TEMA:

Analiza calitatii senzoriale a iaurtului( Iaurtul

Milli, Danone si Zuzu )

Student :

Bucuresti, 2008

Scurt istoric al iaurtului

Cuvintul iaurt vine din limba turca, cuvantul turc youghurmak avand
semnificatia a ingrosa. Cuvintul iaurt sau yogurt este utilizat in mod curent, atat in
America de Nord, cat si in Europa, fiind versiunea moderna a laptelui prins de altadata.
Iaurtul nu este o descoperire a secolului nostru, ci el a fost folosit cu mii de ani in
urma de catre popoarele Orientului Mijlociu, pentru care constituia un aliment de baza.
Efectele sale benefice in vindecarea diverselor boli intestinale au fost repede cunoscute si
astazi mai mult de 30% din populatia globului consuma iaurt in mod regulat, fiind un
aliment foarte apreciat pentru gustul sau.
Putini stiu insa ca iaurtul este originar din Bulgaria, tara unde numarul de batrini
centenari este foarte ridicat.
La inceputul secolului trecut, Metsnikoff, un colaborator al lui Pasteur, a
descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus
thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur,
descoperita absolut din intamplare. In foarte multe tari: Grecia, Turcia, Mongolia sau
India, consumarea iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii 20 ai secolului al
XX-lea, iaurtul se raspandeste si in Europa Occidentala.
Se pare ca exista in nordul Indiei, in orasul sfant Benares, o casta privilegiata de
laptari numiti Yadav. Sunt oameni puternici, inalti si se hranesc aproape numai cu
produsele pe care le comercializeaza. Acesti pastratori ai unui mestesug ancestral cred ca
laptele si produsele derivate, in special iaurtul, sint alimente divine, inzestrate cu mare
har, deoarece sunt datatoare de sanatate, forta si vitalitate. De altfel, credinta in virtutile
laptelui fermentat exista inca din timpuri stravechi in randul popoarelor Asiei Centrale.

Cap.1 Caracterizarea generala a iaurtului

n societatea modern, omul este asaltat n fiecare zi de ritmul cotidian
impus de schimbrile tot mai dese intervenite n evoluia societii. Poluarea,

stresul, intensele solicitri zilnice conduc inevitabil la o scdere a rezistenei

organismului, acesta fiind tot mai expus i mai vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar
ntrebri referitoare la meninerea sntii i protejarea organismului. Acestea sunt
ntrebri pe care fiecare persoan i le pune, chiar dac nu le formuleaz n mod
explicit.
Piaa produselor lactate poate constitui un exemplu n privina consumului
de iaurt din ce n ce mai ridicat la noi n ar.

Produse lactate

Telemea de vac
7%

Iaurt
10%

Margarin
6%

Altele
20%
Smntn
5%

Lapte btut
7%
Lapte pasteurizat
45%

Iaurtul este considerat alimentul sntos din familia lactatelor. Este considerat
unul din alimentele care ajut la prelungirea vieii. De obicei, iaurtul este corelat cu
efectele sale benefice asupra organismului. Muli l consum drept adjuvant al digestiei.
Iaurtul acidofil ajut la redobndirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce
la o digestie complet i la o valorificare mai bun a alimentelor bogate n fibre.
Iaurtul nu e o revelaie a secolului nostru. Cu mii de ani n urm, el era
bine cunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu i constituia un aliment de
baz. Efectele sale benefice n vindecarea diverselor boli intestinale l-au fcut
repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rmne secret.
Dar, dei astzi, 30% din populaia globului consum iaurt n mod regulat i
este un aliment foarte apreciat pentru gustul su, iaurtul avea un statut aparte la
nceputul secolului nostru - cnd era consumat doar la indicaia medicilor.Secolul
XX l-a transformat ntr-un aliment pentru consumul zilnic.

1.1.Clasificarea produsului

Iaurtul se prepar din lapte de vac, de oaie, de capr sau de bivoli,

pasteurizat sau fiert i nsmnat cu culturi selecionate de bacterii lactice
specifice (Thermobacterium bulgaricum i Streptococcus thermophilus). Laptele
de oaie i laptele de vac se folosesc n amestec cu maximum 30% lapte de
bivoli.
nti de toate, dei obinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte
fermentat obinuit. Numai n prezena unor fermeni specifici laptele devine iaurt.
Iar toate calitile lui provin de aici, fr excepie. Chiar i aroma specific
iaurtului i gustul su sunt datorate n mod exclusiv aciunii acestor fermeni.
Att

de

importani

sunt

acetia

nct

standardele

internaionale

condiioneaz denumirea de iaurt de prezena n iaurt, dup fabricare i pn la

expirarea termenului de valabilitate, a culturilor active de fermeni specifici ntr-o
proporie de 10 milioane la un gram de iaurt.
Fermenii sunt de fapt bacterii lactice care, n procesul lor de metabolism,
acioneaz asupra laptelui transformndu-l ntr-un aliment mai sntos i mai
hrnitor.
Iaurtul are un aport considerabil de calciu uor asimilabil, iar ct de important este
calciul pentru sntate probabil nici nu mai trebuie spus. tim c ntrete sistemul
osos i previne osteoporoza.
De la iaurt ns nu se primete numai calciu, chiar dac acesta este filonul
principal. Magneziul, fosforul, precum i foarte multe vitamine, cum ar fi cele din
complexul B, sunt prezente ntr-o proporie foarte mare n iaurt i sunt de
asemenea rezultate n urma aciunii fermenilor. Iat aadar cum fermenii vii fac
din iaurt o surs de elemente nutritive i benefice sntii organismului. n plus,
persoanele care manifest intoleran la lactoz pot consuma iaurt fr probleme,

fermenii transformnd lactoza n acid lactic, bine tolerat de organism. Descoperim

astfel caliti fiziologice ale iaurtului care l fac cu att mai valoros cu ct este i
un aliment gustos i foarte hrnitor.
Putem spune pe bun dreptate c iaurtul nseamn sntate.
Tipuri de iaurt
Dup natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasific n 3 categorii:
iaurt din lapte de vac, din lapte de oaie sau din lapte de bivoli. Dup coninutul
de grsime, iaurtul din lapte de vac se clasific n trei tipuri:
- tip extra din lapte supus unei concentrri pariale cu 4% grsime
- tip gras - cu 3,2% grsime
- tip slab (din lapte smntnit) - cu 0,1% grsime
Deasemenea pe piaa romnesc se mai gsesc i alte tipuri de iaurt:
- normal
- cu cereale
- cu fructe:

- cu pulp de fructe
- cu arom de fructe

- dietetic
- cu vanilie i cu ciocolat

1.2 Principalele etape ale procesului tehnologic de obtinere a

iaurtului
1) Recepia laptelui
Cisternele cu lapte sosesc la fabric n punctul de recepie. Din fiecare
compartiment al cisternei se recolteaz probe pentru analiz, pe care se determin
prezena antibioticelor, aciditatea, densitatea, temperatura i caracteristicile intrinseci.
Dac laptele corespunde caracteristicilor intrinseci specificate, este autorizat
descrcarea cisternei. n paralel, se execut analize fizico-chimice i microbiologice pe
probe recoltate de la fiecare furnizor, ale cror rezultate sunt luate n considerare la plata
laptelui dup calitate, conform contractelor ncheiate cu furnizorii.
5

Circuitul de descrcare a laptelui conine un vas de degazare, un filtru pentru

reinerea impuritilor i un schimbtor de cldur cu plci, pentru rcirea laptelui pn la
temperatura corect de stocare. Laptele crud este stocat pn la pasteurizare/separare n
dou tancuri izoterme de 50000 l.
2) Tratamentul termic i separarea laptelui materie prim
Operaia de tratament termic, numit pre-pasteurizare, se realizeaz ntrun aparat
cu plci. Baremul de pasteurizare (temperatur, timp) este superior celui care asigur
reacia negativ a fosfatazei. ntre faza de pre-rcire dup tratamentul termic i cea de
rcire avansat, are loc separarea smntnii, ntr-un separator centrifugal. Produsele
rezultate, lapte pasteurizat degresat i smntn pasteurizat, sunt stocate, dup rcire
avansat, n tancuri izoterme dedicate.
3) Prepararea laptelui pentru fabricarea produselor
Este ansamblul de operaii prin care laptele este adus la compoziia caracteristic
fiecrui produs.
Laptele degresat i smntna stocate n tancurile prevzute pentru aceasta sunt
recombinate n proporia conform reetei (normalizare) i li se adaug eventual pulberi
proteice, zahr i gelatin. Adugarea pulberilor se realizeaz ntr-un circuit format dintrun tanc izoterm, pompe, traseu de conducte i un dispozitiv mecanic de ncorporare
rapid a materiilor prime pulverulente. Dispersia corect i rehidratarea ingredientelor
sunt accelerate prin recircularea laptelui i agitarea sa n tanc.
Conformitatea cu reeta se verific prin analiza coninutului de grsime, proteine,
substan uscat total i aciditate, realizat pe fiecare arj preparat.
4) Pasteurizarea/meninerea/omogenizarea produsului
Este operaia de tratare termic i mecanic a laptelui preparat conform reetei.
Pasteurizarea se execut cu o meninere de cteva minute a laptelui la temperatur nalt,
n vederea distrugerii tuturor formelor vegetative ale microorganismelor prezente n
produs. Pasteurizarea este de tip nalt (reacia peroxidazei negativ). Pentru aceasta, au
fost alese valorile optime de temperatur, presiune i timp.

Concomitent se realizeaz omogenizarea laptelui. La ieirea laptelui rcit din

pasteurizator se face adugarea fermentului, ntr-un vas special prevzut pentru aceasta,
dup care laptele este stocat la rece, n vederea ambalrii produselor ferme sau este
fermentat n cuv, n vederea realizrii produselor cu coagul spart.
La intrarea n pasteurizator este amplasat o baterie de filtre de 0,5 mm, destinat s
rein eventualele corpuri strine prezente n lapte. Ulterior operaiei de pasteurizare,
toate tancurile pentru produs se afl sub presiune de aer sterilizat (prin ultrafiltrare).

5) Fermentarea i stocajul
Pentru produsele la care fermentarea se realizeaz n cuv, laptele inoculat i
avnd de la ieirea din pasteurizator temperatura optim pentru fermentare este meninut
n cuv pn la atingerea aciditii dorite (msurat cu un pH-metru), apoi iaurtul este
agitat pentru omogenizarea coagulului, rcit ntrun schimbtor de cldur cu plci, i
stocat la rece ntr-un tanc de stocaj, nainte de a fi trimis la ambalare.
Pentru producia de iaurturi ferme (fermentate direct n ambalaj), laptele iese
direct din pasteurizator rcit avansat, este inoculat cu ferment, apoi este pstrat n tanc
izoterm pn n momentul ambalrii.
6) Ambalarea
Ambalarea produselor se face n pahare din polistiren termoformate pe linia de
ambalare i sigilate cu folie opercul din compozit hrtie/metal/plastic sau n pahare preformate sigilate cu opercule din folie de aluminiu lcuit. Pe liniile de ambalare se adaug
fructele sau aromele, cu ajutorul unor pompe i melanjoare dinamice. nainte de cuplarea
containerului cu preparat de fructe la maina de ambalare, racordul acestuia este sterilizat
cu abur. De asemenea, n timpul ambalrii, containerul este meninut sub presiune de aer
sterilizat prin ultrafiltrare.
La ambalarea iaurturilor ferme (care fermenteaz n pahar), laptele inoculat este
mai nti pre-nclzit ntr-un schimbtor de cldur, pentru a ajunge n pahar deja la
temperatura recomandat pentru ambalare.

Produsele ambalate sunt verificate pe linie de ctre operator, din punctul de

vedere al calitii ambalajului (integritate, sudur, datare, etichetare), al calitii
produsului (prezen fructe, gust, culoare) i al dozrii. Sunt prelevate de asemenea,
probe pentru analiza organoleptic, fizicochimic i microbiologic n laborator.
Pentru realizarea ambalrii n condiii avansate de sterilitate, ambalajele sunt
dezinfectate cu raze ultraviolete sau infraroii, iar n interiorul mainilor de ambalat
exist un flux de aer ultrafiltrat.
De asemenea, sala de ambalare este prevzut cu instalaie de filtrare a aerului i
uoar suprapresiune de aer filtrat, pentru a preveni ptrunderea curenilor de aer,
vehicule pentru microorganisme nedorite.
7) Termostatarea
Produsele ferme, care fermenteaz n pahare, sunt duse dup ambalare ntr-o
camer cald, termostat i ventilat, n care sunt meninute pn la atingerea aciditii
dorite. Verificarea aciditii se realizeaz prin msurarea Hului.
8) Rcirea
Dup fermentare, produsele ambalate se supun unei rciri rapide, n celule de
rcire cu circulaie forat, pn la temperatura de 6o C.
9) Depozitarea
Produsele sunt depozitate la o temperatur de 2-6 0C, mai nti n depozitul de
carantin, pn la confirmarea conformitii pe baza rezultatelor de laborator, apoi sunt
transferate n depozitul de distribuie.
Lanul frigului e respectat i controlat att n fabricaia i depozitarea produsului finit, ct
i pe lanul de distribuie, n mod sistematic n camioanele de distribuie i prin sondaj n
magazine.

1.3 Caracteristici de calitate ale produsului (fizico chimice,

organoleptice)

1.

Caracteristici funcionale

a.

Caracteristici tehnice reprezint atribute indispensabile ale calitii produselor

care exprim aa numita calitate tehnic, al crui caracter dinamic corespunde ritmului
rapid ce se nregistreaz n tehnica contemporan. Ele vizeaz concepia constructiv,
parametrii funcionali (precizia, lrgimea benzii etc.), tehnologia de execuie, proprieti
fizico-chimice sau biologice, randamentul, greutatea specific etc.
b.

Caracteristici economice privesc performanele pe care le poate avea produsul

prin antrenarea unor costuri de producie i de funcionare profitabile att pentru

productor ct i pentru utilizator.
2.

Caracteristici psiho-senzoriale i sociale

Ponderea acestor caracteristici n calitatea total a produsului crete continuu

ca urmare a faptului c ele se refer la elemente calitative care privesc protejarea

mediului, proprieti orgonomice, cerine ale modei, gradul de finisare, estetica
produselor, comoditatea, elemente organoleptice. Aceste elemente sociale ale calitii
produselor sunt tot mai prezente n strategiile de marketing influennd deciziile att ale
productorilor ct si ale consumatorilor. Fr a neglija importana efectelor asupra
mediului i asupra corpului uman, efectele estetice pe care le exercit produsul n
exploatare prin form, culoare, finisaj, ambalaj, se caracterizeaz printr-un grad de
penetrare din ce n ce mai rapid n conceptul de calitate total a produselor.
Dar, n strns legtur i armonie cu cele dou laturi: material (protecia mediului i a
corpului umane) i emoional (estetic produsului), latura ergonomic a caracteristicilor
produsului trebuie analizat nu numai prin implicaiile psiho-senzoriale i sociale
(ameliorarea condiiilor de munc, reducerea oboselii), ci i din punct de vedere
economic (creterea productivitii muncii, reducerea rebuturilor, creterea preciziei).

Caracteristicile organoleptice ale produselor lactate acide

Denumirea indicilor
Aspectul exterior i consistena

Carcateristicile
Omogen cu coagulului desfcut dup
procedeul de fermentare n rezervor;
Cu coagulul nedesfcut dup procedeul de
fermentare n termostat.
Se admite formarea gazului n form de
bule unitare, condiionat de

microflora

normal.
Pe suprafaa produsului lactat acid se
admite separarea nensemnat a zerului,
Gust i miros

maximum 2 % din volumul produsului.

Lactat acid, nviortor, puin picant. Pentru
produse

lactate

acide

cu

umpluturi,

aromatizani i colorani - cu gust i arom

Culoarea

a componentului ntrodus.
Alb de lapte, cu nuan puin crem sau
corespunztoare

culorii

umpluturii

sau

colorantului ntroduse, uniform n ntreaga

mas a produsului. Se admite culore puin
neomogen.

3.

Caracteristici de disponibilitate
Caracteristicile de disponibilitate se refer la meninerea n timp a celorlalte

caracteristici de calitate ale produsului n anumite condiii de exploatare a lor. Ele cuprind
caracteristicile de fiabilitate i de economicitate n meninerea n funciune a produselor.
a.

Fiabilitatea exprim sigurana n funcionare i este dat de probabilitatea cu care

un produs va efectua, fr ntrerupere, funciile prevzute de-a lungul unui interval de

10

timp dat. Avnd un rol deosebit n ntrirea imaginii i prestigiului productorului,

fiabilitatea realizat trecerea calitii de la virtutea static-satisfacerea clientului n
momentul acceptrii produsului la virtutea dinamic reprezentnd calitatea
permanent a performanelor produsului pentru o perioad de funcionare stabilit.
b.

Economicitatea n meninerea funcionrii i a caracteristicilor de calitate (aspect,

finisaje, nepoluare), exprim posibilitatea de remediere rapid i fr cheltuieli mari a

tuturor defectelor i abaterilor de la calitate. Pentru aceasta, nc din faza de proiectare a
produsului trebuie s se prevad posibilitatea accesului pentru demontarea i montarea
unor piese care se pot defecta i s se stabileasc riguros numrul de ore de funcionare
dup care s se realizeze ntreinerea, reviziile tehnice i reparaiile curente i capitale.

1.4.Avantajele si dezavantajele nutritionale ale produsului

Grupa 1 de lactate, produse lactate proaspete, branzeturi, iautruri care se impun
prin: proteine cu valoare biologica mare (proteine de clasa l bogate in lizina); aport
substantial de vitamine A, D2, 62, bg, acid pantotenic etc.; calciu usor asimilabil; raport
Ca/P supraunitar; prezenta de lactoza au actiune mineralizanta la copii si antidecalcifianta
la adulti, digestibilitate usoara, maresc rezistenta organismului la agresiuni si ridica
nivelul de sanatate al populatiei.
Dezavantajele produselor din grupa l sunt urmatoarele: sarace in Fe, Cu, vitamina
C; contin grasimi bogate in acizi grasi saturati si au continut scazut de acizi grasi
polinesaturati; au actiune constipanta (branzeturile) prin lipsa substantelor de balast
(fibra).
Aceste produse sunt indicate pentru toate grupele de consumatori si indeosebi pentru
copii, muncitori care lucreaza in medii nocive (se recomanda 1/2 - 1 litru pe zi). Pentru
restul populatiei sunt necesare 20 - 30 g branza si 250 g lapte;
Se tie, n linii mari, care alimente sunt bune pentru sntatea organismului
i care sunt mai puin sntoase, sau care sunt consumate datorit gustului lor bun.
Iaurtul ocup un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le ofer
sntii l fac s fie de nenlocuit n alimentaie.

11

Cercetrile arat c femeile care mnnc cel puin patru cni de iaurt pe
sptmn au mai puine infecii urinare i vaginale.
Capacitatea iaurtului de a aduce intestinului microorganisme folositoare este
foarte bine venit dup tratamentele ndelungate cu antibiotice puternice, care nltur
inclusiv flora normal din organismul nostru, situaie n care germeni precum Candida, o
ciuperc prezent obinuit n mediu i pe mucoase, se nmulesc excesiv.
Lactobacilus, unul din germenii iaurtului, ajut la refacerea intestinului, crete
absorbia unor factori nutritivi, asigur sntatea intestinului i stabilizeaz sistemul
imunitar. Procesul creterii acestor germeni duce la transformarea lactozei n acid lactic.
De foarte multe ori, oamenii care au deficien de lactoz, enzima care diger zaharul din
snge, nu au probleme atunci cnd mannc iaurt, deoarece cea mai mare parte a lactozei
a fost prelucrat n timpul fermentrii i a fost transformat n acid lactic.
Pentru a beneficia de toate calitile iaurtului, trebuie ca el s aib nscris
pe el temperatura sczut de conservare (2-6 grade C) i termenul de garanie de
maxim 30 de zile. Este indiciul cel mai sigur c iaurtul respectiv este unul veritabil
sau, cum deja se obinuiete s se numeasc, un iaurt viu.
n plus, alegnd un astfel de iaurt, exist garania c este produs de o firm
care se preocup de crearea condiiilor de depozitare, transport i expunere la
vnzare care s-i pstreze neatinse toate calitile.
Beneficiile nutriionale ale iaurtului:
-

bogat in proteine

surs de calciu (are de cel puin 2 ori mai mult calciu dect o can cu lapte

degresat)
-

combate osteoporoza. O femeie din dou i un brbat din opt vor dezvolta cndva

osteoporoz (pierderea rezistenei substanei osoase - oasele devin mult mai fragile i se
vor fractura la traumatisme minore). Cantitatea mare de calciu ajut la meninerea
rezistenei sistemului osos.
-

conine potasiu la fel de mult ca i bananele. Potasiul este o substan minerala

vital, care ajut la normalizarea btilor inimii, trimite oxigen la creier i menine

12

constant cantitatea de ap din corp. Cnd suntem stresai, metabolismul se accelereaz i

nivelul de potasiu scade.
-

o surs excelent de vitamina B

ajut la digestia lactozei, (carbohidratul pe care-l gsim n orice produs lactic)

prin intensificarea produciei de enzime lactice

-

activeaz stilul de via, susine funcionarea normal a sistemului muscular

un bun remediu mpotriva diareei

reduce riscul apariiei cancerului. Probioticele protejeaz mpotriva anumitor

forme de cancer, cu precdere cancerul de colon.

-

ntrete sistemul imunitar. Ne mbolnvim mai rar. Iaurtul cu bacterii active

stimuleaz sistemul imunitar, fapt evideniat prin nregistrarea creterii susinute a

anumitor citokine ("hormonii" sistemului imunitar).
-

mai puine candidoze vaginale. Consumarea regulat a iaurturilor care conin

lactobacillus acidoplilus scade colonizarea vaginului cu ciuperci.

-

ajut n hipertensiunea arterial. Fiecare pahar de iaurt asigur cantiti

importante de calciu, potasiu si magneziu - minerale necesare unui bun control al

tensiunii arteriale.
-

surs important de proteine are de cel puin 2 ori mai mult calciu dect o can

cu lapte degresat Aproape 20% din necesarul zilnic de proteine este adus de 250 ml de
iaurt. Pe vreme torida, ingheata poate fi uor nlocuit cu iaurt cu fructe ngheat (este la
fel de delicios, ns mult mai sntos).
-

cur organismul de toxine

reduce colesterolul

poate fi consumat i de persoanele cu intoleran la lactate. Persoanelor cu

intoleran la lactate le lipsete de pe suprafaa mucoasei intestinale o enzima (lactaza)

care are rolul de a "sparge" moleculele de lactoza n zaharuri mai mici spre a fi absorbit.
Nedigerat lactoza ajunge n intestinul gros i acolo n contact cu bacteriile provoac
crampe, diaree, balonri etc.
Bacteriile lactice mpiedic nmulirea germenilor toxici n intestin (de mare
ajutor n cazul gastroenteritei) i mbuntesc tranzitul. Dac ai urmat un tratament cu
antibiotice, ar fi bine s mnnci zilnic, pentru o perioad, cte un iaurt ce conine

13

fermeni vii, pentru a-i reface flora intestinal. Poi afla dac iaurtul tu preferat conine
fermeni vii citind ambalajul
Exist de asemenea iaurturi care pe lng cei doi lactobacili specifici i obligatorii
mai conin bifido-bacterii. "Aceste bacterii ne populeaza intestinul nc din primele zile
de via.
n timp, acestea dispar i microflora sntoas creat de ele este nlocuit, n
funcie de obiceiurile alimentare, cu o microflor nesntoas, de putrefactie. De aceea,
iaurtul cu bifido-bacterii este o soluie pentru sntatea noastr", afirm prof. dr. Gh.
Mencinicopschi. Microorganismele din iaurt inlocuiesc microflora duntoare, de
putrefacie, care conduce la apariia unor metabolii foarte periculoi i care n timp pot
da natere cancerului intestinului gros.
Componentele laptelui transformat in iaurt devin mai accesibile pentru organismul
uman. In acest fel, calciul se asimileaz mai uor din iaurt dect din lapte. De asemenea,
n procesul de fermentare au loc descompunerea i degradarea proteinelor din lapte,
iaurtul devenind astfel mai uor de digerat. Microorganismele din iaurt transforma lactoza
i o descompun n zaharurile ei componente, astfel nct unele persoane cu intoleran la
lactoza pot consuma iaurt. n unele cazuri, intolerana la lactoz se manifest nc de la
natere prin diaree i vome declanate de lapte. Alteori, intoleranta apare mai trziu, n
jurul vrstei de 5 ani.
.
Dezavantaje
-

demineralizant n exces. Excesul de acid lactic pe timp ndelungat devine

demineralizant

Cap3. Exigente ale etichetarii produselor

14

In antichiate, eticheta a reprezentat mai ales un semn distinctiv al producatorului

si a imbracat diferite forme, specifice fiind pictogramele, ideogramele si monogramele,
care faceau corp comun cu obiectul pe care se aplicau (caramizi, amorfe si alte produse
ceramice, produse metalice etc.).
Perioada renascentista a stimulat dezvoltarea schimburilor comerciale, iar eticheta
a inceput sa individualizeze produse similare (produse artizanale dar si produse de uz
casnic), realizate de producatori diferiti.
In perioada capitalismului timpuriu, eticheta a devenit purtatoarea unor informatii
legate de desfsurarea operatiunilor comerciale: denumirea produsului, numele
producatorului (mai tarziu si marca acestuia), loc de origine, iar cand marfurile au inceput
sa fie ambalate se indica si cantitatea de produscuprinsa in ambalaj.1
Eticheta reprezinta cel mai rapid si cel mai simplu suport pentru informarea
consumatorului. A aparut in paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje de serie mare si
este purtatoarea de informatii necesare pentru inlesnirea operatiunilor comerciale cum ar
fi: denumirea produsului, numele producatorului, marca, locul de origine al produsului,
destinatar, data fabricatiei si termenul de valabilitate, cantitatea etc.
Diversificarea sortimentului de marfuri, cresterea gradului de prelucrare a
produselor au amplificat functiile etichetei. Daca la inceput ea servea la identificarea
simpla si rapida a produselor alimentare si la facilitarea operatiunilor comerciale in
prezent ea raspunde si nevoi de promovare a produsului pe piata.2
Eticheta ofera deci informatii utile atat pentru consumatorii, cat si pentruagentii
economici, astfel:
a) pentru consumatori, principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea
acestora, respectandu-le dreptul de a optine pentru un produs sau altul;
b) pentru agentii economci, prin eticheta devine posibila cunoasterea reactiei
pietei fata de produsele oferit; in acelas timp, agentii economici isi modeleaza strategiile
manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor si la protectia
consumatorului.
Un alt aspect important il reprezinta tendinta actuala de a se ncorpora in
etichetele moderne o serie de elemente de siguranta, menite sa impiedice falsificarea sau
1

15

comercializarea ilegala a produselor. Un exemplu in acest sens il reprezinta etichetele tip

holograma, folosite in cazul casetelor audio si al compact discurilor (audio, video sau cu
pachete software), produse supuse riscului de copiere si multiplicare ilegala. Etichetele
tip transponder (dispozitiv ce permite stocarea de informatii) sunt frecvent utilizate in
cazul produselor comercializate prin retelele marilor magazine universale, unde atat
volumul desfacerilor, cat si numarul clientilor ridica probleme legate de supravegherea
punctelor de vanzare. Transporter-ul incorporat in eticheta impiedica sustragerea
produselor prin declansarea unii sistem de alarma in momentul incercarii de parasire a
magazinului.

Exigene privind etichetarea produsului

nainte de vnzare, produsele alimentare trebuie s fie etichetate astfel nct
consumatorii s aib toate informaiile cu caracter obligatoriu prevzute de actele
normative n vigoare3.
Eticheta trebuie s conin informaii clare i uor de neles privind
caracteristicile produsului.
Eticheta unui produs alimentar trebuie s conin:

denumirea sub care este vndut alimentul

lista ingredienilor

cantitatea ingredienilor pentru cele care dau specificitate produsului

cantitatea net pentru produsele alimentare preambalate

data durabilitii minimale; sau

data limit de consum pentru alimentele cu perisabilitate microbiologic

condiii de depozitare sau de folosire, atunci cnd acestea necesit indicaii

speciale

numele i sediul (adresa potal) productorului, al ambalatorului sau al

distribuitorului ;

16

numele i sediul (adresa potal) importatorului sau ale distribuitorului

nregistrat n Romnia, n cazul alimentelor din import

locul de origine sau de provenien al alimentului, numai n anumite cazuri

instruciuni de utilizare, dac este necesar

concentraia alcoolic, n anumite cazuri

Eticheta poate fi orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care
conine elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la
ambalajul acestuia;
Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor
de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba romana,
lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii in
limba romana marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile
arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc. n
plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii
sau desene. nscrisurile depe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi,
inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea
alimentelor.
Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la
achizitionarea produselor, in privinta:
a) caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii,
durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie.
b)

atribuirii

de

proprietati

pe

care

produsele

nu

le

poseda.

c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele
similare au aceste caracteristici. (Atentie! Sub incidenta acestei litere intra si mentiunea
"Fara colesterol" inscrisa pe produse de origine exclusiv vegetala, (colesterolul fiind
atribuit numai produselor de origine animala). Pentru iaurt mentiune suplimentara este
procentul de grasime.

17

Suplimentar, elementele de etichetare nu trebuie sa faca referire la

proprietati medicale, precum, "ajuta la reducerea riscului de ", "ajuta la intarirea
sanatatii", "ajuta la intarirea sistemului circulator ", "este un aliment sanatos" etc.
Aceste mentiuni pot fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor cu anumite
afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate si avizate ca
avand proprietati medicale speciale.
3.1 Alegerea trei marci din produsul iaurt si prezentarea celor mai
reprezentative date despre acestea.
Chiar dac legenda spune c secretul preparrii iaurtului a fost gsit ntmpltor
nc n antichitate de ctre turci, cultura de iaurt a fost descoperit n anul 1908 de
savantul rus I. Mecinicov. n anul 1918 spaniolul Isaac Carasso, studiind lucrrile lui
Mecinicov, a nceput producerea industrial a iaurtului n laboratorul su. Primele iaurturi
se vindeau n oale de lut doar n farmacii i numai conform reetelor. Spaniolul
ntreprinztor a numit iaurturile n cinstea feciorului su Danone (diminutivul de la
Daniel). Deoarece iaurturile se bucurau de o cerere nalt, deja peste patru ani capacitatea
de producie a iaurturilor n Spania a atins cota de o mie de oale pe an i au nceput s fie
livrate i la curtea regal. Cu muli ani mai trziu tehnologia Danone a fost preluat de
francezi. Totusi, i n prezent aceast firm este lider pe vnzrile de iaurt n ntreaga
lume, deinnd 15 % pe piaa mondial a iaurturilor.
Danone, a intrat pe piaa romneasc n 1997, iniial cu produse importate.
n urma unei investiii de 15 milioane USD n retehnologizarea fabricii preluate de
la Mioria n 1998, n aprilie 1999 a nceput producia proprie. Danone S.R.L. este
dotat cu cisterne izoterme, care colecteaz laptele de la 25 de ferme n fiecare zi.
ntruct calitatea laptelui este un factor esenial al calitii produselor finite,
Danone pltete laptele n funcie de calitatea sa (coninut de grsime i densitate,
coninut de proteine, calitatea microbiologic, absena inhibitorilor). Compania
afirm c acest sistem este unic n Romnia. Toate fermele de la care Danone
colecteaz lapte au fost dotate cu un sistem de rcire a laptelui i un tanc de
stocare, iar Danone furnizeaz soluiile de splare i cltire igienic. Periodic,

18

Danone organizeaz programe de pregtire pentru efii de ferme. n februarie

2000, 15 productori de lapte au participat la un astfel de program n Frana, cu
ocazia Salonului Internaional de Agricultur. Astfel parteneriatele cu agrofurnizorii (din domeniul Alimentaiei Animale, Igien, Produse Veterinare), au ca
scop mbuntirea calitii laptelui. Potrivit studiului dat publicitii de Land O
Lakes Romnia, Danone se bucur astzi de cea mai mare recunoatere a mrcii n
rndul consumatorilor i este i cea mai cumprat marc.
Principalele mrci comercializate de Danone n Romnia sunt:
Danone Natural, iaurt n dou variante de gramaj - 150g, 500g
Danone Natural de But, iaurt de but - 370g
Danone Natural Crem de Iaurt, iaurt crem - 125g, 450g
Danone Delicios, iaurt cu pulp de fructe - 175g, 450g
Danone Delicios de but - 200g, 500g
Vitalinea Iaurt, cu 0% grsimi - 125g
Danone Smntn, cu 12% grsime i, respectiv 20% grsime - 175g,
500g
Danone Kefir, specialitate fermentat din lapte - 175g, 500g
Danette Creme, budinc - 125g
Danissimo, crem de brnz de vaci cu buci de fructe - 135g
Petit Danone, crem de brnz de vaci cu pulp de fructe - 4 buc. a
50g
Activia 125g
Cremoso- 125, 300, 400g
Danonino-50,100g
Danone Frutisima
Ingrediente:
1. lapte pasteurizat;
2. visine 10.8%(cu sirop de glucoza, coloranti naturali, suc de soc, aroma);

19

3. zahar;
4. lapte praf;
5. amidon modificat de porumb;
6. gelatina;
7. fermenti;

Valoare nutritiva:
Val energetica: 84kcal/356kJ
Proteine: 2.8g
Glicide: 14g
Grasime: 1.9g
Aspecte senzoriale ale continutului:
-

Culoare: roz spre visiniu

Miros: placut de lapte si visine

Aspect: cremos cu bucati mari de fructe

Aroma: puternica de visine

Gust: placut de visine

Milli( producator Friesland foods)

Friesland Foods Romnia este filiala din ara noastr a grupului olandez Friesland
Foods. Cu o istorie de peste 125 ani, Friesland Foods se afl pe lista celor mai importante
10 companii de lactate din lume, avnd filiale n Europa, Asia, Africa i America de Sud.
Compania este specializat n producia lactatelor i buturilor din fructe i lapte. Are
16.400 de angajai la nivel internaional, cifra de afaceri pentru 2005 fiind de 4,4 miliarde
Euro. Printre acionarii companiei se numr chiar fermierii care furnizeaz materia
prim.
Friesland Foods a intrat pe piaa romneasc la nceputul anului 2002, prin
achiziionarea companiei olandeze Nutricia Dairy & Drinks, companie ce deinea n acel

20

moment societile Someana din Satu-Mare, Belcar din Timioara i pachetul majoritar
la S.C.I.L. Trgu-Mure.
De asemenea, din anul 2004, Friesland Foods Romania este acionar majoritar la
Napolact Cluj-Napoca. n prezent, Friesland Foods Romnia deine 7 fabrici, n
retehnologizarea crora a investit aproximativ 3 milioane de Euro pe an pn n anul
2005. Pentru 2006 a fost prevzut o investiie de 6 milioane Euro, n majoritate
direcionat spre fabricile din Cluj (Baciu) si Trgu-Mure.
Cifra de afaceri a Friesland Foods Romnia pentru anul 2005 a fost de 91
milioane Euro, n cretere cu 25% fa de anul precedent. Compania are distribuie
proprie n majoritatea regiunilor rii, avnd 16 depozite n cele mai importante orae.
Friesland Foods Romania prelucreaz anual n jur de 170 milioane litri de lapte,
din care aproximativ 50% provin de la fermieri. Compania are peste 700 de puncte de
recepie a laptelui.
Fiesland Foods Romania ofer o gam larg de produse, de la lapte, iaurturi, i
smntn la brnzeturi speciale, ngheat i deserturi. Mrcile prin care compania este
prezent n Romnia sunt: Milli, Oke!, Dots i Completa. Pe lng brandurile
internaionale deinute de grup, filiala din Romnia deine i brandurile Napolact i
Napoca.
In lumea Milli grija este si ea un element natural si un ingredient magic .Milli este
alaturi de consumatorii care isi exprima dragostea fata de familia lor oferind o gama larga
de produse lactate foarte sanatoase invelite intr-un ambalaj atagator. Noua gama de
produse Milli cu componente speciale cum ar fi Omega 3 ofera chiar mai multe beneficii
pastrand acelas gust placut.

Milli savoarea fructelor de visine

Ingrediente:
1. lapte de vaca pasteurizat;
2. lapte praf;
3. proteine din lapte;

21

4. culturi lactice sectionate;

5. zahar;
6. amidon modificat din porumb;
7. preparat de fructe 18% (continand: visine, 9% in produs finit, zahar, arome
naturale: visine, colorant: suc de sfecla rosie, stabilizator: amidon modificat de
porumb, caragenan, acidifiant: acid citric).
Valoare nutritiva:
Val energetica: 85kcal/380kJ
Proteine: 3g
Glucide: 14g
Grasime: 2.4g
Aspecte senzoriale ale continutului:
-

Culoare: roz spre visiniu

Miros: placut insa prea puternic de iaurt

Aspect: cremos, cu bucati de fructe, puncte albe care dau senzatia de compozitie
neomogena.

Aroma: slaba de visine

Gust: placut de iaurt, fainos si usor acrisor.

Zuzu
Infiintata in 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba,
SC ALBALACT SA s-a privatizat in anul 1999 prin licitatie publica deschisa fiind privat
apoi 100%.
In anul 2004, ALBALACT SA decide s intre pe segmentul laptelui UHT cu un
produs adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali - copiii si mamele. De
altfel, lactatele pentru copii si familie era un segment foarte putin exploatat, cu o oferta
destul de saraca.

22

In urma unei investitii importante in linia Tetra Pak pentru producerea laptelui
UHT la 1 litru s-a lansat pe piata brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate si de
sloganul Buntate de Lapte. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piata: animatia, ca
mijloc fundamental de comunicare a brandului si a mesajului. In decurs de doar un an de
la lansarea brandului Fulga, ALBALACT SA iese din randul micilor producatori locali de
lactate si ajunge n primii 5 jucatori de pe piata, crescand cu peste 30% consumul de
lapte ambalat UHT din Romnia.
In anul 2005, compania ALBALACT SA lanseaza pe piata produse noi, sub marca
Fulga. Este vorba despre produsele Bunatati cu lapte - 4 sortimente de lapte cu
ciocolat i arome de fructe, ambalate in cutii de 250 ml, la care ulterior a adaugat un pai
special, telescopic.
In urma unei investitii in valoare de 2 mil. Euro in linii de ambalare Tetrapak, in
2006, lanseaza in luna martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu si
cu fructe, sana si lapte batut) sub brandul Zuzu, o noua marca de lactate produsa la
standarde de calitate europene. Dar ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin designul de ambalaj este zambetul si placerea de a consuma produse lactate, pe langa nevoia
propriu zisa de a manca. Ambalajele Zuzu sunt o premiera pe piata romaneasca, fiind
fabricate cu cea mai moderna tehnologie de ambalare.
In martie 2006 a inceput constructia unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o
capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igiena.
Aceasta investitie, de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu.
Caracterizata prin inovatie continua, ALBALACT SA diversifica, in februarie
2007, gama de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici si caise.
In aprilie 2007, Fulga face un pas important in extinderea gamei de produse prin
lansarea iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse dupa retetele traditionale ale
ALBALACT din culturi lactice selectionate de cea mai buna calitate. Fiind realizate
special pentru copii, cunoscuti drept extrem de pretentiosi atunci cand este vorba despre
alimentatie, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase, au consistenta cremoasa si bucati mari
de fructe.
In septembrie 2007 s-a deschis o noua fabrica ALBALACT SA amplasata in
Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne si mari fabrici din SE Europei. Bazata pe o

23

tehnologie de ultima ora, fabrica este prevazuta cu instalatii complet automatizate si

sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare si al celor de ambalare,
asigurand un proces de productie fara intreruperi si fara probleme.
Compania Albalact are peste 500 de angajai, peste 3500 de actionari si este listata
pe piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga
i Zuzu, Albalact mai comercializeaz unt, iaurt si smantana sub marca omonima "De
Albalact".
Dupa succesul marcii Fulga, compania Albalact lanseaza un nou brand - Zuzu.
Zuzu vine pe piata cu un ambalaj inovativ, cu un design deosebit si cu o gama
larga de produse, care permite fiecarui cumparator sa isi aleaga varianta dorita si
dimensiunea potrivita pentru consum. Zuzu se adreseaza in primul rand persoanelor
tinere, independente, moderne si bine informate, dar si familiilor din mediul urban.
Zuzu este o noutate pe piata romaneasca, o marca cu o personalitate unica romanesca, calda, un pic jucausa si moderna. Realitatea este ca toata lumea consuma sau
ar trebui sa consume zilnic lactate, care sunt deosebit de importante intr-o dieta sanatoasa.
Indiferent de varsta, un iaurt sau un lapte proaspat da energie, astampara foamea si ne
asigura necesarul zilnic de calciu. Zuzu si-a propus sa transforme aceasta necesitate de a
consuma lactate intr-o placere, a declarat Alexandra Rusu, Consultant de Marketing
pentru Albalact.
Ambalajele Zuzu sunt si ele o premiera pe piata romaneasca. Acestea sunt Tetra
Top, produse cu cea mai moderna tehnologie. Varianta mica a iaurturilor se deschide usor
(se consuma ca dintr-un pahar) si, ca noutate, are atasata o lingurita de plastic, sigilata.
Varianta de 750 gr (o marime unica in piata), are capac si sigiliu, permitand pastrarea lui
in frigider in conditii perfecte.
Ambalajul Tetra Top este format din straturi succesive de carton si polietilena
alimentara, actionand ca o bariera in calea luminii si a oxigenului factorii care pot
deteriora un aliment.
Zuzu este o noua marca de lactate produsa la standarde de calitate europene. Dar
ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zambetul si
placere de a manca, pe langa nevoia propriu zisa. Albalact a investit peste 2 milioane de

24

Euro in liniile de fabricatie Zuzu si deja cred ca Zuzu s-a nascut sub o zodie norocoasa.
Primele reactii ale consumatorilor si ale retailer-rilor sunt mai mult decat incurajatoare.
Avem planuri mari atat pentru Zuzu cat si pentru celelalte marci Albalact. a declarat
Raul Ciurtin, Albalact.
Zuzu de visine
Ingrediente:
-

lapte semidegresat 1% grasime;

preparat de visine 8,5% (contine: bucati de visine 36%; piure de visine 12% si suc
concentrat de visine

1,3% ; sirop de glucoza-fructoza ; amidon modificat ;

stabilizatori: pectina si guma de carruba; corector de aciditate: citrat trisodic;

aroma; acidifiant: acid citric, colorant: cosenila);
-

zahar;

proteine din lapte;

lapte praf;

fermenti selectionati de iaurt.

Valoare nutritiva/la 100g de produs:

-

valoare enegrgetica 77 kcal (326 kj)

proteine 3,2g

glucide 13,5g

lipide 1g

Aspecte senzoriale ale continutului:

-

Culoare: roz spre visiniu

Miros: placut de lapte si visine

Aspect: cremos cu aroma de visine

Aroma: puternica de visine

Gust: placut de visine

25

3.4. Analiza continutului informational obligatoriu si suplimentar al celor

doua
marci alese.
Mentiuni
obligatorii
suplimentare

Danone Frutisima

Milli

si

Savoarea

Zuzu

fructelor

visine

pe

etichete
Denumirea
produsului
Denumirea

Frutisima

Milli

Danone

Fructelor
Friesland

Savoarea Zuzu
Albalact

producatorului
Lista
de

-lapte pasteurizat;

-lapte

ingrediente

-visine 10.8%(cu

pasteurizat;

semidegresat

sirop de glucoza,

-lapte praf;

grasime;

coloranti naturali,

-proteine

suc

lapte;

de

soc,

de

vaca -

din -

lapte

preparat

visine

1%
de
8,5%

aroma);

-culturi

lactice (contine: bucati de

-zahar;

sectionate;

visine 36%; piure

-lapte praf;

-zahar;

de visine 12% si

-amidon modificat

-amidon modificat suc concentrat de

de -porumb;

din porumb;

-gelatina;

-preparat de fructe sirop de glucoza-

-fermenti;

18%

visine

1,3% ;

(continand: fructoza ; amidon

visine,

9%

produs

in modificat ;
finit, stabilizatori:

zahar,

arome pectina si guma de

naturale:

visine, carruba;

corector

colorant: suc de de aciditate: citrat

sfecla
stabilizator:

rosie, trisodic;
acidifiant:

amidon modificat citric,

26

aroma;
acid

colorant:

de

porumb, cosenila);

caragenan,
acidifiant:
citric).

- zahar;
acid -

proteine

din

lapte;
- lapte praf;
-

fermenti

selectionati

de

iaurt.
Valoarea nutritiva

Val

energetica:

valoare

enegrgetica

84kcal/356kJ

Val

Proteine: 2.8g

85kcal/380kJ

- proteine 3,2g

Glicide: 14g

Proteine: 3g

- glucide 13,5g

Grasime: 1.9g

Glucide: 14g

- lipide 1g

77

energetica: kcal (326 kj)

Grasime: 2.4g
Data

durabilitatii

minimale
Nume

sediu

15 zile
Danone

srl,

Bucureti

producator

str:

N.

Cnea Nr: 96

S.C.

Albalact

S.A.,510200Alba
Iulia,Str.Gh.
Sincai

nr.4,jud

Alba
Iulia,Romania
Tel:0258.816.738
Fax:0258.815.418
Instructiuni

de

se

pstra

la

temperaturi ntre 2

27

www.albalact.ro
Se pastreaza in

utilizare

daca

i 6C

frigider

necesar

inainte

(2-8*C)
i

dupa

deschiderea
ambalajului.

Mentiuni obligatorii si suplimentare de etichetare

Denumire produs
Lista ingrediente
Cantitate din anumite ingrediente
Cantitatea neta
Data durabilitatii minimale
Conditii de depozitare
Denumirea comerciala si sediul producatorului/
Importatorului
Locul de origine sau provenienta
Instructiuni de utilizare
Mentiuni suplimentare

Danone
Da
Da
Nu
Da
Da
Da

Milli
Da
Da
Nu
Da
Nu
Nu

Da

Nu

Nu
Nu
Nu

Nu
Nu
Nu

Zuzu
Da
Da
Da
Da
Nu
Da
Da
Nu
Da
Nu

Observatii:
Dintre cele trei produse alese eticheta cea mai completa este cea de la Danone si
Zuzu care contine 6 din cele 10 mentiuni obigatorii respectiv 7, in timp ce eticheta de la
Milli contine numai 3 mentiuni din cele 10 obligatorii. Ambele etichete contin toate
mentiunile cu exceptia cantitatii din anumite ingrediente, locul de origine sau provenienta
si mentiuni suplimentare ; ultimele 3 mentiuni nefiind necesare a fi prevazute pe etichete.

Cap4. Analiza elementelor esteticii

4.1 Forma, cromatica, grafica celor trei ambalaje

Materiale de ambalare la Danone

28

1) Paharele termo-formate
DANONE sunt dotate cu trei linii de ambalare care termoformeaz paharele
pornind de la folie din polistiren, aprobat pentru contact direct cu alimentul. Paharele
termoformate sunt sigilate cu folie compozit hrtie/metal/plastic i decupate dup sudarea
operculelor.
2) Paharele pre-formate
Paharele pre-formate sunt cumprate de la furnizori interni sau externi agreai de
Danone. Ele sunt confecionate de asemenea, din polistiren avizat pentru contact direct cu
alimentul, sunt imprimate, pre-decupate i ambalate n condiii igienice, care s asigure
pstrarea puritii microbiologice. Paharele pre-formate sunt sigilate cu opercule din folie
de aluminiu, imprimate i pre-decupate.
Ambalaj Danone Frutisima :
-

din polistiren, forma fiind cilindrica iar partea superioara patratica.

Fundul paharului prezinta denivelari utilizate pentru a conferi paharului aderenta

pe suprafetele plane.

Fundul paharului este realizat dinpolistiren fiind astfel sensibil la lovituri

mecanice mai puternice.

Sigilarea produsului este realizata printr-un capac patrat, dintr-o folie de aluminiu.
Modalitatea de sigilare este prin lipirea foliei de aluminiu.

Greutatea continutului: 125g.

Paharul este usor de manuit, datorita formei cilindrice. Modalitatea de sigilare

confera siguranta in ceea ce priveste pastrarea calitatii produsului precum si
pentru eventualele probleme care pot aparea in timpul manuirii (rasturnari).

Modalitatea de deschidere este facilitata prin orice capat al foliei, aceasta urmand
forma practica a capului ambalajului. Deschiderea presupune un efort redus din
partea consumatorului.

29

Eticheta Danone Frutisina:

-

Eticheta este realizata din hartie fiind aplicata pe peretii paharului.

Culoarea etichetei este de un rosu aprins iar culoarea fondului este alba. Aceasta
combinatie faciliteaza citirea de la distanta.

Eticheta produsului este lipita pe paharul polistiren. Modalitatea de lipire este

deficitara avand in vedere ca lipirea nu este realizata pe intreaga suprafata a foliei
ramanand o parte nelipita. De asemenea folia era aplicata neuniform pe pertii
paharului.

Informatiile de pe eticheta sunt situate pe trei pereti ai ambalajului.

Un perete al paharului prezinta informatii despre numele produsului, a

producatorului si un desen grafic reprezentand o visina taiata pe jumatate in
mijlocul careia este trecut numele produsului. De asemenea pe acest perete mai
intalnim si codul de bare al produsului.

Pe peretele opus avem aceleasi reprezentari grafice, insa codul de bare este
inlocuit cu numarul de telefon la care consumatorul poate suna pentru sugestii
si/sau reclamatii.

Pe al treilea perete avem inscrisa greutatea neta, tipul produsului (iaurt de

visine), procentul de grasime (1.9%) si ingredientele. De asemenea sunt prezente
numele producatorului, adresa, sigla, precum si atestari de calitate si medicale.
Sunt mentionate si alte informatii obligatorii precum si modalitatile si conditiile
de pastrare precum si valoare nutritiva.

In partea inferioara a etichetei este trecut pe fond albastru cu font de culoare alba
sloganul produsului (Nebunie de fructe).

Numele produsului este scris cu litere mari pe fond roz. Deasupra este prezentat
producatorul prin sigla acestuia.

Folia de aluminiu care reprezinta capacul prezinta aceeasi grafica ca primii doi
pereti, in plus fiind precizata valabilitatea produsului si indicatii privind
deschiderea produsului.

30

Ambalalaj Milli
Ambalaj:
-

din material plastic rezistent, forma conica (trunchi de con) cu gura paharului mai
pronuntata.

Fundul paharului este neted fiind destul de alunecos, realizat din acelas material
plastic rezistent al lovituri mecanice.

Sigilarea produsului este realizata printr-un capac rotund reprezentand o folie de

aluminiu neteda, lucioasa. Modalitatea de sigilare este prin lipirea foliei de
aluminiu de marginea gurii paharului. Folia prezinta o sectiune mai lunga pentru
deschidere.

Paharul este usor de manuit, datorita formei rotunde. Modalitatea de sigilare este
eficienta, lipirea foliei de aluminiu asigurand pastrarea continutului in conditii
optime.

Modalitatea de deschidere este facilitata de capatul mai lung al foliei de aluminiu

iar deschiderea se poate realiza fara efort din partea consumatorului.

Pe fundul ambalajului este prezent semnul care atesta ca materialul folosit este
reciclabil (informatie ecologica).

Greutatea continutului: 125g

Eticheta:
-

Eticheta este imprimata pe ambalaj, pe fundal alb.

Exista o singura sectiune unde sunt plasate informatiile obligatorii despre produs:
numele si aroma, ingredientele, conditiile de pastrare, indicatii cu privire la
termenul de valabilitate afisat pe capac (Expira la: vezi pe ambalaj ), procentul
de grasimi, informatiile nutritionale, atestari medicale. De asemenea sunt trecute
informatiile despre producator, datele de contact, distribuitorul, telefonul
producatorului, greutatea neta (125g), standardul de tara (ST) si codul de
bare.

Aceste informatii sunt scrise pe fond alb cu litere albastre a caror marime, relativ
mica, ingreuneaza citirea informatiilor (chiar daca combinatia de culori faciliteaza
citirea de la distanta).

31

Restul etichetei contine o imagine grafica prezentata de doua ori. Imaginea

contine: numele produsului (Milli) scris cu litere mari albastre si verzi. Grafica
prezinta modul de creare a iaurtului: laptele care se scurge ca dintr-un vas, in
fundal sunt prezentate fructele ( visine) iar in partea inferioara este prezentat
produsul finit, iaurtul cu fructe prin culoarea roz, portocaliu, visiniu etc. si bucati
rosii, visinii, portocalii etc. de fructe. Pe acest fundal roz, portocaliu, visiniu etc.
avem inscrise sloganul produsului (ispita fructelor) si tipul iaurtului (iaurt cu
bucati mari de visine).

Aceeasi grafica este intalnita si pe capac, pe folia de aluminiu. In plus este

inscrisa si data de valabilitate a produsului.
Ambalaj Zuzu
Ambalaj:

- Se foloseste ambalajul aseptic din carton Tetra Pak, ambalaje care sunt reciclabile;
ambalajele aseptice din carton contin o folie subtire de aluminiu (0.6 microni), plasata la
mijloc, intre straturile de carton si polietilena alimentara; ambalajul aseptic Tetra Pak este
format din 7 straturi succesive de carton (75%), aluminiu (5%) si polietilena alimentara
(20%). Fiecare tip de material din compozitia ambalajului are functia sa specifica in
protejarea alimentului.
- Datorita formei compacte, ambalajul de forma paralelipipedica Tetra Top este foarte
usor de manuit si depozitat. Dimensiunile sale sunt conforme cu standardele
internationale de paletizare.
- Fundul paharului este patratos, inchis asemenea unei cutii de carton.
- Sigilarea produsului este realizata printr-un capac rotund din. Modalitatea de sigilare
este prin lipirea unei folii de carton de partea de dedesubtul capacului de plastic. Folia
prezinta o sectiune mai ridicata cu ajutorul careia se poate deschide.
- Paharul este usor de manuit, datorita ambalajului moale si a formei patratoase, rotunde
la colturi. Modalitatea de sigilare este eficienta, lipirea foliei de carton asigurand
pastrarea continutului in conditii optime.
- Modalitatea de deschidere este facilitata de capatul mai ridicat al foliei de carton iar
deschiderea se poate realiza fara efort din partea consumatorului.

32

- Pe fundul ambalajului este mentionata compania care ambaleaza Zuzu-Tetra Pak, tipul
de ambalaj- Tetra Top
-

Greutatea continutului: 330g.

Eticheta:
-

Eticheta este imprimata pe ambalaj, pe fundal alb. Pe deasupra acesteia fiind pusa
o folie protectoare pentru a se mentine.

Exista o singura sectiune unde sunt plasate informatiile obligatorii despre produs:
numele si aroma, ingredientele, conditiile de pastrare, indicatii cu privire la
termenul de valabilitate afisat pe partea de dedesubtul capacului (Expira la data
inscrisa pe ambalaj), informatiile nutritionale, indicatii despre cum se arunca
ambalajul la gunoi, atestari medicale. De asemenea sunt trecute informatiile
despre producator, datele de contact, distribuitorul, telefonul consumatorului,
produs fabricat in sisteme ISO si HACCP si codul de bare; informatii
suplimentare: produsele Zuzu sunt ambalate in conditii de maxima igiena si
siguranta, fara a folosii conservanti), numele ambalatorului si sigla acestuia este
trecuta si ea pe aceasta parte a etichetei. Se mai observa scris, tot cu negru pe alb
si o mica descriere a unei zi petrecuta cu Zuzu: M-am trezzzit dimineata cu o
pofta nebuna de ceva Fresh. In frigider, aveam un iaurt Zuzu. I-am desfacut
rapid capacul si l-am dat pe gat, cu pofta. M-am dus la birou. O alta zzzi lunga si
obositoare. In pauzza, o colega m-a invitat la un iaurt. Mai o sedinta, mai un
Zuzu, si uite-asa a trecut zzziua. Mi-am petrecut seara la un prieten. In discutii,
am savurat iar un Zuzu, de data asta cu fructe. Senzzzationa! Mi-am dat seama ca
iaurtul Zuzu e la fel de gustos si hranitor, la orice ora si pe oriunde as fi. Mai beau
un Zuzu si ma duc la culcare. Pe maine dimineata!

Aceste informatii sunt scrise pe fond alb cu litere negre a caror marime, relativ
mica, ingreuneaza citirea informatiilor (chiar daca combinatia de culori faciliteaza
citirea de la distanta).

Restul etichetei contine o imagine grafica prezentata de trei ori. Imaginea contine:
numele produsului (Zuzu) scris cu litere mari rosii pe fundal alb. Grafica prezinta
imaginea unor visine puse alaturi de laptele care se scurge ca dintr-un vas, toate

33

acestea pe un fundal rosiatic care ingreuneaza oarecum distingerea visinelor; Pe

acest fundal rosiatic avem inscris tipul produsului (iaurt cu visine). Pe aceste trei
parti ale etichetei mai gasim inscris, cu alb, si continutul de graime 1% incadrat
intr-un cerc albastru; gramajul de asemenea este inscris pe toate cele trei parti ale
etichetei (330g) scris cu negru pe fundal rosu; compania producatoare (Albalact)
si sigla acesteia este de asemenea pe cele trei parti ale etichetei.
Cromatica ambalajelor celor trei produse Frutisima, Zuzu de visine si Milli
Ispita Fructelor
Toate cele trei produse imbina culori puternice pline de personalitate ,Danone
Frutisima are predominant in structura ambalajului culorile rosu si albastru . Rosu Este o
culoare puternica si agresiva, o culoare calda, dominanta(activa) ce cauta intotdeauna sa
atraga atentia. Este o culoare spirituala si intensa si acesta este principalul motiv pentru
care utilizarea ei cu succes trebuie analizata. In general rosu este o culoare pozitiva ce
exprima vitalitate. Albastru Poate cea mai apreciata culoare la nivel universal, albastrul
este intalnit de la cele mai palide nuante pana la cele mai inchise, in cele mai variate
combinari si cu cele mai multe semnificatii. Principalale mesaje transmise de albastru
sunt pozitive, fiind o culoare universal acceptata ca reprezentativa pentru apa si cer.
Albastrul inspira calm, armonie, inteligenta, putere si masculinitate. Culoarea
predominanta a ambalajului Zuzu, este rosul in combinatie cu nonculoarea alb, o
combinatie plina de tandrete si elegnta totodata.
Iaurturile Milli au predominant in structura ambalajului culoarea alba ceea ce da
senzatia de puritate , luminozitate, inocenta ,insotita de culorii vii cum ar fii , albastrul
,rosul. Verdele cel mai des asociat naturii sentimentului de liniste/pace, verdele este o
culoare neutra, situata la granita dintre culorile active si cele pasive. Este o culoare ce
inspira noul, inceputul. Ambele ambalaje inspira vitalitate , energie, sanatate toate acestea
fiind oferite prin consumarea produselor din iaurt de la Danone, Zuzu si Milli. Iaurtul te
ajuta sa te pastrezi in forma, sa-ti pastrezi vitalitatea, sa te simti confortabil, sa fii
puternic, sa cresti sanatos, sa te hranesti activ si nu in ultimul rand sa te bucuri de gustul
excelent al iaurturilor.
34

Bibliografie

1. Bazele merceologiei, editura Uranus, Ion Diaconescu,2003

2. Hotarre Nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor.
3. Bazele merceologiei, editura Uranus, Ion Diaconescu,2002
4. Etichetarea alimentelor preambalate ANPC

35

5. Fundamentele stiintei marfurilor, editura Economica, Marieta Olaru, Rodica

Pamfilie, Ion Schileru, Anca Purcarea, Mihai Negrea, Anca Atanase, Costel
Stanciu,2001
6. http://www.ecursuri.ro/cautare-iaurtul.html
7. http://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/iaurt-31192.html
8. Merceologie alimentara, editura Independenta Economica, Alexandrina Sarbu,
Mirela Antonescu, Luminita Neacsu, Luminita Voicu, 2001
9.

Marfurile alimentare in comertul international, editura Economica, Dumitru

Dima, Rodica Pamfilie, Roxana Procopie, 2001

10. Merceologie alimentara, editura Eficient, Ion Diaconescu, 1998

11. www.danone.com
12. www.frieslandfood.com
13. http://www.iqads.ro/stire_1782/albalact_lanseaza_gama_zuzu.html
14. www.tetrapak.com

36