Determinarea decalajului regional dintre 2 judete din 2 regiuni diferite Judetul Olt si judetul Neamt

Judetul Olt
Principalele orase ale Judetului Olt sunt: Slatina (resedinta de judet), Bals, Caracal, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Scornicesti si Potcoava. Judetul Olt este situat in partea sudica a Romaniei pe cursul inferior al raului Olt. Este limitat de judetele: Valcea (nord-vest), Dolj (vest), Teleorman, Arges (est) respectiv de granita cu Bulgaria in sud. Suprafaa total de 5498 km2, reprezentnd 2,3% din teritoriul rii, situeaz judeul pe locul 22 la nivelul Romniei. Criterii geografice

Relieful Centrat pe valea inferioar a Oltului i teraselor sale, relieful este format din cmpii i dealuri nu prea nalte. nclinaia general a inutului de la nord la sud i confer acestuia o expoziie sudic nsorit. Altitudinea reliefului coboar n pant lin de la Vitomireti, ctre Dunre pn la Corabia. De la limita de nord a judeului pn n apropiere de Slatina se ntlnete zona de dealuri, reprezentnd din punct de vedere geomorfologic, un compartiment al Piemontului Getic, cunoscut n aceast zon sub numele de Platforma Cotmeana. La sud de Slatina pn la Dunre ncepe s se desfoare o parte a Cmpiei Romne, cu urmtoarele subuniti de cmpie: Cmpia Caracalului, Cmpia Boianului i Cmpia Burnasului. Clima n ceea ce privete Oltul, fiind situat n mare parte n zona de cmpie, sunt nevoii s suporte n fiecare var, temperaturi ce amenin s devin tot mai ridicate de la an la an, lucru deloc bun pentru snatate. Unii specialiti sperie chiar cu transformarea, n timp, a unor pri din cmpie n zone de deert. Poziia geografic i relieful determin n mare masur i manifestarea elementelor climatice de pe teritoriul judeului. Punctul cel mai friguros este la Caracal datorit curenilor reci din estul Cmpiei Romne care i au punctul terminus n aceast zon, iar punctul cel mai clduros este la Corabia. Hidrografia Axul principal al reelei hidrografice l constituie rul Olt care strbate judeul pe la mijloc de la nord la sud, pe distana de 143 km. Rul Olt primete ca aflueni principali pe dreapta rul Olte, iar pe stnga cteva ruri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Drjovul. n partea de nord, judeul Olt este brzdat i de rul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapt Plapcea. Pe distana de 45 km., partea de sud a judeului este udat de apele Dunrii, care colecteaz ntreaga reea hidrografic a judeului.

Criterii demografice

Din punct de vedere al numarului de locuitori ocupa locul 18 la nivelul tarii, avand o populatie de cca.489.274 (2002), cu o densitate a populatiei de cca. 89 loc/km2. Populaia Oltului a scazut n ultimii zece ani, cu 50.000 de locuitori, scaderea fiind mai accentuat in mediul rural. Aceast scdere este semnificativ i poate avea i alte cauze decat decesul, cum ar fi plecarea la lucru n strintate sau stabilirea tinerilor, dup terminarea studiilor, n orae mai mari ale rii. Articolul respectiv ne-a dus cu gndul la un studiu fcut n 2008, referitor la sperana de viat n Romnia, unde Oltul se plaseaz pe un loc coda 37, din cele 42, cu o speran de via de 71,9 ani la femei, i 68, 5 ani la barbai. Structura populatiei pe sexe evidentiaza ca, de-a lungul timpului, desi diferentele sunt relativ mici, persoanele de sex feminin sunt majoritare in judetul Olt. Structura populatiei pe grupe de vrsta releva un proces mai intens de imbatrnire demografica, concentrat in mediul rural, unde ponderea populatiei vrstnice de 60 ani si peste, a atins cifra de 28%, la polul opus situndu-se populatia din municipii si orase unde populatia tnara si adulta de pna la 44 ani, ajunge la 70,9%. Criterii economice

Industria judetului Olt reprezinta principalul sector de activitate n care 20,9% din populatia judetului realizeaza peste 65% din volumul activitatilor productive. Este reprezentata de toate ramurile industriale, nsa ponderea este detinuta de industria metalurgica, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului. Criterii sociale

Prin aezarea lui judeul Olt este unic n Muntenia: nu are nici beneficiul munilor i nu se ntinde nici pn la Dunre. Dei ca unitate administrativ este foarte vechi, nu a reuit nici pn azi s prezinte o coeren organic. n apropierea drumului ce leag Transilvania de calea Dunrii, Slatina sufer de aezarea sa dincoace de Olt. Folosul situaiei sale pe o important arter de cale ferat i este anulat de nodul de cale ferat care se afl la Piatra-Olt. Oraele vecine: Drgani, Piteti, Craiova, Caracal, Roiorii-de-Vede, Turnu-Mgurele exercit o influen n toate domeniile de via ale judeului. Slatina nu a putut deveni un centru capabil s le neutralizeze atraciile i influenele. Aceste orae i rpesc mare parte din posibilitatea pe care ar avea-o de a deveni un centru economic. Locuitorii din sud i fac o parte din cumprturi i vnzri la Turnu-Mgurele sau Caracal, iar cei din Nord se duc la Piteti sau Drgani. n Slatina, deci, comerul e slab. De asemenea, nu e de menionat nicio industrie de mari proporii. i nici n viitor nu se poate ntemeia, din lipsa materialului prim. Singurele izvoare de propire pentru acest ora ar fi agricultura i Oltul. S-ar putea nfiripa la Slatina un centru de industrializare a produselor agricole. Astzi sunt aici dou mori mari. n Nordul judeului industrializarea ar putea s vizeze i pomicultura, care ar putea lua o mai mare extindere. Dac pe Olt ar exista navigaie, judeul ar avea, ieftin, tocmai drumul care i lipsete azi: Nord-Sud. Azi, pe Olt, nu circul dect plutele care coboar din muni lemn pentru a fi prelucrat la Turnu-Mgurele sau la Slatina. Aceeai slab coeziune o gsim i n domeniul vieii spirituale. Slatina nu are posibilitatea s-i in la ea nici mcar o parte dintre oamenii care se disting ntr-un fel sau altul. Ei sunt luai de alte centre. Aflm i aici tot dou zone de influen. Sudul aparine regiunii din esul Dunrii. Portul, datinele, graiul, mentalitatea sunt specifice. n Nord, dimpotriv, costumul este la fel cu cel din zona subcarpatic a Munteniei. Tot aa e i limba. Aici oamenii sunt ceva mai ntreprinztori, mai buni gospodari, mai deschii inovaiilor vieii

moderne, cu un mai viu spirit de independen. Cauza trebuie cutat n dou direcii: a) n supravieuirea spiritului monenesc, n Nord moiile boiereti foarte puine; b) n diversitatea posibilitilor de manifestare economic, aici, regiune de dealuri, oamenii avnd la ndemn nu numai gricultura ci i pdurile, azi pe sfrite, pomii, viile, vitele.

Judetul Neamt
Principalele orase ale judetului Neamt sunt: Piatra Neamt (resedinta de judet), Bicaz, Roman, Targu Neamt. Judetul Neamt este situat in nord-estul Romaniei in bazinul raului Bistrita. Este limitat de judetele: Iasi, Vaslui (est), Bacau (sud), Harghita (vest), Suceava (nord-vest) Suprafaa judeului Neam este de 5896 km2, ceea ce reprezint 2,5% din teritoriul Romniei. Criterii geografice

Relieful Cea mai mare parte a judeului e muntoas, format din masive mai nalte (peste 1.700 m i chiar peste 1.900 m) nirate ntre aflueni, pe dreapta vii longitudinale a Bistriei (masivul Dornele, Budacului, Ceahlului); i dintr-o singur culme mai joas, cu spinarea neted, pe stnga aceluiai ru, (Stnioara). n Rsritul zonei muntoase urmeaz depresiunile subcarpatice Nemior i Cracu, apoi Subcarpaii, care se ridic n N judeului pn la peste 900 m (dealul Pleului) iar n S scad i sunt fragmentai de afluenii Bistriei, Moldovei, Siretului. Clim i ape Clima este, n partea apusean a judeului mai aspr dect n cea rsritean, unde temperatura medie ajunge la peste 22 n timpul verii i coboar la -5 iarna, iar precipitaiunile se apropie de 500 mm, adic de limita inferioar a climatului de pdure. Criterii demografice

Populatia judetului Neamt a scazut cu aproape 25.000de persoane in ultimii 10 ani si cu peste 100.000 de la recensamantul din 1992. Datele au fost oferite de statisticieni care au facut publice rezultatele provizorii ale recensamantului de la sfarsitul anului 2011. 66 000 de nemteni sunt plecati in afara tarii, iar 12 comune din judet au sub 2.000 de locuitori. Scaderea populatiei se observa atat in mediul urban cat si in cel rural. Criterii economice

Judeul Neam pare s nu-i mai revin din criza n care a intrat n ultimii doi ani, chiar dac prognozele arat ct se poate de optimist. Judeul Neam este una dintre cele mai srace zone ale rii, cu o economie greu de dezvoltat n condiiile unui consum sczut, a investiiilor

din ce n ce mai puine i a exporturilor i importurilor care merg mai mult pe minus dect pe plus. Dei se dau asigurri c Romnia va iei din marea recesiune fix pe data de 13 mai, la ora 9, nu se poate spune acelai lucru i despre judeul nostru, care de doi ani se merge din ru n mai ru. Criterii sociale

Unul dintre cele mai reprezentative judee ale Moldovei propriu-zise i, din anumite puncte de vedere, chiar cel mai reprezentativ, e judeul acesta. Ceea ce, ca manifestri de via religioas sunt judeele Lpuna i Orhei pentru ntreaga Basarabie sau ceea ce Vlcea e pentru ntreaga Oltenie, e judeul Neam pentru Moldova ntreag. Portul naional, brbtesc i femeiesc, e aici n floare. Iar n ceea ce privete plutritul, locuitorii lui dein ntietatea pe ntreaga ar. Cu excepia unei mici poriuni nspre est, care e format din dealuri i es, restul judeului e muntos i e masiv acoperit de dese pduri, mai ales de brad o imens avuie pentru jude i o ocupaiune fundamental pentru locuitorii lui. Ca via pstoreasc, relevm c ea nu e att de dezvoltat pe ct s-ar crede, n raport cu alte judee muntoase. Tipul predominant e cel brunet. n general, nfiarea locuitorului e vioaie i bine nchegat - de altfel, munca la pduri i plutritul cer imperios atari caliti. Spre desoebire de mai toate celelalte judee moldovene, aici la generaia btrn apar pletele mai des. Utilul primeaz arta. De aceea, n acest jude n rndul sexului brbtesc, nu prea apar pure manifestri de art, de pild n folosirea lemnului, chiar pentru locuin. De altfel, aceast caracteristic a sufletului moldovean poate fi urmrit i n producia popular literar, unde nflorete o pronunat tendin spre tot ce e umor, sarcasm, ironie, rmnnd astfel n urma altor judee cnd e vorba de nfloriri lirice i epice. Iat de ce i acest jude, ca i ntreaga Moldov, rmne n urma altor provincii i n ceea ce privete folclorul muzical. Satul are aspecte ngrijite. Locuina e curat i poate rivaliza cu cele mai de frunte judee.

INDICATORI - ANALIZA

PIB/loc

n ceea ce privete judeul Olt, nu sunt motive de bucurie, referitor la bunstarea economic. n 2009, PIB-ul a sczut cu 3,8 fa de 2008, fiind de 3547 euro pe cap de locuitor, pentru ca n 2010, s ajung la 3460 euro pe cap de locuitor. Criza economic i-a spus cuvntul, este o scdere medie a PIB-ului, comparativ cu alte judee, dar Oltul rmne n continuare unul dintre judeele srace ale Romniei. In ceea ce priveste Judetul Neamt,in anul 2008 avand un PIB de 3627 euro pe cap de locuitor acesta se afla intr-o dinamica pozitiva impreuna cu anii precedenti ,iar in anii 2009, respectiv 2010 s-a plasat sub cel realizat in 2008, cu 2988 euro pe cap de locuitor, respectiv 3043 euro pe cap de locuitor. Judeul Neam pare s nu-i mai revin din criza n care a intrat n ultimii doi ani, chiar dac prognozele arat ct se poate de optimist. Judeul Neam este una dintre cele mai srace zone ale rii, cu o economie greu de dezvoltat n condiiile unui consum sczut, a investiiilor din ce n ce mai puine i a exporturilor i importurilor care merg mai mult pe minus dect pe plus. Dei se dau asigurri c Romnia va iei din marea recesiune fix pe data de 13 mai, la ora 9, nu se poate spune acelai lucru i despre judeul nostru, care de doi ani se merge din ru n mai ru. Judetul Olt cat si Judetul Neamt au un PIB/loc scazut fiind unele dintre cele mai sarace judete ale Romaniei.

Numarul de salariati la 1000 de locuitori, Rata somajului 2008 470709 74595 158,47 5,3 2009 466821 66726 142,98 8,9 2010 462734 60282 130,29 8,1

Judetul OLT ANUL Populatia( nr. persoane) Nr.mediu al salariatilor(nr.pers) Nr.mediu al salariatilor la 1000 locuitori (nr.pers) Rata somajului(%)

Se observa o crestere a ratei somajului in anul 2009 fata de 2008 cu 67,92% ,si o crestere in anul 2010 fata de anul 2009.Implicit scade si numarul mediu al salariatilor la 1000 locuitor , in cei 3 ani cel mai mic numar inregistrandu-se in anul 2010 cu 130,29 nr pers.

Judetul NEAMT ANUL Populatia( nr. persoane) Nr.mediu al salariatilor(nr.pers) Nr.mediu al salariatilor la 1000 locuitori (nr.pers) Rata somajului(%) 2008 564291 86530 153,34 4,1 2009 562489 81943 145,68 7,9 2010 562122 73579 139,9 7,7

Se observa o crestere a ratei somajului in anul 2009 fata de 2008 cu 92,68% ,si o crestere in anul 2010 fata de anul 2009.Implicit scade si numarul mediu al salariatilor la 1000 locuitor , in cei 3 ani cel mai mic numar inregistrandu-se in anul 2010 cu 139,9 nr pers Se observa o crestere mai mare a Ratei somajului in Judetul Neamt fata de Judetul Olt,si un nr mediu al salariatilor la 1000 locuitori mai mare in anul 2010 in Judetul Neamt fata de Judetul Olt, insa trebuie luat in calcul si numarul populatiei care este mai mare in Judetul Neamt.

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu, Densitatea liniilor de cale ferata pe 1000 km2 teritoriu Judetul OLT ANUL 200 8 39,6 43,1 200 9 39,6 43,1 2010 39,7 44,1

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu(km) Densitatea liniilor de cale ferata pe 1000 km2 teritoriu(km) Judetul NEAMT ANUL Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu(km) Densitatea liniilor de cale ferata pe 1000 km2 teritoriu(km)

200 8 30,4 28,3

200 9 30,6 28,3

2010 31,8 29,3

Se observa o constanta pe ani a valorilor acestor indicatori ce tin de infrastructura, insa comparand cele 2 judete se observa pentru ambii indicatori mai multi km pentru drumurile publice cat si pentru liniile de cale ferata pentru judetul Olt chiar daca suprafata judetului Neamt este mai mare.

Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor la 1000 locuitori Judetul OLT 2008 470709 13952 29,64 2009 466821 13101 28,06 2010 462734 12778 27,61

ANUL Populatia( nr. persoane) Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor la 1000 locuitori Judetul NEAMT ANUL Populatia( nr. persoane) Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor la 1000 locuitori

2008 564291 13401 23,75

2009 562489 12879 22,8

2010 562122 12281 21,85

In cazul ambelor judete se observa o scadere a volumului de apa potabila distribuita consumatorilor la 1000 de locuitori de-alungul celor 3 ani. Insa in fiecare an volumul de apa potabila distribuita consumatorilor la 1000 de locuitori a fost mai mare in judetul Olt in comparatie cu judetul Neamt.Nu este un lucru bun pentru judetul Neamt in conditiile in care acesta are atat o suprafata si si un numar al populatiei mai mare fata de judetul Olt.

Procentul lungimii totale simple a retelei de distributie a apei potabile din total locuinte 2009 189457 1074 0,56 2010 189457 1130 0,59

Judetul OLT ANUL 2008 Locuinte(nr) 188773 Lungimea totala simpla a retelei de distributie a 989 apei potabile(km) Procentul lungimii totale simple a retelei de 0,52 distributie a apei potabile din total locuinte(%)

Se observa o mica crestere procentul lungimii totale simple a retelei de distributie a apei potabile din total locuinte de la an la an.

Judetul NEAMT ANUL Locuinte(nr) Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile(km) Procentul lungimii totale simple a retelei de distributie a apei potabile din total locuinte(%) 2008 210487 993 0,47 2009 212217 1083 0,51 2010 213494 1189,7 0,55

Se observa o mica crestere procentul lungimii totale simple a retelei de distributie a apei potabile din total locuinte de la an la an.

Numarul de abonamente telefonice la 1000 de locuitori Judetul OLT 2009 2010 466821 462734 65463 69528 140,2 150,25 3 Reteaua telefonica fixa Romtelecom SA 2009 2010 562489 562122 102312 88429 181,8 157,31 9 Reteaua telefonica fixa Romtelecom SA 2008 564291 95677 169,65 2008 470709 53405 113,46

ANUL Populatia( nr. persoane) Nr.de abonamente telefonice Numarul de abonamente telefonice la 1000 de locuitori

Judetul NEAMT ANUL Populatia( nr. persoane) Nr.de abonamente telefonice Numarul de abonamente telefonice la 1000 de locuitori

In cazul judetului Olt se observa o crestere semnificativa in anul 2010 a numarului de abonamente telefonice la 1000 de locuitori cu 32,42% fata de anul 2008 in timp ce in cazul judetului Neamt se oberva o scadere de 7,28% in anul 2010 fata de anul 2008.

Numarul de paturi in spitale la 1000 de locuitori, Numarul de medici la 1000 de locuitori Judetul OLT ANUL 2008 2009 2010 Populatia( nr. persoane) 47070 466821 462734 9 Numarul de paturi in spitale 2227 2227 2111 Numarul de paturi in spitale la 1000 de locuitori 4,73 4,77 4,56 Numarul de medici 680 681 689 Numarul de medici la 1000 de locuitori 1,44 1,46 1,49

Judetul NEAMT ANUL Populatia( nr. persoane) Numarul de paturi in spitale Numarul de paturi in spitale la 1000 de locuitori Numarul de medici Numarul de medici la 1000 de locuitori 2008 56429 1 2700 4,78 719 1,27 2009 562489 2700 4,8 756 1,34 2010 562122 2411 4.29 788 1,4

Din punct de vedere al sanatatii ambele judete stau prost neasigurandu-se indeajuns de multe paturi in spitale pentru bolnavi si medici destui care sa ii trateze.

Numarul populatiei liceale la 1000 de locuitori, Procentul populatiei cu mai mult decat educatia primara din totalul populatiei Judetul OLT

ANUL 2008/09 2009/10 2010/11 Populatia( nr. persoane) 470709 466821 462734 Numarul populatiei liceale 15992 17672 18939 Numarul populatiei liceale la 1000 de locuitori 33,97 37,86 40,93 Numarul populatiei cu mai mult decat educatia primara 43833 42907 43085 Procentul populatiei cu mai mult decat educatia 9,31 9,19 9,31 primara din totalul populatiei(%) Se observa o usoara crestere a numarului populatiei liceale la 1000 de locuitori astfel in anul 2010/2011 acest indicator a crescut cu 8,1% fata de

2009/10.Dupa o scadere usoara a populatiei cu mai mult decat educatia primara in anul 2009/10 , se revine la aceeasi valoare din anul 08/09 in anul 2010/11. Judetul NEAMT ANUL Populatia( nr. persoane) Numarul populatiei liceale Numarul populatiei liceale la 1000 de locuitori Numarul populatiei cu mai mult decat educatia primara Procentul populatiei cu mai mult decat educatia primara din totalul populatiei(%)

2008/09 2009/10 2010/11 564291 562489 562122 18376 20360 21539 32,56 36,2 38,32 50123 49973 49425 8,88 8,88 8,79

Se observa o usoara crestere a numarului populatiei liceale la 1000 de locuitori astfel in anul 2010/2011 acest indicator a crescut cu 5,85% fata de 2009/10. Procentul populatiei cu mai mult decat educatia primara din totalul populatiei scade in anul 2010/11 cu 1,02% fata de anii precedenti. Se observa atat un numar mai mare al populatiei cu mai mult decat educatia primara la 1000 de locuitori in judetul Olt fata de judetul Neamt , cat si un numar mai mare al populatiei liceale la 1000 de locuitori.

Rata mortalitatii infantile (nr) Judetul OLT ANUL Rata mortalitatii infantile (nr) 2008 49 2009 44 2010 39

Numarul deceselor la o varsta sub un an este in scadere privind acesti ani. Judetul NEAMT ANUL Rata mortalitatii infantile (nr) 2008 8 2009 12 2010 10

Numarul deceselor la o varsta sub un an este in crestere privind acesti ani.

Este o diferenta mare intre cele doua judete privind acest indicator astfel in cadrul judetului Olt se incregistreaza mai multe decese a copiilor cu varsta sub un an fata de judetul Neamt.

Procentul populatiei urbane in totalul populatiei judetului Judetul OLT 2008 470709 189815 40,32 2009 466821 188961 40,78 2010 462734 188367 40,70

ANUL Populatia( nr. persoane) Populatia urbana(nr.pers) Procentul populatiei urbane in totalul populatiei judetului(%)

Judetul NEAMT ANUL Populatia( nr. persoane) Populatia urbana(nr.pers) Procentul populatiei urbane in totalul populatiei judetului(%)

2008 564291 213616 37,85

2009 562489 212420 37,76

2010 562122 212104 37,73

Prin analiza celor 3 ani rezulta faptul ca in ambele judete predomina populatia rurala.

Concluzie
Atat judetul Olt cat si judetul Neamt au o suprafata medie reprezentant 2.3 respectiv 2,5 % din teritoriul tarii.In judetul Olt predomina ca forma de relief campia si dealurile , iar in judetul Neamt muntii.Astfel cu timpul temperaturile cresc din ce in ce mai mult in judetul Olt ceea ce nu este bine pentru sanatatea oamenilor,in timp ce in judetul Neamt clima este mai aspra, precipitatiile mai abundente ducand chiar la inundatii periculoase.In ceea ce priveste solul in judetul Olt, acesta are potential in ceea ce priveste productia agricola deoarece regasim cel mai fertil tip de sol si anume cernoziomul, in judetul Neamt predomina solurile brune. In ambele judete in ultimii ani se manifesta o tendinta de depopulare,manifestandu-se un spor natural negativ si imbatranirea populatiei precum si un numar redus al locurilor de munca in raport cu cererea ,rata somajului fiind in crestere. In ceea ce priveste bunastarea economica PIB/loc este in scadere in ambele judete, criza economica spunandu-si cuvantul.

BIBLIOGRAFIE

http://www.google.ro/#hl=ro&tbo=d&biw=1076&bih=550&sclient=psyab&q=judetul+neamt+geografie&oq=judetul+neamt+geografie&gs_l=serp.3..0i30j0i8 i30l2.3635.8908.0.8986.16.12.4.0.0.0.484.1827.1j9j41.11.0...0.0...1c.1.HJS8IbMM5Pw&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&fp=20e7d7 b815ab1205&bpcl=39967673 https://docs.google.com/viewer? a=v&q=cache:WE5GkZbDVS8J:www.bnro.ro/DocumentInformation.aspx? idInfoClass%3D13564%26idDocument%3D13623%26directLink %3D1+judetul+neamt+pib/loc+2008&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEEShzgvu2 BA1T3BQ8ZadPNOKftQc7jmOpJqkjqoaBMsv_IrZjGhXh77ahCefMvrVbhSwUweTDw9roMi6fP5ZzDk-hPbAZfl1Q2x4I671F0Hi3qi3OcLXD0FuEbvCFW0mEJqi_n&sig=AHIEtbTsCXKaDZkMc93ie3w N1Mqj0zR_7g http://www.anuntolt.ro/Articolele-noastre/Social/juteul-olt-starea-economic-i-speranade-via.html http://www.carteagalbena.ro/index.php/lang-ro/despre/84-ot http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/olt/index.html http://www.olt.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=430 http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/pages/statJud.ro.do http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B http://oras-romania.ablog.ro/2008-12-21/judetul-olt.html#axzz2DGd4esBd