PLANTE MODIFICATE GENETIC REZISTENTE LA DÃUNÃTORI

Plante devenite rezistente la atacurile unor dãunãtori specifici în urma includerii în genomul lor a
unor gene provenite de la subspecii de Bacillus thuringiensis care codificã proteine insecticid, denumite
plante Bt, se aflã deja în culturi comerciale. Strategia de combatere a dãunãtorilor prin intermediul
delta-endotoxinelor sintetizate de aceste plante Bt este cunoscutã sub denumirea de tehnologia Bt.

Bacillus thuringiensis - sursă de gene ce conferă plantelor transgenice rezistenţă specifică la unele
insecte dăunătoare
Bacterii gram-pozitive, Bacillus thuringiensis (Bt) produc spori cu proprietăţi entomopatogene,
care conţin o mare varietate de proteine pesticide, ce se deosebesc între ele în privinţa modului de
acţiune, a specificităţii şi a mecanismului expresiei. Proteinele cu acţiune pesticidă produse de diferitele
tulpini de B. thuringiensis includ compuşi antifungici, beta - exotoxine, proteine vegetative insecticide
(Vip), delta - endotoxine sau proteinele Cry de la „crystalline” şi proteinele Cyt (cytolytic) neînrudute
structural cu acestea.
Preparate cu izolate naturale de B. thuringiensis care conţin un amestec de pesticide
microbiene, inclusiv proteine Cry, sunt comercializate de peste 60 de ani în întreaga lume. Utlizarea
acestor insecticide microbiene este aprobată inclusiv în agricultura organică. De altfel. peste 80% dintre
pesticidele organice sunt pe bază de B.thuringiensis. Din anul 1997, pentru combaterea unor
lepidoptere dăunătoare se folosesc şi pesticide microbiene care conţin proteina himeră Cry1Ac/Cry1F,
sub denumirile comerciale Dipel®, Biobit®, Javelin®, Lepinox® şi Thuricide®.
Delta-endotoxinele au fost denumite proteine Cry deoarece sunt componente ale cristalelor
parasporale caracteristice formării sporilor în B. thuringiensis. Pentru identificarea şi diferenţierea
proteinelor Cry a fost elaborat un nomenclator care are la bază identitatea aminoacizilor şi face posibilă
asocierea în aceeaşi categorie a toxinelor strâns înrudite. Adică, a toxinelor care sunt identice între ele
într-o proporţie mai mare de 85%. De exemplu, toate proteinele Cry1 sunt strâns înrudite, iar proteinele
Cry1A (Cy1Aa, Cry1Ab şi Cry1Ac) care au secvenţele aminoacizilor identice în proporţie de peste 95%,
sunt şi mai strâns înrudite.
Toxinele Cry, sintetizate în mod natural de Bacillus thuringiensis, por fi acum utilizate pentru
combaterea unor insecte dăunătoare, fie ca produse aplicate prin stropire, fie sintetizate în plante
transgenice. Mai precis, în plante cărora li s-au transferat gene ce codifică toxina Cry de la Bacillus
thuringiensis. Proteinele insecticid sintetizate de porumbul transgenic sunt deci similare structural şi
funcţional cu proteinele Cry care intră în componenţa pesticidelor microbiene derivate din B.
thuringiensis şi este verificat şi unanim recunoscut faptul că ele nu sunt toxice pentru oameni şi pentru

1
alte specii de mamifere nici singure, nici în diverse combinaţii (de exemplu, în formulările microbiene
Bt).
Potenţialele efecte ale acestor proteine asupra organismelor nevizate de modificarea genetică,
ca şi persistenţa lor potenţială în sol, au făcut obiectul a numeroase cercetări.
2. Mecanismul activităţii insecticide a proteinelor Bt
Cunoaşterea modului de acţiune al proteinelor Cry este esenţială pentru înţelegerea siguranţei şi
a eventualelor riscuri asociate utilizării plantelor transgenice Bt. Deşi există a mare variabilitate a
secvenţei aminoacizilor şi a spectrului insectelor ţintă, mecanismul activităţii insecticide este similar în
cazul tuturor proteinelor Cry. Aceste proteine sunt toxine care formează pori printr-un mecanism ce
implică interacţiuni secvenţiale cu mai mulţi receptori specifici. În general, modul de acţiune al
proteinelor Cry include următoarele etape: ingestia protoxinei cristal de către insectă; solubilizarea
cristalului în mediul alcalin din intestinul mijlociu; procesarea proteolitică a proteinei Cry eliberate prin
digestie enzimatică pentru a produce o toxină activă, numită delta-endotoxină, de 60–70 kDa, rezistentă
la proteaze; legarea proteinei active la receptorii specifici, care au o foarte mare afinitate cu ea şi se află
la nivelul membranelor plasmatice ale celulelor epiteliului intestinal mijlociu al organismelor vizate (c);
inserarea în membrana plasmatică şi formarea porilor transmembranari (d,e). Se consideră că aceşti pori
formează canale ionice ce perturbă homeostazia celulelor, determinând liza lor osmotică. Legarea este o
etapă esenţială pentru activitatea insecticidă asupra insectelor sensibile, toxicitatea unei anumite
proteine Cry fiind corelată cu numărul receptorilor de la nivelul microvililor şi cu afinitatea lor pentru
aceste locuri de legare.

Mecanismul de acţiune al delta-endotoxinelor

Desigur, proteinele Cry nu sunt toxice pentru speciile care nu au receptori specifici pentru ele.
De exemplu, mamiferele nu sunt afectate de proteinele Cry, nici chiar atunci când acestea le sunt
administrate în doze orale de milioane de ori mai mari decât cele pe care le-ar întâlni vreodată insectele
vizate dintr-un motiv foarte precis: la suprafaţa celulelor lor intestinale nu există locuri de legare pentru
proteinele Cry activate (Betz şi al., 2000). În concluzie, proteinele Bt au un foarte mare grad de
specificitate, care exclude posibilitatea ca ele să acţioneze asupra organismelor nevizate.

■ B. thuringiensis ssp.kurstaki – Lepidoptera, Diptera

■ B. thuringiensis ssp.aizawai- Lepidoptera

2
 ■ B. thuringiensis ssp.tenebrionis –Coleoptera
■ B. thuringiensis ssp.israeliensis –Diptera
■ B. thuringiensis ssp.kumamotoensis – Coleoptera
■ B. thuringiensis ssp.darmastadiensis -Nematodes
■ B. thuringiensis ssp.tolworthi – Coleoptera
■ B.thuringiensis ssp.entomocidus - Lepidoptera, Coleoptera
Proteinele Bt sunt insecticide specifice

3. Evenimentele de transformare rezistente la atacurile unor dăunători ai porumbului aflate în culturi

comerciale

Un eveniment de transformare este o plantă transgenică regenerată dintr-o celulă în genomul

căreia s-a integrat segmentul de ADN (insertul) care conţine gena de interes. Indiferent de metoda folosită
pentru transgeneză, gena de interes se va insera numai în genomul unui mic număr de celule. În fiecare
celulă, în alt loc. Fiecare celulă este deci un eveniment de transformare din care poate să regenereze o
plantă care, la rândul ei, va fi desemnată ca eveniment, identificat printr-o abreviere (de exemplu,
MON810, GA21, etc). Deşi dintr-un experiment de transformare cu aceeaşi construcţie genetică pot fi
regenerate mai multe plante, nu toate exprimă gena de interes la un nivel care să le confere valoare
economică. Prin urmare, va fi selecţionat şi, în final, comercializat evenimentul căruia expresia transgenei
îi conferă statutul de elită. Eveniment ce poate fi folosit şi pentru crearea unor noi cultivare prin
ameliorare convenţională. Aprobarea utilizării în scop comercial este acordată evenimentului de
transformare. În catalogul noilor varietăţi pot fi însă înregistrate mai multe cultivare obţinute cu linia
transgenică respectivă. De exemplu, pe piaţa din Spania sunt peste 100 de varietăţi de porumb MON810.
Majoritatea sunt incluse şi în Lista Europeană a varietăţilor plantelor cultivate. Multe dintre aceste
varietăţi aparţin unor companii de seminţe care au adoptat sub licenţă tehnologia ce aparţine companiei
Monsanto.

Genele cry de la Bacillus thuringiensis au fost transferate la mai multe plante cultivate: porumb,
bumbac, cartof, tomate, orez, vinete şi rapiţă, dar în culturi comerciale, pe milioane de hectare, se află
numai porumbul şi bumbacul Bt. Prin transferul genelor ce codifică proteine Cry a fost obţinut porumb
transgenic rezistent la atacurile unor insecte dăunătoare din ordinele Lepidoptera şi Coleoptera. A fost
deja aprobată cultivarea în scop comercial a mai multor evenimente de transformare aparţinând
porumbului Bt. În Uniunea Europeană, cu excepţia porumbului MON810, nu a mai fost aprobată
cultivarea alotor evenimente de transformare, ci numai importul şi procesarea acestora în vederea
utilizării ca aliment şi/sau ca furaj (tabelul 1)

3
 Tabelul 1. Evenimentele de transformare al căror import în vederea procesării a fost aprobat în
Uniunea Europeană
Evenimentul de Proteina Cry Denumirea de piaţă/Codul unic Autorizarea în UE
transformare de identificare
Bt 11 Cry1Ab Attribute SYN-BTØ11-1 19/05/2004
Reînoită la
28/07/2010
Bt11XGA21 Cry1Ab SYN-BTØ11-1 28/07/2010
MON810 Cry1Ab YieldGard MON-ØØ81Ø-6
NK 603xMON 810 X MON-00603-6X MON-ØØ81Ø- 24/10/2007
6
TC1507 Cry1F Herculex 1 DAS-Ø15Ø7-1 03/03/2006
1507x59122 Cry1F Herculex XtraDAS-Ø15Ø7-1 X 28/07/2010
DAS-59122-7
1507xNK603 Cry1F DAS-Ø15Ø7-1 X MON-00603-6 24/10/2007
59122x1507xNK60 Cry1F DAS-59122-7 X DAS-Ø15Ø7-1 X 28/07/2010
3 MON-00603-6
MIR604 Cry3A Agrisure RW SYN-IR6Ø4-5 30/11/2009
modificată
MON863 Cry3Bb1 YieldGard (RW)MON-ØØ863-5 13/01/2006

MON863xMON810 Cry3Bb1; YieldGard Plus MON-ØØ863-5 02/03/2010

Cry1Ab XMON-ØØ81Ø-6
MON 863xMON Cry3Bb1; MON-ØØ863-5 XMON-ØØ81Ø- 02/03/2010
810xNK603 Cry1Ab 6X MON-00603-6
MON 863xNK603 Cry3Bb1 MON-ØØ863-5 X MON-00603-6 02/03/2010
59122 Cry34Ab1+Cry3 Herculex RW DAS-59122-7 24/10/2007
5Ab1
89034 Cry1A105; MON-89Ø34-3 29.10.2019
Cry2Ab2.
88017 Cry3Bb1 Yieldgard VT RW MON-88Ø17-3 30/10/2009
modificată
MON 88017xMON Cry3Bb1 YielGard VT Plus MON-88Ø17-3X 28/07/2010
810 modificată; MON-ØØ81Ø-6
Cry1Ab

Plantele de porumb transgenice rezistente la insecte, care exprimă genele cry derivate de la
bacteria B. thuringiensis (Bt), sunt cultivate pe suprafeţe din ce în ce mai mari în 16 ţări. Sunt
comercializaţi hibrizi care sintetizează proteine Cry1, rezistenţi la atacurile unor insecte dăunătoare
lepidoptere, şi hibrizi care sintetizează proteine Cry3, rezistenţi la viermele rădăcinilor (Diabrotica sp.).
Prima generaţie de porumb Bt sintetizează proteina Cry1Ab, care este toxică pentru larvele
insectelor numite generic ”sfredelitorii porumbului” deoarece sapă galerii în tulpini şi ştiuleţi, se hrănesc
cu mătase şi panicule, determină căderea plantelor, reducerea fluxului substanţelor nutritive şi, în final,
reducerea producţiei sub potenţialul normal al culturilor. Din această categorie fac parte Ostrinia

4
nubilalis (sfredelitorul european al tulpinilor), cea mai dăunătoare dintre insectele care atacă porumbul,
Sesamia nonagrioides, Spodoptera littoralis şi Helicoverpa zea.

Larvele se hrănesc pe frunze Tulpină cu atac de Ostrinia

Ciuperci instalate pe rănile provocate de dăunător

Sfredelitorul european al tulpinilor este un dăunător economic important în principalele regiuni

în care se cultivă porumbul, dar apare mai frecvent în sudul şi în estul Europei, ca şi în regiuni întinse din
SUA şi din Canada. În anii în care atinge niveluri mari de infestare, poate reduce recoltele cu 30%.
În SUA, se estimează că suma costurilor combaterii sfredelitorului european al tulpinilor şi valorii
pagubelor produse de acesta este de aproximativ un miliard de dolari anual. În Uniunea Europeană,
Ostrinia nubilalis afectează culturile de pe 25% din suprafaţa de13 milioane de hectare alocată
porumbului. Se estimează că, anual, în funcţie de nivelul infestării cu sfredelitor, se pierd între 5 şi 7%
din potenţialul de producţie al acestor culturi. Şi se mai estimează că, tot anual, nivelul de infestare cu
acest dăunător, depăşeşte pragul economic de dăunare pe 2,5 – 4,0 milioane de hectare alocate
porumbului.
În România, companiile producătoare de sămânţă estimează că Ostrinia nubilalis determină
anual pagube în culturile de porumb de pe 0, 5 - 0,9 milioane de hectare. Cele mai afectate culturi sunt
cele din vestul, nord-vestul şi sudul ţării. Frecvenţa plantelor de porumb atacate de Ostrinia nubilalis a
variat în funcţie de an şi de amplasarea fermei. De exemplu, în anul 2008, frecvenţa plantelor de
porumb convenţional la care erau vizibile daune produse de sfredelitor a fost 26,33% la Călăraşi (în
sudul ţării), 19,8% la Gătaia (în vestul ţării) şi 17,67% la Racoviţa (în sud-estul ţării). În anul 2009, în
culturile de porumb convenţional, frecvenţa atacului sfredelitorului a variat între 9,33%, la Jimbolia (în
vestul ţării), şi 12,56%, la Şuţeşti – Brăila (în sud-estul ţării).
Larvele dăunătorului au un comportament endofitic, săpând galerii în tulpinile de porumb şi în
ştiuleţi. Prima generaţie de larve de Ostrinia nubilalis provoacă daune hrănindu-se cu frunze şi săpând
tuneluri în tulpini. A doua generaţie de larve atacă şi ştiuleţii. Din această cauză, combaterea chimică
tradiţională este ineficientă pentru că, odată pătrunse în tulpinile plantei, larvele devin inaccesibile

5
pentru chimicalele aplicate. În plus, din cauza spectrului larg de acţiune al unor chimicale sunt afectate şi
organismele nevizate din mediu, iar respectivele produse sunt mai puţin compatibile, sau chiar
incompatibile, cu metodele de combatere biologică folosite în managementul integrat al dăunătorilor.
Au fost raportate numeroase date care atestă beneficiile economice, pentru mediu şi pentru
sănătate asociate utilizării plantelor Bt. Aplicarea acestei tehnologii la porumb aduce beneficii directe
fermierilor şi consumatorilor şi indirecte mediului. Beneficiile fermierilor sunt datorate limitării
pierderilor de recoltă determinate de dăunători. Consumatorilor li se oferă un porumb ce conţine
cantităţi semnificativ mai mici de micotoxine. În sfârşit, mediul este mai puţin poluat ca urmare a
reducerii numărului de tratamente cu insecticide. Există deja o istorie de utilizare sigură a plantelor Bt.
O istorie bogată în date care dovedesc că plantele Bt aflate în culturi comerciale nu sunt invazive, nu
transferă transgenele la speciile indigene şi nu au efecte, directe sau indirecte, asupra organismelor
nevizate şi ecosistemelor. Mai mult, până acum nu a fost semnalată apariţia rezistenţei dăunătorilor
vizaţi de modificarea genetică la proteinele insecticid sintetizate de aceste plante.

4. Porumbul Bt sintetizează o gamă variată de proteine Cry

Primele plante de porumb Bt a căror cultivare a fost aprobată au fost evenimentele de
transformare 176, MON810 şi Bt11, care sintetizează proteina Cry1Ab activă împotriva sfredelitorului
european al tulpinilor. Apoi, au fost introduse în culturi comerciale alte evenimente de transformare a
porumbului:
● 1507, care sintetizează toxina Cry1F, activă împotriva unei game mai largi de specii, din câteva
familii de lepidoptere;
● MON 863 şi 88017, care sintetizează proteina Cry3Bb1, ce conferă rezistenţă la atacurile
viermilor rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera; Diabrotica barberi; Diabrotica
undecimpunctata; D. virgifera zeae);
● MIR604, care sintetizează o versiune a toxinei Cry3A modificată pentru extinderea activităţii
insecticide asupra speciilor de Diabrotica;
● 59122, care sintetizează două proteine în tandem, Cry34Ab1/Cry35Ab, ce aparţin unei familii de
toxine binare recent descoperită;
● 89034, care sintetizează două toxine, Cry1A.105 şi Cry2Ab2, ce conferă rezistenţă la mai multe
specii de lepidoptere dăunătoare.

Proteina Cry1A.105, strâns înrudită cu Cry1Ab şi Cry1Ac, ca şi proteina Cry2Ab2, derivă de la Bacillus
thuringiensis subsp. kurstaki, proteina Cry1F - de la Bacillus thuringiensis subsp. aizawai, proteina
Cry3Bb1- de la Bacillus thuringiensis subsp. kumamotoensis, iar proteinele Cry34Ab1/Cry35Ab1-de la
6
Bacillus thuringiensis, tulpina PS149B1. Proteinele Cry1A.105, Cry2Ab2 şi Cry1F sunt toxice pentru
insectele dăunătoare din ordinul Lepidoptera, în timp ce toxinele Cry3Bb1, Cry34Ab1 şi Cry35Ab1 sunt
toxice pentru insectele din ordinul Coleoptera (viermele rădăcinilor porumbului) (tabelul 2). Combinaţia
proteinelor insecticide Cry1A.105 şi Cry2Ab2 într-o singură plantă asigură o protecţie mai eficientă şi
oferă un mijloc suplimentar de combatere integrată a insectelor.
Proteina Cry3Bb1, sintetizată de porumbul MON 88017, este o variantă a proteinei de tip sălbatic
Cry3Bb1, cu care are în comun peste 99.1% dintre aminoacizi şi de care se deosebeşte doar prin şase
dintre cele 652 de reziduuri de aminoacizi. Secvenţele aminoacizilor proteinelor Cry3Bb1 prezente în
MON 88017 şi, respectiv, în MON 863 sunt identice în proporţie de 99.8%. Mai precis, se deosebesc
printr-un singur aminoacid dintre cele 653 de reziduuri de aminoacizi. Toate proteinele Cry sintetizate de
porumbul transgenic au fost deja amplu caracterizate.

Tabelul 2. Toxinele codificate de transgene provenite de la Bacillus thuringiensis sintetizate de

porumbul Bt aflat în culturi comerciale

Toxina Bt Principalul ordin de insecte Insectele specifice vizate

sensibil la toxină
Cry1Ab Lepidoptera (molii şi fluturi)
Cry1F Lepidoptera (molii şi fluturi)
Cry1A.105 Lepidoptera (molii şi fluturi)
Cry2Ab2 Lepidoptera (molii şi fluturi)
mCry3A Coleoptera (gândaci)
Cry3Bb1 Coleoptera (gândaci)
Cry34Ab1/Cry35Ab Coleoptera (gândaci)
Ostrinia nubilalis
Ostrinia nubilalis şi Sesamia
spp. Helicoverpa zea,
Spodoptera frugiperda şi
Agrotis ipsilon.
Ostrinia nubilalis şi Sesamia
spp. Helicoverpa zea,
Spodoptera frugiperda şi
Agrotis ipsilon.
Ostrinia nubilalis şi Sesamia
spp. Helicoverpa zea,
Spodoptera frugiperda şi
Agrotis ipsilon.
Diabrotica virgifera virgifera
Diabrotica virgifera virgifera
Diabrotica virgifera virgifera

7
 Se află deja în culturi comerciale hibrizi cu un eveniment de transformare şi chiar hibrizi între
două sau mai multe asemenea evenimente (Tabelul 3). Evenimentele de transformare Bt au fost
încrucişate fie între ele, fie cu evenimente tolerante la erbicide fie, într-un singur caz, cu un eveniment
cu conţinut sporit de lizină (Tabelul 3). Hibrizii care sintetizează mai multe toxine, obţinuţi prin
încrucişarea a două sau mai multe evenimente de transformare, rezistă atât unor dăunători din ordinul
Coleoptera cât şi unor dăunători din ordinul Lepidoptera. Pe de altă parte, aceşti hibrizi sunt avantajaţi
de faptul că unei insecte dăunătoare îi este mult mai dificil să se adapteze simultan la două toxine Bt, cu
moduri diferite de acţiune, decît la o singură toxină Bt. Ca urmare, cumularea a două toxine (care au ca
ţintă acelaşi dăunător, dar moduri de acţiune diferite) în plantele transgenice constituie şi o metodă de
management al riscurilor apariţiei rezistenţei în populaţia insectelor dăunătoare.

Tabelul 3. Hibrizi de porumb cu un eveniment de transformare, ca şi hibrizii de porumb între două şi

între trei evenimente de transformare
Evenimente de transformare Caractere
Un singur eveniment de transformare
Bt11 Rezistenţă la insecte (RI) (Cry1Ab)
MON810 RI (Cry1Ab)
MON863 RI (Cry3Bb1)
TC1507 RI (Cry1F) & Toleranţă la erbicide (TE)
(glufosinat)
RI (Cry3A)
MIR604
RI(Vip3Aa19
MIR162
RI (Cry3Bb1) & HT (glifosat)
MON88017
RI (Cry34Ab1/Cry35Ab1)
59122
RI(Cry1A.105 şi Cry2Ab2)
MON89034
Hibrizi între două evenimente de transformare
59122 x NK603 RI (Cry34Ab1/Cry35Ab1) X TE (glifosat)
TC1507 x NK603 RI (Cry1F) & TE (glufosinat) X TE (glifosat)
NK603 x MON810 RI (Cry1Ab) X TE (glifosat)
MON863 x MON810 RI (Cry3Bb1) X RI (Cry1Ab)
MON863 x NK603 RI (Cry3Bb1) X TE (glifosat)
NK603 x MON810 RI (Cry1Ab) X TE (glifosat)
LY038 x MON 810 RI (Cry1Ab) X Caracter calitativ (conţinut sporit
de lizină )
59122 x NK603 RI (Cry 34Ab1/Cry35Ab1) X TE (glifosat)
TC1507 x 59122 RI (Cry1F) & TE (glufosinat) X RI (Cry
34Ab1/Cry35Ab1)
8
 TC1507 x NK603 RI (Cry1F) & TE (glufosinat) X TE (glifosat)
TC1507 x 59122 RI (Cry1F) & TE (glufosinat) X RI (Cry
34Ab1/Cry35Ab1)
MON 88017 x MON 810 RI (Cry3Bb1) X RI (Cry1Ab)
MON89034xNK603 RI(Cry1A.105 şi Cry2Ab2)X TE (glifosat)
MON89034xMON88017 RI(Cry1A.105 şi Cry2Ab2)X RI (Cry3Bb1) &
HT (glifosat)
Hibrizi între trei evenimente de transformare
MON863 x MON810 x NK603 RI (Cry 3Bb1) X RI (Cry1Ab) X TE (glifosat)
59122 x TC1507 x NK603 RI (Cry 34Ab1/Cry35Ab1) X IR (Cry1F) & TE
(glufosinate) X TE (glifosat)
59122 x TC1507 x NK603 RI (Cry 34Ab1/Cry35Ab1) X IR (Cry1F) & TE
(glufosinate) X TE (glifosat)
Bt11xMIR162xGA21 RI (Cry1Ab)xRI(Vip3Aa19) X TE (glifosat)
Hibrizi între patru evenimente de
transformare
MON 89034 x TC1507 x MON 88017 x DAS- RI(Cry1A.105/Cry2Ab2)X RI(Cry1F)X
59122 RI(Cry3Bb1)XRI ((Cry 34Ab1/Cry35Ab1)

Evenimentul de transformare MON 89034 produce proteinele Cry1A.105 şi Cry2Ab2, în timp ce

evenimentul TC1507 sintetizează proteina Cry1F. Aceste proteine sunt toxice pentru lepidopterele
dăunătoare Ostrinia nubilalis, Helicoverpa zea, Spodoptera frugiperda şi Agrotis ipsilon. MON 88017
produce proteina Cry3Bb1, iar 59122 produce proteinele Cry34Ab1 şi Cry35Ab1, ambele evenimente de
transformare asigurând controlul populaţiilor unor dăunători din ordinul Coleoptera, în special ale
viermelui rădăcinilor porumbului (Diabrotica spp.).

Acest dăunător este numit, sugestiv, în SUA „gândacul de 1 miliard de dolari”. Departamentul
Agriculturii al Statelor Unite (USDA) estimează că, în fiecare an, pierderile de recoltă determinate de
viermele rădăcinilor sunt de 800 milioane $, iar costul total al tratamentelor de combatere a acestuia –
de 200 milioane $. Acest dăunător extrem de păgubitor a intrat și în România, apărând frecvent în
culturile din vestul țării.

Răspândirea viermelui rădăcinilor în România

Atac de Diabritica la nivelul rădăcinilor

9
 MANAGEMENTUL REZISTENŢEI INSECTELOR

Managementul rezistenţei insectelor este termenul folosit pentru a desemna ansamblul practicilor
folosite în scopul reducerii posibilităţii ca insectele dăunătoare să devină rezistente la un pesticid.
Managementul rezistenţei insectelor vizate în cazul plantelor Bt are foarte multe în comun cu
managementul rezistenţei insectelor la insecticidele chimice. Şi într-un caz şi în celălalt, se pleacă de la
presupunerea că frecvenţa alelelor de rezistenţă descreşte sau, cel puţin, se stabilizează atunci când
presiunea de selecţie este redusă sau discontinuă. Strategiile propuse pentru plantele Bt includ: (1)
utilizarea amestecurilor, a mozaicurilor sau practicarea rotaţiei plantelor transgenice; (2) sinteza ţesut
sau moment specifică a toxinei; (3) producerea în doze mici a toxinei, care acţionează în combinaţie cu
duşmanii naturali; (4) coexpresia diferitelor gene cry ; (5) “doză mare/refugii structurate“ (sinteza
toxinei în doze mari, asociată cu constituirea unor refugii pentru insecte, constituite din plante sensibile,
menite să reducă presiunea selectivă).
În cazul cultivării bumbacului şi porumbului în scop comercial, pentru managementul rezistenţei
insectelor vizate se practică strategia „doză mare/refugii structurate“, primul plan comprehensiv de
management elaborat pentru un produs insecticid înaintea comercializarii. În plus, refugiile au efecte
benefice pentru agroecosisteme deoarece constituie habitate pentru prădători şi paraziţi, utili culturilor
agricole.

Strategii
■ Strategia “doză mare/refugii structurate“ presupune că:
✔ rezistenţa este recesivă;
✔ însuşirea este conferită de un singur locus cu două alele care conferă trei genotipuri distincte:
RR sensibil, Rr sensibil, rr rezistent;
✔ iniţial, alelele de rezistenţă au frecvenţă foarte scăzută în populaţie ;
✔ încrucişarea indivizilor sensibili şi rezistenţi este întâmplătoare.

Insectele din refugii, sensibile la proteina insecticid (S), se încrucişează cu insectele Bt-rezistente (R) ce
ar putea să apară în populaţiile ce se hrănesc pe plantele de porumb transgenice, diluând astfel
frecvenţa genelor de rezistenţă în populaţia insectei vizate de modificarea genetică. Şi, implicit,
diminuând şansele apariţiei insectelor rezistente în populaţia dăunătorului vizat.

✔ în condiţii de câmp, numai puţinii indivizi homozigoţi rr recesivi vor supravieţui unei doze mari
de proteină insecticid sintetizate de plantele Bt (de 25x concentraţia toxinei necesară pentru a
omorâ insectele sensibile la un DL 99) ;
✔ rezistenţa poate fi “diluată” prin încrucişarea indivizilor rr cu indivizi sensibili homozigoţi din
refugiul structurat (compus din plante non Bt în care se găsesc insecte sensibile- RR);
✔ din încrucişare rezultă indivizi Rr heterozigoţi sensibili:
Rr (rezistent) x RR (sensibil) = Rr (sensibil) + Rr (sensibil)

Un refugiu structurat ar trebui să asigure un număr suficient de mare de insecte adulte care să se
împerecheze cu insectele potenţial Bt-rezistente, pentru a dilua frecvenţa genelor de rezistenţă în
populaţia insectei vizate de modificarea genetică. Refugiu trebuiă să ocupe 20% din suprafaţă
alocată porumbului Bt şi poate avea forme variate.

10
ATENŢIE!
Refugiile cu porumb pot fi tratate cu insecticide convenţionale NUMAI dacă presiunea
dăunătorului depăşeşte pragul economic de dăunare. În refugii NU se folosesc insecticide foliare
pe bază de Bt.

11