Curs de Legislație Europeană în Protecția Plantelor/Grozea I., Cărăbeț A., Ștef R.

PROTECTIA PLANTELOR–NOȚIUNI

Protecția Plantelor, în sens larg reprezintă un domeniu important în

sectorul Agriculturii. Nu se poate realiza o agricultură productivă și calitativă
fără acest domeniu, extrem de important. Implică mai mulți factori, biotici și
abiotici:

 planta
 agentul perturbator
 produsul de combatere

Planta reprezintă materialul de bază, pe care se dezvoltă agentul

perturbator și pe care se aplică produsele de combatere. De cele mai multe ori
raportarea și evaluarea produsului de combatere, se face la nivelul plantei.

Agentul perturbator, poate fi un organism animal (nematod,

moluscă, artropod, rozător etc), microrganism (virus, bacterie, ciupercă etc) sau
buruiană (plantă spontană în culturi).

Produsul de combatere, poate fi de origine chimică sau biologică.

Produsele chimice intră în categoria pesticidelor iar produsele biologice în
categoria biopreparatelor sau a dușmanilor naturali.

Protecția plantelor este una din sarcinile fundamentale ale

agriculturii eficiente, dar trebuie realizată în condițiile protejării mediului

înconjurător, în sens direct a apei și solului și indirect a a omului, animalelor de

companie, domestice și a celor aflate sub jurisdicția biodiversității.

Pe lângă obligativitatea și necesitatea omului de a cultiva terenurile

cu plante de cultură care să-i asigure existența, acesta mai are o obligație

reglementată prin lege, de a proteja unele specii de plante și animale rare sau pe

cale de dispariție, aflate în lista de conservare a biodiversității, prin luarea

tuturor măsurilor și respectarea legislației în vigoare.

5
 Se încurajează promovarea și abordarea măsurilor preventive,

prioritar celor curative. Dintre aceastea eficiente sunt: metodele agrofitotehnice,

folosirea de soiuri şi hibrizi rezistenţi, metodele mecanice, metodele fizice,

metodele biologice (Grozea 2006).

Metodele agrofitotehnice joacă un rol important în combaterea

dăunătorilor prin capacitatea de a modifica condiţiile de mediu în aşa fel încât

să devină favorabile pentru plantă şi nefavorabile pentru specia dăunătoare.

Exemple: alegerea terenuui, rotația culturilor, drenarea, lucrările solului etc.

Folosirea de soiuri şi hibrizi rezistenţi constituie în prezent în

întreaga lume metoda principală de luptă împotriva dăunătorilor. Este o

metodă ideală pentru că nu poluează, implică un cost minim şi nu afectează

fauna utilă.

Un loc aparte în sistemul de combatere integrată îl au metodele

mecanice, care prezintă avantajul că sunt nepoluante. Folosirea metodei

mecanice de combatere este limitată din cauza volumului mare de manoperă

precum şi din cauza eficacităţii mai reduse, faţă de alte metode. Cele mai

utilizate metode sunt: colectarea insectelor manual sau cu diferite dispozitive şi

aparate, șanțurile capcană, inele cu clei etc.

Metodele fizice de combatere a dăunătorilor se realizează prin

utilizarea unor factori fizici: temperatura, lumina, radiaţiile etc.

Combaterea biologică este una dintre cele mai importante şi de

perspectivă modalităţi de combatere a dăunătorilor. Constă în utilizarea

organismelor vii în scopul reglării populaţiilor de dăunători. Exemple:

combaterea microbiologică, utilizarea zoofagilor.

Activităție de bază care definesc protecția plantelor sunt:

 crearea unui climat favorabil dezvoltării plantelor,

asigurându-se cele mai bune condiții de creștere

6
  crearea unui mediu curat, liber de agenți perturbatori ai

echilibrului plantelor

 prevenirea pătrunderii de organisme dăunătoare, patogeni și

buruieni, din alte zone sau areale geografice

 stabilirea celor mai eficiente măsuri de combatere, prin

elaborarea de strategii non-poluante

 efectuarea tratamentelor

 reglementarea legislativă la nivel european și național

Noțiuni fitosanitare

certificare fitosanitară: proceduri fitosanitare (inspecţii, analize de

laborator, tratamente) care stau la baza eliberării unui certificat

fitosanitar

material vegetal: plante vii, părţi de plante, semințe, alte produse

vegetale

organism dăunător: specie de origine vegetală (plante parazite,

invazive) sau animală (macro-organisme, micro-organisme-

virusuri, bacterii ciuperci)

control oficial: verificarea regulamentelor fitosanitare obligatorii şi

aplicarea procedurilor fitosanitare în scopul limitării extinderii

organismelor de carantină

infestare: prezenţa în materialul controlat a unui organism

dăunător (macroorganismele animale infestează, microorganismele

infectează)

măsură fitosanitară: metodă oficială de protecţie a plantelor şi a

produselor vegetale, de prevenire a introducerii sau răspândirii

7
 organismelor de carantină sau de limitare a incidenţei economice a

organismelor care nu sunt în lista de carantină

procedură fitosanitară: metodă oficială în vederea aplicării

măsurilor fitosanitare

tratare: activitate de eliminarea, sterilizarea sau devitalizarea

organismelor dăunătoare

zonă liberă de organism dăunător: zonă în care un dăunător

specific nu apare, demonstrabilştiinţific, această condiţie fiind menţinută

oficial

inspector: persoană autorizată de către organul de control

fitosanitar pentru exercitarea funcţiilor de control

ONPP: organism responsabil la nivel naţional pentru protecţia

plantelor; în traducere Organizația Națională de Protecția Plantelor

EPPO: organism responsabil la nivel european pentru protecţia

plantelor; în traducere European Plant Protection Organization

Reglementări generale
Aplicarea tratamentelor chimice în culturile agricole, horticole,

forestiere și ornamentale se face sub îndrumarea și controlul organelor de stat

abilitate. Produsele chimice de uz fitosanitar se utilizează doar în scopul pentru

care au fost omologate, în conformitate cu reglementările, instrucțiunile și

recomandările aprobate.

Proprietarii de terenuri destinate cultivării plantelor au

obligativitatea de a lua toate măsurile de menținere a patogenilor, dăunătorilor

și buruienilor, sub pragul populațional la care produc daune. Scopul acțiunii

constă în protecția propriei culturi dar și a celor învecinate. În cazul în care

8
aceștia depozitează și manipulează substanțe de uz fitosanitar, sunt obligați să

respecte intrucțiunile tehnice și legislația națională și europeană.

Aplicarea tratamentelor chimice se face de regulă în perioada post

înflorire și preapariție a fructelor, evitându-se perioada înfloririi, când plantele

sunt vizitate de insecte melifere (albinele). Potrivit legislației în vigoare, albinele

sunt protejate, astfel că fiecare proprietar de teren agricol este obligat să

respecte perioada de aplicare recomandată, dar și să atenționeze proprietarii

terenurilor învecinate asupra acțiunii viitoare de aplicare a produselor de uz

fitosanitar. Există și produse chimice permise, care nu necesită atenționări

speciale, și anume produsele selective (toxice pentru o categorie și inofensive

pentru alte categorii, în cazul de față pentru insectele melifere).

Precauții speciale se impun în cazul aplicării de produse fitosanitare

ținându-se cont de timpul de pauză necesar până la consumarea produselor

agricole dar și a utilizarea produselor fitosanitare ale căror reziduuri se

acumulează peste limita maximă admisibilă.

Efectuarea tratamentelor chimice se face de către personal calificat,

cu echipament de protecție, cu respectarea dozei și concentrației adecvate

culturii și suprafeței ce urmează a fi tratată. Responsabilitatea întregii acțiuni

revine deopotrivă proprietarilor culturii tratate, prestatorilor de servicii

fitosanitare și producătorilor de produse de uz fitosanitar.

În vederea combaterii dăunătorilor, bolilor și buruienilor sunt

produse, comercializate, utulizate și aplicate doar produse fitosanitare

omologate de către Comosia Interministerială de Omologare.

Asistența tehnică operativă în domeniul protecției fitosanitare și în

special a efectuării tratamentelor revine Unităților Fitosanitare Județene; acestea

la rândul lor sunt supervizate de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Cadrul Juridic: Directive atașate.

9
 Protecția plantelor la nivel European

Organismul responsabil de organizarea, coordonarea și

implementarea legislației în Protecția Plantelor este reprezentat de EPPO-

European and Mediteranean Plant Protection Organization, în traducere

Organizația Europeană și Mediteraneană de Protecție Plantelor.

Principalul scop al EPPO este acela de a promova, utiliza și aplica

cele mai moderne și non-poluante metode de combatare și control a

dăunătorilor, patogenilor și buruienilor din culturi.

Emite standarde care urmează a fi aplicate la nivel național de către

Organizațiile Naționale de Protecția Plantelor.

Organizează Conferințe internaționale și Worskshop-uri

internaționale cu tematici în Protecția Plantelor, cu scopul de a înștiința și

atenționa asupra eventualelor pericole din culturi, dar și de a dezbate probleme

și de a lua măsuri comune de combatere.

EPPO împreună cu alte organisme internaționale (IPPC, CBD)

stabilește și recomandă lista de plante și organisme invazive și de carantină

pentru țările din Europa.

Lista de plante invazive recomandată de EPPO:

Acacia dealbata
Acroptilon repens
Ailanthus altissima
Akebia quinata
Alternanthera philoxeroides
Amaranthus palmeri
Ambrosia artemisiifolia
Ambrosia confertiflora
Ambrosia trifida
Amelanchier spicata
Amorpha fruticosa
Andropogon virginicus

10
Araujia sericifera
Arctotheca calendula
Asparagus asparagoides
Azolla filiculoides
Baccharis halimifolia
Bidens frondosa
Buddleja davidii
Cabomba caroliniana
Cardiospermum grandiflorum
Carpobrotus acinaciformis
Carpobrotus edulis
Cenchrus incertus
Cornus sericea
Cortaderia selloana
Crassula helmsii
Cyperus esculentus
Delairea odorata
Egeria densa
Eichhornia crassipes
Elodea nuttallii
Eragrostis curvula
Eriochloa villosa
Fallopia baldschuanica
Fallopia japonica
Fallopia sachalinensis
Fallopia x bohemica
Gunnera tinctoria
Gymnocoronis spilanthoides
Hakea sericea
Helianthus tuberosus
Heracleum mantegazzianum
Heracleum persicum
Heracleum sosnowskyi
Humulus japonicus
Hydrilla verticillata
Hydrocotyle ranunculoides
Hygrophila polysperma
Impatiens glandulifera
Lagarosiphon major
Limnophila sessiliflora
Ludwigia peploides

11
 Lupinus polyphyllus
Lysichiton americanus
Microstegium vimineum
Miscanthus sinensis
Myriophyllum aquaticum
Myriophyllum heterophyllum
Oxalis pes-caprae
Parthenium hysterophorus
Paspalum distichum
Pennisetum setaceum
Pistia stratiotes
Polygonum perfoliatum
Prunus serotina
Pueraria lobata
Rhododendron ponticum
Salvinia molesta
Senecio inaequidens
Sesbania punicea
Sicyos angulatus
Solanum elaeagnifolium
Solidago canadensis
Solidago gigantea
Solidago nemoralis
Stipa trichotoma, S. neesiana and S. tenuissima
Verbesina encelioides

Lista microrganismelor de carantină:

Virusuri și organisme analoage virusurilor:

American plum line pattern virus (Ilarvirus)

Andean potato mottle virus (Comovirus)
Bean golden mosaic virus (Begomovirus)
Cherry rasp leaf virus (Cheravirus)
Chrysanthemum stem necrosis virus (Tospovirus)
Citrus blight disease
Citrus leprosis virus
Citrus mosaic virus (Badnavirus )
Citrus tatter leaf virus (Capillovirus)
Coconut cadang-cadang viroid (Cocadviroid)
Eggplant mosaic virus (Tymovirus) (Andean potato latent virus)

12
 Lettuce infectious yellows virus (Crinivirus)
Peach mosaic virus (Trichovirus)
Peach rosette mosaic virus (Nepovirus)
Potato black ringspot virus (Nepovirus)
Potato virus T
Potato yellow dwarf virus (Nucleorhabdovirus)
Potato yellow vein virus (Crinivirus)
Potato yellowing virus
Raspberry leaf curl virus (Luteovirus?)
Strawberry latent C virus
Tomato mottle virus (Begomovirus
Watermelon silver mottle virus (Tospovirus)

Bacterii și fitoplasme

Acidovorax citrulli
Citrus huanglongbing (citrus greening) and its vectors
Liberibacter africanum
Liberibacter asiaticum
Liberibacter solanacearum (Solanaceae haplotypes)
Phytoplasma ulmi' (Elm phloem necrosis)
Palm lethal yellowing phytoplasma
Peach rosette phytoplasma
Peach yellows phytoplasma
Potato purple-top wilt phytoplasma
Western X-disease phytoplasma
Xanthomonas axonopodis pv. allii
Xanthomonas axonopodis pv. citri
Xanthomonas oryzae pv. oryzae
Xanthomonas oryzae pv. oryzicola
Xylella fastidiosa

Ciuperci
Alternaria mali
Anisogramma anomala
Apiosporina morbosa
Atropellis pinicola
Atropellis piniphila
Ceratocystis fagacearum

13
 Chrysomyxa arctostaphyli
Cronartium coleosporioides
Cronartium comandrae
Cronartium comptoniae
Cronartium fusiforme
Cronartium himalayense
Cronartium quercuum
Davidiella (Mycosphaerella) populorum
Endocronartium harknessii
Guignardia citricarpa
Gymnosporangium clavipes
Gymnosporangium globosum
Gymnosporangium juniperi-virginianae
Gymnosporangium yamadae
Melampsora farlowii
Mycosphaerella gibsonii
Mycosphaerella laricis-leptolepidis
Ophiostoma wageneri
Phaeoramularia angolensis
Phellinus weirii
Phoma andigena
Phyllosticta solitaria
Phymatotrichopsis omnivora
Puccinia hemerocallidis
Puccinia pittieriana
Septoria lycopersici var. malagutii
Sirococcus clavigignenti-juglandacearum
Stegophora ulmea
Thecaphora solani
Tilletia indica

Lista nematodelor

Nacobbus aberrans
Radopholus similis attacking citrus
Xiphinema americanum sensu stricto
Xiphinema bricolense
Xiphinema californicum

Lista artropodelor:

14
Acleris gloverana
Acleris variana
Agrilus anxius
Aleurocanthus woglumi
Anastrepha fraterculus
Anastrepha ludens
Anastrepha obliqua
Anastrepha suspensa
Anoplophora glabripennis
Anthonomus bisignifer
Anthonomus eugenii
Anthonomus grandis
Anthonomus signatus
Apriona germari
Apiona japonica
Apriona cinerea
Aromia bungii
Arrhenodes minutus
Bactericera cockerelli
Bactrocera cucumis
Bactrocera cucurbitae
Bactrocera dorsalis
Bactrocera carambolae
Bactrocera caryae
Bactrocera kandiensis
Bactrocera occipitalis
Bactrocera papayae
Bactrocera philippinensis
Bactrocera pyrifoliae
Bactrocera invadens
Bactrocera minax
Bactrocera tryoni
Bactrocera tsuneonis
Bactrocera zonata
Blitopertha orientalis
Carneocephala fulgida
Ceratitis rosa
Choristoneura conflictana
Choristoneura fumiferana
Choristoneura occidentalis
Choristoneura rosaceana

15
Conotrachelus nenuphar
Cydia packardi
Cydia prunivora
Dendroctonus adjunctus
Dendroctonus brevicomis
Dendroctonus frontalis
Dendroctonus ponderosae
Dendroctonus pseudotsugae
Dendroctonus rufipennis
Diabrotica barberi
Diabrotica speciosa
Diabrotica undecimpunctata
Diaphorina citri
Draeculacephala minerva
Dryocoetes confusus
Epitrix subcrinita
Epitrix tuberis
Gnathotrichus sulcatus
Gonipterus gibberus
Graphocephala atropunctata
Helicoverpa zea
Heteronychus arator
Homalodisca vitripennis
Ips calligraphus
Ips confusus & I. paraconfusus
Ips grandicollis
Ips lecontei
Ips pini
Ips plastographus
Keiferia lycopersicella
Leucinodes orbonalis
Listronotus bonariensis
Malacosoma americanum
Malacosoma disstria
Margarodes prieskaensis
Margarodes vitis
Margarodes vredendalensis
Melanotus communis
Monochamus spp.
Monochamus alternatus
Monochamus carolinensis

16
Monochamus marmorator
Monochamus mutator
Monochamus nitens
Monochamus notatus
Monochamus obtusu
Monochamus scutellatus
Monochamus titillator
Metamasius hemipterus
Myndus crudus
Naupactus leucoloma
Nemorimyza (Amauromyza) maculosa
Neoleucinodes elegantalis
Oemona hirta
Oligonychus perditus
Orgyia pseudotsugata
Pheletes (Limonius) californicus
Pissodes nemorensis
Pissodes strobi
Pissodes terminalis
Premnotrypes latithorax
Premnotrypes suturicallus
Premnotrypes vorax
Pseudopityophthorus minutissimus and P. pruinosus
Rhagoletis fausta
Rhagoletis indifferens
Rhagoletis mendax
Rhagoletis pomonella
Rhizoecus hibisci
Rhynchophorus palmarum
Saperda candida
Scaphoideus luteolus Scirtothrips aurantii
Scirtothrips citri
Spodoptera eridania
Spodoptera frugiperda
Spodoptera litura
Sternochetus mangiferae
Thrips palmi
Unaspis citri (http://www.eppo.int/QUARANTINE/listA1.htm)

17
 Reglementările și Directivele privind Protecția Plantelor la nivel

European sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în baza

deciziilor Comisiei Europene (Anexa 3 Legislația fitosanitară europeană).

18
 AUTORITATEA NAȚIONALĂ FITOSANITARĂ

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) este definită ca „autoritate

competentă de reglementare şi control în domeniul fitosanitar”. Se adresează în

special activităților de organizare și funcționare a sistemelor de protecție a

plantelor, de omologare, utilizare, comercializare și control al calității

produselor de protecție a plantelor, a reziduurilor de pesticide în plante și

produse vegetale precum și a utilizării durabile a pesticidelor”.

ANF asigură și controlul postomologare privind comercializarea și

utilizarea produselor de protecție a plantelor, respectarea legislației privind

importul și circulația intracomunitară a produselor de protecție a plantelor,

precum și implementarea legislației.

Este o instituție nou înființată, cu venituri proprii prin perceperea

de taxe și tarife pentru serviciile prestate. A intrat în funcțiune recent, în

baza unei hotărâri de Senat (se înfiinţează Autoritatea Naţională Fitosanitară,

denumită în continuare Autoritate Naţionale Fitosanitare din cadrul

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale)

https://www.senat.ro/Legis/PDF%5C2013%5C13L303FG.pdf.

ANF are următoarele atribuții generale:

 Controlează și verifică aplicarea legii, în vederea

dispunerii și asigurării respectării reglementărilor

 Elaborează strategii, în conformitate cu politica

Guvernului şi cu tendinţele pe plan internaţional și le supune

spre aprobare Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

19
  Reglementează în conformitate cu strategia adoptată

și cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi europene

în domeniul fitosanitar, realizarea cadrului juridic cu aprobarea

Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

 Administerază structurile din subordine, de

coordonare şi gestionare a serviciilor aferente

 Reprezintă domeniul fitosanitar, în numele

Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern, cu

aprobarea Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Printre atribuțiile specifice se pot enumera:

Coordonează și asigură asistența tehnică în domeniul fitosanitar pe

întreg teritoriul României

Organizează și coordonează activitatea poliției fitosanitare

Elaborează strategii în domeniul fitosanitar în concordanță cu

politicile, legislația și normele Uniunii Europene

Elaborează proiecte de acte normative în domeniu în scopul

îmbunătățirii și consolidării legislației naționale și armonizării acesteia

cu legislația europeană

Elaborează proiecte de acte normative și alte documente specifice în

scopul tarifării serviciilor fitosanitare

Elaborează Regulamentul de organizare și funcționare, stabilește

atribuțiile și responsabilitățile structurilor din subordine

Organizează și coordonează activitatea Direcției Fitosanitare a

Laboratorului Național Fitosanitar și a centrelor fitosanitare regionale

20
Organizează și controlează implementarea legislației privind

importul, exportul, tranzitul, comerțul și circulația intracomunitară a

plantelor, produselor vegetale și a altor obiecte reglementate

Coordonează elaborarea şi implementarea programelor de

monitorizare a organismelor dăunătoare

Coordonează activitatea privind implementarea și menținerea

sistemului de asigurare a calității în concordanță cu normele în

vigoare

Coordonează activitatea privind introducerea și punerea în circulație

în România a anumitor organisme dăunătoare, plante, produse

vegetale și alte obiecte în scopuri experimentale sau științifice

Controlează aplicarea și respectarea tuturor dispozițiilor legale și a

normelor tehnice în domeniul fitosanitar desemnează laboratoarele

naționale de referință conform legislației în vigoare privind

controalele oficiale

Colaborează cu structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii și

Dezvoltării Rurale

Organizează vizite și întâlniri bilaterale cu autoritățile fitosanitare și

organizațiile profesionale de profil din alte țări

Centralizează și interpretează datele transmise din teritoriu de către

inspectorii fitosanitari, cu privire la apariția, răspândirea daunele

produse de organismele dăunătoare și măsurile aplicate în vederea

eradicării sau limitării răspândirii acestora

Asigură gestionarea, implementarea cerințelor de eco-condiționalitate

și controlul privind introducerea pe piață a produselor de protecție a

plantelor

21
 Asigură informarea fermierilor asupra bunelor practici agricole și de

mediu

Asigură corespondența cu ţările terte și celelalte state membre privind

notificarea intercepțiilor, gestionarea problemelor legate de importul,

exportul, circulația intracomunitară a plantelor și produselor vegetale

Dezvoltă, organizează și asigură funcționarea sistemelor informatice

naționale din domeniul fitosanitar și conectarea acestora la sistemele

informatice europene, după caz

Stabilește normele fitosanitare unice și obligatorii pentru toate

persoanele fizice și juridice deținătoare de culturi agricole și alte

forme de vegetație utilă, pentru cei care depozitează, transportă și

comercializează plante și produse vegetale

Reglementările și Directivele privind Protecția Plantelor la nivel

Național sunt publicate în MO, în baza hotărârilor guvernamentale

guvernamentale (Anexa 3 Legislația fitosanitară națională).

22
 UNITĂȚILE FITOSANITARE JUDEȚENE

Unitatea Fitosanitară (UF) urmărește respectarea legislației de

carantină fitosanitară de către toți agenții economici dar și de către persoanele

fizice care produc, transportă, depozitează, comercializează, prelucrează,

exportă sau importă plante și produse vegetale.

Unitatea Fitosanitară a fost înființată prin reorganizarea Direcțiilor

Fitosanitare județene, aflându-se în subordine directă a Direcțiilor pentru

Agricultură Județene și respectiv a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale. Are următoarele atribuții generale:

 execută controlul fitosanitar al plantelor, produselor vegetale

destinate exportului

 emite certificate fitosanitare de export

 eliberează atestate pentru programul de conformitate

fitosanitară

 emite autorizații în baza controalelor efectuate în prealabil,

pentru înființarea și funcționarea pepinierelor

 eliberează pașapoarte fitosanitare pentru plante și produse

vegetale manipulate pe teritoriul României

 monitorizează organismele de carantină fitosanitară

 oferă consultanță producătorilor agricoli cu privire la boli și

dăunători

 emite buletine de avertizare către primării, agenți economici și

persoane fizice, referitoare la bolile și dăunătorii considerați

periculoși la un moment dat

23
  oferă soluții de combatere, indicând produsele și dozele

omologate

La nivelul României funcționează următoarele unități fitosanitare

județene și municipale conform informațiilor oferite de MADR:

Alba

Arad

Argeș

Bihor

Bacău

Bistrița Năsăud

Botoșani

Brașov

Brăila

Buzău

Călărași

Caraș Severin

Constanța

Covasna

Dâmbovița

Dolj

Galați

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

24
 Ialomița

Ilfov

Maramureș

Mehedinți

Mureș

Neamț

Olt

Prahova

Sălaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timișoara

Tulcea

Vâlcea

Vrancea

Vaslui

Cluj

Iași

București

Cuprinde mai multe compartimente, cu atribuții specifice.

Compartimentul de carantină fitosanitară, diagnoza, prognoză,

avertizare si monitorizare are următoarele atribuții:

25
 urmărirea respectării legislației de carantină fitosanitară de către toți

agenții economici și persoanele fizice care produc, transportă

depozitează, prelucrează, exportă sau importă plante și produse vegetale

și aplică sancțiuni de încălcare a legislației

 înregistrarea producătorilor, exportatorilor și importatorilor de plante și

produse vegetale, a depozitelor, conform normelor de asigurare a

calității

 monitorizarea organismelor de carantină

 elaborarea de programe de monitorizare

 eliberarea de pasapoarte fitosanitare pentru plantele și produsele

vegetale care circulă pe teritoriul Romaniei

 efectuarea de controale privind respectarea regimului de carantină

fitosanitară

 autorizarea, înființarea și funcționarea pepinierelor, serelor, culturilor

experimentale

 indicarea de masuri necesare în vederea evitării răspândirii organismelor

de carantină

 propunerea de scoatere de sub restricție a suprafețelor carantinate atunci

când acestea se constată că sunt libere de organisme daunatoare

 stabilirea și urmărirea aplicării tratamentelor fitosanitare pentru

combaterea organismelor daunatoare

 luarea de măsuri de urgență în cazul semnalării unor organisme

dăunătoare invazive

 efectuarea de sondaje cu privire la arealul de răspândire al bolilor si

dăunatorilor, densitate, frecvență, intensitatea atacului, pagube

 intocmirea de informări trimestriale si anuale cu privire la activitatea

desfășurată

26
 întocmirea și difuzarea buletinelor de avertizare

 stabilirea momentului de efectuare a tratamentelor în funcție de pragul

economic de dăunare

 urmarirea modului și mecanismului de utilizare recomandând în special

mijloace moderne de combatere

 intocmirea de documentații și instrucțiuni tehnice privind organismele

dăunatoare (boli, dăunatori, buruieni) și recomandări privind executarea

lucrărilor de combatere a acestora.

Compartimentul programe, expertize, autorizări, implementare are

următoarele atribuții:

 asigurarea și urmărirea respectării legislației în domeniu

 controlarea activității de combatere a agenților de dăunare finanțată de la

bugetul de stat, la nivel teritorial, conform OM nr.27/1995

 întocmirea programului unitar pentru combaterea organismelor

dăunătoare pentru tot patrimoniul agricol al județului, indiferent de

forma de proprietate

 participarea la organizarea loturilor de verificare a produselor de uz

fitosanitar, în vederea omologării pentru utilizare în producție

 colaborarea cu instituțiile de cercetare din zonă

 participarea la elaborarea tehnologiilor, metodelor și recomandărilor de

combatere a agenților de dăunare, în vederea adaptării acestora la

condițiile specifice zonei

 întocmirea situațiilor semestriale privind activitățile de protecția

plantelor si stocurile de produse de uz fitosanitar

27
 executarea controlulului fitosanitar în culturi, plantații viticole și

pomicole, depozite în vederea depistării bolilor și dăunătorilor

 prelevarea de probe în vederea efectuării analizelor de laborator pentru

determinarea nivelului de reziduuri de pesticide

 organizarea periodică de instruiri a producătorilor agricoli, cu privire la

protecția plantelor

 îndrumarea producătorilor agricoli în ceea ce privește efectuarea

tratamentelor cu produse de uz fitosanitar

 autorizarea producătorilor să execute activități de comercializare a

produselor de uz fitosanitar omologate in Romania

 executarea de expertize tehnice privind activitatea de protecție a

plantelor și carantină fitosanitară

Compartimentul de analize fitosanitare are în atribuție următoarele:

 efectuarea analizelor complexe in vederea diagnosticării organismelor

dăunatoare (foto 1, 2)

28
Foto 1,2 Laborator de determinare a organismelor dăunătoare prezente pe
plante (foto originale/site propriu www.diabrotica.ro)

Foto 3 Personal calificat în efectuarea analizelor de laborator specifice

domeniului fitosanitar (foto original/site propriu www.diabrotica.ro)

 efectuarea determinărilor detaliate se realizează în laboratoare

specializate cu personal calificat (foto 3)

29
 întocmirea evidentei tehnico-operative privind probele primite spre

analiză

 emiterea de buletine de analiză

 asigurarea și funcționarea laboratorului cu aparatură și materiale

corespunzătoare

Compartimentul de analize chimice are următoarele atribuții:

 prelevarea probelor de produse de uz fitosanitar de la producatorii,

comerciantii si utilizatorii din zona

 efectuarea de analize chimice a produselor de uz fitosanitar

 emiterea de buletine de analiză

 ținerea evidenței stocurilor de produse de uz fitosanitar

 verificarea modului de depozitare a produselor de uz fitosanitar

 aprovizioneaza cu materialele necesare bunei functionari a laboratorului;

 organizarea si raspunderea asupra activității de protecția muncii

(http://colt.anfdf.ro/directii_jud/index.jsp)

30
 POLIȚIA FITOSANITARĂ

Poliția fitosanitară este organismul de control care verifică aplicarea si

respectarea legislației fitosanitare si a regimului de carantină fitosanitară. Poliţia

Fitosanitară este o instituţie care aplică sancţiuni în cazul încălcării normelor.

Acest organism este parte componentă a Agenției Naționale Fitosanitare

și Laboratorului Central pentru Carantină Fitosanitară. De asemenea are în

componență personal specializat care își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul

unei țări. Poliţia Fitosanitară controlează aplicarea şi respectarea legislaţiei

fitosanitare şi a regimului de carantină fitosanitară. Agenţia Naţională

Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, autoritate de reglementare în

domeniul protecţiei plantelor, coordonează şi controlează întreaga activitate a

Poliţiei Fitosanitare.

Personalul specializat din cadrul unitaților fitosanitare ți

inspectoratelor de carantină fitosanitară vamală acționează doar în cadrul

județelor și punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat unde își

desfasoară activitatea. Personalul din cadrul politiei este abilitat să realizeze

controale, să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni.

Cadrul juridic al Politiei Fitosanitare este detaliat în:

 Ordinul nr. 38/2009 privind organizarea și funcționarea

Politiei Fitosanitare (Anexa 1)

 legea nr.5/1982

 HG 437/1992 privind modificarea şi completarea HG 340/1992

 OG nr.4/1995

 OG nr. 71/1999

 OG nr. 136/2000

31
 Acționează în toate sectoarele care produc, transportă,

comercializează, ambalează, manipulează produse şi utilaje de uz fitosanitar.

Controlează și sectoarele care produc, prelucrează, depozitează, transportă,

comercializează, exportă sau importă sau tranzitează plante şi produse

vegetale.

Activități:

 participă la elaborarea normelor fitosanitare, a proiectelor de legi,

hotărâri, ordine şi alte acte normative care privesc activitatea fitosanitară;

 analizează sesizările şi reclamaţiile din domeniu, formulate de persoane

fizice sau juridice;

 aplică sancţiuni contravenţionale conform prevederilor legale, şi după

caz formulează propuneri conducerii Direcţiei Fitosanitare;

 monitorizează, prelucrează şi interpretează datele tehnice transmise din

teritoriu şi cele rezultate în urma controalelor şi inspecţiilor efectuate şi

întocmeşte rapoarte de specialitate;

 controlează calitatea pesticidelor utilizate în agricultură, precum şi

conţinutul în reziduuri toxice al produselor de origine vegetală, a solului

şi apei şi, stabileşte prin laboratoarele de specialitate măsurile ce se

impun;

 participă la omologarea produselor de uz fitosanitar;

 asigură respectarea legislaţiei privind: regimul produselor de uz

fitosanitar; producerea, ambalarea, manipularea, transportul, deţinerea,

comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar; normele

tehnice privind calitatea produselor de uz fitosanitar

(http://infohorticultura.blogspot.ro) (foto 5);

 controlează executarea lucrărilor de depistare, prevenire şi combatere a

bolilor, dăunătorilor şi buruienilor și daca acestea au fost efectuate în

32
 perioadele stabilite de organele de protecţia plantelor, în funcţie de

specificul fiecarei culturi şi de zona geografică respectivă;

 urmărește dacă lucrările de combatere au fost executate cu aparatură şi

utilaje corespunzătoare parametrilor înscrişi în fişa tehnică de exploatare,

spre a se evita diminuarea sau depăşirea dozelor de produs

recomandate, risipirea acestora, poluarea mediului şi accidentarea

lucrătorilor;

 urmărește dacă producătorii și comercianții etichetează și atenționează

populația asupra produselor toxice și foarte toxice (foto 4)

Foto 4 Pictograme utilizate în atenționarea și etichetarea produselor

fitosanitare toxice

 urmărește dacă legislaţia privind protecția muncii, acordarea şi utilizarea

echipamentului de protecţia muncii, precum şi legislatţa privind PSI au

fost respectate în activităţile cu produse şi utilaje fitosanitare (foto 6);

 urmărește dacă fabricanţii, importatorii, comercianţii şi distribuitorii de

produse de uz fitosanitar au luat toate măsurile pentru recuperarea

ambalajelor revalorificabile de la produsele furnizate utilizatorilor;

 urmărește dacă ambalajele nerecuperabile au fost distruse imediat după

golire;

 urmărește dacă este ţinută evidenţa la zi a acţiunilor de protecție a

plantelor;

33
 urmărește dacă s-a instituit regimul de carantină fitosanitară pentru

judeţe, comune, depozite ale agenţilor economici, instituţii, gospodării

individuale, etc.;

 urmărește dacă s-au luat măsuri de limitare sau lichidare a focarelor

organismelor de carantină atât în punctele de trecere a frontierei, cât şi în

teritoriu;

 urmărește dacă s-au dispus măsuri de prevenire a răspândirii

organismelor de carantină;

 controlează eliberarea documentelor fitosanitare necesare pentru

circulaţia, desfacerea şi utilizarea materialului biologic de înmulţire a

plantelor agricole şi silvice, supuse regimului de carantină fitosanitară să

se facă conform reglementărilor în vigoare

(http://infohorticultura.blogspot.ro)

Foto 5 Activități de control și urmărire a respectării legislației fitosanitare (imagini

preluate din presă)

34
Foto 6 Aplicarea tratamentelor fitosanitare prin utilizarea unui echipament de
protecție corespunzător
(https://www.google.ro/search?q=legislatie+fitosanitara&biw)

35
 PROGNOZA ȘI AVERTIZAREA

Prognoza de lungă durată

Se stabileşte pe baza unor observaţii asupra stării fitosanitare a

culturilor (frecvenţă, intensitate şi grad de dăunare) precum şi asupra densităţii

speciilor respective. Densitatea dăunătorilor se poate exprima prin scări de

estimare.

Scara de estimare reprezintă gradarea densităţii numerice a gradului

de atac, pe intervale de clasă, în funcţie de limitele critice de dăunare. Cea mai

uzuală scară este cea cu 4 clase: I- atacul lipseşte (0 indivizi/m2, nu există risc); II-

atac slab (număr redus de indivizi, nu se planifică tratamente), III - atac mijlociu

(număr mijlociu de indivizi/m2, se planifică tratamente), IV - atac puternic

(număr mare de indivizi/m2, risc mare, se planifică tratamente).

În prognoză se utilizează următoarele elemente: hărţile de răspândire

şi de prognoză şi biotermogramele.

Harta de răspândire marchează zonele în care specia dăunătoare este

prezentă.

Harta de prognoză reflectă densitatea numerică în funcţie de

condiţiile meteorologice şi de activitatea zoofagilor.

Biotermogramele sunt cartograme care prezintă grafic răspândirea şi

gradul de înmulţire a unei specii în funcţie de temperatura efectivă.

Temperaturile constante care au aceleaşi valori stabilite în diferite localităţi din

ţară şi unite între ele constituie bioizotermele. Se calculează după formula:

t′n = t0 +  tn  t0

n

în care t′n = temperatura constantă; t0 = pragul inferior; tn =

temperatura medie lunară, n = numărul lunilor anului.

36
 Biotermogramele au o deosebită importanţă pentru prognozele de

lungă durată , cunoaşterea răspândirii şi a gradului de înmulţire.

Prognoza de scurtă durată

Prognoza de scurtă durată (avertizarea) constă în stabilirea

termenelor de intervenţie în combaterea unui dăunător cu câteva zile sau

săptămâni înainte de declanşarea atacului. Avertizarea aplicării tratamentelor

se face după trei criterii: fenologic, ecologic şi biologic.

Criteriul fenologic constă în stabilirea termenelor de avertizare după

o anumită fază fenologică a plantei. Acest criteriu are la bază corelaţia care

există între apariţia stadiului dăunător şi o anumită fază fenologică a plantei.

Criteriul ecologic constă în stabilirea datei avertizărilor după durata

dezvoltării, suma temperaturilor efective, ciclul biologic, bioclimograme,

prognograme,etc.

Durata dezvoltării în zile (Xn) este definită ca raport între constanta

termică (K) şi temperatura efectivă (tn -t0), respectiv:

Xn = K
tn  t 0

Prin calculul sumei temperaturilor efective se poate prevedea data

apariţiei diferitelor stadii. Ciclul biologic reprezintă grafic activitatea biologică şi

caracteristicile ecologice (apariţia şi succesiunea stadiilor şi generaţiilor în

funcţie de suma temperaturilor efective) pentru o zonă dată într-un anumit an

şi este apreciată ca fiind cea mai bună metodă de avertizare datorită preciziei în

fixarea epocilor de aplicare a tratamentelor. Bioclimogramele reprezintă grafic

legăturile dintre cerinţele populaţiei unei specii şi condiţiile meteorologice

dintr-o anumită localitate. Acestea pot fi: termohigrograme, termopluviograme

şi termohigropluviograme.

37
 Prognogramele sunt diagrame de termograf, higrograf, termohigrograf

prevăzute cu constantele biologice pe care dispozitivele de scriere ale aparatelor

înscriu condiţiile meteorologice.

Criteriul biologic constă în stabilirea datei avertizărilor şi epocilor

optime de combatere după anumite particularităţi biologice ale dăunătorilor:

curba de apariţie, curba de zbor, ecloziunea larvelor, etc.

Curba de apariţie se stabileşte pe baza observaţiilor asupra

materialului biologic recoltat direct din culturi. Prin înscrierea datelor într-un

sistem de coordonate rectangulare se trasează curba care evidenţiază începutul,

maximul şi sfârşitul apariţiei, elemente care permit stabilirea perioadelor

optime de aplicare a tratamentelor.

Curba de zbor se întocmeşte după aceleaşi principii ca şi curba de

apariţie, pe baza capturilor realizate cu ajutorul diferitelor tipuri de capcane

(luminoase, cu feromoni sexuali). Tratamentele se avertizează în anumite faze

de zbor, în funcţie de mijloacele pe care le folosim în combatere.

Incubaţia poate servi ca mijloc de avertizare prin observarea unor

particularităţi biologice , în timpul dezvoltării embrionare, la diferite specii.

Ecloziunea larvelor se foloseşte ca moment pentru avertizarea

tratamentelor la multe specii; prin urmărirea pontei se poate stabili cu câteva

zile înainte data ecloziunii primelor larve.

Densitatea numerică este un criteriu de avertizare care se bazează pe

principiul pragului de dăunare. Avertizarea prin acest mijloc constituie o

metodă de mare precizie deoarece se bazează pe existenţa în cultură a speciei

dăunătoare la o densitate critică la care este necesară aplicarea tratamentelor.

În avertizarea tratamentelor se ţine cont de cel puţin două criterii,

din care criteriul biologic este obligatoriu. Aplicarea tratamentelor se face în

raport cu pragul economic de dăunare. Mijloacele de înştiinţare a tratamentelor

38
de combatere a speciilor dăunătoare sunt buletinele de avertizare, telefonul,

radioul, etc.

Evidenţa biologiei dăunătorilor constituie elementul principal pentru

stabilirea ciclului biologic şi constă în întocmirea fişei biologice şi a tabelului de

sinteză. În fişa biologică se trec stadiile de dezvoltare observate, prin semne

convenţionale, iar în tabelul de sinteză se trec datele centralizate calculate după

fişa biologică (primele apariţii, ultimele apariţii). Pe baza datelor din tabelul de

sinteză se întocmeşte schema ciclului biologic care este alcătuită din

bioclimogramă şi ciclul propriu-zis sau biociclul.

Biociclul cuprinde desfăşurarea proceselor de creştere, dezvoltare şi înmulţire şi

include curba sigmoidă, curba de apariţie, succesiunea stadiilor pe curbă şi termenele de

avertizare.

39
 MĂSURI DE CARANTINĂ FITOSANITARĂ

Carantina fitosanitară reprezintă un complex de măsuri care se aplică

în vederea împiedicării răspândirii unor dăunători periculoşi, a unor agenţi

patogeni sau seminţe de buruieni. Poate fi: carantină internă şi carantină

externă.

Carantina internă are ca scop împiedicarea răspândirii unor

dăunători periculoşi în interiorul ţării. Inspectoratele teritoriale de carantină şi

protecţia plantelor sunt unităţile specializate care organizează şi execută

controlul fitosanitar al culturilor, stabileşte aria de răspândire a dăunătorilor şi

întreprinde măsuri de lichidare a acestora. Pentru limitarea răspândirii în noi

zone a dăunătorilor de carantină internă se iau o serie de măsuri: controlul

permanent al pepinierelor pomicole, viticole şi dendrologice; controlul periodic

al serelor, depozitelor de produse agricole; controlul circulaţiei în interiorul ţării

a produselor vegetale, îndrumare şi control în vederea combaterii şi controlul

fitosanitar al produselor vegetale destinate exportului.

Carantina externă urmăreşte protejarea patrimoniului vegetal al ţării

faţă de pătrunderea unor dăunători periculoşi. În vederea preîntâmpinării

pătrunderii în ţară a unor dăunători sau agenţi patogeni noi toate produsele

care se importă se controlează în punctele de trecere ale frontierei de către

specialiştii de la Inspectoratele de carantină fitosanitară. Atât la import cât şi la

export produsele vegetale trebuie să fie însoţite de certificate fitosanitare care să

ateste starea de sănătate, lipsa dăunătorilor de carantină sau a agenţilor

patogeni.

Speciile de dăunători actuale (lista dăunătorilor de carantină din

Monitorul oficial al României, 54/22.I.2004) supuse măsurilor de carantină

fitosanitară în România, sunt: viermele vestic al rădăcinilor de porumb -

40
Diabrotica virgifera virgifera Le Conte şi nematodul tulpinilor şi bulbilor -

Ditylenchus dipsaci, Globodera rostochiensis, Heliothis armigera. Acestea sunt

cunoscute să apară în România şi relevante pentru ţara noastră.

Ca specii necunoscute în România, dar relevante cu perspective de

apariţie: musculiţa albă a tutunului - Bemisia tabaci (vector al virusurilor) ca

populaţie noneuropeană; Diabrotica barberi, Diabrotica undecimpunctata, Popillia

japonica, Rhagolethis cingulata, Xiphinema americanum, Dacus cucurbitae, naupactus

leucoloma Bohe, Meloidogyne chitwoodi, Anomala orientalis, Lyriomyza sativae.

41
FITORAFMACIA. NOȚIUNI. CLASE DE TOXICITATE

Fitofarmacia sau metoda chimică de combatere constă în utilizarea

substanţelor fitofarmaceutice pentru combaterea organismelor dăunătoare. În

comparaţie cu celelalte metode de combatere această metodă prezintă o serie de

avantaje: acţiune rapidă, eficacitate ridicată, permite mecanizarea integrată, se

pot combina mai multe produse chimice (fungicide-insecticide-erbicide),

posibilitatea tratării unor suprafeţe mari, în concluzie este cea mai sigură,

rapidă şi eficientă metodă de combatere. Pe lângă avantaje prezintă şi

dezavantaje cum ar fi: perturbarea echilibrului ecologic, poluarea mediului

înconjurător, apariţia fenomenului de rezistenţă la pesticide, toxicitate ridicată

pentru om şi animale, fitotoxicitate etc.

Noţiuni de fitofarmacie

Fitofarmacia se ocupă cu studiul chimic, biologic, toxicologic al

produselor chimice utilizate în combaterea dăunătorilor, bolilor, buruienilor etc.

În cadrul fitofarmaciei se utilizează o serie de noţiuni importante pentru

utilizarea corectă a produselor.

Doza este cantitatea de substanţă activă pe unitatea de suprafaţă, pe

unitatea de greutate, volum, sau pe obiectul de combatere luat separat (kg/ha,

Kg/t, g/m2 etc.). Doza letală (DL 50) este cantitatea de substanţă activă care

produce un efect sau o mortalitate de 50% în rândul organismelor din

experienţă.

Concentraţia reprezintă cantitatea de substanţă activă sau de produs

condiţionat exprimată în kg care se adaugă la 100 kg apă (sau mg/100ml).

Reziduurile sunt cantităţile de substanţe prezente într-un produs

alimentar destinat omului sau animalelor, ca urmare a utilizării unui pesticid.

Imediat după aplicare produsul chimic este util în combatere, după aceea

42
resturile de substanţă devin reziduuri. Timpul de pauză este perioada de timp

(zile) de la ultimul tratament cu insecticid până la recoltare, necesar pentru

detoxificare şi reducerea substanţelor sub limita maximă admisibilă. Limita

maximă admisibilă (LMA) reprezintă cantitatea de reziduuri de pesticid sau

metaboliţi activi din recoltă (mg/kg) care nu trebuie depăşită.

Clase de toxicitate

Vechea clasificare:

În funcţie de doza letală DL 50 pesticidele pot fi:

Grupa I-produse extrem de toxice, DL 50 < 50mg/Kg corp;

Grupa II-produse puternic toxice, DL 50 între 50-200mg/Kg corp;

Grupa III-produse moderat toxice, DL 50 între 200-1000mg/Kg corp;

Grupa IV-produse cu toxicitate redusă, DL 50 >1000mg/Kg corp;

Noua clasificare:

Grupa I-produse foarte toxice (T+)

Grupa II-produse toxice (T)

Grupa III-produse nocive (Xn)

Grupa IV-produse iritante (Xi)

Produsele de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în

România sunt prezentate în cărți (ghid, broșuri), ale unor firme de profil sau

sub formă de Codex, cu centralizarea tuturor produselor existente pe piață la un

moment dat (foto 7).

43
 Foto 7 Codexul produsele de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în

România (Henegar și col., 2011)

Autorizaţia utilizării produselor cu toxicitate ridicată. Pentru

obținerea autorizației privind utilizarea produselor de protecție a plantelor din

grupele cu toxicitate ridicată I și II (T și T+) se depune un dosar și o cerere, iar

răspunsul se obține în maximum 30 de zile. Nu se percep taxe pentru obținerea

autorizației. Dosarul se depune la Unitatea Fitosanitară și conține: cerere

conform modelului din anexa nr. 10 din O. M. nr.6/1995; certificatul de

înmatriculare de la Registrul Comerțului (copie), conform Legii 359/2004;

autorizația de mediu (copie); certificat de atestare profesională; fișa de

prezentare a specialiștilor angajați care urmează a utiliza produse toxice și

foarte toxice.

În termen de 30 de zile, inspectorii fitosanitari efectuează un control

la punctul de lucru al solicitantului pentru a constata dacă acesta dispune de

mijloacele necesare pentru desfășurarea activității. Aceștia întocmesc fișa de

44
inspecție. Dacă se constată că nu sunt îndeplinite toate condițiile pentru

autorizare, inspectorii pot acorda un termen pentru remedierea deficiențelor

constatate. Apoi vor efectua o nouă inspecție la termenul stabilit, iar rezultatele

vor fi înscrise într-un raport de inspecție care va sta la baza autorizației. Pentru

autorizație este necesar avizul Inspectoratului Județean de Poliție și avizul

Inspectoratului Teritorial de Muncă. Apoi Unitatea Fitosanitară emite

autorizaţia. O autorizaţie se emite pe punct de lucru.

După obţinerea autorizaţiei, solicitantul are obligația să respecte

condițiile. În fiecare an autorizația se vizează de către Unitatea Fitosanitară,

doar în urma efectuării unei inspecții la punctul de lucru (în acest sens, cu 15

zile înainte de expirarea termenului de la data acordării autorizației se depune o

nouă cerere în vederea obţinerii vizei anuale).

Reguli de baza la utilizarea produselor fitosanitare –particularizate

de firma BayerCropscience

Etape:

Inainte de aplicare

Depozitați produsele într-un spațiu corespunzator păstrat sub

1
cheie.

45
 Citiți cu atenție înainte de utilizare eticheta produsului, acordând
2 o atenție specială instrucțiunilor de folosire și de protecție a
muncii.

Protejați-vă eficace înainte de pregîtirea soluției si de tratament

3
(manuți, ochelari, mască, combinezon, cizme).

Verificați cu regularitate echipamentul de stropit ți mențineți în

4
buna stare reglajul acestuia.

Supravegheați alimentarea maținii de stropit și reglați volumul

5 de umplere al rezervorului (clapeta anti-retur ți dispozitiv de
preaplin).

6 Clătiți ambalajul de trei ori și goliti apa de clătire în cuvă.

In timpul aplicării

Nu tratați langă cursurile de apă și șanțuri. Tratați pe vreme

calmă, fără vânt puternic, pentru a evita ca soluția de stropit să
ajungă în luciuri sau cursuri de apă, drumuri, locuințe, ferme etc.
7

46
 După aplicare

Aplicați pe parcela tratată restul de soluție din cuvă, diluată cu

apă de clătire.
8

Curațați echipamentul de protecție. Spălați-vă pe mâini și faceți

9
un duș.

Reciclați ambalajele, predând ambalajele la punctele de colectare

10
organizate prin sistemul SCAPA.

Adoptați conceptul și colectați la fermă deșeurile și efluenții

11fitosanitari după realizarea dispozitivului dezvoltat de Bayer
CropScience, PHYTOBAC

Dupa info Bayer Company (http://www.bayercropscience.ro)

47
 ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE DE PROTECȚIE

Echipamentul de protecție
În timpul aplicării produselor de uz fitosanitar, este obligatoriu ca

aplicantul să fie echipat corespunzător. Cerințele minime ale unui echipament

aedcvat constă în (foto 8):

combinezon de protecție

mănuși din cauciuc nitrilic

ochelari de protecție

vizieră

șapcă sau pălărie de protecție

cizme din cauciuc

48
ochelari de protecție, mască de protecție cizme din cauciuc

șapcă protecție
mănuși protecție

49
 Foto 8 Echipament de protecție (foto preluate de pe site-uri de specialitate)

www.cover.ro;http://www.gazetadeagricultura.info/folosirea-pesticidelor-

produse-protectia-plantelor; www.dedeman.ro, http://www.pestcontrol-

expert.ro/combinezon-antichimic-delta-plus-dt115.html

Toate aceste componente trebuie să fie potrivite cu mărimea celui

care le poartă, pentru a evita descoperirea zonelor de piele și ajungerea

substanței toxice în contact cu pielea.

Echipamentul de aplicare

Echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar trebuie să

corespundă din punct de vedere tehnic (foto 9, 10). Pentru o eficacitate maximă

se ține cont, la alegerea acestuia, de următoarele:

50
 cultura care urmeză a fi tratată

 agentul biologic (patogen, dăunător, buruiană) care trebuie

combătut

 statusul biologic al patogenului sau dăunătorului

 înălțimea plantelor din cultură

 fenofaza plantelor din cultură

 suprafața supusă tratamentului chimic , în acest caz se

utilizează elicopterele fitosanitare (foto 11)

 stare de condiționare bună și foarte bună

 să fie liber de alți agenți chimici, de resturi de substanțe de la

aplicările anterioare

 să fie calibrat corespunzător

 să se calculeze cantitatea de substanță necesară

Foto 9 Pompa de stropit (www. catalogafaceri.ro)

51
 Foto 10 Atomizor de stropit (www.pportal.ro)

Foto 11 Aviotratamente fitosanitare (www.aviotratamente.ro)

52
 ACȚIUNEA SUBSTANȚELOR DE UZ FITOSANITAR ASUPRA

ORGANISMULUI UMAN ȘI A ANIMALELOR DE COMPANIE

Pătrunderea pesticidelor în organismul omului poate avea loc prin

ingerare, în urma contactului cu epiderma (în cazul substanțelor lichide), prin

ochi și prin inspirarea vaporilor (sulfura de carbon). Aceste modalități de

pătrundere a substanțelor de uz fitosanitar în organismul uman se întâlnesc mai

ales în situația insecticidelor organo-fosforice și se produc intoxicații care se

manifestă prin diferite simptome.

Simptomele care apar pot fi caracterizate prin hiperexcitabilitate și

paralizie. sau prin greata, vărsături, dureri în maini și în picioare, transpirație,

53
salivare si lăcrimare, diaree si urinare fecventă, dispnee, mioză, edem

pulmonar.

Pot avea și o acțiune asupra sistemului nervos central, cu efecte

indirecte prin crampe, pierderea sensibilității la lumină, tremurături, tulburări

ale cunoștinței și chiar comă.

Intoxicatiile acute se desfasoară rapid și dacă nu se intervine la timp,

acestea pot provoca moartea. In caz de intoxicare se va solicita imediat ajutorul

medicului, iar până la sosirea acestuia, persoana intoxicată trebuie protejată de

efort. Primul ajutor constă în respirație artificială, în administrarea de

strofantina si noradrenalina, spălături stomacale cu cărbune activ și în primul

rând injectii cu atropina (2 mg/h), mai ales intramuscular si subcutanat.

Erbicidele sunt de asemenea toxice pentru om, această toxicitate

fiind in relație directă cu doza letală. Erbicidele care traversează pielea (cazul

fenolilor substituiți) sau se absorb prin inhalare, provoacă manisfestări

patologice la nivelul sistemului respirator (cazul paraquatului, substanța activă

a erbicidului Gramoxone) și sunt printre cele mai periculoase

(www.inspectmun.ro/.../prevenirea%20intoxicatiilor).

Intoxicațiile cu erbicide sunt foarte periculoase datorită toxicității lor.

Pericolul cel mai grav îl prezintă inhalarea, în care caz se produc edeme

pulmonare, al căror sfarșit a fost întotdeauna fatal pana in prezent. Pentru

evitarea inhalarii, se impun cateva masuri: evitarea stropirii cu picături fine

(sub 5 ), evitarea stropirii pe vreme cu vânt, folosirea măștilor de tifon.

Toxicitatea dermică în cazul erbicidelor este mai redusă, contactul cu produsele

concentrate provoacă pe piele sau pe ochi o durere supărătoare, care se vindecă

relativ repede.

54
 Pentru evitarea lor se recomandă manevrarea produsului concentrat

numai cu ochelari și mănuși de protecție. Pielea ce vine în contact cu jetul de

erbicid se va spăla insistent cu apă și săpun.

Ingestia erbicidelor este dăunătoare organismului uman, caz în care

se administrează carbune activ, accidentatul fiind supus unui tratament medical

de urgentă, constând în spălături gastrice și odihnă.

Simptomele intoxicațiilor cu substanțe fitofarmaceutice și măsurile

de prim ajutor ce se impun sunt prezentate în tabelul 1 (după Banu, Prevenirea

intoxicatiilor cu pesticide in activitatile din agricultura)

Tabel 1
Substanțele chimice Simptome Tratamentul

Substanțe pe bază de sulf Dureri de cap, dureri de Scoaterea bolnavului din mediul

(acid sulfuric, bioxid de stomac, strănut, vomitături, toxic, inhalații cu oxigen,

sulf) tuse, usturime in gat, slăbirea administrarea de hidrat de

pulsului magneziu pentru neutralizarea

efectului acidului;

Produse cuprice (sulfat de Salivație abundentă cu gust de Bolnavul se lasă în stare de

cupru) cupru, vărsături de culoare repaus, se administrează

verde albăstruie, tuse, dureri purgative (sulfat de sodiu sau

de cap, temperatură ridicat a sulfat de magneziu, carbune

corpului, respirație slabită animal 10 g/ l apa, cafea naturală

cu zahăr mult, albuț de ou);

55
Produse mercurice Salivație abundentă, grețuri, Se vor face de urgentă

(sublimate corosiv, vărsături amestecate cu sânge, bolnavului spălături gastrice cu

Criptodin) dureri de stomac, sânge în oxid de magneziu sau cărbune

urină sau chiar blocarea animal (10 g/l), administrează

micțiunii. Bolnavul poate muri lapte în cantitați mari, albuș de

în 2- 3 zile . ou, apa caldă albuminata;

Formalina Iritatia pielii si mucoaselor, Se va scoate bolnavul din

lacrimare, greața, vărsături, mediul toxic, la aer curat;

strănut, insomnie, senzație de

Tratament prin inhalatii cu
strângere a corpului
oxigen, albuș de ou bătut cu

lapte cald, în cantități mari,

pentru a provoca voma;

MODURI DE PREVENIRE A INTOXICAȚIILOR ȘI MĂSURILE

DE PRIM AJUTOR

Prevenirea intoxicațiilor cu pesticide (insecticide, fungicide, erbicide)

are la bază informarea și atitudinea segmentelor principale (consumatori,

producători, inspector de specialitate, angajatori, angajați).

Informarea care se referă la aspectele care țin de cantitatea de

reziduuri din produsele vegetale și din plante este furnizată de producătorii

agricoli și horticoli. Respectarea cantității reziduale este verificată de inspectorii

56
de specialitate, astfel ca beneficiarul (consumatorul) să aibe siguranța unor

produse libere de substanțe chimice în cantități toxice.

Atitudinea angajatorului din domeniul agricol, horticol, protecției

plantelor, față de efectuarea tratamentelor cu pesticide este una protejare a

executantului (angajat) de intoxicații și accidente. Angajatorul este obligat să

facă protecția muncii, să asigure echipamente adecvate efectuării tratamentelor

chimice și să asigure primul ajutor în caz de accidente.

Masurile preventive de evitare a intoxicației constau în:

 spălarea mâinilor imediat după efectuarea tratamentelor,

 evitarea consumului de alcool și alimente,

 evitarea fumatului,

 evitarea atingerii nasului, gurii, ochilor în timpul manipulării

produselor fitosanitare, în timpul efectuării tratamentelor și imediat după.

Măsuri de securitate a muncii în cazul manipulării de pesticide

Activitățile de manipulare a pesticidelor impun luarea de măsuri de

securitate. În timpul manipulării substanțelor fitosanitare periculoase diverse

părți ale corpului intră în contact cu particule chimice. Mâinile sunt cele mai

57
expuse, dar și fața. Hainele pot fi contaminate cu aceste particulele care pot

ajunge ușor în contact cu pielea.

De asemenea, păstrarea alimentelor în locuri unde se folosesc

substanțe de uz fitosanitar, consumarea și manipularea de alimente cu mâini

nespalate, consumarea fructelor tratate, fumatul la locul de utilizare a

pesticidelor pot cauza intoxicații grave prin ingerarea acestora.

Se impune astfel luarea unor măsuri de securitate:

atenționarea persoaneleor care urmează să utilizeze produse

de uz fitosanitar, privind pericolul de intoxicare; în acest sens

ambalajele produselor de uz fitosanitar vor fi inscriptionate

după cum urmează:

 Rosu- grupa I

 Verde-grupa II

 Albastru- grupa III

 Negru- grupa IV

tratamentele aeriene se efectueaza numai cu pesticide din grupele

de toxicitate redusă, respectiv grupele III si IV

instruirea personalului care face tratamente fitosanitare asupra

modului de utilizare a echipamentelor și utilajelor

ținerea sub control a intrărilor și livrărilor de produse de uz

fitosanitar, dar și a tratamentelor efectuate

obligativitatea angajatorilor de a deține truse de prim ajutor cu

materiale si medicamente conform instrucțiunilor Ministerului Sanatatii;

folosirea de personal care este supus controlului medical periodic,

instruit, dotat cu echipament individual de protectie;

58
 folosirea de personal calificat, cu vârsta de peste 18 ani,

evitându-se implicarea în activități de uz a produselor

fitosanitare a persoanelor aflate în stare de ebrietate, a

femeilor gravide, a persoanelor cu vătămări corporale, cu răni

etc.

transportarea pesticidelor se va realiza cu mijloace echipate

corespunzător

produsele transportate vor fi însoțite de un ordin de transport

emis de producător, pe care se va menționa ruta, cantitatea, mijlocul de

transport si numele delegatului

evitarea transportului produselor inflamabile pe timp calduros

a se evita transportarea produselor de uz fitosanitar impreună cu

alte alimente, băuturi sau furaje

depozitele de pesticide vor fi aerisite corespunzător

depozitarea se face în încăperi special amenajate (foto 12)

Foto 12 Depozit de produse de uz fitosanitar (http://divasol.ucoz.com/)

59
 produsele de uz fitosanitar rămase după utilizare, vor fi

depozitate; nu se aruncă conținutul rămas sau ambalajul

se evită staționarea în depozite a persoanelor, în afara timpului

scurt necesar primirii și livrării de produse; aceasta va fi echipat corespunzător,

poartă un echipament special și mască de protecție (foto 13)

interzicerea utilizării de surse de căldură în depozitele de

pesticide

fiecare produs chimic va avea o eticheta cu denumirea produsului,

scrisa cu alb pe fondul culorii grupei de toxicitate

distanța dintre magaziile cu pesticide și sursele de apă trebuie să

fie de cel putin 50 m.

Foto 13 Control la punctul de frontieră -transportul pesticidelor (din presă)

Măsuri și recomandări de utilizare a produselor de uz fitosanitar

Aplicarea produselor de uz fitosanitar constituie o activitate extrem

de importantă în sectorul Protecției Plantelor. Efectuarea tratamentelor care

60
implică pesticide și alte produse de uz fitosanitar se va executa numai de către

personae specializate, instruite în prealabil și ținute sub permanentă observație.

Efectuarea tratamentelor se face la momentul potrivit, în baza unor

predicții climatice, pe bază de buletine de avertizare. Aceste buletine sunt emise

(obligatoriu) de stațiile de prognoză și avertizare ale Inspectoratelor locale de

specialitate.

Măsurile care se impun în activitățile de efectuare a tratamentelor

fitosanitare, la sol sunt:

o folosirea doar a aparatelor și utilajelor certificate din punct

de vedere al calității de securitate a muncii

o este obligatorie utilizarea unei aparaturi și echipamente

adecvate în efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar

o executanții unor astfel de operațiuni vor purta obligatoriu

un echipament individual de protecție (foto 15)

o decontaminarea aparatelor, utilajelor și echipamentelor de

aplicare a produselor fitosanitare și păstrarea în locuri special amenajate, ținute

sub control

o zonele tratate se semnalizează prin indicatoare speciale, pe care se

inscripționează perioada de interdictie a circulatiei persoanelor și a pașunatului

o se recomandă ca tratamentele prin stropiri sau prăfuiri să se facă

doar pe timp linistit

o instruirea personalului care prepară soluțiile de stropit va fi

reglementară, în privința regulilor de protecție a muncii și va stabili cu

exactitate dozele și concentratiile necesare pe suprafață, cultura etc (foto 14)

o lucrul în echipă, impune reguli special, persoanele care efectuează

tratamentele pe același lot trebuie sa fie asezați in diagonală, nu în linie

61
 o recipientele utilizate în prepararea soluțiilor, nu vor fi folosite

ulterior în alte scopuri

o soluțiile vor fi preparate în locuri speciale, situate la cel puțin 200

m de localități, locuințe, surse de apă potabilă, depozite de furaje

o imprejmuirea locului de preparare a soluțiilor prin săparea unui

șanț în vederea evitării scurgerii soluție

o locul de pregătire a soluțiilor va fi atenționat prin înscrierea unei

plăcuțe cu: loc pentru pregatirea solutiilor toxice

o în timpul preparării soluțiilor este interzis fumatul, consumarea

de alimente și băuturi

o soluțiile rămase în urma tratamentului, vor fi predate imediat și

depozitate în magazii special

o curățarea locului în care s-a preparat soluția, imediat după

terminarea lucrarii, se va îngropa soluția rămasă la suprafața solului cat mai

departe de sursele de apa potabila.

Foto 14 Alimentarea corectă a utilajelor cu pesticide (după Popa,

2015)

62
 Foto 15 Efectuarea tratamentelor de către personala calificat echipat adecvat

(www.bistritanews.ro)

Masuri ce trebuie respectate la efectuarea tratamentelor de uz

fitosanitar din aeronave (foto 16):

 tratamentele aeriene se vor efectua numai în cursul dimineții sau

după ora prânzului, la temperaturi ce nu depășesc 20oC

 alimentarea aparatelor aeriene cu produse de uz fitosanitar lichide

se va efectua numai mecanizat

 aparatele aeriene vor fi prevazute cu dispozitive speciale

 tratarea pe cale aeriana cu pesticide din grupele cu toxicitate mare

este interzisă (T și T+)

 este obligatorie instruirea personalului cu privire la toxicitatea

produselor de uz fitosanitar și riscurile pentru populație, precum și cu privire la

respectarea normelor de protecție a muncii pentru prevenirea accidentelor

63
 Foto 16 Efectuarea tratamentelor cu aparate aeriene

(https://www.google.ro/search?q=legislatie+fitosanitara&)

 executanții unor astfel de operațiuni vor purta obligatoriu un

echipament individual de protecție

 imediat dupa terminarea operațiunilor de prăfuire sau stropire se

realizează decontaminarea aparatului de zbor, de catre personalul calificat.

Măsuri necesare la efectuarea tratamentului la sămânță cu produse

de uz fitosanitar:

 efectuarea tratamentului la sămânță se va face numai cu aparate și

dispozitive speciale

 tratarea semințelor se va face numai în depozite special amenajate,

ventilate, situate la o distanta de cel putin 200 m de locuințe, animale, surse de

apă potabilă

64
  semințele tratate se vor pastra în saci, în depozite speciale, ținute

sub control

 interzicerea păstrării în aceeasi magazie a alimentelor si furajelor

 tratarea semințelor cu produse de uz fitosanitar toxice și foarte

toxice (T, T+) se face doar de către persoane autorizate, calificate

 decontaminarea imediată a aparatelor și dispozitivelor folosite se

reaizează la finalizarea tratamentului

 descărcarea semințelor tratate, din mașini se va face în saci de

material compact, pe care se va marca: Atenție – Seminte otrăvite!

 evitarea pierderii de material tratat pe sol, de unde ajunge ușor în

contact cu animalele

 eliberarea semințelor tratate se va face numai pe baza dispozitiei

scrise a responsabilul operațiunii

 materialul nefolosit va fi returnat imediat și depozitat în magazii

special

 tratarea semințelor se face prin utilizarea echipamentelor de

protecție (mănuși, mască de protecție etc) și numai de către personal specializat

(foto 17)

65
 Foto 17 Tratarea chimică a materialului semincer în condiții de laborator

Foto 18 Manipularea semințelor tratate chimic în condiții de laborator;

pregătirea (cântărirea) semințelor în vederea însămânțării

Măsuri necesare la dezinsecția depozitelor, de regulă prin

utilizarea de fumiganți (gazare):

 în jurul cladirii in care se fac operațiuni de fumigare a depozitelor

se vor instala plăcuțe de atenționare, cu mențiunea: Atentie, gaze toxice!

 inainte de începerea operațiunilor de dezinfectare se va asigura

paza, pentru a se interzice accesul persoanelor străine

 dezinsecția va fi facută numai de către echipe de personae

calificate, specializate

 în timpul utilizării de produse de uz fitosanitar, persoanele care

efectuează operațiunea vor purta obligatoriu echipamentul individual de

protecție

 tratamentele fumigante vor fi efectuate numai când temperatura

din depozit este sub 30oC

66
  dupa terminarea activitățior, responsabilul echipei de lucru va

emite o dispoziție scrisă cu perioada de restricție și încetarea restricției de

intrare și utilizare a depozitului.

COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE PROTECȚIA PLANTELOR

Produsele de uz fitosanitar utilizate în protecția plantelor, pot fi

comercializate în condițiile în care au fost fabricate în țara noastră sau în alte

țări. Comercializarea lor se poate face numai de către persoane calificate, care

au fost înregistrate pe baza unui certificat eliberat de către Unitatea Fitosanitară

locală. Acest certificat de înregistrare se emite pentru o perioadă de maximum 5

ani. Anual se emite o nouă viză, obligatorie.

Comercializarea produsellor de uz fitosanitar se face în spații special

amenajate (unități fitofarmaceutice -fitofarmacii, depozite fitofarmaceutice,

magazin fitofarmaceutic). Este interzisă comercializarea produselor care nu

sunt omologate pentru a fi utilizate în Romania (detalii în Anexa 2- Ordonanța

nr. 41/2007, pentru comercializarea produselor de protectie a plantelor).

Închiderea unei unități fitofarmaceutice precum și schimbarea

locației de desfășurare atrage obligatoriu anunțarea cu 15 zile înainte a Unității

Fitosanitare de care aparține solicitantul și care a eliberat certificatul de

inregistrare.

67
 Pașaportul fitosanitar

Pașaportul fitosanitar este un document constatator utilizat la export

sau reexport prin care se certifică examinarea detaliată a plantelor, părților de

plante sau produserl vegetale exportate ce urmează a fi exportate și care sunt

libere de agenți patogeni și dăunători. Controlul se face de către persoane

calificate și sunt în conforrmitate cu reglementarilor fitosanitare din țara

importatoare.

Controlul și examinarea se face asupra cantității totale dar și pe

eșantioane reprezentantive.

Importul plantelor, produselor vegetale sau materialului săditor se

face numai daca acestea sunt insoțite de certificat fitosanitar și dacă prin

controlul fitosanitar s-au dovedit a fi libere de organisme de carantină.

Pasaportul fitosanitar urmărește libera circulație a plantelor și

interzicerea circulației organismelor de carantină.

Model de cerere de solicitare și eliberare pașaport fitosanitar (sursa:madr.ro):

Cerere de eliberare a pasaportului fitosanitar

Codul:

Unitatea:

Persoana responsabila:

Numar de inregistrare:

Solicit eliberarea urmatoarelor pasapoarte fitosanitare:

Codul procesului-verbal al inspectiei din data:

□ Pasaport initial □ Pasaport de inlocuire

68
 Plante Eticheta Eticheta Cantitate Nr. Cantitate
Destinatia(judet/stat
(gen sau autoadeziva cu atas (Kg/nr.buc)pe etichete
membru)
specie) o eticheta totala

Data cererii: ...............................................................

Numele si semnatura conducatorului

unitatii:..................................................................................

Eliberarea pasaportului fitosanitar de catre Unitatea Fitosanitara:

Data eliberarii ............................................. fitosanitar

Conformitate eliberare fata de cerere: Da/NU

Nume prenume:................................................

In caz negativ, se vor preciza diferentele si motivele:......................................

Semnatura:......................................................

Pașaportul fitosanitar se eliberează de către Inspectorii Fitosanitari

din cadrul Unităților Fitosanitare Județene, în conformitate cu legislația în
vigoare.

69
 În cazul în care cererea este realizată de o unitate care nu
îndeplinește toate cerintele atunci eliberarea pașaportului se va face numai
după rezolvarea situatiei.

Documentele care stau la baza pașaportului fitosanitar sunt:

 fișa de inspecție -pașaport fitosanitar (model)

 procesul verbal pentru eliberarea pașaportului fitosanitar

 cererea de eliberare pașaport fitosanitar (http://old.madr.ro)

Implementarea paşaportului fitosanitar în România se realizează de

către inspectorii din cadrul Unităţilor Fitosanitare Județene a căror activitate

este coordonată şi monitorizată în permanentă de către Direcţia Fitosanitară din

cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

70
71
 Certificatul fitosanitar
Certificatul fitosanitar se întocmeşte în limba de stat şi în cel puţin o

limbă de circulaţie internaţională, după caz, în limba oficială a statului de

destinaţie.

Certificatul fitosanitar are la bază certificarea faptului că

transporturile care conţin plante, produse vegetale sau material semincer ori

săditor respectă cerinţele fitosanitare reglementate pentru import şi corespund

declaraţiei de certificare.

Se eliberează doar pentru mărfurile stabilite în conformitate cu

Nomenclatorul mărfurilor supuse carantinei fitosanitare. Se au în vedere

doar materialele cu potențial de introducere a organismelor pentru care se

impun măsuri fitosanitare.

Certificatul fitosanitar trebuie să fie valabil. Acesta se recunoaște prin

faptul că este:

 descifrabil

 complet

 se încadrează în perioada de valabilitate

 nu prezintă modificări sau ștergeri neautorizate

 nu include informații contradictorii sau consistente

 certifică produse acceptate, evitându-se certificarea celor interzise

 este prezentat ca și copie confirmată

 sunt emise de către organul naţional pentru protecţia plantelor

 au fost eliberate de persoane sau organizaţii autorizate de către

ONPP

 nu conţin informaţii false sau greşite

 sunt autentificate prin ştampila de ONPP

 au fost eliberate în formulare autorizate de către ONPP.

72
SANCȚIUNI ȘI RĂSPUNDERI

În cazul nerespectării legislației, reglementărilor și regulilor impuse

în domeniul Protecției Plantelor se aplică sancțiuni sub formă contravențională,

civilă, în condițiile existenței unui prejudiciu sau penală (rareori se întâmplă să

se aplice sancțiuni penale).

Responsabilitatea juridică poate fi atribuită autorităților locale sau

naționale care au răspundere executivă, precum și autorităților pentru protecția

mediului, dar și persoanelor fizice.

Aplicarea sancțiunilor se face în conformitate cu legislația în

vigoare, de către persoanele sau organele competente. Sancțiunile pot avea ca

țintă o persoană sau o instituție, au la bază nerespectări legislative cu

repercursiuni negative asupra mediului, oamenilor și animalelor domestice sau

protejate, dar pot avea la bază și nerespectarea unor măsuri generale luate la

nive de regional sau național.

Sancționarea se realizează atunci când sunt încălcate regulile

impuse în acest sector, considerate contravenții, printre care:

 nerespectarea măsurilor de protecție a mediului și de

siguranță

 aplicarea de pesticide pe suprafețele pentru care se impun

măsuri speciale de protecție

 efectuarea tratamentelor chimice în perioada de înflorire și

respectiv de activitate maximă a insectelor polenizatoare

(albinele)

 nerespectarea regulilor de depozitare, ambalare și

manipulare a pesticidelor

73
  depozitarea, ambalarea, păstrarea, transportul și aplicarea

pesticidelor fără documente de evidență

 manipularea și comercializarea pesticidelor fără documente

care să ateste proveniența acestora

 împiedicarea exercitării controlului, când acesta se impune,

în instituțiile vizate a fi supuse analizei

 nerespectarea măsurilor de protecție a apelor și zonelor din

apropierea așezărilor omenești

 abaterea de la respectarea normelor de comercializare a

plantelor, semințelor, materialelor și produselor agricole

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac prin

proces verbal întocmit de către organele competente . Nerespectarea regulilor se

sancționează, cu amendă sau în cazuri grave cu închisoare (spre exemplu în

cazul aplicării de pesticide neselective pentru insectele polenizatoare, în timpul

înfloririi plantelor se aplică o sancțiune contravențională cu închisoare de la 1 la

5ani) (Fainiși, 2005).

74
 Referințe selective
Bibliografie și webografie

Baicu T., 1989.Testarea mijloacelor de protectie a plantelor Vol XI, 7-36,

Bucuresti.

Banu, E. Prevenirea intoxicatiilor cu pesticide in activitatile din agricultura,

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale și Familiei, Inspectia Muncii

(www.inspectmun.ro/.../prevenirea%20intoxicatiilor) descarcat in

12.12.2014.

Duţu M, 2008, Dreptul mediului, Editura CH.Beck, Bucureşti.

Făiniși F., 2005, Dreptul mediului, Editura Pinguin Book, 284 p.

Grozea I., 2004, Zoologie agricolă, Ed. Mirton, Timişoara, 170 p.

Grozea Ioana, 2006, Entomologie specială, Ed. Mirton, Timişoara, 332 p.

Grozea Ioana, Alin Cărăbeţ Ramona Chiriţă Ana-Maria Badea, 2008,

Entomofagii din culturile de cereale, 204 p., Editura Mirton,

Timişoara, ISBN-978-973-52-0363-4 (carte de specialitate elaborata in

cadrul proiectului MEC tip CEEX, Contract nr. 5878/18.09.2006).

Henegar, C. și col., 2011, Codexul produsele de uz fitosanitar omologate pentru

a fi utilizate în România.

Keruish, Ruth M., Unger P.W, 2010, Plant protection 1, Pest, Deseases, Weeds,

Ed. ROOt Rot Press.

(http://www.appsnet.org/Publications/Kerruish/PP1.pdf)

Marinescu D., 2010, Tratat de dreptul mediului, Editura Universul Juridic,

Bucureşti.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, 1997. Norme specifice de protectie a

muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura,

75
 plante tehnice si utilizarea produselor de uz fitosanitar in activitatile

din agricultura.

Paraschivu M, Paraschivu M., 2011, Inspecție și Legislație Fitosanitară, Ed

Sitech, 469 p.

Popa C., Drimus R., 1973. Pesticide, Vol III, 330-370, Bucuresti.

Popa I., 2015, Lămuriri pentru agricultorii privind folosirea pesticidelor (presa)

Simeria Gheorghe, Ioana Grozea, Liana Ailoaie şi colab, 2003 Profilaxia si

terapia integrata a bolilor si daunatorilor plantelor223 Ed. Mirton,

Timisoara, pag., ISBN 973-585-756-1.

Sirbu C., 2012, Plante de carantină invazive în Romania, Iasi.

Șarpe N., Ciorlăuș Al., Ghinea L, Vlăduțu L., 1975. Erbicidele, Bucuresti. 284-

295.

Directive, Hotărâri

Plant Health Directive 2000/29/EC Directive on protective measures against the

introduction into Community of organisms harmful to plants ort

plant products and against their spread within the Community.

Directive Legislatie fitosanitara –UE- site MADR.

Hotărârea nr. 683/2013 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind

diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a

plantelor http://lege5.ro/Gratuit/gm3tkmbxha/hotararea-nr-683-2013-

pentru-aprobarea-planului-national-de-actiune-privind-diminuarea-

riscurilor.

Legislaţia Mediului, 2005, Specii animale de animale care necesită o protecţie

strictă, anexa 4, Editura All Beck, pag. 120 – 125.

Planul naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării

produselor de protecţie a plantelor.

76
94/3/EEC/ 2001/32/EC; 98/22/EC Registration of producers; Plant passport;

Transport into and through protected zones, Recognition of

protected zones; Minimum requirements on the equipment of entry

poins.

Control Directive 93/85/EEC; 98/57/EC; 69/464/EEC; 69/465/EEC Control of

Clavibacter michiganensis ssp. S\spedonicus of potato; Control of

Ralstonia solanacearum of potato; Control of Globodera

rostochinensis and G. pallida of potato

Marketing directivees (calitatea plantelor) 92/33/EEC; 92/34/EEC/ 98/56/EC

Marketing of vegetable plants, fruit plants and ornamental plants

Directive implementing Council Directive 92/90/EEC; 92/105/EEC; 93/50/EEC;

http://www.fremap.es, Manualul normelor de siguranță și sănătate din

domeniul fitosanitar,

http://www.madr.ro/protectia-plantelor-si-carantina-fitosanitara/legislatie-ue-

fitosanitar.html

http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_organizare_politia_fitosanitara_38_

2009.php

http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_organizare_politia_fitosanitara_38_

2009.php

http://ec.europa.eu/food/international/trade/docs/decision_318_summury_en.p

df On ensuring plants quarantine within the Customs Union,

http://infohorticultura.blogspot.ro

www.bistritanews.ro

http://legenet.indaco.ro

http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordonanta_comercializare_protectie_plant

e.php

77
https://www. cateva-tone-de-pesticide-din-cehia-aduse-fara-documente-in-tara-

confiscate-in-vama-nadlac-

http://divasol.ucoz.com/

http://colt.anfdf.ro/directii_jud/index.jsp

http://www.gazetadeagricultura.info/folosirea-pesticidelor-produse-protectia-

plantelor/

http://www.pestcontrol-expert.ro/combinezon-antichimic-delta-plus-dt115.html

http://www.fitomag.ro/categorie-produs/echipamente-protectie

agrointel.ro/28793/ce-atributii-are-autoritatea-nationala-fitosanitara/

https://www.senat.ro/Legis/PDF%5C2013%5C13L303FG.pdf

http://www.eppo.int/PPPRODUCTS/products.htm

http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/sustainable_use_pesticides/docs/nap_

romania_ro.pdf

http://old.madr.ro/pages/fitosanitar/nota-de-serviciu-pasaport-fitosanitar-de-

inlocuire.pdf

http://www.legex.ro

78