și fructelor Bacterii lactice Alimente murate Efectele nutriționale și fiziologice ale murăturilor Dezvantajele murării Concluzii Conservarea reprezintă modalitatea prin care se intervine asupra alimentelor pentru a le feri de procesul de alterare, pentru a le menține proprietățile organoleptice și nutritive un timp cat mai îndelungat.
Metodele de conservare pot fi schematizate astfel :
metode fizice (refrigerarea, congelarea, pasteurizare etc.) metode chimice (sărarea, insiroparea) metode fizico-chimice (afumarea) metode biochimice (murarea, marinarea). Murarea este procedeul de conservare a unor legume și fructe în care se folosește acțiunea combinată a sării și a fermentației lactice produse de microorganismele de fermentație asupra glucidelor cu moleculă mică din produsele vegetale.
Cenoanabioza este principiul ce are la baza
crearea unor conditii optime pentru dezvoltarea unor microorganisme prin a caror actiune în mediu apos formeaza compusi de inhibare a microorganismelor daunatoare, de alterare. O caracteristică distinctivă a murăturilor este pH-ul mic de 4.6, care este suficient pentru a ucide cele mai mult bacterii. Acidul lactic format împiedică dezvoltarea altor microorganisme care duc la alterarea produselor, asigurând astfel conservabilitatea acestora. Murarea poate îmbunătăți, de asemenea, valoarea nutritivă a alimentelor. Solutiile saline utilizate (saramura) pentru fermentatia legumelor prezinta in medie o concetratie de 15-20% sare. sunt un grup de bacterii gram pozitive, anaerobe, fără formare de spori, producând acid lactic ca principal produs în fermentația zaharurilor, alături de dioxid de carbon și alți compuși organici. Câteva exemple de bacterii lactice: L. acidophilus L. bulgaricus L. thermophilus L. plantarum pH-ului <5; T=18-20°C; Bacteriile lactice sunt tolerante la o concentratie salina ridicata, acest lucru le confera avantaj fata de alte specii mai putin tolerante si le permite initierea fermentatiei si inhibitia cresterii organismelor nedorite. Bacteriile au nevoie de nutrienti pentru metabolism, bacteriile fermentative folosesc carbohidrati, fie sub forme simple (glucoza, fructoza), fie sub forma complexa ca amidon, celuloza Bacteriile lactice au o serie de efecte fiziologice benefice cum ar fi
activitatea antimicrobiană care măreşte
potenţialul imunitar, prevenirea cancerului, reducerea nivelului de colesterol seric. Nr. Produs Principalele ingrediente Principalele varietăți Răspândire Crt. de bacterii implicate 1. Varză acră Varză, apă, sare Leuconostoc Europa, USA mesenteroides, Lactobacillus brevis, Lactobacillus plantarum
2. Castraveți murați Castraveți, apă, sare Pediococcus USA, Asia
pentosaceus, L. plantarum 3. Capere Capere, apă, sare L. plantarum, Țări Lactobacillus pentosus, mediteraneene Lactobacillus fermentum, 4. Kimchi Varză, ridichi, sare, ardei iuți, Leuc. mesenteroides, Coreea ghimbir, piper, usturoi, ceapă Leuconostoc kimchii, Leuconostoc citreum, Producția constă în selecția de castraveți cu formă obișnuită, scufundarea acestora în saramură (5-8% NaCl) fermentația lactică și ambalarea. O reducere a concentrației de sare (4% sau mai puțin) este fezabilă atunci când castraveții sunt opăriți pentru a inhiba microbiota autohtonă. Clorura de calciu se adaugă la suprafață pentru a obține o textură crocantă. De îndată ce se obține saramura, fermentarea lactic începe și durează 2-3 săptămâni, în funcție de temperatură (20-27 ° C). Valorile finale ale pH-ului se găsesc între 3.1 și 3.5. În timpul fermentării, bacteriile cu acid lactic sintetizează mai multe bacteriocine și eliberează peptide antimicrobiene, care sunt inhibitori ai bacteriilor de degradare. Sporeşte solubilitatea proteinelor şi disponibilitatea aminoacizilor la peste 50%; Mărește conţinutul sau disponibilitatea unor vitamine precum tiamina, riboflavina, niacina, acidul folic Acidul lactic ajută la: micşorarea pH-ul intestinal, intensificarea activitatea pepsinei, activarea secreţiei enzimelor digestive şi stimularea acţiunea acestora, exercitarea efectului de inhibare a microflorei intestinale dăunătoare, mărirea asimilarii fosforului şi calciului. textura legumelor devine mai moale pe măsură ce crește concentrația în acid lactic. scade valoarea nutritivă a produsului datorită faptului că o parte din sărurile minerale, vitamine, glucide trec în saramură apariția în interiorul castraveților mari a unor cavități lenticulare etc. Murarea reprezintă una dintre cele mai vechi metode de conservare a fructelor și legumelor, cunoscută încă din vechi timpuri în Orient și Europa de Nord, metodă ce presupune fermentatia bacteriilor lactice cu obținere de acid lactic. Acidul lactic format împiedică dezvoltarea altor microorganisme care duc la alterarea produselor, asigurând astfel cons ervabilitatea acestora. Cele mai cunoscute legume conservate prin murare sunt: Varza, castravetii si maslinele.