ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ANALIZA CALITII SENZORIALE A PRODUSULUI IAURT DANONE & NAPOLACT

CUPRINS

Introducere Capitolul I Caracterizarea general a produsului Iaurt

1.1.

Clasificarea produsului Principalele etape ale procesului tehnologic de obtinere a produsului Caracteristicile de calitate ale produsului (fizico-chimice si organoleptice) Prezentarea principalelor avantaje si dezavantaje nutritionale ale produsului ales

1.2. 1.3. 1.4.

Capitolul II Prezentarea pietei produsului X 2.1. Identificarea principalilor/distribuitorilor ai produsului X 2.2. Evolutia pietei produsului X

Capitolul III Exigente ale etichetarii produsului 3.1. Alegerea a 2 marci din produsul X si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea 3.2 alimentare 3.3 Prezentarea mentiunilor suplimentare de etichetare pentru grupa din care face parte produsul X
2

Prezentarea mentiunilor obligatorii pentru etichetarea produselor

3.4 Analiza continutului informational (obligatoriu si suplimentar) al marcilor alese Capitolul IV- Analiza elementelor esteticii ambalajelor celor doua marci de produs X alese 4.1 Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor 4.2 Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor celor 2 marci analizate Capitolul V- Descrierea caracteristicilor senzoriala ale celor 2 marci de produs X ales Capitolul VI- Analiza senzoriala a doua marcide produsul X, pe baza metodei punctajului 6.1 Elaborarea schemei de analiza prin punctaj 6.2 Efectuarea analizei senzoriale 6.3 Intocmirea fiselor centraalizatoare de analiza 6.4 Stabilirea clasei de calitate a fiecarei marci de produs X, in urma efectuarii analizei senzoriale

Concluzii Bibliografie

INTRODUCERE
Pentru realizarea acestui proiect, am ales pentru analiza calitii senzoriale a unui produs, iaurtul, deoarece este unul dintre alimentele cele mai vechi, universale i benefice. Ni se pare n primul rnd delicios, gustos, sntos, perfect pentru diete i necesar pentru o alimentaie echilibrat, dar el are mult mai multe s ne ofere pentru c prezint diverse avantaje care l fac s fie indispensabil din alimentaia noastr zilnic. Scopul acestei lucrri este de a afla lucruri noi i interesante despre acest produs prielnic organismului nostru, dar mai ales de a cunoate mai bine proprietile iaurtului, aici intrnd proprietile organoleptice si fizico-chimice. Iaurtul este un produs alimentar cunoscut i folosit din vremuri strvechi, din Balcani n Asia Central i Orientul Mijlociu. Modul de preparare variaz n funcie de aria cultural, ns toi cei care au consumat laptele fermentat, din antichitate pn astzi i cunosc virtuile. Cuvntul iaurt vine din limba turc, cuvntul youghurmak avnd semnificatia de a ingrosa. Cuvntul iaurt sau yogurt este utilizat n mod curent, att n America de Nord, ct i n Europa, fiind versiunea modern a laptelui prins de altdat. La nceputul secolului XX, la Paris, un savant rus, profesorul Ilya Ilich Metchnikoff, directorul Institutului Pasteur, a artat cum consumul frecvent de iaurt este benefic pentru sntate, datorit culturilor lactice de bacterii vii. Profesorul Metchnikoff a lansat ipoteza c longevitatea recunoscut a unor popoare precum bulgarii, turcii i armenii, se datoreaz unei particulariti a dietei lor. Aceste popoare consumau zilnic mari cantiti de lapte fermentat (strmoul iaurtului). Lucrrile lui Metchnikoff i notorietatea de care s-au bucurat au stimulat naterea industriei iaurtului. Efectele sale benefice n vindecarea diverselor boli intestinale au fost repede cunoscute iar astzi mai mult de 30% din populatia globului consum iaurt n mod regulat, acesta fiind un aliment foarte apreciat pentru gustul su.

Capitolul I .CARACTERIZAREA GENERALA A IAURTULUI

1.1 Clasificarea produsului

1. n funcie de tehnologia de fabricaie, iaurtul se poate prezenta astfel: form compact; form fluid. 2. n funcie de reeta de obinere, iaurtul poate fi: simplu; cu adaosuri de vitamine, arom de fructe sau buci de fructe. 3. Dup natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasific n trei categorii: iaurt din lapte de vac; iaurt din lapte de oaie sau capr; iaurt din lapte de bivoli. 4. n funcie de coninutul n grsime, iaurturile se clasific n: iaurt dietetic 0,1% - 1% grsimi; iaurt gras 1% - 3% grsimi; iaurt extra 3% - 4,4% grsimi; iaurt special 6% - 7% grsimi. 5. Dup coninutul de grsime, iaurtul din lapte de vac se clasific n 3 tipuri: tip extra din lapte supus unei concentr ri pariale cu 4% grsime; tip gras - cu 3,2% gr sime; tip slab (din lapte sm ntnit) - cu 0,1% grsime . 6. n funcie de cantitate, se clasific n: iaurturi mici de 75g pn la 200g, uneori chiar 330g pentru unele sortimente; iaurturi mijlocii de la 375g pn la 500g; iaurturi mari de la 850g pn la 1 kg.

1.2 Principalele etape ale procesului tehnologic de obtinere a iaurtului

Iaurtul se prepara din lapte de vaca, capra sau oaie, in care sunt incorporati cei doi fermenti, Thermobacterium bulgaricum i Streptococcus thermophilus care vor transforma, fiecare separat, o parte din lactoza in acid lactic. Actiunea celor doua bacterii este optima la temperaturi de 40-50 grade Celsius. Atunci cind iaurtul este suficient de fermentat, este suficient sa fie transportat la rece (4 grade C), pentru ca actiunea bacteriilor sa fie oprita. Dupa aceea, iaurtul poate fi conservat timp de o luna de la fabricarea lui. La inceputul fermentarii va actiona mai mult streptococcus, care ii lasa apoi loc celuilalt ferment, lactobacillus, ceva mai rezistent la mediul acid. In general iaurtul existent in comert contine mai mult lactobaciluss, bacterie ce da iaurtului un gust ceva mai acrisor.

1.3. Caracteristicile de calitate ale iaurtului

Calitatea iaurtului poate fi verificat prin determinarea caracteristicilor:

Senzoriale: aspect, gust, culoare, miros, consistena coagului, prezena zerului. Culoarea n cazul iaurtului simplu trebuie s fie alb, n cazul iaurtului cu fructe acesta trebuie s prezinte culoarea caracteristic fructelor respective ( cpuni, caise, zmeur). Se apreciaz mai nti gustul dulce, apoi gustul acru i n final aroma.

Fizico-chimice: aciditate, coninut de grsime, substan uscat, coninut de sare;

Microbiologice: Lactobacillus delbrukii subspecia bulgaricus este agentul de acidifiere, ntreinere i arom.

Conform Standardului de stat pentru iaurt( STAS 3665-62) , acesta trebuie s prezinte urmtoarele proprieti de calitate :
Tabel 1.1 Proprietati de calitate

PROPRIETI Proprieti organoleptice: - aspect i consisten

CONDIII DE ADMISIBILITATE coagul fin, compact sau cu o consisten fluid de smntn proaspt, se admit particule vizibile de coagul alb de lapte, uniform n toat masa plcut, caracteristic, acrior, rcoritor, fr gust i miros strin - tip Extra cu 4 0.1 % grsime - tip I Sana cu 3.6 0.1 % grsime - tip II cu 2.0 0.1 % grsime - tip III cu max 0.1 % grsime max. 120 min. 3,2 max. 8

- culoare - miros i gust Proprieti fizico-chimice: - grsimi, %

-aciditate, grade Thorner -substane proteice (%) -Temperatur de livrare (gr. C):

Defectele care pot aprea se datoreaz:

materiei prime ( defecte care apar n cazul laptelui); procesului tehnologic; neefectuarea unor verificri corespunztoare la sfritul procesului; pstrrii i depozitrii necorespunztoare att n fabric, dar i la comerciant sau la consumator; condiii de transport necorespunztoare. modificarea consistenei; modificri senzoriale de arom, gust, miros.

1.4 Prezentarea principalelor avantaje si dezavantaje nutritionale ale iaurtului

7

Iaurtul prezint o serie de beneficii nutriionale, acestea fiind:

bogat n proteine sursa de calciu (are de cel puin 2 ori mai mult calciu dect o can cu lapte degresat) combate osteoporoza. O femeie din dou i un brbat din opt vor dezvolta cndva osteoporoz (pierderea rezistenei substanei osoase - oasele devin mult mai fragile i se vor fractura la traumatisme minore). Cantitatea mare de calciu ajut la meninerea rezistenei sistemului osos. conine potasiu la fel de mult ca i bananele. Potasiul este o substan mineral vital, care ajut la normalizarea btilor inimii, trimite oxigen la creier i menine constant cantitatea de ap din corp. Cnd suntem stresai, metabolismul se accelereaz i nivelul de potasiu scade. sursa excelent de vitamina B ajut la digestia lactozei, (carbohidratul pe care-l gsim n orice produs lactic) prin intensificarea produciei de enzime lactice activeaz stilul de via, susine funcionarea normal a sistemului muscular un bun remediu mpotriva diareei reduce riscul apariiei cancerului. Probioticele protejeaz mpotriva anumitor forme de cancer, cu precdere cancerul de colon. ntrete sistemul imunitar. Ne mbolnvim mai rar. Iaurtul cu bacterii active stimuleaz sistemul imunitar, fapt evideniat prin nregistrarea creterii susinute a anumitor citokine ("hormonii" sistemului imunitar). mai puine candidoze vaginale. Consumarea regulat a iaurturilor care conin lactobacillus acidoplilus scade colonizarea vaginului cu ciuperci. ajut n hipertensiunea arterial. Fiecare pahar de iaurt asigur cantiti importante de calciu, potasiu i magneziu - minerale necesare unui bun control al tensiunii arteriale. sursa important de proteine. Are de cel puin 2 ori mai mult calciu dect o can cu lapte degresat. Aproape 20% din necesarul zilnic de proteine este adus de 250 ml de iaurt. Pe vreme torid, ngheata poate fi uor nlocuit cu iaurt cu fructe ngheat (este la fel de delicios, ns mult mai sntos). cura organismul de toxine reduce colesterolul poate fi consumat i de persoanele cu intoleran la lactate. Persoanelor cu intoleran la lactate le lipsete de pe suprafaa mucoasei intestinale o enzim (lactaza) care are rolul de a "sparge" moleculele de lactoz n zaharuri mai mici spre a fi absorbit. Nedigerat, lactoza ajunge n intestinul gros i acolo n contact cu bacteriile provoac crampe, diaree, balonari etc. Bacteriile lactice mpiedic nmulirea germenilor toxici n intestin (de mare ajutor n cazul gastroenteritei) i mbuntesc tranzitul. Dac ai urmat un tratament cu antibiotice, ar fi bine s mnnci zilnic, pentru o perioad, cte un iaurt ce conine fermeni vii, pentru a-i reface flora intestinal.
8

Exist de asemenea iaurturi care pe lng cei doi lactobacili specifici i obligatorii mai conin bifido-bacterii. Aceste bacterii ne populeaz intestinul nc din primele zile de via. n timp, acestea dispar i microflora sntoas creat de ele este nlocuit, n funcie de obiceiurile alimentare, cu o microflor nesntoas, de putrefacie. De aceea, iaurtul cu bifido-bacterii este o soluie pentru sntatea noastr", afirm prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Microorganismele din iaurt nlocuiesc microflora duntoare, de putrefacie, care conduce la apariia unor metabolii foarte periculoi i care n timp pot da natere cancerului intestinului gros. Componentele laptelui transformat n iaurt devin mai accesibile pentru organismul uman. n acest fel, calciul se asimileaz mai uor din iaurt dect din lapte. De asemenea, n procesul de fermentare au loc descompunerea i degradarea proteinelor din lapte, iaurtul devenind astfel mai uor de digerat. Microorganismele din iaurt transform lactoza i o descompun n zaharurile ei componente, astfel nct unele persoane cu intoleran la lactoz pot consuma iaurt. n unele cazuri, intolerana la lactoz se manifest nc de la natere prin diaree i vome declanate de lapte. Alteori, intolerana apare mai trziu, n jurul vrstei de 5 ani. Dezavantaje :

demineralizant in exces. Excesul de acid lactic pe timp indelungat devine demineralizant.

Capitolul II. PREZENTAREA PIETEI IAURTULUI

9

2.1 Identificarea principaliilor producatori/distribuitori ai iaurtului

Principalele firmele producatoare de iaurt sunt: Danone Covalact Almera international Napolact Tnuva Albarac Cedra

2.2 Evolutia pietei iaurtului

Piata iaurtului a fost dominata in 2008 de producatori straini, precum Danone, Friesland, Tnuva si Campina, iaurtul mentinandu-se inca in topul preferintelor consumatorilor, inregistrand vanzari de 462,32 milioane lei, cu 26% mai mari fata de 2007. Singura companie autohtona care se regaseste intre principalii producatori este Albalact Alba-Iulia, care, impreuna cu primele patru au avut anul trecut o cota de piata cumulata de 82,13%, in valoare, si de 75,1% in volum. Piata autohtona a iaurturilor a crescut valoric, in primele sase luni ale anului 2009, cu circa 24% fata de perioada similara a anului trecut, potrivit companiei de cercetari de piata Nielsen, iaurtul fiind unul din produsele lactate cu cea mai solida evolutie a vanzarilor. Chiar daca piata de lactate proaspete este in crestere, romanii raman in urma europenilor din punctul de vedere al consumului acestor produse. In Romania, consumul mediu de lactate proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, in timp ce in Germania este de 33,6 kilograme, in Franta, de 33,7 kilograme, iar in Bulgaria, de 16,2 kilograme.Un milliard de euro este suma la care ar putea ajunge piata interna a lactatelor in acest an,cu circa 15% mai mult fata de anul trecut. Principalii jucatori sunt Danone, lider de piata pesegmentul iaurturilor, Friesland Foods, lider la nivelul intregii piete, Tnuva, Albalact, LaDorna,si Covalact.Piata de iaurturi a crescut din doua motive: schimbarea obiceiurilor de consum sitendinta romanilor de a consuma mult mai multe produse lactate - Sagit Tzur Lahav,vicepresedinte marketing, Tnuva. Potrivit datelor oferite de companie, valoarea vanzarilor pe total piata iaurturi in 2009 a crescut cu 30% comparativ cu 2008, iar consumul per capita a crescut la aproape 4 kg fata de 3,5kg in 2008.Consumul de produse aduse din import este in crestere, in special cele din segmentul premium. Clientul roman este dispus sa dea mai multi bani pentru produse de calitate, pentru ingrediente mai bune. Produsele fabricate in exterior au

10

cautare in Romania, ele reprezinta ogarantie pentru calitatea produsului. Brandul, calitatea si apoi pretul, acestea sunt criteriile careconteaza in decizia de a cumpara un produs. Principalele trenduri pe piata interna sunt, in prezent, cresterea consumului "on the go"(din mers), inregistrandu-se o majorare a vanzarilor la iaurturile de baut si la produsele inovativefata de cele traditionale Tipurile de segmentare folosite sunt : vrsta, sex, mediul de provenien, gospodrie. Astfel, iaurturile existente pe pia se adreseaz unor segmente de consumatori diferite. n funcie de vrst, avem urmtoarele segmente de pia: copii ntre (2 12 ani), adolesceni (13 23 ani), aduli (24 50 ani) i vrsta a treia peste 50 ani. Copii prefer n general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolat sau pe cele ngheate care ctig din ce n ce mai mult notorietate, tinerii prefer iaurtul cu fructe , i pe cel simplu, iaurtul cu cereale, cel dietetic i cel simplu se adreseaz n general adulilor, btrnii consumnd iaurt simplu. n privina consumului de iaurt o pondere mai ridicat o dein persoanele de sex feminin, acestea prefernd iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe. n rndul brbailor se observ o cerere n cretere pentru iaurtul cu cereale, care ajut la o mai bun digestie, fiind consumat de ctre persoanele cu o via social activ, care nu au timp s i prepare o mas sntoas. Produsul este consumat cu precdere de ctre persoanele din mediul urban, cele din mediul rural consumnd, n general, iaurt produs n gospodrie. Formarea unei familii (gospodrii) va influena consumul de iaurt prin creterea cantitii deoarece se dorete o alimentaie sntoas. n cazul persoanelor singure, necstorite, consumul de iaurt este mai redus. Din punct de vedere a provenienei, iartul existent pe pia este: produs n Romnia de firme romneti, produs n Romnia sub licen (cazul Danone) i importate. Mrcile existente pe piaa romneasc sunt: Brenac, Covalact, Danone, Fruchtegut, Frutis, Fruttegurt, Jogobela, Liegeois, LaDorna, Mili, Milupa, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, Prim, Prodlacta, VranLact, Yoginos. Concurena pe piaa produselor lactate este foarte mare existnd cel puin 10 firme importante productoare i distribuitoare. Concurena este realizat la nivel de marc, dar i ntre produsele aceleai mrci.

11

Capitolul III. EXIGENTE ALE ETICHETARII IAURTULUI

3.1 Alegerea a dou mrci din produsul Iaurt i prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea
Cele dou mrci pe care le-am ales din produsul Iaurt, n vederea unei evidenieri mai uoare a caracteristicilor senzoriale ale acestuia, sunt: Danone i Napolact. Danone este cea mai mare companie productoare de iaurturi din lume, fiind, de asemenea, un important productor de biscuii i cereale. Compania a fost fondat n 1966 sub numele de BSN. Danone este prezent n 120 de ri i este numrul I n producia mondial de iaurturi i numrul II n producia mondial de ap mbuteliat.. Danone, a intrat pe piaa romneasc n 1997, iniial cu produse importate. n urma unei investiii de 15 milioane USD n retehnologizarea fabricii preluate de la Mioria n 1998, n aprilie 1999 a nceput producia proprie. Danone S.R.L. este dotat cu cisterne izoterme, care colecteaz laptele de la 25 de ferme n fiecare zi. ntruct calitatea laptelui este un factor esenial al calitii produselor finite, Danone pltete laptele n funcie de calitatea sa (coninut de grsime i densitate, coninut de proteine, calitatea microbiologic, absena inhibitorilor). Compania afirm c acest sistem este unic n Romnia. Toate fermele de la care Danone colecteaz lapte au fost dotate cu un sistem de rcire a laptelui i un tanc de stocare, iar Danone furnizeaz soluiile de splare i cltire igienic. Periodic, Danone organizeaz programe de pregtire pentru efii de ferme. n februarie 2000, 15 productori de lapte au participat la un astfel de program n Frana, cu ocazia Salonului Internaional de Agricultur. Astfel parteneriatele cu agro-furnizorii (din domeniul Alimentaiei Animale, Igien, Produse Veterinare), au ca scop mbuntirea calitii laptelui. Potrivit studiului dat publicitii de Land O Lakes Romnia, Danone se bucur astzi de cea mai mare recunoatere a mrcii n rndul consumatorilor i este i cea mai cumprat marc. Compania deine un portofoliu ce depete 60 de referine de produs, principalele mrci fiind: Activia, Danonino, Actimel, Nutriday, Frutmania, Cremoso, Danette, Casa Buna i gama tradiional: Danone Sana, Danone Smntn i Danone Lapte Proaspt. Principalele mrci comercializate de Danone n Romnia sunt: Danone Natural, iaurt n dou variante de gramaj - 150g, 500g Danone Natural de But, iaurt de but - 370g Danone Natural Crem de Iaurt, iaurt crem - 125g, 450g Danone Delicios, iaurt cu pulp de fructe - 175g, 450g Danone Delicios de but - 200g, 500g Vitalinea Iaurt, cu 0% grsimi - 125g Danone Smntn, cu 12% grsime i, respectiv 20% grsime - 175g, 500g Danone Kefir, specialitate fermentat din lapte - 175g, 500g
12

Danette Creme, budinc - 125g Danissimo, crem de brnz de vaci cu buci de fructe - 135g Petit Danone, crem de brnz de vaci cu pulp de fructe - 4 buc. a 50g Activia 125g Cremoso- 125, 300, 400g Danonino-50,100g

Nutriday este marca de iaurt cea mai cumprat din Romnia, oferind variante hrnitoare i gustoase de iaurt natural, de but, cu fructe i dietetic. Un pahar de iaurt n fiecare zi reprezint o surs valoroas de proteine, calciu i fermeni lactici activi, fiind un aliat de seam al nutriiei sntoase.Prin marea sa diversitate, Nutriday se adreseaz tuturor membrilor familiei, fie ei copii, tineri, persoane active sau btrni. Napolact este o companie romneasc productoare de lactate. S.C. Napolact S.A. are 2 fabrici, cea din Cluj Napoca (Baciu) i cea din comuna aga. Numr angajai in 2010: 394 In anul 1905, este atestat n Cluj-Napoca firma de produse lactate, atelierul Vlad, loc n care se fabricau unt i brnz de vac. Aceasta se dezvolt n timp, ajungnd n 1936 s produc i iaurt, brnzeturi fermentate sau topite. n urma naionalizrii n 1948, Vlad devine ntreprinderea de Industrializarea Laptelui Cluj. n anul 1990, societatea se transform n Napolact. Brandul Napolact se afl n portofoliul companiei Friesland Romnia, cel mai mare productor de pe piata laptelui de consum din Romnia care mai detine mrcile internationale Oke, Dots si brandul local Napoca. Friesland Romnia, care face parte din grupul olandez Friesland Foods, a intrat pe piata romneasc n 2003 prin preluarea operatiunilor din Romnia ale grupului olandez Nutricia Dairy & Drinks. Societatea Napolact are ca obiect de activitate colectarea, transportul, prelucrarea, depozitarea, conservarea i comercializarea laptelui, produselor lactate i a ngheatei i operaiuni de import-export n activitatea proprie. n prezent, Napolact export produse din lapte n tarile din Uniunea Europeana, dar i in Statele Unite, Australia i Liban. Portofoliul produselor Napolact:

Lapte din inima Ardealului Iaurturi simple: Iaurt Numa Bun, Iaurt Uurel, Iaurt Zdravn. Lapte btut Sana Chefir Unt Smntna Gama Gusturi de demult - iaurt cu dulcea de nuci verzi, iaurt cu dulcea de ciree amare, iaurt cu dulcea de trandafiri, iaurt cu dulcea de coacze.
13

Gama Prilej de rgaz - sana cu miere i nuci, sana cu miere i alune de pdure, sana cu coacze, lapte btut, sana, chefir, iaurt Uurel. Premii

ncepnd cu 1994, Napolact a obtinut o serie de premii i distinctii din partea statului romn ce laud calitatea produselor. n 2003, Napolact a obtinut locul I n categoria industria alimentar, ntreprinderi foarte mari i o diplom de eminenta la editia X-a a Topului National al Firmelor.

3.2 Prezentarea mentiunilor obligatorii pentru etichetarea produselor alimentare

Norme privind etichetarea produselor alimentare 1.Denumirea sub care este vandut alimentul; 2.Lista cuprinzand ingredientele; 3.Cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; 4.Cantitatea neta pentru alimentele preambalate; 5.Data durabilitatii minimale; 6.Conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale; 7.Denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului,al ambalatorului sau al distribuitorului; 8.Numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania in cazul produselor din import; 9.Locul de origine sau de provenienta a alimentului; 10.Instructiuni de utilizare,atunci cand lista acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a alimentelor; 11.Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% in volum; 12. O mentiune care sa permita identificarea lotului; 13.Mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse.

3.3 Prezentarea mentiunilor suplimentare de etichetare pentru grupa din care face parte produsul iaurt.

Continutul de grasime, exprimat in procente pentru fiecare tip de produs (iaurt foarte gras, gras, slab; smantana dulce, fermentata).

14

3.4 Analiza continutului informational ( obligatoriu si suplimentar) al marcilor alese.

Tabel 3.2- Continutul informational Continutul informational al MARCA A etichetei Denumirea sub care este vandut Danone Nutriday de Baut alimentul Lista cuprinzand ingredientele Lapte pasteurizat, lapte praf,

MARCA B Napolact Iaurt Usurel Lapte de vaca degresat,pasteurizat , proteine din lapte, culture lactice selectionate 470g 15 zile A se pastra intre +2 si +6 grade Celsius SC FrieslandCampina Romania SA, B-dul Closca nr 90, Satu Mare Daca este nevoie Lot 331 T40 4 M1 0,1% grasime

fermeni selecionai de iaurt

Cantitatea din anumite ingrediente Cantitatea neta Data durabilitatii minimale sau data limita de consum Conditiile de depozitare sau de folosire Denumirea comerciala si sediul producatorului

370 g 15 zile A se pastra intre +2 si +6 grade Celsius Danone SRL, Bucureti str: Nicolae Cnea Nr. 96, sector 2 Daca este nevoie Lot 32617: 19 D 1,7% grasime

Numele si sediul importatorului Instructiuni de utilizare Concentratia alcoolice pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% in volum O mentiune care sa permita identificarea lotului Mentiunile suplimentare pentru grupa din care face parte produsul

Concluzie: In urma analizarii etichetarii iaurturilor Nutriday de Baut si Napolact Iaurt Usurel, am ajuns la concluzia ca ambele indeplinesc normele stabilite de Comisia Codex Alimentar.

15

3.5 Prezentarea modalitatii de declarare a valorii nutritive pe eticheta in cazul fiecarei marci
Nutriday de Baut- 370 g
Tabel 3.3- Informatii nutritionale

Valoarea medie nutritiva Energie, kcal Energie, kJ Proteine, g Glucide, g din care zaharuri, g Grsime, g din care grsimi saturate, g Sodiu, g Calciu, mg

Per 100 g 42 178 3.2 3.6 3.6 1,7 1.1 0.04 120

Per pahar % din 140 g CZE* 52 3 3 4.0 8 4.5 2 4.5 5 2.1 3 1,4 7 0.05 2 150 19

Napolact Iaurt Usurel- 470g

Tabel 3.4- Informatii nutritionale medii pe 100g produs

Val energetica: Proteine: Glucide: Lipide Calciu:

126 kj= 30 kcal 3,2 g 4g 0,1 g 125 mg= 15,6 % din DZR

16

Capitolul IV: ANALIZA ELEMENTELOR ESTETICII AMBALAJELOR CELOR 2 MARCI DE IAURT

4.1 Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor
Nutriday de baut: Pornind de la o idee simpl si de la beneficiile consumului de iaurt pe care noul Nutriday le aduce consumatorilor, echipa de la Maximize Communications a dezvoltat un ambalaj modern i prietenos pentru noul Nutriday.Beneficiile sunt enuntate pe ambalaj , artnd c iaurtul te ajut sa ai oalimentatie diversificata,echilibrata si un stil de viata activ ce sunt foarte importante pentru sanatate . Echipa a adoptat pentru ambalajul Nutriday culori vii, atractive pentru consumatori( albastru deschis predominant,alb,verde,rosu ) dar si alte imagini sugestive Napolact Iaurt Usurel : Pornind de la sloganul Ca odinioara , laptele din inima Ardealului este sanatos, hranitor si nespus de gustos . Ambalajul iaurtului Napolact este format din culorile crem foarte deschis predominant, albastru si verde,dar si de imagini sugestive (peisaj pitoresc). Culoarea crem ofera iluzia de marime a paharului de iaurt.

4.2 Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor celor 2 marci

Ambalajul iaurtului Danone Nutriday are toate caracteristicile placute consumatorilor. La ambalajul iaurtului Napolact, am imbunatati culorile sterse prin culori vii, attractive.

Capitolul V- DESCRIEREA CARACTERISTICILOR SENZORIALE ALE CELOR 2 MARCI DE IAURT

17

Descrierea pe baza observaiilor personale a caracteristicilor senzoriale sau a fiecrei caracteristici senzoriale
Tabel 5.5- Caracteristici senzoriale

Caracteristici senzoriale

Aspect exterior Forma Consistenta Aroma(miros) Gust

Descrierea caracteristicilor senzoriale pe baza observatiilor personale ale examinatorilor Nutriday de Baut Napolact Iaurt Usurel Textura de portelan, pahar de Fin,pahar de plastic cu aspect plastic cu design atractiv mai putin atractiv Usor lichida Usor lichida Mai elastic, continut mai mare Mai cremos, continut mai mic in zer in zer uor aromat, aproape miros tipic de iaurt, mai inexistent pronunat uor acrior, spre dulceag acrior, tipic iaurtului

Capitolul VI : ANALIZA SENZORIALA A 2 MARCI DE IAURT PE BAZA METODEI PUNCTAJULUI.

6.1 Elaborarea schemei de analiza prin punctaj .
18

Tabel 6.6 Schema de analiza prin punctaj Scara Descrierea caracteristicilor punctaj Caracteristici senzoriale Pahar de plastic, form regulat, design atractiv,lipsit de Aspect si forma 0..2 impuritati vizibile ambalajului Pahar de plastic, form regulat, design neatractiv,prezenta anumitor impuritati Pahar plastic deformat,aspect granular, poros Consistenta 0..4

Punctaj 2 1 0

Uniform, fr urme de zer, uor fluid, fr aglomerri de 4 grsime 3 Mas mai dens i cu puin zer strns la suprafa Prea lichid dar uniform Cu foarte mult zer,prea lichid, cu aglomerri de grsime Branzoasa,coagul consistent cu aspect lucios Alb, uniform, fr pete de culoare Prea intens sau slab dar uniform Alba cu tenta galbuie Neuniforma cu pete de culoare nespecifice Culoare necorespunztoare, galben 2 1 0 4 3 2 1 0 4 3 2 1 0 6 5 4 3 2 1 0

Culoare

0..4

Arom

0.4

Plcut, bine precizat, corespunztoare, fr nuane strine Slab dar specific Prea puternic, intepator Nespecific i in neconcordan Prea putenic sau lips, neplcut, strin

Gust

0.6

Caracteristic, bine exprimat,plcut, fr nuane strine Specific, slab exprimat dar plcut Gust slab exprimat uor dulceag, se recunosc adaosuri Gust usor acid i acrior Gust foarte acru,usor neplcut Necaracteristic, strin, foarte astringent Gust ranced,putin amarui

6.2 Efectuarea analizei senzoriale

19

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat Danone Nutriday de Baut Numele i prenumele degusttorului Delcea Oana Laura Data 01.11.2011 Caractertistici Punctaj Observatii senzoriale acordat Pahar de plastic, form regulat, design atractiv,lipsit de 2 Aspectul i impuritati vizibile forma ambalajului Prea lichid dar uniform 2 Consistena Prea intens sau slab dar uniform Culoare 3 Slab dar specific Arom 3 Gust slab exprimat uor dulceag, se recunosc adaosuri Gust 4 Total 14 Semntura degusttoruluiOana Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat Napolact Iaurt Usurel Numele i prenumele degusttorului Delcea Oana Laura Data 01.11.2011 Caractertistici Punctaj Observatii senzoriale acordat Pahar de plastic, form regulat, design neatractiv,prezenta 1 Aspectul i anumitor impuritati forma ambalajului Uniform, fr urme de zer, uor fluid, fr aglomerri de 4 Consistena
grsime Alba cu tenta galbuie Culoare 2 Plcut, bine precizat, corespunztoare, fr nuane strine Arom 4 Caracteristic, bine exprimat,plcut, fr nuane strine Gust 6 Total 17 Semntura degusttoruluiOana

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj

20

Denumirea produsului analizat Danone Nutriday de Baut Numele i prenumele degusttorului Dinca Claudia Andreea Data 01.11.2011 Caractertistici Punctaj Observatii senzoriale acordat Pahar de plastic, form regulat, design atractiv,lipsit de 2 Aspectul i impuritati vizibile forma ambalajului Prea lichid dar uniform 2 Consistena Alb, uniform, fr pete de culoare Culoare 4 Prea puternic, intepator Arom 2 Gust usor acid i acrior Gust 3 Total 13 Semntura degusttoruluiClaudia

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat Napolact Iaurt Usurel Numele i prenumele degusttorului Dinca Claudia Andreea Data 01.11.2011 Caractertistici Punctaj Observatii senzoriale acordat Pahar de plastic, form regulat, design neatractiv,prezenta 1 Aspectul i anumitor impuritati forma ambalajului Uniform, fr urme de zer, uor fluid, fr aglomerri de 4 Consistena
grsime Alba cu tenta galbuie Culoare 3 Plcut, bine precizat, corespunztoare, fr nuane strine Arom 4 Caracteristic, bine exprimat,plcut, fr nuane strine Gust 6 Total 18 Semntura degusttoruluiClaudia

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat Danone Nutriday de Baut Numele i prenumele degusttorului Dragu Ecaterina Data 01.11.2011
21

Caractertistici Punctaj Observatii senzoriale acordat Pahar de plastic, form regulat, design atractiv,lipsit de 2 Aspectul i impuritati vizibile forma ambalajului Mas mai dens i cu puin zer strns la suprafa 3 Consistena Prea intens sau slab dar uniform Culoare 3 Slab dar specific Arom 3 Gust slab exprimat uor dulceag, se recunosc adaosuri Gust 4 Total 15 Semntura degusttoruluiEcaterina Dragu Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat Napolact Iaurt Usurel Numele i prenumele degusttorului Dragu Ecaterina Data 01.11.2011 Caractertistici Punctaj Observatii senzoriale acordat Pahar de plastic, form regulat, design neatractiv,prezenta 1 Aspectul i anumitor impuritati forma ambalajului Uniform, fr urme de zer, uor fluid, fr aglomerri de 4 Consistena Culoare 2 Arom 4 Gust 6 Total 17 Semntura degusttoruluiEcaterina Dragu
grsime Alba cu tenta galbuie Plcut, bine precizat, corespunztoare, fr nuane strine Caracteristic, bine exprimat,plcut, fr nuane strine

6.3 Completarea fiei centralizatoare de analiz senzorial pentru fiecare marc aleas

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat:Danone Nutriday de Baut

22

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual acordat de fiecare examinator Examinator 1 Examinator 2 2 Examinator 3 2

Punctaj mediu total al caracteristicii 2

Aspect exterior Consistenta Culoare Aroma Gust

2 3 3 4

2 4 2 3

3 3 3 4

2.33 3.33 2.66 3.66

Punctaj mediu total al produsului: 4,6 Numele si prenumele examinatorilor 1.Delcea Oana 2.Dinca Claudia 3.Dragu Ecaterina

Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Napolact Iaurt Usurel Caracteristica senzoriala Punctaj individual acordat de fiecare examinator Examinator 1 Examinator 2
23

Examinator 3

Punctaj mediu total al caracteristicii

Aspect exterior Consistenta Culoare Aroma Gust

4 2 4 6

4 3 4 6

4 2 4 6

4 2.33 4 6

Punctaj mediu total al produsului: 5,7 Numele si prenumele examinatorilor 1.Delcea Oana 2.Dinca Claudia 3.Dragu Ecaterina

6.4 Stabilirea clasei de calitate a fiecarei marci de iaurt in urma efectuarii analizei senzoriale
Iaurtul Danone Nutriday de Baut se incadreaza in clasa de calitate Satisfacator ( 3050%); Iaurtul Napolact Usurel se incadreaza in clasa de calitate Bun ( 50-70%)

24

CONCLUZII
Produsul Napolact Usurel a obinut n medie punctajul cel mai mare, datorit gustului i aromei corespunztoare. mbuntirile pe care le propunem pentru acest produs, constau n imbunatatirea ambalajului prin folosirea culorilor atractive. Avand in vedere cantitatea de 470 g cu un pret aproximativ de 3 lei, putem spune ca pretul este direct proportional atat cu calitatea, si cat si cu cantitatea produsului. Iaurtul Danone Nutriday de baut a pierdut in punctaj la gust(datorita gustului usor dulceag si slab exprimat) si la consistenta ( mult prea lichida , cu zer strans la suprafata ). Avand cantitatea de 370 g ,mai mica decat cea a iaurtului Napolact, cu un pret aproximativ de 2,5 lei putem spune ca iaurtul Danone iese in dezavantaj datorita pretului mai mare in raportat cu cantitatea.

Bibliografie
1) Suport de curs Lelia Voinea 2) www.danone.ro 3) www.napolact.ro 4) http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1281
25

5) http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/iaurtul_1531

6) http://www.jurnalul.ro/trup-minte-suflet/obezitatea-tratata-cu-iaurt-126828.htm 7) http://www.scribd.com/doc/51124320/Analiza-pietei-iaurtului 8) http://www.scritube.com/economie/comert/STUDIUL-OFERTEI-SI-A-MEDIULUI95101159.

26