Sunteți pe pagina 1din 6

Notă Notă Notă Nr. Nr.

puncte
R Disciplină Sem
D activităţi examinare finală credite credit
Cartografie,topografie şi Sem. I - - - 5.00 -
fotogrametrie

Educaţie fizică şi sport I Sem. I - - Respins 1.00 -

Geografia populaţiei Sem. I - - - 6.00 -

Geografie fizică generală Sem. I - - - 4.00 -

Geoinformatică Sem. I - - - 4.00 -

Geologie generală Sem. I - - - 6.00 -

Limbă străină I Sem. I - - - 2.00 -

Redactare şi comunicare Sem. I - - - 3.00 -


ştiinţifică şi profesională

Educaţie fizică şi sport II Sem. II - - Respins 1.00 -

Geografie economică Sem. II - - - 4.00 -

Geografie umană generală Sem. II - - - 4.00 -

Geologia României Sem. II - - - 3.00 -

Hidrologie-oceanografie Sem. II - - - 4.00 -

Limbă străină II Sem. II - - - 2.00 -

Meteorologie-climatologie Sem. II - - - 5.00 -

Practică de specialitate I Sem. II - - - 3.00 -

Sisteme informatice Sem. II - - - 5.00


geografice (SIG)

Nr. puncte
An studiu An universitar Semestru Medie ponderată Medie aritmetică Credite
credit
Semestrul I - - - -

Anul I 2018-2019 Semestrul II - - - -

Anuala - - - -
Studentul a fost inscris in grupa 1, in anul universitar 2018-2019. El provine din sesiunea de admitere Geografie Iulie 2018 (2018-2019), domeniul
Geografie, specializarea ZI / Geografie , tipul de loc Roman bugetat, optiunea cu prioritatea I. Studentul a fost inmatriculat, avand numarul matricol G1013.
Studentul a fost inscris in grupa 1, in anul
universitar 2018-2019. El provine din
sesiunea de admitere Geografie Iulie 2018
(2018-2019), domeniul Geografie,
specializarea ZI / Geografie , tipul de loc
Roman bugetat, optiunea cu prioritatea I.
Studentul a fost inmatriculat, avand numarul
matricol G1013. Studentul a fost
exmatriculat in anul de studii I. El avea
numarul matricol G1013/Licenta Geografie

Dragii noșș tri cei dragi,

Voi șuntetși îîn șufletul noștru primul gaî nd al fiecaă rei zile șș i ultimul din cea mai taî rzie
oraă a noptșii, din prima clipaă îîn care atși intrat îîn viatșa noaștraă .
Acum, cuvintele șe goleșc de șenș șș i raă șunaă a puștiu.
V-am purtat îîn bratșe șș i pe umeri șș i corpul șș i necazurile șș i nu am îîncetat, indiferent
de ce ș-a îîntaî mplat, șaă va conșideraă m cei mai importantși îîn viatșa noaștraă , mai importantși
decaî t noi.
Cu mare bucurie îîmi aminteșc zilele caî nd atși intrat fiecare îîn cașa noaștraă , cu
frumușetșea chipurilor voaștre șș i cu luminitșele din ochișș orii voșș tri albașș tri, mai aleș
momentul îîn care atși foșt doi, prima dataă , îîntr-un pat șș i, laî ngaă pat, vaă privea îîn genunchi, cu
uimire șș i neșpușaă fericire tataă l voștru.
V-am iubit șș i v-am ajutat neconditșionat îîntotdeauna, cu ce am putut.
De iubit vaă vom iubi toata viatșa, caă ci , chiar ne pașaă de voi șș i ne-am dorit șaă avetși tot
ce vaă trebuie. Bineîîntșeleș, nu mereu am avut totul, dar ne-am ștraă duit șaă facem din putșin,
șaă vaă daă m vouaă totul.
Multe șș i de neuitat șș i de neiertat au foșt șituatșiile din ultimul timp îîn care am șimtșit
caă maă aflu la capaă tul puterilor, ca pe marginea unei praă paștii șș i nu șș tii daca mergi îînainte
șau te opreșș ti.
V-am tot repetat îîn nenumaă rate raî nduri caă o șaă maă retrag din viatșa voaștraă , dar nu
m-atși crezut !
Eu am avut nișș te paă rintși extraordinari care m-au îînvaă tșat șaă munceșc, șaă rabd șș i mai
aleș șaă îîmi doreșc mai mult.
Conșider caă eu șș i tataă l voștru am foșt nișș te paă rintși extraordinari, de la care atși avut de
îînvaă tșa cel putșin tot ataî tea lucruri bune cel putșin așș a cum m-au îînvaă tșat pe mine paă rintșii mei.
Nu atși raă bdat de foame, de șete, nu atși umblat goi, șaă raci, faă raă ajutor, nu atși auzit
vorbe ce ocaraă , nu atși foșt șș ocatși șș i terorizatși de conflicte.
Am reușș it foarte bine, dar pentru voi nu a foșt de ajunș. Acum maă aflu la capaă tul
puterilor îîn ceea ce vaă priveșș te.
De aceea, conșideraă m caă :
-copiii bine creșcutși îîșși reșpectaă paă rintșii așcultaî ndu-i;
-copiii buni vorbeșc frumoș îîn familie șș i îîn mediul îîn care intraă ;
-copiii educatși reșpectaă bunurile familiei, fac curaă tșenie îîn jurul lor, pretșuieșc ceea ce au șș i
ceea ce le-au putut da paă rintșii;
Laura, ai plecat de acașaă de la 19 ani, acum ai 26, ni șe pare caă eșș ti pe drumul cel
bun, dar mai ai caî tșiva kilometri buni de parcurș. Suntem șupaă ratși pe tine cum vorbeșș ti,
cum nu te potși ștaă paî ni, cum reproșș ezi, șș i mai aleș caă ai aleș șaă fii complicea lui Mihaă itșaă,
șș tiind caă nu urmeazaă facultatea. Nu ne-ai anuntșat ca șaă luaă m maă șuri șș i ca șaă îîl aducem șș i pe
el pe drumul cel bun. Așș a eșș ti un om bun șș i un prieten șincer, așcunzaî ndu-i greșș elile ? Eșș ti
aproape la fel de vinovataă ca el.
Mihaă itșaă ar trebui șaă fii ștudent îîn anul doi, avaî nd îîn vedere caă a terminat liceul acum
doi ani. Dar, pentru tine nicio facultate nu e potrivitaă , nicio muncaă nu e onorantaă .
ÎÎn ceea ce te priveșș te pe tine, Mihaă itșaă, e putșin șpuș ceea ce voi îîncerca șaă exprim aici.
Caracterul meu șș i educatșia nu îîmi permite șaă vorbeșc mai uraî t de-așș a.
Am puș cap la cap multe șituatșii din ultima vreme. Țș i-am promiș noi vreodataă
mașș ina, îînainte de a termina facultatea?
Nimeni din lume nu trebuie șaă dovedeașcaă nimic: mama e mamaă , tata e tataă l, șora e
șora, șș i totși aceșș tia ar trebui șaă fie șfintși pentru tine, cu toate milioanele lor de defecte, caă ci
șunt familia ta, paî naă o șaă -tși faci șș i tu una.
Nu ne place maî ncarea, nu ne plac hainele, nu ne place viatșa pe care o avem, dar ce
facem pentru a șchimba așta: NÎMÎC !
Ai plecat de acașaă ca șaă faci șș i tu o facultate, șaă nu mori proșt, dar tu eșș ti deșș tept faă raă
carte. Ai aleș șaă pleci de la caă min unde ștaă teai gratiș, acum ștai pe trei șferturi din șalariu,
îîntr-un șpatșiu focar de infectșie, caă trebuie șaă facaă altșii ceea ce deșfacem noi. Ai uraî t tot ceea
ce tșine de politșie, acum ș-a faă cut bunaă . Țe-ai plimbat dezinvolt toataă vara (îîn iunie-iulie
caî nd aveai examenele programate), ai cerut o infinitate de bani care tși șe cuveneau ( ?),
faă raă șaă te trezeșș ti la realitate.
Eu urma șaă maă îînvoieșc zilele aștea ( la șfaî rșș itul șaă ptaă maî nii trecute) șaă vin cu o
colegaă la Țimișș oara șaă îîșși ia diploma de grad. Sș i ce maă gaî ndeșc eu, ia șaă caut eu parola lui
Mihaă itșaă șaă îîi vaă d șș i eu șituatșia șș colaraă de mai șuș. Sș i ce vaă d ? Nimic? Maă mai uit de caî teva
ori, zic caă nu vaă d bine, caut, maă informez, dau telefoane șș i aflu caă baă iatul meu, pentru care
așș fi faă cut orice șaă îîi meargaă bine, nu e la nicio facultate .
Maă rog de tine, Mihaă itșaă, șaă mergi cu familia trei zile, la Pașș ti șș i șș apte zile îîn varaă , dar
nu alegem locuri demne pentru tine ori poate caă noi nu te meritaă m.
Fac efortul de a-tși lua laptop, caă îîtși trebuia, caă aveai curșurile......A meritat ?
Țoataă vara ai dormit toataă ziua șș i ai umblat toataă noaptea cu un ghiozdan îîn șpate ,
pe care l-am șș i vișat, așș a raă u m-a terorizat, pe tine, nu ! Așș a șe ajunge om, așș a cum ai foșt
îînvaă tșat îîn familia ta, așș a șe ajunge șaă ai ce-tși doreșș ti, nefaă caă nd nimic, neîînvaă tșaînd nimic. Ba
mai mult, de caî te ori am vorbit(m-ai contraziș, erai șupaă rat caă nu am îîncredere îîn tine)
chiar șș i o dataă la douaă șaă ptaă maî ni, nu-i așș a , tu plaă teșș ti telefonul, te coștaă convorbirile cu
noi , erai trișt, deprimat, oboșit, plictișit, de la ce oare ?!De la lipșa activitaă tșii a planurilor, a
lecturilor-aștea fac diferentșa îîntre oameni, tu n-ai îîntșeleș nimic din ce am îîncercat eu șaă -tși
explic!
Foarte bine ! Vreau șaă vaă d ce urmeazaă !
ÎÎncepaî nd de luna viitoare, pentru un timp, niciunul din voi nu mai vede un șș fantș de
la noi, paî naă nu vaă trezitși la realitate. Așș vrea șaă am curajul șaă mai șpun șș i alte lucruri rele,
vorbe grele, dar conșider caă nu are roșt șș i maă jigneșc pe mine.
Așș adar, hotaă raî rea e luataă , din partea noaștraă , ultimii bani pe care vi-i daă m au foșt cei
ai Laurei pentru nunta ce a avut-o, așș a cum am promiș. Nu mai vreau șaă fiu șunataă caă ci nu
mai vreau șaă dau explicatșiii cui nu le meritaă . Mihaă itșaă nu mai are acceș la mașș ina familiei. ÎÎn
cel mai șcurt timp, caî nd șe rezolvaă șituatșia din varaă , mașș ina va fi acașaă .
Saă tșinetși minte ce vaă șpune mama voaștraă : pentru orice om, ștaî lpii de care șe tșine
caî nd e șaă rac, bolnav, trișt, nefericit șunt FAMÎLÎA, CASA Sș Î SERVÎCÎUL/Sș COALA. O șaă vaă
convingetși caă un lantș dacaă lipșeșș te din veriga așta, lucrurile nu merg bine.

ȚOAȚE BUNE!
Mama șș i tata

S-ar putea să vă placă și