Modulul 1- Fitofarmacie

1. Definițiile următorilor termeni:

Produse pentru protectia plantelor-PPP produse de protecţie a plantelor (PPP) = produse
care constau în sau care conţin substanţe active, agenţi fitoprotectori sau agenţi sinergici, în
forma în care sunt prezentate utilizatorului, şi care sunt destinate uneia dintre următoarele
utilizări:
a) protecţia plantelor sau a produselor vegetale împotriva tuturor organismelor dăunătoare sau
prevenirea acţiunii unor astfel de organisme, cu excepţia cazului în care se consideră că scopul
principal al utilizării acestor produse este mai curând pentru igienă decât pentru protecţia
plantelor sau a produselor vegetale;
b) influenţarea proceselor vitale ale plantelor, cum ar fi substanţele care le influenţează
creşterea, altele decât îngrăşămintele;
c) conservarea produselor vegetale, în măsura în care aceste substanţe sau produse nu intră sub
incidenţa unor dispoziţii comunitare speciale privind conservanţii;
d) distrugerea unor plante sau părţi nedorite ale acestora, în afara algelor, cu excepţia cazurilor în
care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecţia plantelor;
e) controlul sau prevenirea creşterii nedorite a plantelor, în afara algelor, cu excepţia cazurilor în
care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecţia plantelor.

Produse vegetale: „produse vegetale” înseamnă produsele de origine vegetală netransformate

sau care au fost supuse numai unui proces de preparare simplu, cum ar fi măcinarea, uscarea sau
presarea, cu excepția plantelor;
Plante: „plante” înseamnă plante vii și părți vii de plante, inclusiv fructele, legumele și semințele
proaspete;
Reziduuri: „reziduuri” înseamnă una sau mai multe substanțe prezente în sau pe plante sau
produse vegetale, produse de origine animală comestibile, apa potabilă sau existentă în altă parte
în mediu și rezultate din utilizarea unui produs fitosanitar, inclusiv metaboliții, produsele de
degradare sau de reacție ale acestora;
Utilizare minora : „utilizare minoră” înseamnă utilizarea unui produs fitosanitar într-un anumit
stat membru pe plante sau produse vegetale care:(a) nu au o răspândire largă în respectivul stat
membru; sau (b) au o răspândire largă, pentru a face față u n e i n e c e s i t ă ț i f i t o s a n i t a
r e c u c a r a c t e r excepțional; vezi Ordin nr. 200 din 17 iulie 2020 (MO nr. 672 din 29 iulie
2020)
Sera: ,,seră” înseamnă spațiu accesibil, static și închis pentru culturi, cu un înveliș exterior de
obicei translucid, care permite schimbul controlat de material și energie cu împrejurimile și
împiedică diseminarea produselor fitosanitare în mediul înconjurător .
Substanta activa : subst sau microorganismul ( inclusiv virusuri) care exercita o actiune generala
ori specifica asupra organsimelor daunatoare plantelor sau produselor vegetale ,in cazul
substantelor chimice s.a ( subst activa) se poate inlocui cu o molecula activa
Formulant : subst sau preparatul fara activitate biologica proprie inclusa la formularea unui
produs de protecia plantelor,conferindu-i proprietatile necesare la utilizarea in practica .
( formulant este sinonim cu coformulant,diferit de adjuvant )
Adjuvant : subst sau preparat fara activitate biologica cunoscuta suficient in practica,dar care
modifica proprietatile fizice,chimice sau biologice ale unui produs fitofarmaceutic facilitand
amestecul instant in momentul prepararii unui fluid fitosanitar (zeama de stropit) .Adjuvantul
nu trebuie sa se confunde cu formulantul .
Fluid fitosanitar : amestec lichid de produse fitofarmaceutice( solid , pasta,gel,
lichid ,concentrat emulsionabil,suspensie ) cu adjuvanti aplicabil prin udare,pulverizare,umectare
,imbaiere .Fluid fitosanitar=zeama de stropit ( solutie de stropit )
Concentratie procentuala de utilizare ( c% ) cantitatea de produs fitosanitar sau substanţă
activă conţinută în 100 unităţi (de volum, masă) de fluid fitosanitar.
Concentratie in subst activa ( c% s.a ) cantitatea de substanţă activă conţinută în kilogramul
sau litrul de produs fitofarmaceutic formulat.
Concentratie letala ( CL ) concentraţia de substanţă activă din mediu, regim alimentar care
produce, induce, moartea animalelor de laborator expuse. Concentraţia letală se exprimă în
miligrame, micrograme pe unitatea volum (apă, aer ) sau masă (sol, hrana).

Doza de utilizare (D) cant ( masa,volum) de produs fitofarmaceutic sau subst activa
administrata pe unitatea de tratament ( suprafata-ha ,mp / volum-l ,hl,mc / masa-kg,q,t si locatie
(loc)
Doza letala ( DL) cant de subst activa care administrata animalelor de laborator le cauzeaza
moartea.DL50 prezinta importanta pentru toxicologie , ecotoxicologie ,securitatea muncii si
protectia mediului.
Doza letala cincizeci ( DL50) cant de subst activa (mg/kg) administrata oral in doza unica la
sobolanii albi- Rattus norvegicus f albinic ,masculi si femele , nehraniti o zi care antreneaza
moartea a 50% din efectivul testat , in perioada de 14 zile de observatii, la 3 ore dupa ingerarea
produsului sunt hranite normal.
Doza zilnica admisibila ( DZA) cant de subst activa ce poate fi absorbita de om in cursul
vietii,fara sa i produca efecte observabile pentru sanatate
DZA=DFE + CS ( DZE-doza fara efect si CS- coeficienti de securitate > 100 )
CS-fct de riscul necunoscut,dar nu mai mici de 100, DZA-mg/kg/zi
Norma de stropit ( N) cantitatea de fluid fitosanitar (zeamă de stropit, soluție de stropit) aplicată
la hectar pentru a realiza eficacitatea scontată prin tratament. N [ l/ha], [Kg/ha].

Timpul de pauza (Tp ) durata minimă de timp derulată de la administrarea ultimului tratament
până la recoltare. Tp [zile] se autorizează pe produs fitofarmaceutic şi cultură.

Timpul de reintrare pe zona tratata Timp de reintrare pe zona tratată (atenție mare cînd se
efectuează tratamente la sol cu produse fumigante sau foliare cu aplicarea PPP-ului sub formă de
aerosoli sau ceață toxică)
- ar trebui să fie specificat pe etichetă, în caz contrar se folosesc următoarele informații :

Timpul de soc timpul măsurat de la administrarea unui tratament până la apariţia efectului de
knock-down.

Ts 50 timpul măsurat de la administrarea unui tratament până la apariţia efectului de knock-

down la 50% din efectivul supus acţiunii toxicului. Ts este important în combaterea insectelor
bune zburătoare migratoare pedistanţe mari şi la cele generatoare de disconfort [muşte, ţânţari].

Persistenta durata, în timpul căreia reziduurile unui produs fitofarmaceutic sunt detectabile cu
aparatura existentă.

Persistenţa acţiunii durata acţiunii în care un produs fitofarmaceutic protejează fitosanitar

prin acţiunea biologică a substanţei fitofarmaceutice şi a produşilor de degradare sau formulare

Fitoprotector substanţa care protejează plantele cultivate de acţiune fitotoxică unui produs
fitofarmaceutic. Fitoprotectorii sunt incluşi la formularea, prepararea unor erbicide;
2. Clasificarea produselor pentru protecția plantelor (PPP)
1. CU ACȚIUNE ÎMPOTRIVA PATOGENILOR

după acțiunea exercitată în dezvoltarea ciclului parazitar

-preventiv -curativ –eradicante

2. CU ACTIUNE IMPOTRIVA DAUNATORILOR

 3 . Măsurile pentru prevenirea apariției rezistenței față de PPP în
populațiile de organisme.
o reducerea numărului de tratamente;
o alternarea produselor cu s.a. diferită și cu mod de acțiune diferit;
o respectarea dozelor recomandate;
o folosirea de amestecuri de PPP-uri cu s.a. diferite şi mod de acţiune diferit;
o folosirea metodelor biologice;
o introducerea şi aplicarea metodelor şi sistemelor decombatereintegrată (IPM)

Condițiile care trebuie îndeplinite de un spațiu pentru a fi folosit

cadepozitde PPP. Depozitarea produselor pentru protecția plantelor (PPP).
Un depozit de produse fitosanitare trebuie să fie destinat în exclusivitate acestui scop şi
trebuie să fie izolat de alte construcții, la o distanță de minim 10metri. Atunci când nu există
această posibilitate, pereţii care separă depozitul de alte clădiri trebuie să fie suficient de solizi şi
să nu permită nici un fel de comunicare internă cu alte structuri. Atunci când se alege locaţia
pentru o magazie sau un depozit nou, se va Evita apropierea de zonele locuite, mai ales cele greu
de evacuat, cumar fi case, şcoli, spitale,aziluri, zone comerciale, fabrici, depozite de produse
alimentare sau altelocuri intens populate. Depozitele trebuie să se afle destul de departe de puţuri
sau fântâni şi de sursele deschise de apă, cum ar fi iazuri, heleşteie, baraje, râuri, deoarece
acestea ar putea fi contaminate cu scurgeri accidentale provenite din depozit. Nu se recomandă
amplasarea depozitelor într-o zonă unde nivelul pânzei freaticeesteridicat sau unde sunt posibile
inundații sezoniere.
Locaţia depozitului trebuie să asigure condiții de acces pentru furnizarea produselor,
pentru colectarea în condiţii de siguranţă a deseurilor cât și pentruaccesul corespunzător al
vehiculelor serviciilor de urgență. Accesul în depozit trebuie restricționat – semne de avertizare
trebuie să fie afișate în mod vizibil în interiorul și în afara depozitelor de pesticide. Acestea
trebuie sa semnalizeze asupra: - prezentei „pesticide periculoase” , - „accesul interzis persoanelor
neautorizate” , - „Fumatul interzis. Orice tip de flacără interzisă.

MODUL 2

Ecotoxicologia sau toxicologia mediului înconjurător este știința care se ocupă cu

influența substanțelor / produselor chimice sau biologice asupra mediului înconjurător (Mincea și
colab.,2013).
Surse ale poluării naturale: ionii metalici, micotoxinele, nutrienții din sol, activitatea
vulcanică etc
Poluarea antropogenă este produsă de activitățile umane.
Xenobionții – substanţe care nu există în natură și sunt sintetizate de oameni, care
provoacă inhibarea proceselor vitale sau pot deveni cauza intoxicării organismelor vii şi, în
ultimă instanţă, a omului (pesticide, produse farmaceutice, detergenți, coloranți și alte substanțe
sintetice, inclusiv medicamentele obținute din plante și organisme).
Bioacumularea = o doză cumulată în organism, fie prinhrană (biomagnificare), fie prin
absorbție prin piele, branhii la pești sauinhalare (bioconcentrare).
„mediu” înseamnă apele (inclusiv cele subterane, de suprafață, de tranziție, decoastă și
marine), sedimentele, solul, aerul, pământul, fauna și flora sălbatică, precum și toate relațiile
dintre acestea și relațiile cu alte organisme vii;
L M A - conţinut maxim în reziduuri, concentraţia maximă în reziduuri de produse
fitofarmaceutice legal, fixate, tolerate în produsele agroalimentare sau manufacturate destinate
consumului uman sau animalelor
toxicitate acută- a unui pesticide se refera la efectele unei singure expuneri sau expuneri
repetate intr-un timp scurt, cum ar fi un accident atunci cand se amesteca sau se aplica pesticide.
Diferitele semne si simptome sunt associate cu otraviri acute. Un pesticide cu o toxicitate acuta
mare poate fi mortal chiar daca se absoarbe o cantitate mica.
Toxicitate cronica- se refera la efectele expunerii pe termen lung sau repetat la un nivel scazut
la o substanta toxica. Efectele expunerii cornice nu apar imediat dupa prima expunere; pot trece
ani inainte ca semnele si simptomele sa se dezvolte. Efectele posibile ale expunerii pe termen
lung la unele pesticide include: schimbari genetice, tumori, tulburari ale functiei de reproducere,
leziuni ale nervilor, alergii.
2.Severitatea (gradul) expunerii la poluanți este determinată de trei factori: i) natura
substanței toxice, adică cât de active și dăunătoare sunt substanțele testate pentru oameni, plante
și animale; ii) concentrația poluanților, adică conținutul pe unitate de volumsau masădeaer,
apăsausol; iii) durabilitatea/persistența substanței, sau durata existenței în aer, apă și sol.
3. Manifestarea efectului toxic la nivel de populație
• moartea populației; • creșterea morbidității, mortalității, numărului de defecte congenitale; •
scăderea potențialului de înmulțire; • încălcarea caracteristicilor structurale (sex, vârstă, spațiu,
dimensiune, structurădemasa, etc.); • scăderea posibilităților medii de viață și degradarea
componenței populației.
Biocenoză
modificări ale spectrului populațional al biocenozei, până la dispariția anumitor specii și apariția
unora noi, care nu sunt tipice acestei biocenoze (aceastapoateschimbaspeciile dominante și, de
regulă, poate diminua biodiversitatea); • încălcarea relațiilor interspecifice, productivitatea
redusă a biocenozelor ca system întreg; • posibila degradare și dispariție a acestui ecosistem.
4. Codul Bunelor Practici Agricole (BPA).
Codul BPA (Bunelor practici agricole) are prevederi specifice referitoare la spalarea şi/sau de
contaminarea utilajelor folosite. Utilajele de pulverizare trebuie sa fie prevăzute cu instalatii
proprii de spalare. Acesteinstalatii trebuie sa permita spalarea atât a utilajului, cât si a
ambalajelor de pesticide. Este recomandat ca utilajul de stropit sa aiba si un rezervor cu apa
curata, de capacitate corespunzatoare. Apele de la spalarea ambalajelor vor fi incluse în solutia
de stropit, curespectarea normei de udare. Utilajele vor fi spalate cu ejet de presiune, în zone
special amenajate, prevazute cu baze deinactivare a pesticidelor din apele de spalare. Bazele de
inactivare a apelor de spalare vor fi delimitate si marcate corespunzator (Pericol, zona otravita!).
Amplasarea bazelor de inactivare va fi facuta la distanta corespunzatoare de locuinte, fântâni,
adaposturi de animale, culturi agricole.
Raționalizare tratamente pentru bolile și dăunătorii cireșului și vișinului
Pătarea inelară clorotică – Cherry chlorothic ring spot virus (Prunus dwarf
virus)

Măsuri de management
Măsuri preventive:
- altoii și semințele folosite la obținerea portaltoilor, să provină de la plante mamă libere de acest
virus, a căror stare sanitară a fost verificată prin testare;
- pentru a preveni infectarea prin polen a materialului liber de virus, plantațiile mamă vor fi
amplasate izolat de plantațiile de producție sau de terenurile pe care se găsesc plante spontane
din genul Prunus;
- distrugerea florilor la plantele mamă furnizoare de altoi; eliminarea exemplarelor bolnave care
apar în pepiniere.
Măsuri curative:
- din clonele sau soiurile total infectate virusul poate fi eliminat prin creșterea puieților bolnavi
timp de 3-4 săptămâni la 37°C, urmată de înmulțirea separată și retestarea mugurilor individuali
proveniți de la plantele tratate termic.

Pătarea inelară necrotică – Prunus necrotic ringspot virus (PNRSV)

Măsuri preventive:
- la înființarea plantațiilor se va folosi material de plantare certificat, liber de virus;
- în pepiniere, se va urmări obținerea de portaltoi liberi de virus, prin testarea plantelor
producătoare de sămânță și plantarea
lor izolat de sursele de infecție.
- în plantațiile mamă, la soiurile producătoare de altoi, se vor înlătura florile în fiecare an,
pentru a preveni infectarea
pomilor prin polen.
Măsuri curative în pepiniere: - Obținerea de clone sănătoase din soiurile total infectate este
posibilă prin menținerea pomilor
tineri timp de 2-3 săptămâni la 37°C, urmată de altoirea mugurilor apicali pe portaltoi sănătoși.

Răsucirea frunzelor de cireș (vișin) – Cherry leaf roll virus (CLRV)

Măsuri de management
Măsuri preventive:
- plantarea de material săditor liber de acest virus, utilizând altoi sănătoși și portaltoi obținuți din
sămânță neinfectată;
- materialul de plantare liber de virus va fi ținut la distanță de plantațiile de producție;
- eliminarea exemplarelor bolnave înainte de înflorire.
Ulcerația şi ciuruirea bacteriană a frunzelor de sâmburoase Pseudomonas
syringae pv. morsprunorum
Măsuri de management:
măsuri preventive:
- folosirea soiurilor rezistente;
- îndepărtarea și arderea ramurilor bătrâne;
- îndepărtarea leziunilor locale; dezinfecția rănilor.
măsuri curative:
- aplicarea tratamentelor în vegetatie cu
produse pe bază de cupru,
difenoconazol etc.

Pătarea şi ciuruirea bacteriană a frunzelor de sâmburoase Xanthomonas

arboricola pv. pruni
Măsuri de management:
măsuri preventive:
- se recomandă folosirea altoilor și portaltoilor sănatoși, în pepiniere și în plantațiile furnizoare
de ramuri altoi trebuie aplicate tratamente chimice pentru menținerea unei stări de sănătate
corespunzătoare a pomilor.
- se recomandă măsuri de igienă fitosanitară ; formarea de coroane rarefiate care să permită
uscarea rapidă a frunzelor dupa ploaie și rouă.
măsuri curative:
- aplicarea tratamentelor în vegetatie cu produse pe bază de cupru, difenoconazol etc.

Cancerul bacterian - Agrobacterium tumefaciens

Managentul bolii:
- C u l t i va re a d e p o r u m b sau lucernă;
- Evitarea terenului infestat cu dăunători;
- D i st r u ge re a p r i n a rd e re a materialului săditor infectat;
- Î m b ă i e r e a r ă d ă c i n i l o r ș i coletului în soluție de sulfat de
cupru 1%, timp de 15 minute, înainte de plantare;
- Plantarea să se facă la 2-3 ziledupă finisarea rădăcinilor (infecțiile se produc prin răni
proaspete).

Ciuruirea frunzelor de sâmburoase – Stigmina carpophila

Managentul bolii:
- igienă culturală (tăierea și arderea ramurilor atacate, dezinfectarea rănilor și ungerea lor cu
mastic)
- Tratamente chimice:
a) produse cuprice - (toamna, la căderea frunzelor) și primăvara la dezmugurit
b) produse carbendazimice – la sfârșitul înfloritului
c) următoarele tratamente cu produse din diferite grupe chimice, în funcție de evoluția atacului
(triazoli).
Monilioza (putregaiul brun şi mumifierea fructelor) la pomii sâmburoşi –
Monilinia laxa
Managentul bolii:
- igienă culturală (adunarea și distrugerea
fructelor atacate, evitarea excesului de azot, a irigării înainte de recoltare (fructele se fisurează))
- Tratamente chimice:
a) p r o d u s e c u p r i c e - p r i m ă v a r a l a dezmugurit - înflorit
b) produse carbendazimice – la sfârșitul înfloritului
c) următoarele tratamente cu produse din diferite grupe chimice, în funcție de e v o l u ț i a a t a c
u l u i ( p e b a z ă d e tebuconazol(CLAYTON TEBUCON 250EW), ciprodinil +fludioxonil
(BOTREFIN), mefentrifluconazol (REVYONA)).

Pătarea purpurie a frunzelor de cireş şi vişin (antracnoza) - Blumeriella jaapii

Măsuri de management:
Măsuri preventive
● igienă culturală;
Măsuri curative
● tratamente regulate cu fungicide specifice cum ar fi produse cuprice, triazoli etc.

Boala plumbului – Chondrostereum purpureum

Măsuri de management
măsuri preventive
● distrugerea prin ardere a surselor de infecție, cum ar fi resturile rezultate în urma tăierilor,
bușteni, bârne, trunchiuri etc., cu urme de infecție ;
● efectuarea tăierilor când sunt așteptate ploi neînsemnate cantitativ sau când pomii sunt mai
puțin sensibili (spre toamnă).
măsuri curative
● tratarea suprafețelor secționate cu un fungicid corespunzător cum ar fi : BUMPER 250 EC
(0,03%);
● utilizarea tratamentelor biologice prin inserția în trunchi a unor dibluri impregnate cu ciuperca
Trichoderma sau prin injectarea sub ramurile bolnave a unui lichid ce conține tulpini selectate
ale uneia din ciupercile Trichoderma viride, Truncatella spp. și Gliocladium spp.

Eutipoza – Eutipa lata

Măsuri de management
măsuri preventive
● înlăturarea și distrugerea ramurilor atacate, de pe plantă sau căzute pe sol ;
● dezinfecția echipamentelor după fiecare tăiere, pentru limitarea răspândirii infecției de la un
pom la altul. (foarfece speciale care pot pulveriza cu funicid simultan atât lama, cât și intersecția
tăierii)
măsuri curative
● nu există tratament cu fungicide care să acţioneze 100 % .
PĂDUCHELE NEGRU AL CIREŞULUI - Myzus cerasi F.
Biologie și ecologie. Este o specie migratoare, cu o dezvoltare holociclică dioecică. Plantele
gazdă primare sunt cireşul şi
vişinul, iar plantele gazdă secundare sunt Galium spp., Asperula spp., Veronica spp. etc. Are
între 3-5 generaţii de
fundatrigene.

MUSCA (viermele) CIREŞELOR - Rhagoletis cerasi L.

Biologie şi ecologie. Are o singură generaţie pe an. Iernează în stadiul de pupă în sol, la o
adâncime de 2-4 cm, obişnuit în jurul pomilor. Apariţia adulţilor începe din a doua
jumătate a lunii mai şi continuă aproximativ 20-30 zile.

Combatere.
Ø Efectuarea arăturilor adânci de tomană şi săparea solului sub coroana pomilor pentru
distrugerea pupelor hibernante.
ØTratarea solului, în jurul pomilor, primăvara devreme, cu preparate granulate în vederea
distrugerii adulţilor, când părăsesc solul.
ØTratamente chimice, la avertizare, cu produse insecticide, cu remanență redusă.

Viermele cireşelor (Rhagoletis cerasi )

`Recoltarea şi analiza fructelor din livadă, considerându-se că o medie de 10 fructe atacate/pom
determină în anul următor o rezervă însemnată, ce impune urmărirea atentă a dăunătorului în
anul viitor.Se ia în consideraţie şi rezerva biologică a dăunătorului, estimată prin sondaje
efectuate în solul din preajma pomilor, considerându-se că o densitate medie de 20 pupe
hibernante/pom va determina o infestare puternică în anul următor. Prognoza se face prin metoda
cutiilor de creştere, când se recoltează la coacerea soiurilor tardive 2500 cireşe, care se îngroapă
în sol la 5 cm adâncime, urmărindu-se apoi evoluţia dăunătorului prin metoda sondajelor în sol
din 2 în 2 cm, determinându-se numărul de pupe ramase.
Prognoza de scurtă durată (Avertizarea):
Recomandarea privind aplicarea tratamentelor se face pe baza celor 3 criterii: biologic,
urmărindu-se în cuştile de avertizare dinamica apariţiei adulţilor, tratamentele se vor aplica la 3-5
zile de la maximul curbei de zbor; ecologic, când se atinge constanta perioadei preovipozitare
(K= 840C), medie pe 5-10 ani, existând peste +100C; fenologic, la intrarea în pârgă a soiurilor
semitimpurii.
Pragul economic de dăunare: 5% fructe atacate sau 2 pupe/m2.