)3)
Biotin\
(mg)3)
Acid folic
(mg)3)
Drojdie de bere,
uscat\1)
93,7
44,7
0,9
2,7
6,6
38,8
0,1
1,4
0,2
1,7
41,9
16,0
204,0
50,0
1771,3
0,4
4,4
Drojdie Torula
uscat\1)
92,7
47,0
1,6
2,5
8,1
33,4
0,5
1,6
0,1
1,8
2,8
20,2
227,5
30,8
1311,8
0,5
10,5
"Yeast
Culture"2)
88,5
14,0
2,5
8,0
4,0
60,0
0,2
0,7
1,0
1,6
3,6
3,1
82,2
49,3
1687,9
0,6
0,6
1) - valori din "Canadian Feeds" [i "NAS-NRC Atlas for Nutritional Data of U.S." (1971)
2) - valori raportate de produc\tori
3) - mg/pound (1 pound = 453 g)
- 45 -
Tabelul 10
Caracterizarea chimic\ [i nutritiv\ a drojdiilor furajere (dup\ Milo[ [i Dr`nceanu)(50)
MEDIUL DE CULTUR
SPECIFICAIE
Material
lemnos
Melas\
Le[ii
bisulfitice
N-parafine
9,3
7,5
83,2
47,2
1,4
1,2
33,4
3,6
0,53
0,38
0,42
2,42
1,95
0,90
1,85
0,99
3,18
1,52
2,92
-
10,0
6,7
83,3
46,5
1,1
35,7
2,65
0,60
0,45
2,97
2,83
0,79
0,76
1,44
3,21
2,70
3,06
77,6
25,7
9,2
8,1
82,7
40,7
0,2
41,8
3,2
0,45
0,29
0,4
1,93
2,38
0,69
1,85
1,48
2,63
2,55
2,34
0,39
1,45
13,6
45,0
10,2
12,3
77,5
50,6
3,4
23,5
2,2
0,4
0,4
3,4
2,08
3,1
0,92
1,5
1,2
1,1
1,2
0,88
0,86
-
0,907
1,23
415
425
411
2179
3391
2898
1453
2024
1733
0,90
1,21
0,908
1,04
0,898
1,30
382
382
333
333
413
423
3228
2850
3036
2536
3060
1955
1701
1851
1471
1864
- 46 -
Drojdie de bere,
uscat\1)
Drojdie Torula
uscat\1)
"Yeast
Culture"2)
44,7
47,0
14,0
6,7
1,5
1,1
4,9
3,8
2,4
4,7
7,1
4,0
3,3
4,7
5,1
8,1
1,7
1,3
5,5
5,3
3,0
6,3
7,4
6,4
4,4
5,5
6,2
5,0
2,1
2,1
6,4
5,0
3,5
5,0
10,0
5,0
3,5
4,3
5,7
1) - valori preluate din "NAS-NRC Atlas for Nutritional Data of US" [i "Canadian Feeds" (1971)
2) - valori raportate de produc\tori
- 47 -
Methylo-coccus;
Cellulomonas;
bacteriile
celulozolitice
din
genul
bacterian\ s-a apropiat de optim prin utilizarea unei su[e noi de Methylophilus
- 52 -
- 54 -
- 55 -
Producerea peciloproteinei pe
"Chetomina" este un alt produs proteic furajer de origine fungic\, ob]inut din
rumegu[ de plop pe care se cultiv\ micromicete din specia Chaetomium
megalocarpum (76).
n SUA se cultiv\ ciuperca Trichoderma viridae, att pe frac]iunea
celulozic\ din dejec]ii, ct [i pe dejec]iile zootehnice ca atare; dup\ `ns\mn]area,
`nmul]irea [i dez-voltarea ciupercilor, din mediul cultivat se extrag enzimele
amilolitice - folosite apoi `n hrana p\s\rilor [i porcilor pentru sporirea digestibilit\]ii
nutre]urilor - `n timp ce frac]iunea r\mas\ se folose[te ca nutre] proteic (76).
Pe substraturi celulozice, mucegaiurile testate (
`n afara
Pleurotus sejorcaju,
- 58 -
[i Anacystis,
Scenedesmus), concentra]ia `n acizi nucleici (circa 4%) fiind net inferioar\ att
algelor eucariote (5-6%) ct [i drojdiilor [i bacteriilor utilizate pentru producerea de
POU (75).
Intreprinderea mexican\ Sosa Texcoco s-a preocupat de recoltarea
spirulinelor din lacul Texcoco, de pe o suprafa]\ de circa 900 de hectare,
producnd la `nceput (`n 1973) 150 de tone de f\in\ de spiruline anual, dup\ 10
ani produc]ia ajungnd la circa 1000 de tone anual; `n urma unor investi]ii `n
valoare de 5 milioane de dolari SUA (`n 1977), pentru `mbun\t\]iri tehnologice
care au vizat [i efectuarea de teste de toxicitate indispensabile pentru
comercializare, valoarea produc]iei firmei a crescut, `n 1982 fiind aproximat\ la
circa 15 milioane dolari.
randamentul
Tabelul 12
Randamentul productiv al spirulinelor (dup\ Ciferri, 1981, citat de Sasson)(74)
Cultura \ produc]ia
Tone / ha / an
Substan]\ uscat\
Gru
Porumb
Soia
Spiruline
4
7
6
50
Protein\ brut\
0,5
1,0
2,4
35,0
Asigurarea proteinelor din ra]ie (chiar `n propor]ie de pn\ la 100%) prin spiruline
determin\ la animale o rat\ de cre[tere normal\, neeviden]iindu-se anomalii sau efecte
patologice secundare la animalele `n cauz\.
Privitor la utilizarea biomasei de spiruline ca furaj, `n experien]e efectuate la
Sta]iunea de Cercet\ri Avicole INRA - Fran]a au fost puse `n eviden]\ efectele
fiziologice net favorabile ale administr\rii spirulinelor `n furajul g\inilor ou\toare,
rezultatele concertizndu-se `n sporirea produc]iei de ou\, intensificarea culorii
g\lbenu[ului [i cre[terea con]inutului ou\lor `n vitamine.
De asemenea, cercet\ri
- 61 -
3.2. Aminoacizi
3.2.1. Definire, istoric, importan]\, producere.
Aminoacizii sunt elementele constitutive ale tuturor proteinelor naturale, att
din plante ct [i din animale;
(Braconnot, `n 1820, din gelatin\) iar ultimul a fost treonina (izolat de Meyer [i
Rose, `n 1936).
Aminoacizii fac parte din grupa metaboli]ilor primari produ[i de c\tre celulele
microbiene `n cursul dezvolt\rii lor. Aceste celule nu produc, `n mod obi[nuit,
cantita]i mari de metaboli]i primari, pentru c\ aceasta ar reprezenta o risip\
`nsemnat\;
- 62 -
Mycobacterium,
Micrococcus,
Corynebacterium,
Brevibacterium .
n general, `n mediul de cultur\ se reg\sesc mai mul]i aminoacizi [i mai rar
unul singur, cel mai frecvent fiind `ntlni]i alanina, acidul glutamic, acidul aspartic,
glicina, serina, valina [i leucina [i mai pu]in lizina, metionina, triptofanul [i al]i
aminoacizi.
- 64 -
L-triptofan, L-izoleucin\,
- 65 -
Tabelul 13
Producerea de aminoacizi de c\tre microorganisme mutante auxotrofe (dup\ Raicu [i
col.)(65)
AMINOACIDUL
PRODUS
PRODUCIA
(g/l mediu)
MICROORGANISME
L-lizin\
Corynebacterium glutamicum
Brevibacterium flavum
Brevibacterium lactofermentum
13
34
20,2
L-leucin\
Corynebacterium glutamicum
16
L-prolin\
Corynebacterium glutamicum
14,8
L-citrulin\
Corynebacterium glutamicum
Bacillus subtilis K
10,7
16,5
L-ornitin\
Corynebacterium glutamicum
Brevibacterium sp. (B. flavum)
26
23
L-treonin\
Arthrobacter paraffineus
Escherichia coli
9
10,5
L-valin\
Corynebacterium glutamicum
Arthrobacter paraffineus
30
9
su[e
de
Brevibacterium
flavum
[i
de
Corynebacterium
glutamicum pot transforma peste o treime din zah\rul din mediul de cultur\ `n
lizin\, cantit\]ile ob]inute ajungnd pn\ la 75 de grame de lizin\ pe litru de mediu
- 66 -
tehnologii fermentative s-a dezvoltat `n anii '80, fiind destinat\ `ndeosebi industriei
nutre]urilor combinate pentru porci [i p\s\ri; producerea ini]ial\ a DL-triptofanului
prin bioconversii este `nlocuit\ `n prezent de ob]inerea de L-triptofan prin
fernmenta]ie microbian\, utilizarea sa `n alimenta]ia animal\ fiind limitat\
`ndeosebi de produc]ia redus\ cantitativ.
Se consider\ c\ acidul glutamic - a c\rui produc]ie mondial\ era `n anul
1980 de cca. 360 000 de tone - este sintetizat numai prin culturi de
Corynebacterium glutamicum [i de Brevibacterium flavum [i c\ `n cazul
producerii de glutamat pe baza de etanol, folosind specii de Brevibacterium, s-a
ob]inut un randament de 60 g/litru, `n timp ce `n cazul producerii glutamatului pe
mediu de n-parafine, cu o tulpin\ de Corynebacterium alkanolyticum, s-a
ob]inut 40 de grame/mediu (65).
- 68 -
prin lucr\ri de
A[a dup\ cum deja s-a ar\tat, aminoacizii de biosintez\ cei mai utiliza]i sunt
lizina, treonina [i triptofanul, la care se adaug\ acidul glutamic [i mai ales
metionina -aceasta din urm\ fiind `ns\ produs\ cu preponderen]\ pe cale chmic\.
Folosirea acestora `n alimenta]ia animal\ este reglementat\ `n Uniunea
European\ prin Directiva 471/82, care prezint\ produsele `nregistrate [i autorizate
`n acest scop
Avantajele introducerii aminoacizilor `n hrana animalelor sunt att de ordin
nutri]ional, ct [i de ordin tehnic, ecologic [i economic;
avantaje rezid\ `n:
- 69 -
`n principal, aceste
- 70 -
- 71 -
- 75 -
Enzimele, fiind practic proteine, pot fi u[or denaturate/inactivate de unii factori, ca:
temperatur\ ridicat\, aciditate, alcalinitate, metale grele, al]i agen]i oxidan]i;
ad\ugate `n furaj, ele trebuie s\ reziste procesului de preparare a furajelor,
condi]iilor acide din stomac [i atacului proteolitic din intestinul sub]ire, fiind
selec]ionate `n acest sens, a[a dup\ cum s-a ar\tat anterior.
Stabilitatea poate fi `mbun\t\]it\ prin ata[area enzimelor pe substraturi
transportoare care le `ntre]in/protejeaz\ activitatea. Un astfel de proces (patentat),
incluznd un "agent stabilizator", a fost pus la punct de c\tre firma Cultor Ltd., din
Finlanda (fost\ FinnSugar Ltd.) [i folosit `n producerea premixurilor comerciale de
enzime furajere (35).
In ceea ce prive[te stabilitatea la temperaturi ridicate, rezultatele mai multor
cercet\ri indic\ clar men]inerea (`n propor]ie de 50-98%) activit\]ii enzimelor
ad\ugate `n hran\ chiar [i dup\ supunerea la temperaturi de pn\ la 95oC (16;35).
Proteazele fungice - ca de exemplu cele de Aspergillus - se pare c\ sunt
mai pu]in rezistente la temperatur\ `n compara]ie cu cele de origine bacterian\.
Rezultatele unor studii efectuate de firma Cultor au arat\t c\ atunci cnd
stabilizarea [i amestecarea enzimelor `n furaj este corespunz\toare, activitatea
enzimelor `n tractusul digestiv animal r\mne ridicat\ timp de mai multe ore, att
`n condi]ii de aciditate, ct [i de atac proteolitic.
`n ultimii ani au fost f\cute investiga]ii [i cu privire la efectul vitaminelor,
mineralelor [i a altor agen]i oxidan]i din premixurile de tip PVM `n care se
`nglobeaz\ preparatele enzimatice, asupra stabilit\]ii activit\]ii enzimatice pe
timpul depozit\rii.
Rezultatele experien]elor prin care s-a urm\rit stabilitatea la stocare a unor
enzime furajere incluse `n premixuri, au indicat pierderi semnificative `n activitatea
enzimatic\ `n timpul primelor dou\ luni dup\ introducerea preparatului
polienzimatic Avizyme `n premixul PVM [i respectiv, nici o pierdere `n activitatea
- 77 -
- 78 -
Tabelul 14
Enzime furajere existente pe pia]\ (dup\ Rotter [i col.)(72)
============================================
ENZIME
DEGRADEAZ:
SUBSTRAT INT
============================================
Proteaze
Proteinele pn\ la
Subproduse de
peptide/aminoacizi
gr`u, gluten
Amilaze
Amidonul pn\ la
dextrine/zaharuri
Celulaze
Glucanaze
Glucanii `n oligozaharide/glucoz\
Pentozanaze
(xilanaze)
Lipaze
Gr\simile `n
acizi gra[i
Ra]ii bogate
`n amidon
Furaje bogate
`n celuloz\
Ra]ii bazate
pe orz/secar\
Secar\, orz,
gr`u
Gr\simi animale
[i vegetale
INTRODUSE N:
`nlocuitori de
lapte cu soia
Primele furaje la
purcei [i vi]ei
Ra]ii bogate `n
celuloz\
Ra]iile porcilor
[i p\s\rilor
Furaje pentru
porci [i p\s\ri
Furaje pentru
broileri, c`ini
Tabelul 15
Experien]e pe tineret porcin cu hrana suplimentat\ enzimatic (dup\ Inborr)(35)
Experien]a
(Autorul)
LOTUL
SMZ
(g)
Consum zilnic
furaj (kg)
kg furaj /
kg spor
I.
(Schyler)
Martor
+ Porzyme SP
286
478
0,46
0,45
1,60
1,10
II.
(Columbus)
Martor
+ Porzyme SP
236
247
0,40
0,39
1,71
1,66
III.
(Schyler)
Martor
+ Porzyme SP
304
307
0,56
0,52
1,82
1,68
Tabelul 16
Rezultatele privind utilizarea de enzime `n ra]iile porcinelor (dup\ Inborr)(35)
==============================================
Sursa
Ra]ie pe baz\ de
Enzima
`mbun\t\]iri1)
==============================================
Thomke [i colab.,1980
orz
b-glucanaz\
LWG, FCR, DE*
Newman [i colab.,1980
orz
orz decorticat
amilaz\
amilaz\
Newman [i colab.,1983
orz decorticat
amilaz\
orz
b-glucanaz\
Thacker [i colab.,1987
orz decorticat
b-glucanaz\
Thacker [i colab.,1988
secar\
pentozanaz\
LWG*, FCR
amilaz\
LWG, FCR
Markstrom [i colab.,1985
Hogberg [i colab.,1983
LWG, FCR
LWG, FCR
DE*, DN* LWG, FCR*
DE, DN, DP
DP, DE, LWG, FCR
Graham [i colab.,1988
orz, t\r]e
b-glucanaz\
pentozanaz\
Graham [i colab.,1988
orz decorticat
b-glucanaz\
DST*, DBG*
- 81 -
- 82 -
- 83 -
Tabelul 18
Efectele supliment\rii cu celulaze* a ra]iei bazate pe orz
decorticat, la pui broiler de g\in\ (dup\ Rotter [i col.)(72)
============================================
Furaj pe baz\ de :
Consum de
Greutate
IC
furaj (g)
corporal\ (g) (kg furaj/kg spor)
============================================
Gr`u
2910
1529
1,90
Orz decorticat
2941
1473
2,00
Orz + enzime (0-2 s\pt\mni)
2978
1539
1,93
Orz + enzime (0-4 s\pt\mni)
3047
1598
1,91
Orz + enzime (0-6 s\pt\mni)
2992
1638
1,83
============================================
* produsul Allzyme C al firmei Alltech Inc., SUA.
efectul a fost
evident att `n cazul unui con]inut al ra]iei `n celuloz\ brut\ de 3,5% (12,8 % NDF),
ct [i de 6,5 % (20,2% NDF), `mbun\t\]irea performan]elor productive fiind pus\
pe seama unei mai bune utiliz\ri a energiei din frac]iunile celulozice din hran\ (17).
- 84 -
hr\nite cu furaje (ex. [rot de floarea soarelui) cu un con]inut mai ridicat `n celuloz\
brut\ (HF = Height Fibre), produsele "Kemzyme W" (cu hemicelulaze, xilanaze,
beta-glucanaze, lipaz\ [i proteaz\ - pentru re]ete pe baz\ de gru), "Kemzyme B"
(cu beta-glucanaze, alfa-amilaze, celulaze, lipaz\ [i proteaz\ - pentru ra]ii de
hran\ pe baz\ de orz), "Kemzyme PS" (pentru re]ete prestarter [i starter) [i
"Kemzyme Dry" (pentru re]ete standard) pentru monogastrice, sau produsul
"Kemzyme Dairy Dry" (un complex de enzime stabilizate: alfa-amilaz\, betaglucanaz\ [i celulaz\) special destinat rumeg\toarelor `n scopul cre[terii cantit\]ii
[i calit\]ii produc]iei de lapte, recomandat a fi utilizat `n doz\ de 15-30 g pe zi [i pe
animal (98).
Firma Rhone-Poulenc Nutrition Animale (cu reprezentan]\ [i `n Romnia)
ofer\ urm\toarele produse enzimatice de uz furajer proprii: Rovabio PF P betaglucanase (2000 unit\]i AGL/g, sub form\ de pulbere) [i Rovabio PF LC betaglucanase (500 unit\]i ALG/ml, sub form\ lichid\), ambele destinate p\s\rilor cu
ra]ii pe baz\ de orz, [i Rovabio TR P xylanase (2000 unit\]i AXC/g, pulbere) [i
Rovabio TR LC xylanase (500 unit\]i ALG/ml, lichid) destinate alimenta]iei
p\s\rilor pe baz\ de gru.
Produsul "Selfeed" al firmei japoneze Ghen Corp. este un complex
polienzimatic de uz furajer, con]innd proteaze (min. 1000 unit./g), amilaze (min.
7500 unit./g), celulaze (min. 4000 unit./g), lipaze (min. 300 unit./g) [i pectinaze
(min. 200 unit./g); experien]e efectuate la Bombay Veterinary College (India) au
demonstrat c\ suplimen-tarea hranei puilor broiler de g\in\ cu "Selfeed" (1 g/kg
furaj), a determinat reducerea semnificativ\ a consumului specific de furaj,
rezultnd o sporire a profitului pe pas\re cu pn\ la 14% (66).
Alte dou\ "cocktailuri enzimatice" sunt produsele comerciale "Prowiko-B
2000 S" (con]innd 2000 UI beta-glucanaz\ + 80 UI alfa-proteaz\ + 25000 UI alfa-
- 86 -
Lucta
din
Spania
produce
[i
comercializeaz\
un
produs
- 87 -
greutate.
- 89 -
- 90 -
Fitazele desfac efectiv prin hidroliz\ grup\rile fosfat ale fita]ilor, moleculele
de fosfat fiind disponibile pentru absorb]ia `n intestin.
La monogastrice, fitazele (pu]ine, unele provenind chiar din semin]ele
ingerate [i altele produse de flora digestiv\ redus\) [i fosfatazele intestinale sunt
`n mod obi[nuit ineficiente pentru hidrolizarea fita]ilor din hran\, impunndu-se un
aport exogen de fitaze. Fitazele suplimentate sunt de origine microbian\, mai
multe microorganisme fiind produc\toare ale acestor enzime, cele mai folosite `n
acest scop apar]innd genului Aspergillus. Se apreciaz\ `n general, ca suficient\
o suplimentare cu 800-1200 unit\]i enzimatice fitaz\ pe kg de furaj, ca alternativ\
la folosirea altor suplimente minerale cu fosfor; aceast\ suplimentare enzimatic\
permite cre[terea digestibilit\]ii fosforului din hran\ pn\ la 50% ([i chiar peste),
reducnd cu 20-30 % excre]ia de fosfor `n dejec]ii.
Este interesant de remarcat faptul c\, `n timp ce fitazele vegetale (din
plante) sunt optim active la o valoare pH a mediuleui de aprox. 5 [i la o
temperatur\ de circa 50oC, fiind considerabil inactivate la temperaturi de peste 6070oC [i iremediabil inactivate la pH de 2.5, fitazele microbiene au o stabilitate mult
mai larg\ att `n ceea ce prive[te temperatura ct [i valoarea pH a mediului `n
care ac]ioneaz\; ca atare, acestea din urm\ rezist\ mai bine `n cazul incorpor\rii
`n nutre]uri ce urmeaz\ a fi supuse unor procese prelucrative ce impun o cre[tere
a temperaturii la peste 70oC, r\mnnd active de asemenea [i dup\ trecerea prin
stomac (unde pH-ul este foarte sc\zut, de ex. sub 2.5 la p\s\ri), ambele aspecte
conducnd la o eficacitate superioar\.
Un preparat enzimatic pe baz\ de fitaze este produsul "Natuphos", realizat
de BASF & Gist-Brocades [i comercializat din anul 1991. Utilizarea acestui
produs `n hrana monogastricelor - `n special - determin\ o `mbun\t\]ire a utiliz\rii
fosforului din ingesta (antrennd astfel [i o cre[tere a utiliz\rii calciului), permite
reducerea propor]iei de suplimente minerale ce con]in fosfor (aspect economic
- 92 -
`n special `n cazul
- 94 -
- 95 -
Unele cercet\ri
Tabelul 21
Aditivi furajeri aproba]i pentru utilizare `n hrana animalelor,
prin Directiva U.E. 524/1970, Anexa 1
Specia/
Vrsta
Antibiotice1) (mg/kg furaj)
categoria
(pn\ la)
-----------------------------------------------------------------------de animale
2)
3)
4)*
5)
6)
7)
__________________________________________________________________
Curci
16 s\pt.
26 s\pt.
10-20
1-20
Pui de g\in\
1-20
G\ini ou\toare
2- 5
P\s\ri de curte
4 s\pt.
(mai pu]in ra]e, 16 s\pt. 1-20
g[te, porumbei)
Purcei
Porci -peste:
4 luni
6 luni
Vi]ei
Taurine
16 s\pt.
6 luni
nelimitat
Miei, iezi
Oi
16 s\pt.
6 luni
5-20
5-20
5-20
2-20
5-20
7-15
10-25+ 5-80+
5-50 10-40
1-20
5-20
8-16+
6-16
2-10
5-80+
5-20
10-40
5-20
5-20
5-70
5-20
5-20
15-100
5-20
5-70
5-50
5-20
5-80
5-50
5-20
5-80+
5-50
5-20
10-20
15-40
15-30
5-50
5-20
5-50
5-20
Animale de blan\
2- 4 5-20
Iepuri
2- 4
==========================================
5-20
Efectul
- 98 -
De asemenea, s-a
- Flavomicina (flavofosfolipol) - ob]inut\ din Streptomycetele cenu[iiverzui este, de asemenea, un antibiotic furajer foarte des folosit, cu eficien]\
maxim\ `n cre[terea puilor de carne (la care se folose[te `n doze de 1-4 mg/kg
furaj), dar dnd rezultate bune [i la celelalte specii/categorii de animale;
- Tilosin (produsul comercial "Tylan") - antibiotic izolat [i extras dintr-o
tulpin\ de Streptomyces fradiae, este utilizat att la puii broiler, ct [i la purcei;
- Salinomicina - ob]inut\ dintr-o su[\ de Streptomyces albus, este utilizata
`ndeosebi la tineret porcin `n cre[tere, `n doze de 25-50 mg/kg furaj;
- Zincbacitracina - antibiotic cu destina]ie exclusiv furajer\.
Antibioticul Avoparcin (denumit comercial [i "Avotan"), ob]inut din
Streptomyces candidus, mult folosit att la p\s\ri [i porci ct [i la rumeg\toare,
a fost interzis ca aditiv furajer `n ]\rile Uniunii Europene de la data de 1 aprilie
1997.
- 100 -
"Monensin"-ul si "Lasalocid"-ul.
Fiecare dintre aceste produse ionofore prezint\ particularit\]i cu privire la
efectele determinate:
puternic\ a propor]iei de acid propionic `n rumen [i este singurul care scade usor
apetitul [i deci, ingesta de hran\; virginiamicina reduce drastic producerea de acid
lactic [i proteoliza `n rumen; avoparcinul [i flavomicina determin\ cre[terea total\
a produc]iei de AGV `n rumen (cu pn\ la 10 %), avoparcinul fiind `ns\ mai activ la
nivel intestinal iar flavomicina antrennd [i o reducere important\ a proteolizei [i a
produc]iei de NH3 din rumen (cu 10-14 %) [i inhibnd `ndeosebi clostridiile (61).
Produsul "Monensin" - unul dintre produsele cele mai utilizate `n acest scop
- este ob]inut din Streptomyces cinnamonenzis, fiind comercializat [i sub
denumirea de "Rumensin". Doza considerat\ optim\ `n utilizarea "Monensin"- 102 -
- 103 -
3.5. Probiotice
n principal, bacteriile
utiliz\rii probioticelor (78), fiind primul carcet\tor care a studiat (empiric), `nc\ `n
primul deceniu al secolului XX, posibilitatea `nlocuirii florei patogene a tubului
digestiv prin aport exogen zilnic cu flor\ "impus\" alcatuit\ din lactobacili [i
streptococi (din iaurt).
Tezele lui Metchinikov au fost aprofundate, pe baze [tiin]ifice, de c\tre
Bonhoff [i colaboratorii s\i, rapoartele cercet\rilor lor (din anii 1954-1964) servind
- 105 -
produse de c\tre unele protozoare [i care le stimuleaz\ pe altele si abia mai trziu
a fost folosit pentru a denumi acei aditivi furajeri care au efect benefic asupra
animalului "primitor", prin influen]area florei tubului digestiv:
Parker (1974) a
defini]ie ce
probiotic
si
`nl\turnd
completarea
cu
"substan]e
produse
de
microorganisme" (21).
De asemenea, probioticele au mai fost definite de c\tre Toullec [i Quillet
(83) ca fiind preparate ce con]in bacterii vii - de regul\, lactobacili [i streptococi - [i
care sunt incluse `n hran\ `n scopul de a `mpiedica dezvoltarea bacteriilor
patogene `n tubul digestiv al consumatorului, pe cnd Jurubescu [i col. (41) au
dat probioticelor o defini]ie mai larg\, considerndu-le a fi produse naturale ce
con]in microorganisme vii - bacterii, protozoare, drojdii, fungi - [i unele produse ale
acestora (de regul\, microorganisme din clasa simbion]ilor existen]i `n tractusul
digestiv al animalelor s\n\toase [i `nalt productive).
Mordenti (51) arat\ c\ termenul de "probiotice" se cuvine a fi folosit pentru
numirea unor forme de microorganisme sau substan]e care, substituind sau
integrnd promotori naturali de cre[tere, sunt `n masur\ de a exalta produc]ia
zootehnic\, `n special pe calea `mbun\t\]irii st\rii de s\n\tate a tubului digestiv
- 106 -
- 107 -
ast\zi cele mai utilizate, `ns\ paleta microorganismelor utilizate `n scop probiotic sa l\rgit considerabil: separat sau al\turi de unii lactobacili [i streptococi, se mai
folosesc bifidobacterii, spori de Bacillus subtilis, culturi vii de drojdii (`ndeosebi
Saccharomyces cerevisiae) etc.
Speciile microbiene cele mai utilizate `n preparatele probiotice sunt:
Lactobacillus bulgaricus, L.acidophilus, L.casei, L.helveticus, L.lactis,
L.salivarius,
S.faecalis,
L.plantarum,
Streptococcus thermophilus,
Bifidobacterium ssp.;
S.faecium,
- 109 -
Tabelul 22
Lista principalelor microorganisme utilizate ca probiotice `n S.U.A. (dup\ Pendleton)(41)
S P E C I A
Aspergillus niger
Aspergillus oryzae
Bacillus coagulans
Bacillus licheniformis
Bacillus subtilis
Bacteroides amylophilus
Bacteroides ruminicola
Bacteroides suis
Bifidobacterium animals
Bifidobacterium bifidum
Bifidobacterium infantis
Bifidobacterium longum
Bifidobacterium thermophilum
Lactobacillus acidophilus
Lactobacillus brevis
Lactobacillus bulgaricus
Lactobacillus casei
Lactobacillus cellobiosis
Lactobacillus delbruekii
Lactobacillus fermentum
Lactobacillus lactis
Lactobacillus reuterii
Leuconostoc mesenteroides
Pediococcus acidilacticii
Pediococcus cerevisiae
Pediococcus pentosacens
Propionibacterium freudenreichii
Propionibacterium shermanii
Saccharomyces cerevisiae
Streptococcus cremoris
Streptococcus diacetylactis
Streptococcus faecium
Streptococcus intermedius
Streptococcus lactis
Streptococcus thermophilus
Rumen
S U R S A:
Alte surse
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
`n ace[ti aditivi
- 111 -
* pot
microorganisme
patogene
este
competi]ia
desf\[urat\
de
c\tre
Stavric [i
col.(1987), Fuller (1973), Barrow [i col. (1980) - cita]i de Fuller (21); Nurmi [i
Rantala (1973), Lloyd [i col. (1977),
- 113 -
Tabelul 24
Efectul streptococilor asupra unor agen]i patogeni
(dup\ Nemeskery, 1983 - citat de Chapman)(11)
AGENTUL PATOGEN
E.coli enteropatogen\
Enterotoxine produse de E.coli
Salmonella sp./ var. animale
Shigella sp.
Pseudomonas
Clostridium perfrigens
80
75
45
50
50
100
- 114 -
- 116 -
thermophilum
[i
Bifidobacterium
pseudolongum;
Cercet\ri
`ntreprinse de
Rezultate ob]inute
(% fa]\ de lotul martor)
SMZ*
IC*
Lactobacillus acidophilus,
Lactobacillus plantarum [i
Streptococcus faecium
+ 2,6
+ 9,7
0
- 3,6
- 4,4
0
Streptococcus faecium
+ 5,9
0
0
- 5,3
0
0
Lactobacillus fermentum
[i Streptococcus faecium
0
0
0
0
Complex de lactobacili
+10,4
0
0
0
0
Bacillus cereus
+15,8
+ 9,0
0
0
- 5,9
0
0
0
L.bulgaricus, L.casei
[i S.thermophilus
+ 9,0
- 119 -
probiotic
denumit
"Fralac-LBC",
- 120 -
con]innd
bacterii
acidolactice
- 121 -
plantarum,
L.casei,
L.bulgaricus,
L.acidophilus,
- 122 -
- 124 -
ce prin utilizarea probioticului "Yea-Sacc" (1 kg /t furaj) s-a realizat o cre[tere cu 12 % a eclozionabilit\]ii (un procent fiind echivalentul ob]inerii `n plus a circa 40 de
pui broiler pe tona de furaj) (77).
Tabelul 27
Efectul introducerii probioticului "Lacto-Sacc" `n hrana
p\rin]ilor de broiler de g\in\ (dup\ Sefton)(77)
==========================================
Furaj administrat
Control
+ Lacto-Sacc
(1 kg/t furaj)
==========================================
Num\r indivizi
17000
17000
S\pt\mni de produc]ie
43,2
43,0
% de ecloziune al ou\lor
83,3
85,7
Furaj / ou (g)
325
318
Furaj / pui (g)
390
371
Pui / tona de furaj
2564
2695
==========================================
`n cadrul
- 129 -
Tabelul 28
Rezultate privind utilizarea probioticului BCA `n tratamentul
[i profilaxia enteropatiilor la animale (dup\ Berbinschi [i Ungureanu)(4)
==================================================================
Uz terapeutic
Specia/
Uz profilactic
vrsta
doza animale animale eficacitate
doza animale animale eficacitate
ml/cap tratate protejate
%
ml/cap tratate protejate
%
===================================================================
Vi]ei
30-100 10
10
100
50-120
3
3
100
1-360 zile
Miei
2-60 zile
20-50 450
390
86,6
30-75
100
75
75
Purcei
15-30 1215
1215 100
20-50 2700 2406
89,1
sugari
===================================================================
- 130 -
pe un suport (t\r]e de gr`u, f\in\ de cereale sau amestec), rezultnd forma semiumed\ de prezentare a produsului (avnd 50-65% SU), sau se utilizeaz\ o
suspensie de culturi bacteriene, respectiv forma lichid\ a produsului (con]innd
8-18 % SU).
- 131 -
combina]ii
Jones [i col.,1986,
3.6. Prebiotice
3.6.1. Definire, rol, importan]\
n ultimul timp, cercet\torii din domeniul nutri]iei [i alimenta]iei animalelor
acord\ o aten]ie deosebit\ unei noi categorii de substan]e ce sunt definite prin
termenul de "prebiotice".
Acestea sunt substan]e care sus]in sau favorizeaz\ dezvoltarea [i
multiplicarea
microorganismelor
probiotice,
ca
de
exemplu
unele
enzime
produse
de
Aureobasidum
pullulans
sau
Bacillus
- 138 -
- 140 -
- 141 -
substan]ial de date [i lucr\ri [tiin]ifice publicate care confirm\ faptul c\ tineretul porcin
r\spunde favorabil la reducerea valorii pH a ra]iei prin acidifiere cu acizi organici,
`ndeosebi `n perioada imediat urm\toare `n]\rc\rii.
Primele cercet\ri cu privire la utilizarea de acidifian]i `n alimenta]ia porcinelor
dateaz\ de aproape 30 de ani, `n anii 1968-1970 Cole [i col. eviden]iind c\ ad\ugarea de
acizi organici `n apa de b\ut la purceii `n]\rca]i poate determina `mbun\t\]irea vitezei de
cre[tere [i a conversiei hranei, odat\ cu reducerea num\rului de E.coli `n intestinul sub]ire
al purceilor supu[i tratamentului; `n cercet\rile respective, cele mai bune rezultate au fost
ob]inute `n cazul folosirii acidului lactic (tab. 30)(14).
- 142 -
Tabelul 30
Efectele acidifierii apei de b\ut asupra performan]elor
purceilor `n]\rca]i (dup\ Cole)(14)
============================================================
Agentul acidifiant:
Martor
Acid
Acid
Acid
Propionat
lactic propionic propionic
de Ca
% `n ap\
-0,8
0,8
0,4
0,8
===========================================================
EXPERIENA A (1968)
Furaj ingerat (kg/zi)
1,009
1,027
0,927
0,931
Spor mediu (kg/zi)
0,372
0,409
0,355
0,345
I.C.(kg furaj/kg spor)
2,72
2,53
2,68
2,70
EXPERIEN]A B (1970)
Furaj ingerat (kg/zi)
0,909
0,973
0,882
0,991
Spor mediu (kg/zi)
0,336
0,372
0,323
0,409
I.C (kg furaj/kg spor)
3,01
2,76
2,80
2,42
=============================================================
* acidifiere efectuat\ timp de 4 s\pt\m`ni dup\ `n]\rcarea purceilor la v`rsta de 56 de zile
Tabelul 31
Rezultate privind utilizarea produsului "Acid-Pak 4-Way" la tineret porcin
=====================================================
Specificare
Experien]a 1
Experien]a 2
=====================================================
Acid-Pak 4-Way `n ra]ie
1%
1%
valoarea pH a hranei
5,78 5,49
5,58 5,01
spor mediu zilnic (g)
299 332
388 418
I.C.(kg furaj/kg spor)
1,74 1,57
1,61 1,60
======================================================
- 145 -
Tabelul 32
Efectele acidifierii apei de b\ut la puii broiler de g\in\ (Sefton, 77; Chapman, 11)
Specificare
Lot martor
Lot experimental
(+ Acid-Pak 4-Way)
=====================================================================
Experien]a A (dup\ Sefton)(77)
Pui la `nceputul experien]ei
Pui la sfr[itul experien]ei
Mortalitate (%)
Greutate medie la livrare (lb)
I.C. (kg furaj / kg spor)
57 000
49 590
13
4,24
1,97
38 000
34 961
8
4,31
1,92
118 000
0,87
Experien]a C**
- nr. pui `n experien]\
- mortalitate (%)
- I.C.(kg furaj/kg spor)
20 000
3,10
1,96
20 000
2,90
1,91
Experien]a D**
- nr. pui `n experien]\
- mortalitate (%)
- I.C.(kg furaj/kg spor)
60 000
3,50
1,95
60 000
3,00
1,91
=====================================================================
*
- Acid-Pak 4-Way `n apa de b\ut (1 lb/128 galoane ap\), `n perioada 1-7 zile
**
- Acid-Pak 4-Way `n apa de b\ut (1 lb/128 galoane ap\), continuu `n perioada
1-7 zile [i apoi o dat\ pe s\pt\mn\ pn\ la sacrificare
Alte cercet\ri (37) au studiat efectele ad\ug\rii de acid propionic `n hrana puilor
broiler de g\in\, att asupra microflorei intestinale, ct [i asupra performan]elor de
produc]ie ale acestora [i asupra caracteristicilor carcasei. Ad\ugarea de acid propionic
(0,2%, 0,4% sau 0,8%) nu a influen]at semnificativ greutatea corporal\ la vrsta de 49 de
zile, valorificarea hranei sau propor]ia de gr\sime `n carcas\, la nici unul dintre sexe; s-a
- 146 -
- 147 -
- 148 -
Experien]e efectuate pe animale - cele mai multe la porcine, dar [i la taurine, ovine,
caprine, - au eviden]iat cu claritate faptul c\ prin folosirea unor arome furajere se poate
m\ri semnificativ ingestia de hran\, crescnd corespunzator [i performan]a productiv\ a
animalelor.
Astfel, utilizarea aromelor furajere `n nutre]urile combinate "starter" pentru purcei
este, deja, foarte raspndit\, cunoscndu-se c\ este imperios necesar ca ace[tia s\ consume
hrana uscat\ ct mai devreme posibil pentru a dep\[i cu succes `n]\rcarea [i a realiza
performan]e ridicate de cre[tere `n continuare. Or, s-a stabilit faptul c\ purceii sugari
recunosc imediat aroma specific\ laptelui de scroaf\ [i sunt puternic atra[i spre consumul
furajelor impregnate cu aceast\ arom\; de asemenea, un rol asem\n\tor `l au `ndulcitorii.
Utilizarea aromelor furajere nu este limitat\ numai la aceast\ categorie de porcine;
ele pot fi folosite cu succes la porcii destina]i `ngr\[\rii pentru a "masca" mai ales
schimb\rile de structur\ [i valoare a ra]iei, men]innd un nivel ridicat al ingestiei [i
implicit, al performan]ei de cre[tere.
ntre cele mai folosite substan]e aromatizante se impune a fi men]ionate [i esen]ele
sintetice de c\psuni, fragi, vanilin\, alaturi de vanilie, cacao, ani[ [i diferite uleiuri eterice
vegetale naturale; desigur, o mare parte dintre acestea nu se produc pe cale biotehnologic\,
acestea fiind prezentate doar `n contextul tematicii abordate, cu caracter informativ.
- 150 -
a[a de exemplu, bacteria Ashbya gossyppii poate sintetiza de 20 000 de ori mai mult\
riboflavin\ (vit. B2) dect `i este necesar pentru cre[tere, `n timp ce unele mutante de
Pseudomonas denitrificans pot produce de 50 000 de ori mai mult\ ciancobalamin\ (vit.
B12) dect tipul normal (65; 74).
Pe cale biotehnologic\, prin microbiologie industrial\, se produc mai multe
vitamine, `ntre care cele specifice complexului vitaminic B (tiamina, riboflavina [i
ciancobalamina fiind produse `n cele mai mari cantit\]i), vitaminele K [i acidul L-ascorbic
(vitamina C); de asemenea, o serie de microalge pot fi folosite pentru producerea de
carotenoizi cu efect de provitamine A, dar care pot fi folosi]i [i ca pigmen]i (coloran]i) `n
alimenta]ia animal\ (`ndeosebi `n alimenta]ia p\s\rilor [i a pe[tilor ornamentali).
n cazul provitaminelor A, procedeele biotehnologice de ob]inere a carotenoizilor
folosind culturi de microalge (beta-carotenul din Dunaliella bardawil reprezint\ 10% din
greutatea uscat\ a algei) sau ciuperci (Blakeslea trispora sau drojdii Rhodotorula) sunt
`nc\ prea costisitoare, fiind preferat\ extragerea din morcovi, citrice sau lucern\ sau sursele
directe de vitamin\ A - gr\simea din ficatul unor pe[ti marini ("ulei de pe[te"), ficatul
animalelor abatorizate etc.
Dintre vitaminele K, prin sintez\ microbian\ se ob]ine vitamina K2 (farnochi-non\),
principalele microorganisme produc\toare fiind din genul Bacillus (B. subtilis, B.cereus,
B. mycoides, B. proteus, B. flexeneri, B. aerogenes), al\turi de Sarcina luteea,
Staphylococcus aureus, Mycobacterium tuberculosis, Proteus vulgaris [i Escherichia
coli.
Tiamina (vit. B1) este produs\ microbiologic de c\tre microorganisme specifice
florei intestinale, cum sunt Bacillus proteus, B. mesentericus, B. aerogenes, B. vulgatus
sau E. coli, dar [i de al]i germeni, `ndeosebi de drojdii (ca Saccharomyces cerevisiae);
exist\ `ns\ [i microorganisme mari consumatoare de tiamin\, strns dependente de
existen]a acestei vitamine `n mediul lor de cultur\, cum sunt mutantele auxotrofe de
tiamin\. Tiamina influen]eaz\ direct metabolismul intermediar [i indirect cre[terea [i
- 154 -
dezvoltarea animalelor, mai sensibile la caren]a `n tiamin\ fiind p\s\rile [i porcii; `n cazul
fierberii hranei, circa 1/3 din tiamina con]inut\ trece `n solu]ia apoas\.
Riboflavina (vit. B2) este produs\ la scar\ industrial\ folosind, a[a cum deja s-a
ar\tat, bacteria Ashbya gossyppii sau prin fermentarea laptelui smntnit sau a zerului cu
Clostridium acetobutylicum, Candida tropicalis [i Candida guillermondia, dar [i prin
cultivarea ciupercii Eremothecium ashby; reprezint\ unul dintre factorii de cre[tere pentru
organismele tinere, datorit\ rolului important jucat `n metabolismul substan]elor proteice `n
general [i al aminoacizilor `n special [i func]iei de constituent celular esen]ial.
Acidul pantotenic (vit. B3) se produce pe cale industrial\ [i prin biosintez\
microbian\, din drojdii, mucegaiuri (Streptomyces fradiae) [i mai ales din bacterii
(Acetobacter aerogenes, Clostridium butylicum, Pseudomonas fluorescens, Proteus
vulgaris, E. coli). Un gram de acid pantotenic con]ine 70000 de UI sau "unit\]i pui de
g\in\" (corespunz\tor cantit\]ii zilnice necesare la un pui de g\in\ pentru prevenirea
dermatitei specifice, puiul fiind complet dependent de aportul exogen al aceastei vitamine).
Vitamina PP (niacina, vit.B4) poate fi biosintetizat\ din triptofan (care joac\ rol de
provitamin\ PP) de microorganisme ca E. coli, Neurospora crassa, Xanthomonas pruni [i
altele; exist\ [i microorganisme auxotrofe de niacin\. Niacina previne apari]ia pelagrei la
om [i animale, simptomele caren]ei fiind dermatite, diaree, demen]\ ("3D").
Acidul folic (vit. B5) este cunoscut ca factor de cre[tere la p\s\ri (`ndeosebi la puii
de g\in\) [i `n general la tineretul animal;
- 155 -
importante de pigmen]i carotenoizi, `n afara algelor (de tipul spirulinei) fiind folosite [i
Blakeslea trispora (pentru beta-caroten) [i Phaffia rhodozyma (pentru astaxantin\).
Producerea pe cale biotehnologic\ a unor vitamine [i pigmen]i cu destina]ie furajer\
este o activitate cu largi perspective, avnd `n vedere pretabilitatea unor microorganisme la
aceste produc]ii [i marele poten]ial al tehnicilor biotehnologice moderne, cum sunt
ingineria genetic\ [i clonarea.
3.9.2. Hormoni
Cei mai folosi]i hormoni `n scopul biostimul\rii produc]iilor animale sunt cei
anabolizan]i (ce pot fi inclu[i `n hran\ sau injecta]i, pentru `mbun\t\]irea produc]iei de
carne) [i cei cu poten]ial de sporire a produc]iei de lapte (ca BST-ul sau somatocrinina,
administra]i, `ns\, numai parenteral); ca atare, sub aspect furajer, ar interesa numai prima
categorie amintit\.
Anabolizan]ii hormonali sunt substan]e cu rol reglator [i biostimulator asupra
asimila]iei [i sintezei proteice `n organimsmul animal, `mbun\t\]ind balan]a azotat\ [i
favoriznd formarea [i dezvoltarea musculaturii `n condi]iile unei valorific\ri superioare a
proteinelor [i energiei din hran\; efectele utiliz\rii lor difer\ mai ales `n func]ie de sexul,
specia [i vrsta animalelor.
Dup\ originea lor, anabolizan]ii hormonali pot fi grupa]i `n mai multe categorii:
naturali / artificiali, endogeni / exogeni, steroizi / nesteroizi; hormonii pot fi clasifica]i [i
]innd cont de glanda secretoare, modul de asociere, activitatea lor etc.
n ceea ce prive[te utilizarea preparatelor hormonale `n hrana tineretului taurin
destinat produc]iei de carne, de[i controversat\, este relativ extins\, `ndeosebi `n SUA. Se
consider\ c\ pe aceast\ cale, viteza de cre[tere `n greutate [i implicit, produc]ia cantitativ\
de carne, pot fi m\rite cu 10-30 %, `n condi]iile reducerii propor]iei de gr\sime din carcas\.
- 157 -
`n prezent, hormonii cei mai folosi]i `n acest scop - deseori `mpotriva legii - sunt cei
steroidieni (dintre cei clasici, naturali), trembolonul (dintre cei artificiali) [i mai nou,
beta-agoni[tii.
n special datorit\ posibilei remanen]e a produselor hormonale `n carnea animalelor
(dar [i datorit\ supraproduc]iei de carne [i concuren]ei acerbe de pe aceasta pia]\), Uniunea
European\ a hot\rt interzicerea utiliz\rii `n alimenta]ia animalelor a hormonilor naturali
sau sintetici, `ncepnd din anul 1988.
De un interes deosebit se bucur\, `n prezent, studiul posibilit\]ilor de utilizare a
hormonilor `n cre[terea vacilor de lapte. Administrarea acestor hormoni la animale nu se
face pe cale furajer\, ci prin injectare subcutanat\ sau intramuscular\ [i ca atare, ace[tia nu
fac parte din categoria aditivilor furajeri; cu toate acestea, avnd `n vedere posibilit\]ile
actuale de producere cu ajutorul bacteriilor manipulate genetic [i importan]a zootehnic\ pe
care o pot avea, am considerat oportun\ prezentarea ctorva aspecte legate de utilizarea lor.
Administrarea hormonului somatotrop bovin (somatotropina, GH sau BST) sau a
somatocrininei (GRF) se consider\ c\ poate determina o m\rire cu 10-30 % (circa
1000 l/vac\/lacta]ie) a produc]iei cantitative de lapte, `n condi]iile cre[terii valorii nutritive
a laptelui cu 5-15 % (o8).
Hormonul BST este secretat, `n mod natural, de c\tre glanda hipofiz\ a bovinelor [i
a fost izolat pentru prima dat\ `n anul 1936, de c\tre cercet\tori ru[i. Folosirea `n scopul
cre[terii produc]iei de lapte la vaci a `nceput `n Anglia, `n timpul celui de-al doilea razboi
mondial, perioad\ `n care era nevoie de prelevarea a 20 de glande hipofize pentru
extragerea unei singure doze zilnice.
n prezent, prin inginerie genetic\, hormonul BST se produce de manier\ industrial\
cu ajutorul bacteriilor. Practic, se izoleaz\ din ADN-ul unei celule somatice de la vac\
gena r\spunz\toare de producerea hormonului BST, gen\ ce este "decupat\" cu ajutorul
enzimelor de restric]ie, este extras\ din celula ini]ial\ [i implantat\ `ntr-o plasmid\
bacterian\ (E.Coli);
genetic\ `ncepe s\ produc\ hormon BST, odat\ cu multiplicarea (de miliarde de ori) a
bacteriei multiplicndu-se [i cantitatea hormonului produs, ce este apoi separat [i purificat
din cultura respectiv\.
Viitorul utiliz\rii hormonilor - ob]inu]i prin biotehnologii sau nu - `n alimenta]ia
animal\ [i `n zootehnie `n general, este dificil de prognozat, existnd argumente att `n
favoarea avantajelor permise de utilizarea acestora, ct [i `n sensul unor rezerve sau chiar
interdic]ii fa]\ de folosirea lor.
- 159 -
BIBLIOGRAFIE
1. BAUSSIER M. 1989. Antibiotiques activateurs de croissance chez les bovins. Bulletin
des G.T.V.(Fran]a), nr.3 (57-8o).
2. BERBINSCHI C., UNGUREANU C. 1959. Prevenirea [i tratarea enteropatiilor la
animale cu ajutorul culturilor de bacterii acidofile BCA. Rev. Probleme de Zootehnie [i Med.vet.,
nr.1.
3. BEST P. 1991. Enzymes star at VIV-Europe. Feed Int., vol.12, nr.2 (8-1o).
4. BEST P. 1992. Growth promoters in the European Comunity. Feed Int., vol.13, nr.5 (816).
5. BILGILI S.F., MORAN E.T. 1990. Influence of whey and probiotic - supplemented
withdrawal feed on the retention of Salmonella intubated into market age broilers. Poultry
Science, vol.69, nr.10 (167o-1674).
6. BOURNE S. 1991. Comparation amoung acid treatments under commercial production
conditions. Proc. of Alltech's Seventh Ann. Symp., Nicholasville, SUA (397-398).
7. CARRAUD A. 1990. Resultats de l'utilisation de probiotiques en bovins a viande.
Bulletin des G.T.V., nr.6 (65-73).
8. CARRE B., LESSIRE M., NGUYEN T.H., LARBIER M. 1992. Effects of enzymes on
feed efficiency and digestibility of nutrients in broilers. Proc. of XIX World's Poultry Congrss,
vol.3, Amsterdam (411-415).
9. CASTALDO D.J. 1991. Combined in feed: antibiotics and probiotics. Feed Int., vol.12,
nr.7 (2o-26).
10. CHANSIAUX M. 1987. Bacteriile `n `mbun\t\]irea nutri]iei. Cre[terea animalelor docum. curent\, nr.5 (14).
11. CHAPMAN D.J. 1988. Probiotics, acidifiers and Yeast culture: a place for natural
additives in pig and poultry production. Proc. of Alltech's Fourth Ann. Symp., Nicholasville, SUA.
12. CIOCAN Virginia. 1989. Utilizarea ciupercii Pleurotus pentru ridicarea valorii nutritive a
furajelor grosiere. Analele IBNA Balote[ti, vol.XIV (1988), Bucure[ti (165-17o).
13. CIUREL Val., JURUBESCU V., GHERCIU Mihaela. 1989. Cercet\ri privind utilizarea
probioticelor `n scopul `mbun\t\]irii eficien]ei bioproductive a re]etei 0-1 la purcei. Analele IBNA
Balote[ti, vol.XIV (1988), Bucure[ti (83-89).
14. COLE D.J.A. 1989. Sow nutrition - the key to profitable pig production. Proc.of
Alltech's Fifth Ann. Symp., Nicholasville (1o7-12o).
15. COLE D.J.A. 1990. Investigation into the use of Lacto-Sacc in sow diets and the
control of piglet mortality. Proc. of Alltech's Sixth Ann. Symp., Nicholasville, SUA (513).
16. COWMAN W.D. 1993. The stability of enzymes in animal feeds. Feed Int. vol.14, nr.5.
17. DEVEGOWDA G., NAGALAKSHMI R. 1992. Effect of enzyme supplementation on
performance of broilers. Proc. of XIX World's Poultry Congress (vol.3), Amsterdam (449-45o).
18. DEXAMIR A. 1976. Substituirea nutre]urilor proteice de origine animal\. Edit. Ceres,
Bucure[ti.
19. DONKERS W. 1989. Enzymes are nature's teeth. Pigs, nr.11 (15-16).
20. DRGNESCU M. 1985. Contextul istoric al revolu]iei biologice [i biochimice.
Revolu]ia biologic\. Edit. Academiei Romne, Bucure[ti.
- 160 -
21. FULLER R. 1989. Probiotics in man and animals. Journal of Applied Bacteriology,
vol.66 (365-378).
22. FURUSE M., YANG S.I., SHIRAI K., OKUMURA J.I. 1990. Effect of alanine producing bacteria on the growth of chicks. Poultry Science, vol.69, nr.6 (1o23-1o26).
23. GEORGESCU GH.(coord.) 1995. Tratat de crestere a bovinelor. vol.3, Ed.Ceres,
Bucure[ti.
24. GOMBOS S. 1991. The Hungarian experience of using biological products; the way
forward to creating more market acceptable animal production. Proc. of Alltech's Seventh Ann.
Symp.,Nicholasville, SUA (199-21o).
25. GUERRERO G., HOYOS G. 1991. Direct fed microbials and acidifiers for poultry.
Proc. of Alltech's Seventh Ann. Symp., SUA (407-412).
26. GUILLOT J.F. 1990. Qu'est-ce qu'un probiotique? Bulletin des G.T.V., nr. 6 (15-2o).
27. GUILLOT J.F., YVORE P. 1990. Etudes experimentales des probiotiques chez les
volailles. Bulletin des G.T.V., nr.6 (33-37).
28. HADDEN G. 1995. A new generation of feed enzymes. Poultry Int., vol.34, nr.2.
29. HALGA P., AVARVAREI Teona, STAN Gh., TEUAN V., TOMA Mariana, LAZR
Roza, MARINESCU Maria. 1979. Efectul proteazei furajere tip ICCF la tineretul porcin `n
cre[tere. Simp. [t. U.A.Ia[i, 13-15 dec. 1979.
30. HALGA P., STAN Gh., AVARVAREI Teona, TEUAN V., NICORICI R., SRBU
Mariana, PNTEA Gh. 1988. Cercet\ri privind efectul productiv al paielor tratate cu celulaze tip
ICCF `n stare lichid\, asupra vitezei de cre[tere [i valorific\rii hranei la tineretul taurin la `ngr\[at.
Lucr. [t., seria Zootehnie-Med.Vet., vol.31, Univ.Agr.Ia[i (25-26).
31. HARKER A.J. 1989. Improving pig performance while satisfying consumer
requirements: a role for yeast culture and probiotics. Proc.of Alltech's Fifth Ann. Symp.,
Nicholasville, SUA.
32. HEADON R.D. 1989. Biotechnology: a World of endless possibilities. Proc. of Alltech's
Fifth Ann. Symp., Nicholasville (1-11).
33. HIGGINSON S. 1986. Probiotics: battle of the bugs. Pig Farming, Anglia, nr.4 (3o-31).
34. HOLLISTER A.G. 1990. Manipulation of intestinal microbial activity in youngs animals
to control mortality. Proc.of Alltech's Sixth Ann. Symp., Nicholasville, SUA (153-166).
35. INBORR J. 1989. Practical application of feed enzymes. Feed Enzymes in Animal
Production Confference, Solihull, U.K., 21 sept.1989.
36. ISAR Mariana, MARINESCU Maria. 1989. Influen]a proteazelor [i celulazelor asupra
parametrilor bioproductivi la porcine. Analele IBNA Balote[ti, vol. XIV (1988), Bucure[ti (185195).
37. IZAT A.L., ADAMS M.H., CABEL M.C., COLBERG M., REIBER M.A., SKINNER J.T.,
WALDROUP P.W. 1990. Effects of formic acid or calcium formiate in feed on performance and
microbiological characteristics of broilers. Poultry Science, vol.69, nr.10 (1876-1882).
38. JENSEN F.J.,JENSEN M.M. 1992. The effect of using growth promoting Bacillus
strains in poultry feed. Proc. ofXIX World's Poultry Congress (vol.3), Amsterdam (398-402).
39. JEROCH H., JACKHISH Brigitte, ABOUD M., WEBER K., GEBHARDT G. 1990.
Ergebnisse weiterer Pruffungen des Beta-Glucanase enthaltenden Enzympraparates Prowiko-B
zu einer gerstenreichen Broiler mastmischung. Arch. Anim. Nutr., Berlin, vol.4o, nr.4 (317-327).
40. JIRAPHOCAKUL S., SULLIVAN T.W., SHAHANI K.M. 1990. Influence of a dried
Bacillus subtilis culture and antibiotics on performance and intestinal microflora in turkeys. Poultry
science, vol.69, nr.11 (9-14)
- 161 -
41. JURUBESCU V., CIUREL VAL., CUREU I., GHEORGHIU V. 1990. Romanian
probiotics for farm animals. IBNA Balote[ti - Archiva zootechnica, vol.II, Bucure[ti (9-23).
42. KAHRS D. 1991. Improving the health and growth of piglets with Toyocerin. Proc. of
Huhn & Schwein Seminar, Hanover, Germany.
43. KIISKINEN T., PIIRONEN J. 1990. Effect of phytase supplemen-tation on utilization of
phosphorus in chicken diets. Proc. of 8-th European Poultry Confference, Barcelona, Spain (37638o).
44. KOUDELA K., KUMPRECHT I., PASEKA A., GASNAREKZ., HREBIKOVA M. 1992.
A continous application of lysine syntesizing germs on Gallus domesticus Proc. of XIX-World's
Poultry Congress (vol.3) (4o3).
45. KOUDELA K., NYIRENDA C.S., PASEKA A. 1992. Experimental application of
probiotics Lectiferm on production performance of pullets and layers at large scale farming. Proc.
of XIX-World's Poultry Congress (vol.3), Amsterdam (445).
46. LINDNER R.K. 1991. The roles of the private and public sectors in the development
and diffusion of biotechnology in agricul-ture. The XXI Int. Conff. of Agric. Econom., Tokyo, 22-29
aug.1991.
47. LYONS T.P. 1992. From waste to feed through enzyme technology. Feed Int., vol.13,
nr.2 (8-12).
48. McLEOD K.R., KARR K.J., DAWSON K.A. 1991. Influence of Yeast Culture and
Monensin on ruminal metabolic end products and feedlot performance. Proc.of Alltech's Seventh
Ann. Symp., Nicholasville, SUA (321-324).
49. MENNESSIER M. 1990. Avec l'hormone BST, une vache en vaut deux. Science et
vie, nr.Dec. (58-64).
50. MILO M., DRNCEANU D. Furajele - caracteristici nutritive [i utilizare. Edit. Ceres,
Bucure[ti, 1984.
51. MORDENTI A. 1983. Idrolizzati proteici e batteri lattici: nuovi aspetti della loro
utilizzatione. Atti del Seminario "Aminoacidi e batteri lattici in alimentazione animale", Bologna,
16 dic.1983
52. NEWBOLD J. 1990. The yeast culture Yea-Sacc 1o26 as a rumen modifier. Alltech
Biotechnology Center, Nicholasville, SUA (211-214).
53. NEWMAN K. 1991. Phytase: the enzyme, its origin and characteristics; impact and
potential for increasing phosphorus availability. Proc.of Alltech's Seventh Ann. Symp.,
Nicholasville, SUA (169-178).
54. NGUYEN T.H. 1990. Effects zootechniques et sanitaires du bioregulateur Paciflor ND.
Bulletin des G.T.V., nr.6 (39-52).
55. NGUYEN T.H. 1991. Probiotics - a nutritional bioregulator. Misset World Poultry, vol.7,
nr.2 (37).
56. NICU D.M. 1990. Perspective ale bioingineriei [i biotehnologiei aplicate `n structuri de
sisteme industriale. Ingineria industrial\ - prezent [i perspectiv\. Edit. Academiei Romne,
Bucure[ti.
57. PEPPLER J.H., STONE C.W.Ch. 1976. Feed yeast products; an update of the
properties of feed yeast and their application. Feed Management, Aug.1976, New Jersey, SUA.
58. POP M. 1993. Probioticele - o nou\ categorie de biostimulatori. Lucr. st., anale
U.A.Iasi, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36,.
59. POP M. 1995. Cercetari cu privire la posibilitatile de utilizare a unor produse obtinute
prin biotehnologii, `n alimenta]ia broilerului de g\in\ crscut intensiv. Teza de doctorat, U.A.Iasi.
- 162 -
60. POP M., CARP-CARARE M., HALGA P., STAN Gh., POP Cecilia, GALCA I., COMSA
St. 1993. Modific\ri ale florei tractusului digestiv ca urmare a utiliz\rii unui probiotic la puii broiler
de g\in\. Lucr.[t., anale U.A.Ia[i, seria zoot. [i med. vet., vol.35-36.
61. POP M., HALGA P., STAN Gh. 1993. Preocup\ri noi `n nutri]ia animal\ - manipularea
florei digestive. Lucr. [t., anale U.A.Iasi, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36.
62. POP M., HALGA P., STAN Gh., POP Cecilia. 1991. Biotehnologiile: trecut, prezent [i
viitor. Cercet\ri agronomice `n Moldova, anul XXIV (supliment), Ia[i, 1991 (185-192).
63. POP M., HALGA P., STAN Gh., GALCA I., POP Cecilia, COSTIN G. 1992. Cercet\ri
privind influen]a utiliz\rii unui preparat enzimatic indigen, ob]inut prin biotehnologie, `n hrana
broilerului de g\in\. Lucr. [t., anale U.A.Iasi, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36.
64. POP M., PIPERNEA N. 1993. Biotehnologii [i inginerie genetic\ - perspective `n
zootehnie. Lucr. [t., anale U.A.Ia[i, seria zoot. [i med.vet., vol.35-36..
65. RAICU P. (coord.), DUMITRU I., BOLDOR O., ATANASIU L., POPA Lidia, MESTER
R., IORDACHESCU Dana, POPOVICI Gh., BADEA Elena, FLONTA Maria, ARDELEAN I. 1990.
Biotehnologii moderne. Edit. Tehnic\, Bucure[ti.
66. RAJMANE B.V. 1992. Direct fed enzymes for broilers. Feed Int., vol.13, nr.5 (32-34).
67. RICHTER G., OCHRIMENKO Ch., LEMSER Annelore, WERNER J. 1990. Influence
of enzyme preparations on the performance of laying hens fed with rye. Arch. Anim. Nutr., Berlin,
vol.40, nr.9 (823-83o).
68. RYCHEN G., SIMOES NUNES C. 1995. Effets des probiotiques microbiens. INRA
Production Animales, vol.8, nr.2 (mai 1995) (97-104).
69. ROU E., GRIGORAS D., STAVIL S., MOLDOVAN I., POPOVICI M., ERBAN D.
1959. Efectele utiliz\rii `n hrana animalelor a miceliilor de penicilin\ [i aureomicin\ produse la
fabrica "Chimica Ia[i": Stimulin, Ciclofurin, Vitaurom-40 (la purcei [i pui de g\in\). Lucr. [t., Inst.
Agr. Ia[i, III, Ia[i (2oo).
70. ROU E., HALGA P., STAN V. 1972. Proteinele din furaje. Edit. Ceres, Bucure[ti.
71. ROU E., HALGA P., STAN V., VASILESCU V., MARINESCU A., URM Gh.,
TNASE D. 1974. Influen]a virginiamicinei asupra cre[terii [i `ngr\[\rii porcinelor `n condi]ii de
exploatare industrial\. Lucr. [t., Inst. Agr. Ia[i, II - Zootehnie-Med.Vet., Ia[i (13-14).
72. ROTTER B.A., MARQUARDT R.R., GUNTHER W. 1989. Optimising responses from
enzyme in poultry and pig diets: new methods for ensuring response. Proc.of Alltech's Fifth Ann.
Symp., Nicholasville, SUA (149-159).
73. SARRA P.G., BOTTAZZI V. 1983. I batteri lattici nell'ecologia microbica del tratto
digerente. Atti de Seminario "Aminoacidi e batteri lattici in alimentazione animale", Bologna, Italia
(9-22).
74. SASSON A. 1988. Biotehnologiile: sfidare [i promisiuni. Edit.Tehnic\, Bucure[ti.
75. SASSON A. 1993. Biotehnologii [i dezvoltare. Edit.Tehnic\, Bucure[ti.
76. SLJAN Gh. 1988. Valorificarea unor noi resurse furajere `n cre[terea [i `ngr\[area
animalelor. Edit. Ceres, Bucure[ti.
77. SEFTON T. 1989. Challenges facing the poultry industry. Proc.of Alltech's Fifth Ann.
Symp., Nicholasville, SUA (84-93).
78. SNOEYENBOS G.H. 1989. The gut microflora: the first line of defense of any animal.
Proc.of Alltech's Fifth Ann. Symp. (261-27o).
79. STANCU M ., SEGAL B. 1975. Surse noi de proteine. Edit. Tehnic\, Bucure[ti.
80. TRBOAN Gh., VACARU-OPRIS I., STAN Tr., HOLTEA V. 1974. Contributii cu
privire la efectul folosirii griseofulvinei furajere asupra cresterii tineretului porcin. Lucr.st., seria
Zoot. [i Med.vet., Univ.Agr.Iasi (3-4).
- 163 -
ANEXA 1
Allzyme PB
Allzyme BG
Allzyme L
Phytase
Allzyme AB
Allzyme AF
Allzyme PT
Allzyme C
Allzyme Vegpro
proteaz\ bacterian\
beta-glucanaz\ bact.
lipaz\ fungic\
fitaz\ fungic\
amilaz\ bacterian\
amilaz\ fungic\
pentozanaz\ fungic\
celulaz\ fungic\
a-galactozidaz\
Alko
Econase BGP
Finase F
beta-glucanaz\
fitaze
Natuphos
Natugrain
fitaze
xilanaze+-glucanaze
Danisco
(Grindsted)
Grindazyme GV
Grindazyme GP
FinnFeeds
Avizyme SX
Avizyme TX
Avizyme CX
Porzyme SP,TP
-glucanaze+celobiaz\
arabinaze+xilanaze+
pectinaze
-glucanaze+complex
xilanaze+complex
celulaze+complex
complex enzimatic
Hoffmann
La Roche
Roxazyme
complex enzimatic
Kemin
Kemzyme
Kemzyme HF
Kemzyme B
Kemzyme W
complex enzimatic
celulaze+complex
-glucanaze+complex
xilanaze+complex
Lesaffre
Safizyme
complex enzimatic
Novo Nordisk
Bio-Feed
Bio-Feed pro
Bio-Feed plus
Energex
beta-glucanaze
proteaze
pentozanaze+
hemicelulaze
complex enzimatic
Rovabio PF
Rovabio TR
--------------------
beta-glucanaz\
xilanaz\
----------------------------
RhonePoulenc
----------------
- 165 -
ANEXA 2
Preparate probiotice comercializate
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Microorganisme con]inute
Denumire
Firma
comercial\
produc\toare
-----------------------------------------------------------------------------------------------------bacterii lactice (+ orz `ncol]it)
ACOSIL-F3
Santel - Fran]a
Streptococcus thermophilus, Lactobacillus helveticus
ADJULACT 2000
Bel Industries
bacterii lactice
ALL-LAC
Alltech - SUA
spori de Bacillus spp.
BIOTEEM
J.A.Matt Inc. SUA
Streptococcus faecium cernelle 68, Bacillus toyoi
BOVIFERM
IVFC
Lactobacillus acidophilus BT 1386
COCBACTIN
Bio-Techniques
L. acidophilus, L. bulgaricus, S. thermophilus
COFALACTYL
Coophavet
Streptococcus faecium, Lactobacillus acidophilus
FEEDMATE 68
Anchor Labs
Bacillus subtilis
FLORAMATE
Toyo Jozo Co.
Streptococcus faecium cernelle 68
FRALAC-LBC
Franklin Products
Sacharomyces cerevisiae
Franklin Products
FRA-SACC
Lactobacillus lactis, Lactobacillus helveticus
IVFC
GASTROLACTYL
Streptococcus faecium M 74
LACTIFERM
AB Medipha
Bacterii lactice, Saccharomyces spp.
Alltech
LACTO-SACC
L.plantarum, L.casei, L.acidophilus, L.thermophilus
IBNA Bucure[ti
LACTOSIL
celule vii de drojdii
LEVUCELL
Santel
Streptococcus faecium SF 68
Bioferment
LBC ME17
Streptococcus faecium
FA Plate Bonn
MICROFERM
Enterococcus faecium NCIB 10415
Chevita - Germania
ORALIN
Bacillus cereus CIP 5832
Prodeta - Fran]a
PACIFLOR
lactobacili
Star Labs - SUA
PRIMALAC
L.acidophilus, L.plantarum, L.casei, S.faecium
Pioneer HiBred
PROBIOS
Candida utilis 17 IBNA
Probiotics Int.
PROTAMID
Streptococi, lactobacili, Bifidobacterium bifidum
IBNA Bucure[ti
PROTEXIN
Streptococcus faecium SF 68
Santel
STARFLOR
Bacillus toyoi
TOYOCERIN
Toyo Jozo Co.
Lactobacillus acidophilus, Streptococcus lactis
GIFAVET
VIVOLAC
1026
Saccharomyces cerevisisae 1026
Alltech
YEA-SACC
8417
YEA-SACC
Saccharomyces cerevisisae 8417
Alltech
- 166 -