MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOTARII RURALE

AUTORITATEA NATIONALA FITOSANITARA

GHID DE BUNE PRACTICI

DE GESTIONARE INTEGRATA A ORGANISMELOR
DAUNATOARE

Principii generale
privind gestionarea integrată a organismelor dăunătoare, conform prevederilor
Anexei III din cadrul OUG nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional
de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României

Versiunea 1
 CUPRINS
1. INTRODUCERE

1.1 Scop
1.2 Scurt istoric
1.3 Aspecte legislative

2. GESTIONAREA INTEGRATA A DAUNATORILOR

2.1 Definitie si concepte fundamentale

2.2 Avantaje

3. PRINCIPALELE METODE DE PREVENIRE / COMBATERE

A ORGANISMELOR DAUNATOARE

3.1 Asolamentele/Rotatia culturilor

3.2 Utilizarea unor tehnici de cultivare adecvate/speciale
3.3 Utilizarea varietatilor rezistente/tolerante, precum si a semintelor si a materialului
saditor standard/certificat
3.4 Utilizarea fertilizarii echilibrate, irigarea/drenarea solului
3.5 Prevenirea raspandirii organismelor daunatoare prin masuri de igiena culturala
3.6 Protejarea si raspandirea organismelor benefice

4. MONITORIZAREA ORGANISMELOR DAUNATOARE

4.1 Rolul fundamental al programelor de monitorizare a organismelor daunatoare

4.2 Instrumente de monitorizare a organismelor daunatoare
4.3 Importanta asigurarii consultantei de specialitate

5. APLICAREA MASURILOR DE PROTECTIE A PLANTELOR

5.1 Pragul economic de daunare

6. METODE DURABILE BIOLOGICE, FIZICE SI ALTE METODE NECHIMICE

DE CONTROL AL ORGANISMELOR DAUNATOARE

2
 6.1 Metode durabile biologice, metode fizice si alte metode nechimice de control al
agentilor fitopatogeni
6.2 Metode durabile biologice, metode fizice si alte metode nechimice de control al
daunatorilor plantelor cultivate
6.3 Metode durabile biologice, metode fizice si alte metode nechimice de control al
buruienilor

7. METODE CHIMICE DE CONTROL AL ORGANISMELOR DAUNATOARE

7.1 Specificitatea produselor de protectie a plantelor pentru tinta vizata

7.2 Factori de diminuare a efectelor asociate produselor de protectie a plantelor asupra
sanatatii umane, asupra organismelor care nu sunt vizate si asupra mediului
7.3 Mentinerea utilizarii produselor de protectie a plantelor la niveluri minime necesare
7.4 Strategii antirezistenta pentru mentinerea eficacitatii produselor de protectie a
plantelor

8. EVALUAREA REZULTATELOR MASURILOR DE PROTECTIE A

PLANTELOR APLICATE

Bibliografie

3
1. INTRODUCERE

1.1 Scop:
Prezentul ghid de bune practici în domeniul gestionarii integrate a organismelor
daunatoare va permite fermierilor si producatorilor agricoli, în baza unor
recomandari, informatii, principii si masuri specifice, obtinerea de culturi sănătoase si
productivităti semnificative, cu impact scăzut asupra mediului, încurajând utilizarea
de mecanisme naturale de control al organismelor dăunătoare.

Aplicarea de practici agricole specifice gestionarii integrate a organismelor

daunatoare, bazate pe cunostinte stiintifice in domeniul tehnologiilor de cultura, in
permanenta actualizate, reprezinta o cerinta esentiala a promovarii utilizarii durabile
a produselor de protectie a plantelor (PPP), implicit a promovarii unei agriculturi
durabile. Insusite de catre fiecare fermier in parte si implementate la nivel zonal,
regional si mai ales local, aceste practici de gestionare integrata a organismelor
daunatoare vor conduce la obtinerea unor recolte sanatoase si rentabile obtinute cu
ajutorul unor practici care respecta mediul si protejeaza sanatatea oamenilor.

1.2 Scurt istoric

Sanatatea plantelor joaca un rol esential in dezvoltarea practicilor agricole. Daca la inceputul
secolului trecut fermierii aveau la dispozitie doar cateva remedii pentru tratarea culturilor,
astazi acestia au la indemana cateva sute de produse anorganice, organice sau biologice.

Când primele insecticide au inceput sa fie folosite la scara larga pentru combaterea
organismelor daunatoare, oamenii de stiintă au realizat repede ca eficacitatea acestora
împotriva organismelor dăunătoare plantelor a fost însotită in paralel de un efect negativ
asupra unor organisme benefice non tintă, ceea ce a determinat modificarea echilibrului si a
dinamicii populatiilor acestora într-o directie nefavorabilă protejarii recoltelor. Pornind de la
această primă evaluare si datorita faptului ca oamenii au realizat că “dusmanii” naturali pot
sa sprijine lupta împotriva organismelor daunatoare culturilor, conceptul de gestionare
integrată a dăunătorilor a început să se dezvolte, ceea ce a dus la premisa că pentru

4
mentinerea unor recolte sanatoase trebuie sa avem in vedere toate instrumentele de protejare
a acestora, coroborate cu utilizarea durabilă a produselor de protectie a plantelor.

Coccinella spp. - Prietena gradinilor

Un singur exemplar poate manca

pana la 60 de afide pe zi.

Sursa: www.Planetnatural.com

Controlul integrat (Integrated control)

Ideea de integrare a controlului biologic si chimic al organismelor dăunătoare a fost denumit

"control integrat". Acesta s-a axat pe conservarea dusmanilor naturali ai organismelor
dăunătoare culturilor prin utilizarea selectivă a insecticidelor, compatibile cu conservarea
inamicilor naturali ai organismelor daunatoare. Acest tip de control se bazeaza printre altele
pe monitorizarea populatiilor organismelor dăunătoare in paralel cu monitorizarea
inamicilor naturali ai acestora in scopul adoptarii celor mai potrivite practici pentru aplicarea
tratamentelor fitosanitare la nivel de ferma.

Un aspect cheie al controlului integrat a fost acela ca cele doua metode de control - chimica
si biologica - ar trebui sa lucreze in armonie, iar această combinatie a fost presupusa a fi mai
buna decât oricare alta metodă de combatere a organismelor daunatoare existente pana
atunci.

5
Gestionarea organismelor daunatoare

Conceptul de “gestionare a organismelor dăunătoare” a aparut in 1961 (Geier si Clark, 1961)

si a avut drept scop "constientizarea necesitatii reducerii problemelor cauzate de organismele
dăunătoare prin actiuni selectate in functie de ciclurile de viată ale acestora, iar consecintele
ecologice si economice ale acestor actiuni să fie, cat mai precis posibil, în interesul
oamenilor."
Acest concept a sintetizat cunostinte si idei preluate de la o gamă largă de discipline, si de
asemenea, el a sugerat că intr-un agroecosistem pot exista specii de dăunători atâta timp cât
acestia nu provoaca distrugerea culturilor.
Gestionarea organismelor daunatoare nu a presupus ca o combinatie dintre o metoda chimica
si una biologica este intotdeauna cea mai buna solutie. Atunci cand controlul chimic singular
se dovedeste a fi mai eficace decât controlul chimic si biologic combinat, atunci controlul
prin aplicarea tratamentului chimic este de preferat din perspectiva acestui sistem.

Gestionarea integrata a organismelor daunatoare

Dupa cum este definit de expertii Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si
Agricultura (Food and Agriculture Organization of the United Nations, 1967),
“combaterea integrata” este un sistem de reglare a populatiilor de daunatori care,
tinand seama de mediul particular si de dinamica populatiilor speciilor luate in
considerare, foloseste toate metodele corespunzatoare intr-un mod cat se poate de
compatibil si mentine populatiile de daunatorii la un nivel la care nu produce pagube
economice.”

- Gestionarea integrata a organismelor daunatoare a atras cunostinte variate din

domeniul entomologiei, fitopatologiei, controlul buruienilor precum si din alte
discipline. Principalele elemente pe care se bazeaza gestionarea integrata
sunt:Metodele agrofitotehnice
- Metodele mecanice si fizice
- Soiurile si hibrizii de specii de plante rezistente la atacul organismelor daunatoare
6
 - Metodele biologice, prin folosirea tuturor mijloacelor de combatere: zoofagi,
preparate microbiologice, metode genetice si metode biotehnice
- Metodele chimice prin utilizarea in primul rand a produselor de protecţie a
plantelor netoxice, slab toxice, selective,eliminarea prafuirilor si extinderea
tratamentelor la seminte si la sol pe rând odata cu semanatul si la groapa (cuib) la
plantat.

Evolutia studiilor din domeniul chimiei, toxicologiei si cele legate de mediu au demonstrat
incidenta efectelor nedorite asupra mediului, contaminarea produselor alimentare cu produse
de protecţie a plantelor si riscurile pentru sanatatea oamenilor. S-a considerat necesara
elaborarea unui sistem complex de reglementare in domeniul produselor de protectie a
plantelor, plasand productia si distributia acestora sub reguli stricte care au drept scop
principal evitarea efectelor periculoase asupra oamenilor si mediului. Atentia s-a focalizat
treptat de la eficacitatea instrumentelor de protectie a plantelor singulare (de exemplu
tratamentele chimice aplicate singular) la sustenabilitatea tuturor practicilor agricole.

Prognoza si
avertizare Luarea deciziilor:
Monitorizare praguri
economice de
daunare

Metode si
practici
agrotehnice
corespunzatoare GESTIONAREA
INTEGRATA A
DAUNATORILOR
Metode
biologice de
control

Pastrarea
inregistrarilor Metode
chimice de
control

7
Pentru optimizarea cantitatii de produse de protectie a plantelor utilizate si pentru
asigurarea unei protectii eficiente si viabile economic a culturilor agricole , este nevoie
ca acestea sa fie aplicate numai atunci cand este strict necesar. Metodele de prognoza si
avertizare stau la baza sistemelor de combatere integrata prin prognozarea aparitiei
organismelor daunatoare si stabilirea momentelor optime de aplicare a tratamentelor
biologice si chimice.

1.3 Aspecte legislative

Directiva-cadru europeana privind utilizarea durabilă a pesticidelor (Directiva

2009/128/CE) impune Statelor Membre stabilirea unui cadru de actiune comunitara in
vederea utilizarii durabile a pesticidelor. Una dintre cele mai importante cerinte pentru
punerea în aplicare a utilizarii durabile a produselor de protecţie a plantelor este
promovarea gestionarii integrate a organismelor daunatoare si abordarea unor tehnici
alternative pentru a reduce riscurile utilizării produselor de protecţie a plantelor asupra
sanatatii umane si a mediului.

Transpunerea acestei directive in legislatia nationala s-a realizat prin Ordonanta de urgenţă
a Guvernului nr. 34 din 27 iunie 2012 pentru stabilirea cadrului institutional de actiune in
scopul utilizarii durabile a pesticidelor pe teritoriul Romaniei, aprobata prin Legea 63 din 21
martie 2013 si prin dezvoltarea Planului national de actiune privind diminuarea
riscurilor asociate utilizării produselor de protectie a plantelor, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 683 din 4 septembrie 2013.

De asemenea, a fost adoptat Ordinul nr. 1463 din 26 septembrie 2014 privind desemnarea
organismului de inspectie a echipamentelor de aplicare a produselor de protectie a plantelor
si responsabilitătile acestuia.

8
In prezent, gestionarea integrata a organismelor daunatoare, în conformitate cu principiile
mentionate in Anexa nr. III la OUG nr 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, este
implementata la nivelul tarii noastre printr-o serie de actiuni specifice printre care:
 rotatia culturilor
 utilizarea unor tehnici de cultivare adecvate, a semintelor si a materialului saditor
certificat, a fertilizarilor echilibrate
 reabilitarea infrastructurii de irigatii
 aplicarea bunelor practici de aplicare in siguranta a produselor de protectie a
plantelor
 stabilirea si utilizarea zonelor de protectie
 implementarea sistemului de prognoza si avertizare
 aplicarea de metode durabile de combatere ale organismelor daunatoare
(biologice, fizice, etc) in domeniul agriculturii ecologice, asigurand un control
adecvat al acestora
 furnizarea de servicii de consultanta generala sau specializata pentru fermieri

Ghidurile specifice anumitor culturi sau sectoare privind gestionarea integrata a daunatorilor
(care vor avea caracter voluntar) vor fi elaborate de catre Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale (MADR) prin Autoritatea Nationala Fitosanitara (ANF) impreuna cu
Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania (AIPROM) si cu asociatiile
profesionale ale producatorilor agricoli.
Pentru buna informare si implementare a sistemului de gestionare integrata a organismelor
daunatoare se va realiza o pagina de internet specializata pe site-ul Ministerului Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale.

Informatii cu privire la legislatia din domeniul utilizarii durabile a produselor de protectie a

plantelor, respectiv gestionarea integrata a organismelor daunatoare, sunt disponibile pe
pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secţiunea
FITOSANITAR: http://www.madr.ro/utilizarea-durabila-a-pesticidelor.html.

9
2. GESTIONAREA INTEGRATA A ORGANISMELOR
DAUNATOARE

2.1 Definitie si concepte fundamentale

a. Conform definitiei din cadrul art. 3 al OUG nr. 34/2012, aprobată prin Legea
nr. 63/2013, gestionarea integrată a dăunătorilor se refera la analizarea tuturor
metodelor disponibile de protecţie a plantelor şi integrarea ulterioară a unui
ansamblu de măsuri adecvate, destinate să inhibe dezvoltarea populaţiilor de
organisme nocive şi să păstreze utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a
altor forme de intervenţie la niveluri care sunt justificate din punct de vedere
economic şi ecologic şi care reduc sau minimizează riscurile pentru sănătatea
umană sau mediu.

Gestionarea integrată a dăunătorilor pune accentul pe creşterea unor culturi sănătoase

prin metode care sa protejeze agro-ecosistemele şi care încurajeaza mecanismele naturale
de control al dăunătorilor;

b. Gestionarea integrată a dăunătorilor este o abordare in vederea rezolvarii

problemelor cauzate de organismele daunatoare in culturi, bazata pe cunostintele
fiecarui fermier referitoare la organismele daunatoare, cu scopul de a preveni
daunele provocate de acestea in culturile agricole. De aceea, acest sistem presupune
constientizarea si instruirea permanenta pentru acumulare de noi cunostinte de
către fermier.

c. Printr-o gestionare integrată a dăunătorilor inseamna sa raspundem la

problemele cauzate de organismele daunatoare prin cea mai eficienta metoda si care
prezinta cel mai mic risc (pentru culturi,pentru sanatatea oamenilor,pentru
protectia mediului, etc.)

d. Conform principiilor gestionării integrate a dăunătorilor, se intervine asupra

organismelor daunatoare din culturile agricole doar atunci cand numarul

10
0
 acestora depaseste valoarea pragului economic de daunare (PED) stabilit pentru
fiecare organism daunator si cultura agricola. Orice actiune întreprinsă trebuie sa
vizeze organismul dăunător si sa limiteze impactul asupra altor organisme
benefice si asupra mediului.

e. Aplicarea produselor de protectie a plantelor la modul preventiv, doar pentru ca asa

consideram sau credem ca este indicat si nu bazata / argumentata de nevoile culturii
respective, NU se incadreaza in principiile gestionarii integrate a organismelor
daunatoare.

In cadrul unui program de gestionare integrata a organismelor daunatoare,

aplicarea produselor de protectie a plantelor reprezinta intotdeauna ultima
optiune!

f. Gestionarea integrata a daunatorilor este un proces dinamic in care solutiile

inovatoare sunt integrate si adaptate local, astfel incat sa conduca la reducerea
dependentei de produsele de protectie a plantelor in sistemele agricole.

g. Conform directivei europene de utilizare durabila a pesticidelor (Directiva

2009/128/CE), toti utilizatorii profesionisti ai produselor de protectie ale plantelor
trebuie sa aplice "principiile generale" ale gestionarii integrate a daunatorilor. De
asemenea utilizatorii profesionisti sunt încurajati să adopte orientări de gestionare
integrata a daunatorilor, specifice diferitelor culturi sau sectoare ale productiei
vegetale.

utilizator profesionist – conform OUG nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013
prin "utilizator profesionist" întelegem orice persoană care utilizează produse de
protectie a plantelor în cadrul activității sale profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni,
angajatori si liber-profesionisti, atât din sectorul agricol, cat si din alte sectoare.

 Principiile generale ale gestionarii integrate a daunatorilor reprezintă un set de reguli de

baza care au fost definite în ANEXA III – Principii generale ale gestionarii integrate

11
 a daunatorilor, din cadrul Directivei - cadru privind utilizarea durabilă a pesticidelor
(Directiva 2009/128/CE), respectiv Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34 din 27
iunie 2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.
Aceste principii sunt concepute pentru a–i ajuta pe utilizatorii finali de produse de
protectie a plantelor sa reduca cat mai mult dependenta utilizarii acestor produse si
implicit, riscurile asociate cu utilizarea produselor de protectie a plantelor.

Principiile generale privind gestionarea integrată a dăunătorilor sunt usor de înteles,

usor de implementat si includ in principal :

- Monitorizarea in permanenta a culturilor agricole

- Identificarea organismelor daunatoare
- Stabilirea pragurilor economice de daunare
- Gestionarea atacului organismelor daunatoare luand in calcul toate strategiile de combatere
disponibile
- Pastrarea inregistrarilor (referitoare la monitorizare, tratamente, etc.) si analiza
reusitelor/esecurilor

12
 PLANTARE

UTILIZAREA
PREGATIREA
PROGNOZELOR
SOLULUI
METEOROLOGE

UTILIZAREA
PASTRAREA CAPCANELOR
INREGISTRARILOR CU
FEROMONI
GESTIONAREA
INTEGRATA A
ORGANISMELOR
DAUNATOARE

METODE
CHIMICE DE MONITORIZAREA
COMBATERE PERMANENTA A
CULTURILOR

METODE METODE
BIOLOGICE DE DE CULTURA
COMBATERE ADECVATE

2.2 Avantajele gestionării integrate a organismele dăunătoare

Principalul obiectiv al gestionarii integrate a organismelor daunatoare vizeaza utilizarea

practicilor si produselor care prezinta cele mai mici riscuri pentru sanatatea umana si pentru
mediu.

Avantaje:

 Este avantajoasa din punct de vedere economic deoarece aplicate corect si la timp,
principiile generale ale gestionarii integrate a organismelor daunatoare duc la scaderea
numarului de tratamente chimice, acestea fiind aplicate doar cand este necesar.

13
 Pe de alta parte gestionarea integrata a organismelor daunatoare confera o valoare
mai mare produselor finale (produse si recolte mai sanatoase) care pot fi valorificate la un
pret mai ridicat. De asemenea, numarul consumatorilor finali care aleg produse ecologice,
“curate”, obtinute cu ajutorul unor tehnici care respecta mediul inconjurator, creste de la an
la an.

 Gestionarea integrată a dăunătorilor permite fermierilor să fie mai competitivi decât

fermierii care nu aplică principiile generale privind gestionarea integrată a dăunătorilor si
implicit, va constitui un avantaj competitiv, în special în cadrul operatiunilor de export.

 Este eficace si respecta mediul inconjurator datorita utilizarii reduse a produselor

de protectie a plantelor, care conduce la sanse mai mici de contaminare a mediului (cantitati
mai mici de produse de protectie a plantelor, tratamente aplicate doar cand este nevoie,
tehnici alternative de control al organismelor daunatoare – folosirea inamicilor naturali ai
acestora, reducerea pierderilor de energie legate de fabricarea si aplicarea tratamentelor cu
produse chimice, evitarea aparitiei si dezvoltarii rezistentei fata de anumite produse de
protectie a plantelor, evitarea problemelor legate de compactarea solului ca urmare a
trecerilor repetate ale echipamentelor de aplicare).

 Protejeaza sanatatea oamenilor si scade riscul direct si imediat asupra

operatorilor deoarece se pune accentul pe abordarea unor tehnici alternative care determină
scaderea riscului asociat utilizarii produselor de protectie a plantelor.

 Prin aplicarea principiilor generale ale gestionarii integrate a organismelor

daunatoare fermierul devine factor de decizie principal, astfel incat pe baza unor elemente
concrete de decizie si de control pe care le are la dispozitie, el va sti cand si unde sa
intervina.

Acumularea cunostintelor referitoare la gestionarea integrata a organismelor daunatoare va

permite fermierilor sa identifice problemele locale înregistrate la nivelul fermei si sa
actioneze atunci cand este necesar, precum si o mai buna intelegere a organismelor
daunatoare si a modalitatilor de control / combatere a acestora.

14
 Culturi stabile
din punct de Plante mai
vedere calitativ sanatoase
si cantitativ

Reducerea riscurilor Reducerea

asupra sanatatii contaminarii
oamenilor asociate mediului
utilizarii PPP-
urilor
Gestionarea
integrata a
organismelor
daunatoare - Reducerea
AVANTAJE dependentei de
Reducerea riscurilor PPP-uri si a
contaminarii utilizarii PPP-urilor
culturilor cu
reziduurile de la
pesticide

Utilizarea mai Reducerea

eficienta a costurilor legate
resurselor de inputurile de la
naturale nivelul fermei

* PPP = produse de protectie a plantelor

15
3. PRINCIPALELE METODE DE PREVENIRE / COMBATERE A
ORGANISMELOR DAUNATOARE

A preveni este mai usor decat a trata!

3.1 Asolamentele / Rotatia culturilor

Succesiunea culturilor in timp si in spatiu este considerata una dintre cele mai
importante masuri agrotehnice de mentinere si sporire a fertilitatii solului, de combatere a
bolilor, daunatorilor si buruienilor, de sporire a eficientei celorlalte masuri agrofitotehnice,
de obtinere de productii mari si de calitate superioara cu cheltuieli minime. Este o masura
principala de planificare si organizare a activitatii in fermele agricole, iar in ultimul timp a
sporit importanta sa ecologica.
Resturile vegetale ramase dupa recoltarea culturilor sau solul infestat reprezinta surse
principale de inmultire a organismelor daunatoare. Monocultura, cultura repetata sau rotatia
culturilor cu boli si daunatori comuni, conduce la inmultirea organismelor daunatoare si la
compromiterea culturilor. Printr-o rotatie eficienta a culturilor atacul organismelor
daunatoare este diminuat,scade numarul tratamentelor fitosanitare si implicit, scade
cantitatea de substanta activa aplicata pe ha.

Rotatia culturilor Mentine si imbunatateste fertilitatea solului

AVANTAJE: Previne aparitia bolilor, daunatorilor si
buruienilor
Reduce eroziunea solului
Este un instrument de planificare si organizare a
activitatii in cadrul exploatatiilor agricole

In literatura de specialitate intalnim de obicei urmatoarele grupe de culturi in alcatuirea

rotatiilor:
- cereale paioase de toamna: grau, orz, secara, triticale;

16
 - cereale paioase de primavara: orzoaica, ovaz, grau;
- prasitoare: porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof, bumbac, sorg;
- leguminoase anuale: mazare, soia, fasole, linte, bob, naut, lupin;
- leguminoase perene: lucerna, trifoi, sparceta;
- plante tehnice: in, canepa, rapita, ricin (pot fi si sfecla de zahar, cartoful,
bumbacul, floarea-soarelui);
- plante furajere anuale: porumb masa verde, borceag de toamna si primavara, sorg
masa verde, etc.
- plante medicinale si aromatice: menta, musetel, mustar, mac, levantica, etc.
- plante legumicole:radacinoase, varzoase, bulboase, solanacee, curcubitacee, etc

Dupa structura culturilor, asolamentele se pot clasifica: asolamente de camp, asolamente

legumicole, asolamente furajere, asolamente mixte, asolamente speciale.

Asolamente de camp: sunt asolamentele

la care predomina plantele din cultura
mare de camp, de exemplu cereale,
prasitoare, plante tehnice, etc.

Sursa: www.soilquality.org

17
Exemplu: o rotatie de 2 ani

Sola 1: Grau de Sola 2: Porumb de

toamna toamna

Exemplu: o rotatie de 3 ani

Asolamente legumicole:
sunt asolamentele la care predomina
culturile legumicole

Sursa: www.gardenplansireland.com

Pentru infiintarea acestora trebuie sa se tina cont de cateva aspecte particulare:

plantele legumicole sunt mari consumatoare de apa, de aceea se amplaseaza pe terenuri care

18
se pot iriga; sunt mari consumatoare de ingrasaminte organice de aceea trebuie sa existe in
apropiere o sursa de aprovizionare; au cerinte mai speciale fata de sol: prefera solurile
mijlocii, nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, de tip cernoziomic, cu o reactie neutra
(pH 6,2-7,2), soluri cu un continut ridicat de humus si bine aprovizionate cu elemente
nutritive;

Exemplu: o rotatie legumicola de 4 ani

Asolamente furajere: sunt asolamentele

in care predomina culturile furajere

Exemplu: o rotatie furajera pe 5 ani

19
Asolamente mixte: sunt asolamentele in care se cultiva plante din grupe diferite, ca de
exemplu culturi de camp si legumicole; culturi furajere si legumicole, culturi de camp,
furajere si legumicole, etc.

Exemplu: o rotatie mixta pe 5 ani

Asolamente speciale: de exemplu asolamentele cu plante medicinale, asolamentele pe

terenurile in panta, etc.

In fiecare exploataţie agricolă se recomandă completarea unui registru al

asolamentului pe o perioada de cel putin un ciclu de rotatie care să cuprindă data şi indicii
de calitate a lucrărilor solului, tipul şi dozele de îngrăşăminte şi de produse de protecţie a
plantelor aplicate, tehnologiile de cultura, etc. Acestea servesc la justificarea producţiilor
obţinute în fiecare an, la depistarea greşelilor, la introducerea unor modificări în tehnologiile
de cultura în mod diferenţiat pe sole şi parcele.

20
3.2 Utilizarea unor tehnici de cultivare adecvate/speciale printre care:

3.2.1 Pregatirea patului germinativ

“Tehnica patului germinativ trezit” (Stale seedbed technique)

Este o tehnica de control al

buruienilor care presupune pregatirea
patului germinativ cu cateva saptamani
inainte de data semanatului. Scopul acestei
lucrari este acela ca semintele de buruieni
dislocate odata cu pregatirea terenului sa
ajunga la suprafata solului si sa germineze
putand fi eliminate inainte de insamantarea
noii culturi astfel: Sursa: www.knowledgebank.irri.org
- se lucreaza terenul
- se poate stimula aparitia buruienilor printr-o irigare usoara.
- se erbicideaza buruienile nou aparute cu ajutorul unor erbicide neselective

3.2.2 Datele si densitatile semanatului

Epoca de semănat trebuie să fie întotdeauna cea optimă, pentru a permite o bună
pornire în vegetaţie a plantelor şi o vigurozitate sporită.

Este foarte important insa ca in alegerea epocii însamântarii si a adâncimii de semanat sa

se tina seama si de faptul ca aceasta perioada sa nu coincida cu momentul de proliferare a
unor boli si daunatori (de exemplu, la daunatorii mazarii – molii si gargarite care nu provoaca
daune daca viitoarea cultura se însamânteaza timpuriu; cartofii însamântati sub 10-13 cm
adâncime sunt feriti de infectarea cu mana).

In alegerea epocii de semanat trebuie sa tinem cont si de urmatorul aspect: perioada

de maxima activitate a daunatorilor sa nu coincida cu faza sensibila de dezvoltare a plantelor

21
- la grau de exemplu semanatul incepe de regula toamna cand temperatura aerului este de 13-
15°C si trebuie sa se incheie in 10-15 zile, cand temperatura ajunge la 8-9°C, in functie de
evolutia vremii, semanatul putand incepe cu 6-7 zile mai devreme sau mai tarziu. Nu se
recomanda semanatul mai devreme, deoarece plantele se dezvolta prea viguros si devin
sensibile la iernare; sunt atacate de afide care pot provoca virozarea, ingalbenirea si piticirea
plantelor; pot fi atacate de mustele cerealelor, de fainare, de rugini; iarna se decalesc usor,
fiind distruse de geruri; temperaturile ridicate din toamna pot determina tulburari fiziologice
care, in primavara, duc la stagnarea cresterii si chiar pieirea plantelor; plantele sunt
predispuse la cadere si imburuienare; realizarea însămânţării în epoca optimă diminuează
astfel riscurile la maximum la culturile de toamnă.

Prin densitatea optima se intelege nr. de plante / m² astfel incat intre plante sa nu
existe concurenta. La densitati prea mari de semanat consumurile de samanta sunt exagerate,
costisitoare si nejustificate, concurenta intre plante este prea puternica, apare pericolul
asfixierii plantelor, si a atacului de boli. La densitati mai mici decat optimul apare pericolul
imburuienarii excesive, cresterea luxurianta a plantelor in detrimentul productiei. La
stabilirea densitatii optime trebuie tinut cont si de sistemul de productie (irigat-neirigat), la
irigare densitatea optima a plantelor fiind mai mare.

Respectarea densităţii optime de semănat creează spaţiul trofic necesar dezvoltării

plantelor şi le conferă astfel o rezistenţă mai mare la atacul bolilor, daunatorilor si
buruienilor. În acelaşi timp plantele beneficiază de o bună circulaţie a aerului pentru
menţinerea unei umidităţi optime care să nu favorizeze atacul organismelor daunatoare (de
ex. la grau densitatea la semanat este de 450-550 boabe germinabile/mp, din care sa rezulte
cel putin 600 de spice la recoltare).

22
3.2.3 Subînsamântatul

O a doua cultura este însamântata în prima cultura, în acelasi timp sau mai târziu, rezultând
doua recolte în acelasi timp.De obicei benzile in care se cultiva cea de-a doua cultura se
transforma in mulci vegetal (prin cosire, erbicidare, mulcire cu materiale plastice sufocante
etc) pentru cultura initiala. De exemplu subinsamantarea/mulcirea vegetala a culturilor cu
plante leguminoase îmbunatateste fertilitatea naturala a solului. In 80% din astfel de studii s-a
aratat si o abundenta crescuta a acarienilor pradatori.

Acoperirea solului prin subinsamantare conduce la:

- reducerea eroziunii solului (prin reducerea impactului vantului si a apei asupra suprafetei
solului)
- aduce un aport de materie organica in sol ceea ce duce la cresterea fertilitatii solului
- combaterea buruienilor (datorita concurentei pentru apa, lumina, substante nutritive)
- constituie habitate naturale pentru insectele benefice
- prin mulcire, cultura principala este aparata de efectele negative ale temperaturilor scazute

De exemplu, in culturile de varza subinsamantate cu trifoi, atacul daunatorului Delia

radicum brassicae este mai redus.

Benzi de trifoi (Trifolium spp.)

subinsamantate intr-o cultura de varza de
toamna -avantaje:
- trifoiul este planta fixatoare de azot pe
care il va oferii culturii de varza
- imburuienarea solului este redusa
- sol mai aerat
-benzile cu trifoi constituie adapost
natural pentru organismele benefice cu rol Sursa: www.dobies.co.uk
in combaterea daunatorilor

23
3.2.4 Lucrarile de conservare ale solului (Conservation tillage)

Lucrarile de conservare sau sistemul minim de lucrari ale solului se refera la renuntarea in
tehnologia unei culturi la aratura (intoarcerea brazdei) si la o parte din lucrarile solului fapt
ce conduce la pastrarea afanata si granuloasa a suprafetei solului; pastrarea resturilor vegetale
la suprafata sau aproape de suprafata solului cu rol in imbunatatirea rezervelor de apa si a
reducerii eroziunii solului; metodele de insamantare a culturilor agricole.

Sistemul de lucrari conservative ale solului reclama câteva reguli care trebuie respectate mai
ales în cazul semanatului direct, si anume:
 este un sistem care nu se poate practica pe terenurile puternic înierbate sau
îmburuienate; intre recoltarea plantei premergatoare si semanatul direct al viitoarei
culturi este necesar de obicei un timp de pauza in care se lasa sa incolteasca
buruienile pentru a putea fi eliminate apoi prin erbicidare; de altfel, pentru ca
buruienile nu pot fi eliminate prin lucrari mecanice este un sistem de cultura
dependent de aplicarea erbicidelor si practicarea asolamentelor, de aceea este
necesara o buna cunoastere a speciilor de buruieni, precum si a celor mai eficiente
erbicide
 nu se poate aplica pe orice tip de sol, de exemplu nu se aplica pe solurile umede sau
grele; este de regula pretabil pentru solurile care au o textura grosiera si medie,
afânate si bine drenate, de aceea necesita o foarte buna cunoastere a solului si a
terenului, prin studii pedologice la nivel de ferma
 este necesara dotarea cu un sistem de masini agricole care sa poata realiza afanarea si
lucrarile solului fara intoarcerea brazdei (cultivatoare, cizele, freze, sape rotative,
etc.), precum si semanatul direct
 isi atinge scopul daca suprafata solului ramâne acoperita cu resturi vegetale cel putin
30 %, imediat dupa semanat.
 resturile vegetale de la suprafata solului reduc insa ritmul de încalzire a solului, aspect
care poate duce la intarzierea semanatului mai ales primavara, in zonele nordice, mai
racoroase.

24
  incorporarea ingrasamintelor organice si a amendamentelor nu este posibila, de aceea
se vor folosi doar îngrasaminte minerale cu un grad ridicat de solubilitate alaturi de
îngrasamintele foliare;
 necesita tratarea semintelor inainte de semanat deoarece aplicarea ulterioara a
produselor de protectie a plantelor prin incorporare nu este posibila
 reclama o monitorizare atenta si permanenta a organismelor daunatoare deoarece
resturile vegetale de la suprafata solului pot favoriza aparitia si înmultirea
organismelor daunatoare.

3.2.5 Semanatul direct

Sistemul fara lucrari sau semanatul direct mai este cunoscut si sub numele de “zero
lucrari”, “no tillage”, “direct drilling”. Acest sistem presupune renuntarea la lucrarile
mecanice ale solului, semanatul facandu-se direct pe terenul cu resturi vegetale ale plantei
premergatoare, cu ajutorul unor semanatori speciale care deschid santulete inguste si permit
introducerea in sol a semintelor si a ingrasamintelor.
Combaterea buruienilor se face numai cu ajutorul erbicidelor. Resturile vegetale
uscate de la suprafata solului reprezinta un mulci si o buna protectie impotriva eroziunii
solului si a evaporarii apei. Eliminarea resturilor vegetale prin ardere este exclusa.

Semanare directa dupa o cultura premergatoare de porumb

Sursa: University of Minnesota

25
 Pentru utilizarea acestui sistem, fermierul are la dispozitie câteva optiuni în functie
de specificul local si o va alege pe cea care se preteaza cel mai bine, si anume:
- mobilizarea superficiala a miristii pâna la adâncimea de maxim 10 cm, prin aplicarea unei
lucrari de regula cu discul, pe toata suprafata solului, imediat dupa recoltarea culturii
premergatoare;
- tocarea resturilor vegetale si lucrarea superficiala a solului in benzi, daca se aplica
tehnologia de semanat în benzi;
- tocarea resturilor vegetale simultan cu recoltatul, daca dispune de o semanatoare dotata cu
echipament suplimentar pentru o astfel de operatie;
- în fermele mixte este recomandata practicarea pasunatului controlat.

Avantajele lucrarilor conservative ale solului

Principalele obiective ale acestor lucrari sunt legate de imbunatatirea starii de ferilitate si
implicit de productivitate a solului, conservarea calitatii solului si protejarea mediului,
avantaje care nu pot fi neglijate de nici un fermier:
- se reduce fenomenul de eroziune provocat de apa sau vant
- se evita distrugerea structurii solului si se evita tasarea solului prin reducerea
numarului de lucrari
- creste cantitatea de materie organica in sol
- se reduc pierderile de apa prin evaporare din sol datorita acoperirii solului cu
resturi vegetale
- economie de carburanti si o uzura redusa a masinilor agricole (numarul trecerilor
si al lucrarilor este diminuat)
- scade consumul de munca umana si mecanica
- creste productivitatea muncii raportata la hectar sau pe tona de produs agricol
- se asigura conditii de habitat si de hrana pentru diferite specii de vietuitoare si
plante ceea ce duce la diversificarea si stimularea biodiversitatii

26
3.3 UTILIZAREA VARIETATILOR REZISTENTE / TOLERANTE, PRECUM SI A
MATERIALULUI SADITOR STANDARD / CERTIFICAT

Ce este sămânţa certificată?

Sămânţa certificată reprezintă o sămânţă însoţită de un certificat de calitate unde

de calitate superioară, care are o serie de fermierul poate găsi valorile exacte ale
avantaje clare, comparativ cu sămânţa germinaţiei, purităţii, masa a 1000 de
necertificată. În primul rând, fermierii se seminte(MMB),etc.
pot baza pe o puritate fizică şi genetică
garantată pentru soiul sau hibridul pe care
l-au ales în cultură (cu siguranţă plantele
care rezultă vor avea exact acele calităţi pe
care le menţionează producătorul).
Sămânţa certificată este întotdeauna

Sursa: www.recolta.eu

În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, putând fi

asigurată o densitate optimă. Sămânţa certificată dă siguranţa obţinerii unor producţii stabile
din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi permite totodată utilizarea mai eficientă de către
plante a îngrăşămintelor, a produselor de protectie a plantelor, în condiţiile utilizării
tehnologiilor moderne de înfiinţare şi de întreţinere a culturilor. Când vorbim despre
„seminţe certificate” înţelegem implicit faptul că acestea au identitate, puritate, germinaţie,
stabilitate şi garanţie proprie soiului de bază din care provin.

Avantajele utilizarii semintelor certificate

- Calitatea şi autenticitatea garantată a seminţelor prin sistemul oficial de certificare;
- Asigurarea obţinerii unor producţii crescute şi stabile în condiţii climatice dificile;
- Garantarea creşterii producţiilor obţinute;
- Asigurarea trasabilităţii identităţii seminţei de la furnizor până la fermier;

27
- Utilizarea mai eficientă a tehnologiilor moderne (îngrăşăminte, produse de protecţie a
plantelor);
- Prin folosirea seminţelor certificate se realizeaza accesul la un sistem internaţional
standardizat de calitate, prin control şi inspecţie oficială, asemănător cu cel din toate statele
membre ale Uniunii Europene;
- Garantarea purităţii fizice şi genetice;
- Asigurarea unei energii germinative mari, care să producă plante viguroase;
- Trasabilitate şi reducerea riscurilor de contrafacere;
- Accesul rapid la cele mai avansate creaţii genetice şi tehnologii competitive;
- Permite raţionalizarea folosirii celor mai eficicente tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a
culturilor (lucrări minime);
- Servicii de consultanţă tehnologică gratuită din partea companilor furnizoare.

Utilizarea varietatilor tolerante/rezistente

Ameliorarea plantelor a dus la dezvoltarea unui număr mare de soiuri care sunt
rezistente la boli si daunatori, un rol esential avand-ul accesul la resursele genetice ale
bancilor de gene sau ale plantatiilor mama. Soiurile sălbatice au beneficii economice scăzute
în cele mai multe cazuri, dar prezinta rezistenta la factorii locali biotici si/sau abiotici.
Incrucisarea acestor soiuri poate duce la dezvoltarea unor varietati rezistente la boli si
daunatori sau la dezvoltarea unor varietati rezistente la diferiti factori abiotici (de exemplu
soiuri rezistente la seceta).
Lista speciilor, a varietăţilor şi a soiurilor (hibrizilor) admise în cultură se publică
anual de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale în Catalogul Oficial al soiurilor
(hibrizilor) de plante din România.

În Catalogul Oficial sunt înscrise soiurile (hibrizii) verificate în reţeaua Institutului

de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S) - www.istis.ro., şi anumite
informaţii privind tipul soiului, anul înregistrării, anul reînscrierii sau al radierii, menţinătorul
soiului.
În cazul soiurilor autohtone care sunt mai adaptate conditiilor locale, pot fi consultate si
buletinele ştiinţifice ale institutelor de cercetări de profil şi descrierile autorilor. Pentru

28
soiurile şi hibrizii proveniţi din import, se vor consulta cataloagele de firmă, în care sunt
menţionate informaţii privind tehnologia specifică, rezistenţa la boli şi dăunători, însuşirile şi
calitatea produselor, destinaţia, etc,.

3.4 UTILIZAREA FERTILIZARII ECHILIBRATE

IRIGAREA/DRENAREA SOLULUI

Principala sursa de elemente nutritive

pentru plante o reprezinta solul. Dintre
elementele indispensabile pe care plantele
si le procura din sol prin absorbtie
radiculara in cantitati mai mari sunt: azotul
(N), fosforul (P), potasiul (K), calciul (Ca)
si magneziul (Mg) si tot mai des este
nevoie sa se recurga la fertilizarea cu
microelemente.

De aceea fertilizarile pe baza de azot, fosfor, potasiu si alte elemente necesare

nutritiei plantelor sau aplicarea ingrasamintelor organice naturale reprezinta o cerinta absolut
necesara pentru asigurarea necesarului de nutrienti din sol. Acestea trebuie sa se bazeze pe
rezultatele analizelor de sol care trebuiesc efectuate periodic, pe cunoasterea pH-ului (reactia)
solului si pe cunoasterea cerintelor fiecarei culturi agricole fata de diferitii nutrienti;
Prezenta in sol in cantitati suficiente a acestor elemente nutritive asigura dezvoltarea normala
a plantelor, iar insuficienta sau lipsa lor duce la dereglari majore de metabolism.

Printre principalele masuri agrotehnice de dirijare a regimului de nutritie a solului se

numara:
- aplicarea ingrasamintelor organice si minerale (completeaza necesarul de elemente nutritive
ale solului)
- rotatia culturilor (fiecare cultura trebuie sa beneficieze de o buna planta premergatoare)

29
- lucrarile corespunzatoare ale solului (conduc la dezvoltarea sistemului radicular,
incorporarea ingrasamintelor organice si minerale in sol, stimularea activitatii
microorganismelor fixatoare de azot,etc)
- combaterea buruienilor (sunt consumatoare de cantitati mari de elemente nutritive din sol si
concureaza plantele de cultura)

Testarea periodica a pH-ului si a starii de nutritie a solului ne poate ajuta in

elaborarea unui plan de fertilizare corelat cu cerintele specifice ale culturii si cu cerintele
particulare de fertilitate ale parcelei la momentul respectiv. Aceasta abordare conduce la
obtinerea unei recolte echilibrate nutritiv, mai rezistenta la atacul organismelor daunatoare,
evitarea aplicarii surplusurilor de substante fertilizante sau a amendamentelor, diminuarea
riscului poluarii mediului si implicit, beneficii financiare pentru fermier.

De aceea fiecare fermier ar trebui sa aiba in vedere elaborarea unui plan de fertilizare la
nivel de ferma pe o durata de 2-4 ani bazat pe analize periodice, la termene bine stabilite a
starii de nutritie a solului si a pH-ului.

Pentru realizarea acestor analize periodice fermierii pot cere asistenta specialistilor din
cadrul Oficiilor Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice care întocmesc
programele de analiza, efectueaza analizele si studiile pedologice necesare si acorda
asistenta tehnica de specialitate.

IRIGAREA / DRENAREA SOLULUI

Lipsa sau insuficienta apei din sol provoaca ofilirea temporara a plantelor si duce la
pierderi cantitative si calitative ale recoltei. La dirijarea regimului de apa al solului se tine
cont de natura solului si panta terenului, de cantitatea si repartitia precipitatiilor, de
particularitatiile biologice ale plantelor cultivate, etc.

30
Prin masuri agrotehnice corespunzatoare si aplicate la timp putem influenta intr-un
sens pozitiv regimul de apa al solului pentru a satisface cerintele plantelor:

- diminuarea evaporarii apei din sol (distrugerea crustei prin grapare si nivelarea solului
primavara cat mai devreme, prasile manuale si/sau mecanizate, mulcirea solului, tavalugirea,
etc.)

- cresterea porozitatii solului (prin aplicarea unor lucrari corespunzatoare- arat, grapat,
afanare adanca, etc., un sol poate sa inmagazineze mai multa apa)

- aplicarea ingrasamintelor organice, a amendamentelor si cultivarea ierburilor perene

(acestea amelioreaza structura solului, implicit permeabilitatea si porozitatea acestuia)

- distrugerea permanenta a buruienilor

- tehnologii de cultura adecvate (asolament / rotatia culturilor, epoca optima de semanat,

densitate corespunzatoare a culturii, etc.)

- alegerea soiurilor, speciilor, hibrizilor rezistenti la seceta

- existenta gardurilor/perdelelor forestiere de protectie (reduc procesul de evapo-transpiratie

prin reducerea vitezei vantului)

- eliminarea excesului de umiditate din sol (desecare, drenaj, afanare adanca, etc.)

Pentru intocmirea unui plan de irigare la nivel de ferma trebuie sa acordam atentie si
urmatoarelor aspecte: existenta sursei de apa (rau, canal, rezervor, panza freatica, etc.) si
diferenta de nivel dintre aceasta si locul unde se iriga, sursa de energie electrica (determina
alegerea echipamentului de pompare; de ex. daca exista o sursa de energie electrica se poate
folosi electropompa, pompa submersibila pentru puturi, etc.; in zonele unde nu dispunem
de o sursa de energie electrica se poate folosi o pompa cu motor termic - diesel),
metodele de irigare (scurgerea la suprafaţă, scurgerea gravitaţională, aspersiunea, irigaţia
subterană şi prin picurare, sisteme mobile pe sasiu, etc.), tehnologiile de cultură si
necesarul de apa al fiecarei culturi (floricultură, pomicultură, legumicultură, cultura mare

31
de camp, amenajări peisagistice, etc), tipul solului si nu in ultimul rand disponibilităţile
financiare (atât pentru achiziţionare, cât şi pentru funcţionare şi întreţinere).

La elaborarea planului de irigare

trebuie sa se tina cont de regimul de
irigatie al culturilor care se refera la
modul cum se administreaza apa de irigat
in timp. In acest scop trebuie sa avem date
despre bilantul apei, norma de irigatie,
irigatia de aprovizionare, norma de udare, Sursa: www.agrimedia.ro
momentul de udare, graficul udarii.

Bilantul apei poate fi in circuit inchis cand apa necesara plantelor provine din precipitatii si
irigatii sau in circuit deschis cand radacinile plantelor pot fi aprovizionate de apa freatica prin
capilaritate.

Norma de irigatie reprezinta cantitatea de apa care se da unei culturi in timpul perioadei de
vegetatie, pentru obtinerea unei recolte superioare canitativ si calitativ. Aceasta norma
depinde de bilantul apei, deoarece in cazul in care de exemplu precipitatile si alimentarea cu
apa din panza freatica acopera necesarul plantei, nu mai este nevoie de irigatie.

Irigatia de aprovizionare se face inainte de insamantare, cu scopul de a asigura apa

necesara rasaritului uniform si pentru a realiza in sol o rezerva de apa pentru primele faze de
vegetatie ale culturii. Pentru cerealele de toamna irigatia de aprovizionare este necesara in
toamnele secetoase, dupa veri aride. Pentru culturile de primavara irigarea de aprovizionare
se face dupa toamne si ierni secetoase

Norma de udare este cantitatea de apa exprimata in metri cubi la hectar, care se da la o
singura udare.

Momentul udarii se alege pe faze de vegetatie si in corelatie cu umiditatea solului, astfel

incat aceasta sa poata fi completata si sa nu scada sub 75-80% din capacitate de camp.

32
Graficul udarilor reprezinta ordinea tuturor udarilor pe culturi si perioadele de irigatii fiind
necesar sa se intocmeasca atat pentru a dimensiona canalele cat si pentru organizarea
lucrarilor de udare.

Trebuiesc avute in vedere si aspectele particulare ale aplicarii lucrarilor de irigatii – de

exemplu se stie ca majoritatea agenţilor patogeni produc infecţii în condiţii de umiditate
atmosferică ridicată (>85% - ciupercile care determină alternarioza, antracnoza, ascochitoza,
cercosporioza, cladosporioza, mana, putregaiul cenuşiu, rugina şi septorioza) şi în prezenţa
picăturilor de apă pe organele plantelor, în timp ce o altă categorie de ciuperci, aparţinând
genurilor Sphaeroteca, Erysiphe, Oidium şi Leveillula se dezvoltă la umidităţi atmosferice
mai reduse (60 – 80%). Rezultă astfel că umiditatea atmosferică ridicată şi uneori, apa liberă
de pe organele plantelor favorizează declanşarea atacului majorităţii agenţilor patogeni, în
condiţiile în care temperatura variază în limite relativ largi.

Irigarea prin aspersie favorizează apariţia şi evoluţia atacului majorităţii agenţilor patogeni,
cu excepţia ciupercilor din familia Erysiphaceae. Dacă aceasta se practică în timpul nopţii,
când temperatura este mai scăzută, riscul apariţiei manei în culturile de tomate, castraveţi şi
ceapă este maxim.

Irigarea pe rigole sau prin picurare previne şi întârzie în mare măsură apariţia bolilor
foliare. Fac excepţie de la această regulă agenţii patogeni de sol (Pythium spp., Rhizoctonia
solani, Phytophtora spp., Sclerotinia spp., Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae), care
migrează uşor de la o plantă la alta prin intermediul apei.

Plantele sufera si datorita excesului de apa in sol sau de la suprafata acestuia (baltire),
fenomen care daca se mentine mai mult de 2-3 zile duce la ingalbenirea frunzelor si chiar la
moartea plantelor de cultura datorita lipsei aerului din sol. Excesul de apa provoaca scaderea
rezistentei plantelor la boli, putrezirea radacinilor si frangerea tulpinilor, craparea fructelor,
etc. Desecarea reduce numarul de buruieni specifice continutului ridicat de umiditate din sol
cum ar fi: coada calului (Equisetum arvensis), stevia (Rumex acetosa), etc. si sporeste puterea
de concurenta a plantelor cultivate. Eliminarea acestui fenomen se realizeaza prin lucrari
corespunzatoare de drenare, santuri de scurgere, desecare, etc.

33
3.5 PREVENIREA RASPANDIRII ORGANISMELOR DAUNATOARE PRIN
MASURI DE IGIENA CULTURALA

Igiena culturala contribuie la asigurarea eficacitatii maxime a tratamentelor care se

aplica pentru limitarea rezervelor biologice ale organismelor daunatoare, inlaturarea
eventualelor focare de infectie, impiedicarea raspandirii si a inmultirii organismelor
daunatoare de la un an la altul si de la un loc la altul, asigurarea unor conditii de igiena
optime pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, asigurarea unor productii ridicate, sigure,
stabile si de calitate superioara.

Printre principalele masuri de igiena fitosanitara se regasesc:

- adunarea si distrugerea prin ardere sau

prin ingropare a plantelor sau a partilor de
plante bolnave, a frunzelor si a fructelor
cazute din livezi, vii, sere, rasadnite, etc. ;

Sursa: www.paginideagricultura.ro

- distrugerea permanenta a buruienilor care pot constitui plante gazda pentru diferite
organisme daunatoare;

34
- adunarea si distrugerea resturilor de
plante ramase in camp dupa recoltare;

- curatirea pomilor de ramuri uscate, de

licheni si muschi , toaletarea arborilor;
Su
surrsa: www.Recolta.eu

- irigarea culturilor sau efectuarea tratamentelor cu produse de protectie a plantelor trebuie

sa se realizeze cu apa curata, neinfectata cu spori ai unor agenti patogeni; apele reziduale pot
fi reutilizate pentru irigare numai dacă sunt disponibile sisteme eficiente de dezinfectare si
filtrare;

- folosirea unui rasad sanatos, a tuberculilor si radacinilor semincere sanatoase;

- sortarea fitosanitara periodica a produselor (legume, fructe) care urmeaza sa fie depozitate
(stratificate) si pastrate o perioada mai lunga sau mai scurta de timp;

-dezinfectia materialelor, a echipamentului

de protectie a muncitorilor si a celor care
intra in ferma;

-dezinfectia uneltelor (de exemplu

foarfecile de taiat) si a depozitelor
produselor agricole

Sursa : www.pushbuttonleadmachine.co
- curatarea permanenta a masinilor - de exemplu, curăţarea maşinilor agricole înainte de
schimbarea parcelei se impune pentru a nu impurifica sămânţa destinată semănatului cu
seminţe de buruieni, precum şi evitarea transportului acestora de la o parcelă la alta; alt

35
exemplu negativ il poate constitui raspandirea nematozilor cu chisti prin intermediul
particulelor de sol de pe rotile masinilor agricole.

3.6 PROTEJAREA SI RASPANDIREA ORGANISMELOR BENEFICE

Organismele benefice sunt acelea care reduc numarul sau potentialul de reproducere al altor
organisme (aduc un plus de valoare in controlul organismelor daunatoare) sau cele care
influenteaza in mod pozitiv polenizarea. Ele sunt componente cheie ale programelor de
gestionare integrată a organismelor dăunătoare.

Metodele de protejare si de raspandire ale acestora pot fi variate: de la netratarea anumitor

zone din cultura respectiva pana la cultivarea unor mici zone in interiorul sau la marginea
culturii agricole cu plante care sa atraga aceste organisme benefice.

Multe dintre agroecosisteme constituie un mediu nefavorabil pentru duşmanii naturali ai

organismelor dăunatoare ( în special pentru prădătorii / parazitoizii insectelor dăunătoare) din
cauza perturbarilor si interventiilor antropice.

Managementul amenajarii teritoriului reprezintă o formă de favorizare a protectiei biologice

a culturilor, reprezentand o abordare pe baze ecologice cu scopul de a stimula activitatea
duşmanilor naturali ai organismelor daunatoare.
Atragerea şi conservarea duşmanilor naturali presupune inţelegerea nevoilor de bază ale
acestora privind hrana, comportamentul şi găzduirea lor. Pentru susţinerea şi creşterea
populaţiilor, mulţi dintre agenţii de protecţie biologică au nevoie de nectar, polen şi pradă
suplimentară. Prin asigurarea unui teren amenajat cu resurse vegetative diverse, agricultorii
pot spori numărul şi diversitatea prădătorilor şi paraziţilor, ameliorându-şi concomitent
fertilitatea terenului şi reducând costurile tratamentelor cu produse de protectie a plantelor.

Scopul principal al activităţii de amenajare a teritoriului pentru creşterea rolului prădătorilor /

parazitoizilor este de a crea o infrastructură ecologică conformă cu peisajul agricol care să
furnizeze resurse suplimentare pentru adulţii de entomofagi, respectiv hrană (pradă
alternativă sau gazde) şi adăposturi faţă de condiţiile neprielnice. Aceste resurse trebuie să fie

36
integrate într-un teritoriu astfel încât să fie favorabile în timp şi spaţiu pentru duşmanii
naturali şi practice în acelaşi timp pentru a fi implementate de producătorii agricoli.

Creşterea heterogenităţii vegetaţiei în jurul zonelor cultivate favorizează o creştere în

ansamblu a abundenţei şi diversităţii organismelor prădătoare şi parazite. Cateva tehnici
disponibile pentru creşterea rolului artropodelor parazite şi prădătoare prin această creştere a
biodiversităţii / heterogenităţii vegetaţiei sunt prezentate mai jos:

Culturi intercalate sau culturi în benzi.

Două sau mai multe specii de plante sunt mulţi duşmani naturali care prădează
cultivate împreună pe acelaşi teren, în organismele dăunătoare.
benzi paralele sau în parcele alăturate.
Culturile intercalate sunt o cale de
reducere a organismelor dăunătoare, prin
aceea că amestecul de specii de plante
interferează cu abilitatea dăunătorilor de a-
şi găsi sau de a reacţiona asupra plantei
gazdă şi totodata prin aceea că amestecul
de plante constituie un refugiu pentru mai
Sursa: www.dutchopeners.com

Intercalarea benzilor de trifoi alb si a amestecurilor de plante perene cu flori pentru

suplimentarea hranei prădătorilor şi paraziţilor in culturile de porumb a dus la crearea unor
habitate – refugiu si a determinat creşterea numărului de carabide prădătoare în timpul verii.

Subînsămânţatul.
O a doua cultură este însămânţată în prima cultura, în acelaşi timp sau mai târziu, rezultând
două recolte în acelaşi timp. De obicei benzile în care se cultiva cea de-a doua cultura initală
se transformă în mulci vegetal (prin cosire, erbicidare cu erbicide total, mulcire cu materiale
plastice sufocante etc). In cazul în care culturile sunt subînsămânţate / mulcite vegetal cu
plante leguminoase se îmbunătăţeşte şi fertilitatea naturală a solului iar in 80% din astfel de
studii s-a arătat o abundenţă crescută a acarienilor prădători.

37
Insule de conservare

Sursa: www.geograph.org.uk

O fâşie de 6 m în afara parcelelor cultivate primeste doar stropiri selective cu produse de

protectie a plantelor cu spectru scurt de acţiune, care au ca scop reducerea devierii
pulverizarii (a drift-ului) şi depunerea în limitele parcelelor a acestuia.

Benzi îmburuienate în cultură

Însămânţarea câtorva benzi cu buruieni sau cu flori si ierburi la anumite intervale, transversal
zonei cultivate. Acest sistem creşte abundenţa insectelor prădătoare.

Margini de cultura şi zone pentru carabide

Un astfel de sistem sporeşte numărul de habitate disponibile pentru prădători şi parazitoizi în
vederea iernării, reproducerii in timpul primăverii şi hrănirii în timpul verii, intensificându-se
astfel potenţialul protecţiei biologice a culturilor agricole. Invazia buruienilor din astfel de
sisteme este redusă dar uneori se crează situaţii de creştere a densităţii dăunătorilor.
De exemplu marginile formate din raigras (plante erbacee din famialia gramineelor) sunt
importante locuri de cuibărit pentru păsări, viespi solitare, albine şi bondari iar cele care
conţin flori sălbatice furnizează polen şi nectar pentru un număr de nevertebrate, incluzând
specii de bondari.

38
Sursa: www.everysite.co.uk

Marginile de cultura sunt importante si deoarece acţionează ca nişte benzi tampon între
parcelele cultivate şi habitatele sensibile cum sunt gardurile vii şi cursurile de apă, etc.

Zonele pentru carabide sunt create în mijlocul culturii si sunt zone asemănătoare cu cele de
pe margini. Acestea sunt zone înierbate (situate de obicei transversal în centrul culturii) unde
prădătorii pot ierna, acţionând astfel ca nişte cuiburi de insecte prădătoare care primăvara
migrează uşor in cultură. Zonele pentru carabide sunt eficace în câmpurile de peste 20
hectare prevăzute cu o bună reţea de margini de iarbă.

Sursa: http://permaculturenews.org

39
Zonele pentru carabide sunt insule de pământ de aproximativ 0,4 m înălţime şi 2 m lăţime
create printr-o arătură in directii opuse. Ele nu comunică, creând efectul de insulă, ceea ce
însemnă că vor fi preferate de prădători. Zonele pentru carabide sunt semănate cu specii de
graminee perene în amestec uneori cu leguminoase perene. Trebuie menţionat ca astfel de
culturi de graminee perene în amestec cu leguminoasele perene sunt încurajate prin Politica
Agricolă Comună (PAC).

Plantele insectar
Plantele insectar pot fi adăugate în cultură
ca benzi intercalate sau ca plante
individuale si au ca scop crearea unei
culturi acoperitoare între sau printre
rândurile de plante cultivate.
Un spectru mai larg de resurse vegetale
(nectar, polen) pentru duşmanii naturali
poate fi asigurat prin cultivarea de benzi
de plante insectar din speciile din fam.
Apiaceae (pătrunjel), Cruciferae (muştar),
Lamiaceae (menta), Compositae (coada Sursa: http://gardeningnaturallywithclaudia.blogspot.ro
şoricelului).

40
Recomandari:

- Practicarea rotatiei culturilor la nivel de ferma ca masura principala de

planificare si organizare a activitatii in fermele agricole, precum si de
prevenire a raspandirii organismelor daunatoare (boli, daunatori, buruieni)
- Informarea permanentă asupra tehnicilor de cultivare adecvate si asupra
noutatilor din domeniul gestionarii integrate a organismelor dăunatoare;
- Identificarea informatiilor referitoare la existenta varietatilor
rezistente/tolerante atunci cand doriti initierea unei noi culturi agricole.
- Utilizarea materialului saditor standard/certificat;
- Analizarea datelor referitoare la starea de nutritie si pH-ul solului.
Elaborarea unui plan de aprovizionare al solului cu elemente nutritive
pentru o perioada mai lunga de timp in vederea practicarii unei fertilizari
echilibrate;
- Identificarea surselor de apa si de energie pe care le aveti la dispozitie in
vederea asigurarii irigatiilor culturilor agricole dupa un plan bine stabilit
- Prevenirea raspandirii organismelor daunatoare prin aplicarea permanenta
a unor masuri preventive de igiena culturala;
- Protejarea organismelor benefice din cadrul ecosistemului agricol si
documentarea permanentă in legatura cu cele mai noi practici/metode de
lucru.

41
4. MONITORIZAREA ORGANISMELOR DAUNATOARE

4.1 Rolul fundamental al programelor de monitorizare a organismelor daunatoare

Unul dintre principiile fundamentale al

combaterii integrate a organismelor
daunatoare consta in faptul ca
necesita cunoasterea permanenta a starii
fitosanitare a culturilor agricole precum si
a biologiei si a ecologiei organismelor
daunatoare.

Sursa: www.escrop.com

Cunoasterea starii fitosanitare si a organismelor daunatoare din culturile agricole precum si a

evolutiei acestora, in timp si in spatiu, asigura datele necesare pentru fundamentarea teoretica
si practica, necesara in vederea adoptarii celor mai adecvate masuri de prevenire si combatere
a organismelor daunatoare, inclusiv prin aplicarea rationala a tratamentelor cu produse de
protectie a plantelor, pe baza de prognoza si avertizare, in scopul cresterii eficacitatii
tratamentelor si a reducerii numarului acestora la strictul necesar.

Astfel, prin intermediul monitorizarii permanente a organismelor daunatoare,

aplicarea preventiva a produselor de protectie a plantelor este redusa sau chiar
inlaturata, administrarea produselor de protectie a plantelor avand loc numai cand si
unde este necesar, cu respectarea dozelor recomandate, si este un instrument pentru
alegerea metodelor alternative de combatere si control – metode biologice sau fizice de
combatere.

42
4.2 Instrumente de monitorizare a organismelor dăunătoare

Printre instrumentele de monitorizare a organismelor daunatoare se numara obsevatiile

efectuate in camp, serviciile de prognoza si avertizare de la nivelul fiecarui judet, apelarea la
consultanta de specialitate din partea profesionistilor din cadrul Oficiilor fitosanitare judetene
si a Camerelor agricole judetene.

4.2.1 Observatiile efectuate in camp

Implicarea si capacitatea fermierilor/cultivatorilor de a recunoaste si de a identifica

intr-un stadiu incipient principalele organisme daunatoare (daunatori, agenti
fitopatogeni si buruieni) sunt factori cheie in atingerea obiectivelor programului de
gestionare integrata a organismelor daunatoare.

OntarioCropIPM

Agentii fitopatogeni provoaca infectii diverse la plante care duc atat la pierderi cantitative
de recolta, cat si la deprecierea calitatii produselor agricole in cursul vegetatiei sau chiar dupa
recoltarea acestora.

43
 Aspecte importante pe care trebuie sa le
cunoastem:
-Care sunt simptomele bolii?
-Recunosc agentul patogen?
-Am informatii despre ecologia bolii?
- Care sunt principalele masuri de
prevenire si combatere?
Phytophtora infestans (ipm.ucdavis.edu)

Pierderile cantitative de recolta pot fi provocate de diversi agenti patogeni si se pot prezenta
sub diferite forme: distrugerea plantelor inca din faza de plantuta abia rasarita, ofilirea
plantelor intr-o faza de vegetatie avansata, uscarea florilor si a fructelor tinere, necrozarea si
caderea frunzelor, uscarea lastarilor, putrezirea tulpinilor, fructelor, sterilitatea sau lipsa
florilor, etc.

Pe langa pierderile cantitative de recolta majoritatea bolilor plantelor au drept rezultat si

deprecierea calitatii recoltelor, ca de exemplu: modificarea consistentei fructelor si
compromiterea aspectului acestora, putrezirea, alterarea fructelor dupa recoltare, diminuarea
facultatii germinative a materialului semincer.

Insectele provoaca de asemenea vatamari care pot fi vizibile pe diferite organe ale
plantelor: pe frunze (ciuruiri, intepaturi, perforatii, scheletuiri, mine, hipertrofieri, rasuciri si
deformari, etc), pe tulpini si ramuri (orificii, galerii, deformari, etc), pe muguri (foliari si
florali) si flori (roaderea organelor florale, intepaturi, etc), pe fructe (orificii, galerii,
decolorari, etc), pe radacini si alte organe subterane (rozaturi, galerii, gale, etc).

44
 Intrebari importante la care trebuie sa
gasim solutii:
- Pot sa identific daunatorul ?
- Am date despre biologia
si ecologia acestuia?
- Care sunt plantele gazda si
modul de atac?
Sursa: Aphis pomi (http://www.ipm.ucdavis.edu)
- Care sunt principalele masuri de
prevenire si combatere?

Pentru monitorizarea daunatorilor se recomanda: utilizarea diferitelor tipuri de capcane

(luminoase, alimentare, feromonale), braiele si gropile capcana.

Capcanele luminoase sunt folosite pentru prinderea insectelor nocturne (lepidoptere,

noctuide, tortricide) si sunt formate din surse de lumina (bec electric, neon, etc.) sub care se
instaleaza un vas cu apa, petrol sau formol.

Capcanele alimentare sunt constituite din tavi pe care se pun momeli care emana mirosuri
atragatoare (de exemplu melasa diluata in apa la care se adauga putina drojdie de bere) si
sunt folosite pentru capturarea fluturilor (Mamestra brassicae, Cydia spp., etc)

Capcanele feromonale sunt des folosite

pentru monitorizarea diferitelor specii de
lepidoptere, in cadrul programelor de
gestionare integrata a organismelor
daunatoare; ele sunt construite din doua
placi cu un clei care nu se usuca si o sursa
de feromon sintetic.
Sursa:www.gradina.acasa.ro

Datorita sensibilitatii olfactive ridicate a fluturilor (masculilor) acestia sunt atrasi si se prind
pe placile cu clei putand fi apoi colectati in vederea identificarii.

45
Determinarea anuală a stării de îmburuienare a terenului

Cunoasterea gradului de imburuienare a parcelelor este de asemenea un factor

esential al combaterii integrate a organismelor daunatoare.Este necesară luarea în evidenţă a
buruienilor de trei ori în perioada de vegetaţie: primăvara timpuriu, la sfârşitul primăverii –
începutul verii şi la sfârşitul verii – începutul toamnei, obţinandu-se astfel date suficiente
pentru elaborarea strategiei de combatere. Determinările se fac intotdeauna înaintea aplicării
unei lucrări de combatere. Este deosebit de importantă si evidenţa diferitelor specii de
buruieni şi gruparea lor în funcţie de unele particularităţi care determină procedeele de
combatere, deosebindu-se astfel cele anuale, bienale şi perene, cele care se înmulţesc prin
sămânţă de cele care lăstăresc din organe vegetative (stolon, rădăcini) sau care se înmulţesc
prin ambele căi, cele cu frunze alungite, înguste, în majoritate monocotiledonate de cele
dicotiledonatele cu frunze mai late;

Prin exemplele generale de mai sus cu privire la agentii fitopatogeni, daunatorii si

buruienile din diversele culturi agricole nu am vrut decat sa atragem atentia asupra
necesitatii cunoasterii amanuntite a organismelor daunatoare, precum si a
particularitatilor legate de prevenirea si combaterea acestora.

4.2.2 Serviciile de prognoza si avertizare

In domeniul protectiei plantelor, prin prognoza se intelege prevederea cu mult timp

inainte a aparitiei organismelor daunatoare. Prognoza este legata pe de-o parte de spatiu sau
de regiunea respectiva, iar pe de alta parte de timp; astfel, se stabileste aparitia organismelor
daunatoare pe un anumit teritoriu si pentru o anumita data.

Prognoza poate fi de lunga durata cand prevederile aparitiei inmultirii in masa a

unui organism daunator, pe o anumita zona, se fac cu cel putin 2-3 luni inainte de izbucnirea
invaziilor. Prognoza de lunga durata se realizează de obicei pe un an (de ex. plosnitele
cerealelor-Eurygaster spp.) sau pe termen mai lung (la speciile de insecte cu generatie
multianuala- Agriotes spp.).

46
 Datele prognozei de lunga durata stau la baza planificarii si organizarii actiunilor de
combatere a organismelor daunatoare (stabilirea culturilor si a suprafetelor care trebuiesc
tratate, stabilirea tipului de tratament si a necesarului de produse de protectie a plantelor, a
masinilor / echipamentelor necesare pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare).

Prognoza de scurta durata sau avertizarea consta in prevederea aparitiei

populatiei unei specii a unui organism daunator cu cateva zile sau saptamani inainte de
declansarea atacului.

Avertizarea aplicarii tratamentelor se bazeaza pe evidenta biologiei

organismelor daunatoare - schema ciclului biologic, pe baza datelor meteorologice, pe
fenologia plantelor gazda, iar aplicarea tratamentelor se face intotdeauna in raport cu
pragul economic de daunare (PED).

Buletinele de prognoza si avertizare observatii legate de fitotoxicitatea si de

remanenta produselor recomandate
Acestea sunt emise de catre Oficiile
precum si modul de urmarire a eficacitatii
fitosanitare judetene si cuprind in principal
tratamentului.
date referitoare la organismul daunator
pentru care s-a emis buletinul, perioada în
care trebuie aplicat tratamentul , produsele
de protectie a plantelor recomandate,
masuri speciale pentru prevenirea
intoxicatiilor sau a altor accidente, masuri
de protejare a faunei utile inclusiv a
albinelor, eventuale

Sursa: www.graiulsalajului.ro

47
Sistemele Agroexpert
Rolul si performantele sistemelor informatizate de prognoza si avertizare în cadrul
bunelor practici agricole în materie de utilizare a produselor de protectie a plantelor
este definitoriu.

Acestea sunt sisteme de prognoza si avertizare complexe, flexibile, a caror

functionare permite o utilizare rationala a metodelor si a mijloacelor de protectie a plantelor,
cu diminuarea corespunzatoare a impactului produs de organismele daunatoare. Sistemele
informatizate de prognoza si avertizare sunt de fapt sisteme expert, care functioneaza pe
baza unor modele (matematice) ale proceselor biologice specifice ale organismelor
daunatoare.
Obiectivul final al programelor de prognoza si avertizare, respectiv utilizarea
eficienta si durabila a resurselor agronomice, este subsumat obiectivelor economice si
ecologice ale agriculturii durabile si ale agriculturii de precizie. Utilizarea sistemelor expert
de prognoza si avertizare are in vedere nu numai efectele ecologice pozitive (reducerea
poluarii mediului) ci are si consecinte economice directe. Optimizarea tratamentelor duce la
importante economii de produse de protectie a plantelor, combustibil, forta de munca, care
permit amortizarea rapida a investitiei într-un sistem de prognoza si avertizare.

In România, exista cateva tipuri de sisteme automate de avertizare, care combina cele mai
recente realizãri din domeniile electronicii, informaticii si, nu în ultimul rând, al protectiei
plantelor.

Aceste sisteme informatizate de

prognoza si avertizare sunt compuse
din:
- statia centrala de memorare, prelucrare si
vizualizare a datelor;
Sursa:internet
- una sau mai multe statii de mãsurare si
transmitere a datelor.

48
 Statiile de masurare si transmitere a datelor (care au posibilitatea de a masura si de a
transmite prin radio o serie de date agrometeorologice cum sunt: temperatura si umiditatea
relativa a aerului, existenta picaturilor de apa pe frunze, nivelul precipitatiilor, etc) sunt
complet autonome, desfasurându-si activitatea sub controlul unui (micro)calculator. Energia
necesara functionarii este asigurata de un acumulator încarcat de o baterie de celule solare.

La statia centrala sunt receptionate si memorate în baza de date a sistemului,

informatiile transmise prin radio de catre statiile de masurare din câmp. Unul dintre rolurile
receptorului este de a memora, într-o primã faza, datele transmise de cãtre statiile de
masurare din câmp. Intreaga activitate a sistemelor expert este controlatã de programul statiei
centrale. Aceste programe, care din faza de proiectare au fost concepute a avea o arhitecturã
deschisa, au un nucleu de bazã, inclus în orice configuratie, si un numar variabil de
“extensii”, destinate pentru a extinde aplicarea sistemelor la diferite culturi.

In tara noastra functioneaza o larga retea de prognoza si avertizare, pe intreg

teritoriul si pentru principalele culturi, iar buletinele de prognoza si avertizare sunt
emise de catre Oficiile fitosanitare de la nivelul fiecarui judet care reprezinta
Autoritatea Nationala Fitosanitara la nivel teritorial si care asigura servicii de
specialitate in mod unitar pentru toti producatorii agricoli si detinatorii de teren agricol
indiferent de forma de proprietate (culturi agricole, plantatii pomicole, plantatii
viticole, parcuri, spatii verzi si aliniamente de utilitate publica).

49
4.3 IMPORTANTA ASIGURARII CONSULTANTEI DE SPECIALITATE

CONSILIERE prin
FERMIER OFICIUL
FITOSANITAR
JUDETEAN

Atat fermierii cat si inspectorii din cadrul Oficiilor fitosanitare judetene au un rol
decisiv in monitorizarea organismelor daunatoare, de aceea intre fermier si inspectorul
fitosanitar trebuie sa existe o stransa colaborare.

Daca experienta practica si cunostintele acumulate de catre fiecare fermier la nivel

local sunt indispensabile in vederea monitorizarii si identificarii organismelor daunatoare,
inspectorii fitosanitari pot veni cu o alta perspectiva in atingerea obiectivelor monitorizarii si
realizarii tratamentelor deoarece acestia monitorizeaza permanent culturile agricole in
diferite zone ale judetului, cunosc particularitatile pedo-climatice ale zonei, precum si
particularitatile de crestere si dezvoltare ale diferitelor soiuri/varietati de plante, au
cunostinte aprofundate despre caracteristicile, biologia si ecologia organismelor daunatoare,
isi actualizeaza permanent cunostintele referitoare la produsele de protectie a plantelor si la
particularitatile realizarii in siguranta a tratamentelor,cunosc legislatia in domeniul
fitosanitar.

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la sectiunea

Fitosanitar puteti accesa link-ul http://www.madr.ro/personal-unitati-fitosanitare-
judetene.html unde gasiti datele de contact ale oficiilor fitosanitare de la nivelul fiecarui
judet.

50
Recomandari:

- Este necesara o monitorizare permanenta a starii de sanatate a culturilor

agricole, inclusiv prin utilizarea diferitelor tipuri de capcane (feromonale,
alimentare, lipicioase, etc);
- Incercati sa va imbunatatiti in permanenta cunostintele teoretice si practice
in vederea recunoasterii intr-un stadiu incipient a organismelor daunatoare
(boli,daunatori,buruieni) din culturile agricole; experienta personala si
cunostintele acumulate an de an sunt factori esentiali pentru atingerea
obiectivelor programelor de gestionare integrata a organismelor daunatoare;
- Respectati prevederile si recomandarile buletinelor de prognoza si avertizare
emise pe plan local, de catre Oficiile fitosanitare judetene;
- Apelati la serviciile de consultanta de specialitate din partea inspectorilor din
cadrul Oficiilor fitosanitare judetene.

51
 5. APLICAREA MASURILOR DE PROTECTE A PLANTELOR

5.1 Pragul economic de daunare (PED)

In urma rezultatelor monitorizarii culturilor agricole, utilizatorul profesionist al produselor de

protectie a plantelor trebuie sa decida daca si cand sa intervina:

Tinand cont de: Tinand cont de: DA?

 Pragul APLICAREA
NU?
REZULTATELE economic de MASURILOR
MONITORIZARII daunare DE PROTECTIA
ORGANISMELOR  Conditiile PLANTELOR
DAUNATOARE climaterice NU?

Aplicarea produselor de protectie a plantelor trebuie sa se faca numai la avertizare, in

urma emiterii buletinului de prognoza si avertizare de catre inspectorii de la Oficiile
fitosanitare judetene.

Asa cum s-a aratat in capitolul anterior, elaborarea buletinului de avertizare are la baza
notiuni complexe care tin seama de criterii fenologice in stransa corelatie cu diferitele faze
de vegetatie ale plantelor gazda, criterii ecologice in stransa legatura cu particularitatile
pedo-climatice ale zonei respective si criterii biologice ale organismelor daunatoare, printre
care se afla si criteriul densitatii numerice.

Avertizarea dupa acest criteriu are la baza principiul Pragului economic de daunare.

Pragul Economic de Daunare (PED) = pragul economic de daunare reprezinta

nivelul populatiei de organisme daunatoare care produce o paguba superioara
costurilor totale (ecologice si economice) ale tratamentului cu mijloace de protectie
a plantelor (produse de protectie a plantelor, biopreparate).

52
Avertizarea prin acest mijloc este sigura si concreta pentru ca se bazeaza pe existenta in
cultura a speciei organismului daunator la o densitate critica care necesita obligatoriu
interventia.

Conceptul de prag economic de dăunare este util întrucât cuantifică raportul cost / profit care
fundamentează deciziile referitoare la aplicarea măsurilor de combatere. Deoarece în
majoritatea cazurilor există un interval de timp destul de mare între implementarea
strategiilor de combatere si obtinerea efectelor asupra populatiilor organismelor daunatoare,
este de preferat ca întotdeauna să se înceapă actiunile de combatere înainte ca populatiile să
atingă pragul economic de dăunare.
Astfel, s-a introdus notiunea de prag economic de interventie care diferă de pragul
economic de dăunare prin faptul ca este un indicator practic de actionare si nu unul teoretic.

Stern (1973) defineste pragul economic de intervenie ca densitatea populatiei organismelor

dăunătoare la care trebuie initiate măsurile de combatere pentru a preveni cresterea
numarului organismelor daunatoare până la pragul economic de dăunare (vezi fig. de mai
jos):

Economic Injury Level = Pragul economic de daunare (PED)

Economic Threshold = Pragul economic de interventie

53
Decizia de aplicare a produselor de protectie a plantelor in urma semnalarii prezentei sau a
atacului unui organism daunator la nivelul exploatatiei agricole trebuie sa tina cont de situatia
concreta din respectiva exploatatie agricola si de asemenea, fermierul va lua decizia corecta
numai dupa consultarea unui specialist.

Astfel, la aplicarea produselor de

protectie a plantelor trebuie sa se tina
cont si de conditiile meteorologice
specificate in tehnologiile de aplicare ale
tratamentelor:
Sursa: www.radiominisat.ro

- se respecta instructiunile de aplicare de pe eticheta produsului, nu se vor face tratamente la

temperaturi foarte ridicate si în timpul amiezii

- nu se vor face tratamente pe timp de ploaie (sau înainte si dupa) si nu se vor aplica produse
de protectie a plantelor când umiditatea amosferica este ridicata.

- viteza maxima a vântului pe care se vor face tratamente nu trebuie sa depaseasca 4 m/s. In
caz de vânt puternic tratamentele se vor efectua dimineata sau seara.

Recomandari:

- Respectati prevederile buletinului de prognoza si avertizare atunci cand

utilizati produse de protectie a plantelor;
- Inaintea aplicarii tratamentelor cereti sfatul unui specialist, cititi cu atentie
eticheta produselor de protectie a plantelor si respectati recomandarile
acesteia;
- Cand efectuati un tratament folosind produse de protectie a plantelor tineti
cont si de conditiile climaterice locale.

54
6. METODE DURABILE BIOLOGICE, FIZICE SI ALTE METODE
NECHIMICE DE CONTROL AL ORGANISMELOR DAUNATOARE

Aceste metode trebuie preferate metodelor chimice daca asigura un control

corespunzator al organismelor daunatoare.

Lupta biologica a fost definita de Organizatia Internationala de Lupta Biologica

(OILB), ca o metoda de lupta cu organismele daunatoare culturilor agricole si silvice cu
ajutorul altor organisme vii sau cu produse ale activitatii lor metabolice.
In prezent exista putine produse destinate luptei biologice, deoarece majoritatea metodelor de
combatere biologica a organismelor daunatoare sunt inca in faza de cercetare.
Aceste metode, datorita avantajelor mari pe care le prezinta si anume: lipsa de toxicitate fata
de animale si oameni, fitotoxicitate redusa si caracter nepoluant, urmeaza sa ocupe in viitor
un loc mai important in combaterea bolilor plantelor. (Severin V., 2006)
.

6.1 METODE DURABILE BIOLOGICE, FIZICE SI ALTE METODE

NECHIMICE DE CONTROL AL AGENTILOR FITOPATOGENI

METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A AGENTILOR FITOPATOGENI AI

PLANTELOR CULTIVATE

Combaterea biologica a agentilor fitopatogeni se realizeaza prin bacteriofagie, prin

hiperparazitism, prin antagonismul dintre microorganisme si prin distrugerea agentilor
fitopatogeni de catre insecte.

Bacteriofagii
Bacteriofagii sunt foarte raspanditi în natura, de cele mai multe ori însotind populatiile
bacteriene. Metodele de folosire a bacteriofagilor impotriva bacteriilor fitopatogene sunt
diferite: prin inmuierea semintelor sau a radacinilor rasadurilor in culturi de bacteriofag, prin
stropirea plantelor sau injectarea lor cu bacteriofag.

55
Folosirea parazitilor naturali (Hiperparazitismul)

Unele ciuperci care produc boli la plante sunt atacate de paraziti care le împiedica
dezvoltarea sau le distrug. Hiperparazitismul este un fenomen întalnit destul de frecvent în
natura. Hiperparazitii, avand o virulenta pronuntata, inhiba considerabil dezvoltarea,
reproducerea si raspandirea patogenilor.
De exemplu ciupercile care produc fainari sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces
quisqualis; se cunosc paraziti ai ciupercilor care produc rugini ca: Eudarluca caricis,
Tuberculina persicina, T. Maxima, Penicillium uredineicolum si a celor care produc taciuni
ca:Macrosporium utile, Fusarium ustilaginis. Sclerotii ciupercilor din genul Sclerotinia pot fi
distrusi de microparaziti ca Trichoderma viride, Coniothyrium minitans, Fusarium
roseums,etc.
În practica, modul de aplicare al hiperparazitilor este diferit dupa caz: prin stropire cu
suspensii de spori sau miceliu, prafuiri uscate, inoculare s.a.

Folosirea microorganismelor antagoniste

Folosirea microorganismelor antagoniste are perspective mai mari de aplicare în

practica. Exista numeroase microorganisme care sunt antagoniste fata de ciupercile
fitopatogene si, cea mai mare parte a lor, populeaza solul. Actiunea antagonista a
microorganismelor se datoreaza proprietatii lor de a produce substante antibiotice si alte
substante prin care se pot apara.
Antagonistii potentiali cunoscuti sunt: Agrobacterium tumefaciens, A. vitis, Bacillus
subtilis, Burkholderia (Pseudomonas) cepacia, P. putida, P. fluorescens, Trichoderma viride,
T. harzianum, T. hamatum, Pythiumoligandrum, Fusarium lateritium, Sporotrichum vile,
Coniothyrium minitans, Trichotheciumroseum, Myrothecium verrucaria, Gliocladium
penicilloides, Verticillium biguttatum,Chaetomium globosum, Penicillium oxalicum, P.
cyano-fulvum, etc.

Distrugerea agentilor fitopatogeni de catre insecte si larvele lor

S-a constatat de exemplu ca unele specii de diptere si larvele lor se hranesc cu sporii care
provoaca rugini, taciuni, etc.

56
Extinderea metodelor biologice de combatere a agentilor fitopatogeni, este una dintre
directiile de perspectiva a dezvoltarii protectiei plantelor, mai ales pentru reducerea si
eliminarea fenomenelor de poluare pe care le pot produce substantele chimice.
Conservarea si activarea mecanismelor naturale de reglare a densitatilor populatiilor de
organisme daunatoare trebuie sa se bazeze pe o cunoastere profunda a tuturor factorilor si
legaturilor biocenotice.

METODE FIZICE DE COMBATERE A AGENTILOR FITOPATOGENI AI

PLANTELOR CULTIVATE

Tratamentele termice/Termoterapia

Prin caldura se sterilizeaza solul din sere si

din rasadnite; se folosesc 30-40 litri apa
clocotita pentru dezinfectarea unui m² de
sol, care in prealabil a fost sapat la o
adancime de 30 cm. Administrarea apei se
face treptat, pe masura ce este absorbita de
pamant.

Sursa: www.wikipedia.org

Pe langa sterilizarea solului, aceasta metoda poate da rezultate si in combaterea unor agenti
patogeni aflati in interiorul semintelor (de ex. taciunele zburator al orzului, Ustilago nuda),
devirozarea pomilor sau dezinfectarea tuberculilor de cartof afectati de mana (Phytophtora
infestans).

Temperaturile scazute au si ele un rol important in combaterea unor boli ale plantelor. De
exemplu pastrarea fructelor si a legumelor la temperaturi de 1-3°C impiedica dezvoltarea
agentilor care produc putregaiul acestora.

57
Helioterapia
Lumina solara se foloseste pentru combaterea unor boli care se transmit prin intermediul
tuberculilor, semintelor, etc.; de exemplu prin expunerea tuberculilor de cartof care se
clorofiaza la soare se mareste rezistenta acestora fata de atacul unor agenti patogeni care
produc putregaiuri.

Alte metode nechimice de combatere a agentilor fitopatogeni ai plantelor cultivate:

despre importanta metodelor agrofitotehnice (pregatirea terenului, drenarea terenului,
asolamente/rotatii, aplicarea rationala a ingrasamintelor, samanta si material saditor
sanatos si certificat, lucrari de intretinere a culturilor si irigarea culturilor,etc.) s-a
vorbit pe larg in capitolele anterioare.

6.2 METODE DURABILE BIOLOGICE, FIZICE SI ALTE METODE

NECHIMICE DE CONTROL AL DAUNATORILOR PLANTELOR CULTIVATE

METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A DAUNATORILOR PLANTELOR

CULTIVATE

Comparativ cu metodele chimice, combaterea biologica prezinta o serie de avantaje:

- nu prezinta nici un pericol pentru om si animalele cu sange cald
- protejeaza fauna folositoare
- biopreparatele sunt compatibile cu unele insecticide si pot fi folosite concomitent sub forma
de stropiri

Metodele biologice de combatere a insectelor si a altor animale daunatoare sunt

urmatoarele, primele doua fiind mai raspandite:
- metodele biologice propriu-zise (zoofagii,virusurile si microorganismele patogene)
- metodele biotehnice (folosirea exo si endohormonilor)
- metodele genetice (autocidia, utilizarea organismelor modificate genetic)

58
Metodele biologice propriu-zise
Zoofagii – combaterea biologica cu ajutorul zoofagilor se poate realiza prin folosirea
pradatorilor si parazitilor indigeni sau importati din alte tari. Acest lucru presupune
identificarea si inmultirea speciilor cele mai active si lansarea lor in culturile atacate de
daunatori.
Zoofagii sunt reprezentati de diferite grupe de animale. Ei traiesc pe seama altor grupe de
animale legate intre ele prin lanturi trofice, ca elemente de compozitie ale biocenozei.
Acestia sunt entomofagi, acarofagi, rapitoare, etc.
Entomofagii cuprind pradatorii si parazitii insectelor. Pradatorii se hranesc direct cu corpul
gazdei fiind de talie mai mare decat victima, pe cand parazitii cuprind numai stadiul de larva
si se hranesc in interiorul corpului gazdei.De exemplu utilizarea pradatorului Phytoseiulus
persimilis, acarofag foarte activ, se foloseste in combaterea acarianului fitofag Tetranychus
urticae, daunator frecvent si periculos al culturilor de legume si plantelor ornamentale.

Viespea Trichogramma evanescens se utilizeaza in combaterea unor daunatori ca: buha

verzei, fluturele alb al verzei, buha gradinilor de legume,etc (acest parazit are cunoscute peste
100 de gazde)

www.phenomena.nationalgeographic.com

Virusurile si microorganismele patogene

Una dintre metodele de baza pentru combaterea daunatorilor, in special a insectelor, o
constituie folosirea virusurilor si a microorganismelor patogene (bacterii, ciuperci, etc). Pe
baza acestora se produc in prezent o serie de biopreparate sau insecticide biologice care se
folosesc pe scara destul de larga in combaterea insectelor.

59
Utilizarea feromonilor (atractantilor sexuali) – se folosesc in protectia culturilor prin doua
cai: prin distrugerea in masa a masculilor cu ajutorul capcanelor cu atractanti sexuali si prin
dezorientarea masculilor prin perturbarea transmisiei feromonale normale.

Cateva exemple de capcane cu feromoni

utilizate la noi in tara: AtraPOM,
AtraFUN,AtraBLANC,AtraBOT,
AtraBRAS, etc.

Capcana cu feromoni AtraBot pentru molia vitei de vie (Lobesia botrana)

METODE FIZICE DE COMBATERE A DAUNATORILOR PLANTELOR

CULTIVATE

Metodele termice/Temperaturile letale

Sunt folosite mai ales in combaterea daunatorilor produselor vegetale din depozite si constau
in utilizarea temperaturilor ridicate sau scazute (temperaturi letale) care determina moartea
insectelor si acarienilor. Tratamentele termice se efectueaza cu ajutorul unor instalatii
speciale cu o temperatura reglabila (etuve, uscatorii, etc).
De exemplu prin expunerea la temperaturi cuprinse intre 52-55°C se pot distruge o serie de
daunatori ca: gandaceii fainii (Tribolium spp.), molia fructelor uscate ( Plodia interpunctella)
sau acarieniii fainii (Acarius siro); o temperatura de -9,5°C , timp de 12 ore va determina
moartea gargaritei mazarii (Bruchus pisorum)

Apa calda
Este folosita de asemenea pentru distrugerea unor specii daunatoare – de exemplu prin
imersiune la 550C timp de 5 minute se pot distruge paduchele lanoa ( Eriosoma lanigerum) si
paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) de la altoi, filoxera (Phylloxera
vastatrix ) si molia vitei de vie (Lobesia botrana) de la butasii de vita de vie.

60
Pentru tratamentele la sol in vederea combaterii nematozilor (Meloidogyne spp.) mai ales in
sere si rasadnite se pot folosi vaporii de apa sub presiune ( mai mare de 10 atmosfere).

Focul
Arderea diferitelor resturi vegetale (tulpini, ramuri uscate, frunze,etc.) duce la eliminarea
insectelor daunatoare care se gasesc in aceste resturi.

Utilizarea razelor gamma

Sunt folosite din ce in ce mai mult in protectia plantelor in distrugerea directa a insectelor
prin metoda autocidiei (sterilizarea masculilor) de ex.la speciile: – Ceratitis capitata, Cydia
spp., Lobesia botrana, etc..

ALTE METODE NECHIMICE DE COMBATERE A DAUNATORILOR

PLANTELOR CULTIVATE

Adunarea si distrugerea directa a insectelor pe cale manuala

Se practica in legumicultura atat in camp cat si in spatiile protejate si consta in strangerea de
pe plante a diferitelor stadii de dezvoltare ale daunatorilor si distrugerea acestora, de ex.
impotriva unor specii ca fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) si buha verzei
(Mamestra brassicae) la culturile de varzoase, gandacul din Colorado (Leptinotarsa
decemlineata) la solanacee,etc.

Santurile capcana
Se folosesc pentru protejarea culturilor impotriva unor insecte care se deplaseaza pe sol (de
ex. Lethrus apterus, etc.); santurile se executa cu ajutorul unor pluguri speciale, pamantul
ridicandu-se pe partea culturii care trebuie protejata, la o inaltime de 25-30 cm. Pentru
distrugerea insectelor se recomanda prafuirea brazdelor cu diferite insecticide de contact.

61
Braiele capcana
Brâiele-capcană sunt adăposturi artificiale care se aşează pe tulpinile pomilor sau a ramurilor
groase la circa 80-100 cm deasupra solului după ce acestea au fost curăţate in prealabil. Se
aplică fie în martie-aprilie (când timpul se încălzeşte şi înainte de începerea dezmuguririi
mugurilor florali) pentru a oferi adăposturi în nopţile răcoroase diferitelor specii de gărgăriţe,
în special gărgăriţei bobocilor de măr (Anhtonomus pomorum, Rhynchites spp.), fie la
sfârşitul verii în august-septembrie,pentru a oferi loc de iernare viermelui merelor (Cydia
pomonella), viermelui prunelor (Grapholitha funebrana), altor molii şi gărgăriţe. Se
confecţionează din: carton ondulat, pânză de sac, paie împletite, hârtie de împachetat etc.
Brâiele sunt fâşii de 40-50 cm lăţime, care se pliază de trei ori, astfel ca lăţimea brâului să fie
de 13-16 cm. Se înfăşoară tulpina, astfel ca cele două capete ale brâului să se suprapună pe o
suprafaţă de cel puţin 10-15 cm. Brâul se leagă strâns la 2-3 cm de la marginea de sus a
fâşiei. Penru examinarea brâielor se aşterne sub pom o pânză albă de 2 x 2 m. După
desfacerea brâului se examinează cu atenţie mai întâi exteriorul materialului şi apoi se
scutură prelata. Insectele găsite se adună şi se numără pentru întocmirea curbei de zbor, apoi
se distrug. Brâiele de hârtie se ard. Brâiele aplicate împotriva insectelor retrase pentru
hibernare se cercetează şi se distrug începând din octombrie şi până în martie. Brâiele
aplicate în primăvară pentru prinderea gărgăriţelor care, se retrag în ele noaptea din cauza
frigului se controleaza, dacă este posibil zilnic şi cel mai rar din 5 în 5 zile, dimineaţa
devreme, când gărgăriţele sunt încă amorţite.

www.foodproduction101.com

62
Capcane luminoase pentru captarea insectelor.
Capcanele luminoase servesc la captarea insectelor crepusculare sau nocturne care manifestă
un fototropism pozitiv, în primul rând fluturi: buhele şi moliile de frunze, viermii fructelor,
cărăbuşii. Sunt construite dintr-o sursă de lumină (fluorescentă) cu un dispozitiv care
întrerupe zborul insectelor atrase, format din 3 sau 4 aripi dispuse ventral; un dispozitiv care
colectează şi ucide insectele oprite din zbor format dintr-o pâlnie inferioară şi un container
închis ermetic, în care se găseşte o substanţă insecticidă cu acţiune de şoc. Pentru a proteja
sursa de lumină şi capcana de ploaie, pentru a împiedica pătrunderea apei în container şi
deprecierea insectelor capturate, capcana este prevăzută cu un acoperiş conic superior.
Înregistrarea şi determinarea zilnică a capturilor realizate servesc la trasarea curbei de zbor
pe baza căruia se stabilesc măsuri de combatere, iar captarea în masă a adulţilor prin
extragerea din habitat a adulţilor constituie un mijloc de combatere.

Inelele cu clei
Inelele cu clei se folosesc în special în pomicultură, pentru combaterea insectelor care se
deplasează în coroana pomilor, spre a depune ponta. Inelele cu clei sunt benzi de hârtie
impermeabilă, lată de 5-15 cm şi lungă în funcţie de grosimea tulpinii sau crengilor, pe care
se aplică/ întinde un strat de ulei nesicativ. Ele se instalează pe trunchiul pomilor, împotriva
femelelor de cotari (Operophtera brumata, Hibernia), unelor omizi (Aporia, Lymantria),
gărgăreţi (Rhynchites, Sciaphobus etc.). Banda de hârtie se aplică la înălţime, ca şi brâul-
capcană, după ce mai întâi s-a curăţat scoarţa, s-a netezit această porţiune, ori s-au
completat cu argilă crăpăturile de pe trunchi. Capetele benzii se petrec unul peste celălalt,
se leagă în două locuri, la 2-3 cm de marginile benzii, apoi cu o lopăţică se întinde cleiul într-
un strat uniform. Controlul inelelor cu clei se face din trei în trei zile, când se îndepărtează
insectele prinse şi eventual se completează stratul de clei. După instalarea inelelor, se
controlează cel puţin de două ori pe săptămână.

Scuturarea pomilor
Se practica in perioada aparitiei adultilor pentru combaterea unor insecte daunatoare
(Anthonomus pomorum, Melolontha spp., etc.). Lucrarea se executa numai in cursul diminetii
cand insectele se gasesc in stare de amortire si se repeta la un interval de 5-7 zile; insectele
adunate se distrug prin diferite procedee.

63
Omizitul
Este o lucrare care se executa toamna tarziu dupa caderea frunzelor si are rezultate bune
pentru distrugerea unor insecte care ierneaza ca larve in cuiburi formate din frunze. Se taie
cuiburile de larve cu foarfeci speciale sau alte unelte si se distrug prin ardere.

Razuirea scoartei si taierea ramurilor uscate sau puternic atacate

Sunt de fapt masuri de igiena culturala cu rol extrem de important mai ales in pomicultura.
Este o operatie care se executa toamna tarziu sau iarna impotriva unor insecte care ierneaza
in scoarta exfolianta, in muschi si licheni. Toate resturile care rezulta se distrug prin ardere.

Momelile alimentare
Sunt capcane preparate din alimente preferate de specia dainatoare (boabe de cereale, diferite
ierburi, etc) si pot fi simple sau toxice.
Momelile simple au ca scop atragerea insectelor in anumite locuri pentru a putea fi adunate si
distruse ulterior. Momelile toxice au ca rol distrugerea directa a insectelor deoarece
alimentele respective se amesteca cu diferite insecticide.
Ambele tipuri de momeli se amplaseaza pe terenurile infestate la anumite distante, in sol, sub
brazda (de ex. impotiva coropisnitelor, viermilor sarma, etc.) sau la suprafata solului (de ex.
impotriva lacustelor, buha semanaturilor, etc)

6.3 METODE DURABILE BIOLOGICE, FIZICE SI ALTE METODE

NECHIMICE DE CONTROL AL BURUIENILOR

COMBATEREA INTEGRATA A BURUIENILOR

Notiunea de management integrat al buruienilor (M.I.B.) a fost introdusa pentru prima

data in literatura de specialitate din Romania de Gh.Budoi (1996) care ne arata ca aceasta
tehnologie prietenoasa fata de mediu se incadreaza mai bine in sistemul de agricultura
durabila (sustenabila), ce se bazeaza pe considerente economice, ecologice si productive.

64
Managementul integrat al buruienilor presupune:
- controlul si dirijarea dinamicii populatiilor de buruieni si reducerea numarului de buruieni
pana la un nivel tolerabil, pragul economic de daunare.
- conservarea biodiversitatii plantelor in ecosistemele agricole
- un program de monitorizare a buruienilor
- elaborarea metodelor de mentinere a buruienilor sub pragul economic de daunare
- perfectionarea tehnologiilor de productie in vederea diminuarii folosirii erbicidelor

Combaterea integrata a buruienilor presupune:

- folosirea de samanta conditionata
- rotatia culturilor
- distrugerea surselor de buruieni
- evitarea raspandirii semintelor de buruieni prin apa de irigat, masinile agricole, recoltare,
depozitare, transport
- corectarea reactiei solului
- irigatie rationala
- fertilizare echilibrata
- respectarea tehnologiei de cultura
- utilizarea de erbicide

Metode biologice de combatere a buruienilor

Combaterea biologica implica utilizarea in lupta impotriva buruienilor a unor dusmani
naturali, ca agenti patogeni, insecte, melci, pasari, pesti sau folosirea unor insusiri ale
plantelor de cultura cum ar fi secretia de substante alelopatice, viteza mare de crestere si de
inabusire a buruienilor.
Metoda este nepoluanta, economica si pastreaza diversitatea in ecosistemele agricole. Astfel,
intre buruiana gazda si agentul biologic se realizeaza un echilibru. Este de dorit ca la acest
echilibru, pagubele produse de buruieni sa fie sub pragul economic de daunare. Exista riscul
ca utilizand un dusman natural in combaterea buruienilor acesta sa se adapteze si pe planta de
cultura.

65
Combaterea biologica se dovedeste eficienta pe suprafete mari, cum sunt pajistele si canalele
pentru apa, inaccesibile altor metode, infestate puternic cu o singura specie de buruieni,
provenita din alta parte si care în locul habitat nu este atacata de dusmani naturali.
Deocamdata aceasta metoda nu poate fi folosita pe terenurile cultivate unde se cere
combaterea unui complex de buruieni, fara a dauna plantelor de cultura. Metoda este
eficienta mai ales împotriva buruienilor perene si mai putin eficienta unde solul este infestat
cu seminte care, în sol, îsi pastreaza viabilitatea o perioada îndelungata.

Ca agenti naturali pentru combaterea buruienilor sunt folosite mai mult insectele, pentru ca
aceasta se adapteaza mai repede la planta gazda si pentru ca distrug mai energic. S-au dovedit
eficiente insectele din familia Lepidoptera, Hemiptera, Coleoptera, Diptera, Himenoptera
s.a. Desi cele mai specializate insecte sunt sfredelitoarele de radacini si tulpini, precum si
cele care ataca interiorul semintelor, cele mai eficiente sunt însa insectele care consuma
frunzele si tulpinile deoarece ele sunt mai selective.

Selectivitatea este una din primele conditii pentru introducerea unui dusman natural
înlaturand astfel pericolul ca respectivul pradator sa treaca la alte plante folositoare sau la
plantele de cultura. De aceea, în prealabil se fac numeroase testari.

Agentii patogeni - virusuri, ciuperci, bacterii-pot fi folositi de asemenea cu succes deoarece

pot fi raspanditi usor (prin vant, insecte, apa etc.). Ei distrug sistemul enzimatic,
astupa vasele conducatoare, produc toxine, deregleaza procesele metabolice ale buruienilor.
Ca si în cazul insectelor se cere o selectivitate deplina pentru plantele de cultura.

Pentru a fi eficient, pe langa selectivitate si atacabilitate mare pentru buruiana gazda, agentul
biologic trebuie sa îndeplineasca si alte conditii: sa se înmulteasca si sa se raspandeasca
repede si sa se adapteze la conditiile de mediu ale plantei gazda.

Prin metoda biologica nu se realizeaza eliminarea buruienlor, ci numai diminuarea infestarii

deoarece, dupa cativa ani, între cele doua populatii, buruieni si insecte, se realizeaza un
echilibru. Cel mai bun rezultat este echilibrul în care pagubele cauzate de buruieni nu mai
reprezinta o problema (pragul economic de daunare). Mai trebuie avut în vedere faptul ca

66
succesul obtinut într-o tara sau zona nu este o garantie pentru alte tari sau zone unde
conditiile climatice sunt diferite.

De exemplu in SUA pentru distrugerea pojarnitei (Hypericum perforatum), buruiana foarte

periculoasa pentru pasuni s-au folosit specii de gandaci din genul Chrysolina (C.Pintilie –
1985).

Metode fizice de combatere a buruienilor

Sterilizarea solului – se practica mai ales in legumicultura,in sere, solarii, rasadnite, la

amestecul utilizat pentru ghivecele nutritive; prin aceasta metoda se distrug atat semintele de
buruieni cat si agentii patogeni si daunatorii din solul respectiv.

Arderea buruienilor prin flambarea cu maşini speciale folosind gaz lichefiat (propan –
butan) pe intervalele între rândurile plantaţiilor pomiviticole sau şi la culturi semănate în
rânduri mai distanţate da uneori rezultate bune, dar necesita consum mare de combustibil.
Arderea produselor secundare (paie, vreji, coceni) pe camp, in scopul efectuarii araturii nu
este recomandata deoarece necesita consum mare de combustibil, elimina materia organica
necesara refacerii humusului, distruge microorganismele pe o adancime de 10-12 cm, strica
echilibrul din ecosistemul agricol.

Alte metode nechimice de combatere a buruienilor

Toate verigile tehnologice aplicate corect contribuie la reducerea îmburuienării prin

asigurarea vigurozităţii plantelor cultivate, ajutându-le în concurenţa cu buruienile,
reprezentând una din cele mai eficace metode biologice de combatere si care pot fi puse
in practica de orice fermier!

- Folosirea unui material de semanat liber de buruieni: trebuiesc folosite numai seminte
selectionate, certificate si libere de seminte de buruieni ai caror indicatori de puritate fizica si
ai procentului de seminte de buruieni sunt standardizate.

67
- Pregatirea rationala a gunoiului de grajd: o mare parte din semintele de buruieni trec
prin tubul digestiv al animalelor rumegatoare fara a-si pierde capacitatea de germinatie si,
odata cu gunoiul ajung in platforme. Se recomanda:
 Evitarea folosirii ca asternut a paielor care contin un numar mare de seminte
de buruieni (paie de grau infestate cu Avena fatua,Lolium sp., etc.)
 Folosirea de furaje concentrate numai sub forma macinata sau pregatite
termic, mai ales din recolte puternic infestate cu diverse seminte de buruieni
 Realizarea unei platforme bine incheiate si impachetate pentru a favoriza
fermentatia anaeroba (cu temperaturi peste 60ºC) pentru distrugerea
capacitatii de germinatie a semintelor.

- Apa de irigat sa nu contina seminte de buruieni: in apele de irigat sunt antrenate

numeroase seminte de buruieni care isi pot pastra germinatia o lunga perioada de timp (1-3
ani) chiar daca stau in apa. De aceea trebuie luate masuri de eliminare a acestora prin
executarea unor operatii usoare, inaintea inceperii operatiunii de irigat:
 Asezarea de site de diferite marimi la sorburile instalatiilor ce trimit apa de
irigat pe conducte;
 Asezarea de stavilare din loc in loc pentru a linisti curgerea apei astfel incat
semintele de buruieni sa se poata decanta si sa se depuna pe fundul canalelor

- Strangerea resturilor vegetale: paiele sau resturile vegetale nu trebuie lasate o perioada
lunga de timp pe teren deoarece numarul de seminte scuturate pe sol va fi mai mare.

- Distrugerea focarelor infestate cu buruieni: toate suprafetele de teren necultivate,

marginile tarlalelor, caile ferate, digurile canalelor de desecare si de irigat, malurile raurilor si
lacurilor, hotarele intre proprietati, terenurile unde au fost stane de oi si alte animale pot
constitui adevarate focare de infestare cu seminte de buruieni pentru terenurile vecine, de
aceea toate buruienile de pe aceste locuri trebuiesc eliminate inainte de a forma samanta prin
cosit, prasit sau prin aplicare de erbicide.

- Fertilizarea corespunzatoare cu ingrasaminte chimice: realizarea unei fertilizari

echilibrate face ca plantele de cultura sa creasca viguros si sa inabuse buruienile.

68
- Evitarea raspandirii semintelor de buruieni prin intermediul animalelor: trebuie avute
in vedere animalele aflate la pascut care odata cu fecalele raspandesc seminte de buruieni din
loc in loc; de lana oilor sau de blana altor animale se agata multe seminte de buruieni
(Xanthium,Bidens,Galium,etc.) care sunt transportate la mari distante. Trebuie sa se evite
trecerea animalelor prin locuri necultivate si pline de buruieni.

Alte metode de distrugere a buruienilor:

- Distrugerea buruienilor prin lucrari

mecanice (grapat, prasit, plivit)

- Cositul buruienilor, manual sau

mecanic mai ales in locurile virane
necultivate, margini de drum, etc, inainte
ca buruienile sa infloreasca si sa fructifice.

Sursa: www.agrinet.ro

- Rotatia culturilor - veriga fundamendala a combaterii integrate a buruienilor ca urmare a

eficientei combaterii si a costurilor economice neinsemnate. Monocultura favorizeaza
inmultirea bolilor si a daunatorilor, iar buruienile invadeaza cultura distrugand-o. Rotatia
culturilor cu particularitati si tehnologii deosebite de cultura limiteaza foarte mult inmultirea
buruienilor.

- Folosirea amendamentelor – solurile acide se caracterizeaza prin prezenta unor specii de

buruieni tipice care prefera reactia acida: Equisetum arvense (coada calului), Rumex
acetostella (macris marunt), Raphanus raphanistrum (ridichea salbatica), Ranunculus
arvensis (piciorul cocosului), etc. Aplicarea amendamentelor calcaroase reduce foarte mult
numarul de buruieni specifice reactiei acide.

69
Sursa: www.motherearthnews.com

Solurile alcaline sunt imburuienate cu specii de Salicornia herbacea (iarba sarata), Statice
gmelini (limba pestelui),etc. Aplicarea de amendamente (gips si fosfogips) reduce in cazul
acestori soluri numarul de buruieni specifice.

Mulcirea - acoperirea solului dintre randurile de plante prasitoare cu resturi organice (paie,
gunoi de grajd) sau folie de plastic, hartie, carton, etc. in vederea inabusirii buruienilor.
Aceasta metoda combate bine multe buruieni anuale si perene (pir, volbura) dar numai partial
palamida si costreiul.

Mulciul format din materii organice contribuie si la ameliorarea continutului de humus din
sol.

70
Recomandari:

- Informati-va in legatura cu produsele biologice de combatere a organismelor

daunatoare existente pe piata (cereti sfatul specialistilor si al consilierilor din
domeniul fitosanitar, cautati informatii pe site-urile de specialitate, studiati
literatura de specialitate, etc);
- Protejati activitatea inamicilor naturali din cadrul sistemelor agricole de
cultura si studiati posibilitatea introducerii in cultura a unui numar
suplimentar de organisme benefice, tinand cont de specificitatea atacului
organismului daunator, precum si de conditiile pedo-climatice locale;
- Tineti cont ca toate verigile tehnologice aplicate la timp si cat mai corect
sustin controlul biologic al organismelor daunatoare (de ex. rotatia
culturilor, folosirea semintei certificate, utilizarea tehnologiilor
corespunzatoare de cultura, fertilizare echilibrata, irigarea corespunzatoare
si la timp a culturilor agricole, utilizarea amendamentelor, etc).

71
7. METODE CHIMICE DE CONTROL AL ORGANISMELOR DAUNATOARE

Metodele chimice de protectie a plantelor constau in combaterea daunatorilor, bolilor si

buruienilor cu ajutorul unor substante speciale cunoscute sub numele de produse de protectie a
plantelor. Produsele de protectie a plantelor omologate pentru utilizare in Romania se regasesc
incrise in baza de date PESTEXPERT.Aceasta poate fi accesata prin efectuarea urmatorilor
pasi:
- www.madr.ro

- Fitosanitar: http://www.madr.ro/ro/fitosanitar.html

- Adrese web (josul paginii): https://aloe.anfdf.ro/

- “Continue to this website (not recommended).”

- Se completează căsuţele:
- utilizator: „guest”
- parola: „guest”

- Căutare
- Se completează căsuţele cu datele care interesează. (Ex: Pentru a viziona toate produsele omologate,
se bifează căsuţele „Toate lunile” şi „Toţi anii”, iar la „Căutare” se completează cu „Produs”, apoi se
apasă butonul „Afişare”

Cu toate ca in prezent metodele chimice de combatere a organismelor daunatoare au o larga

utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta (distrugerea organismelor daunatoare se poate
face pe suprafete mari si intr-un timp scurt, eficacitatea tratamentelor chimice este ridicata,
sunt multe produse de protectie a plantelor compatibile intre ele astfel incat se pot folosi
tratamentele mixte, se pot aplica mecanizat,etc.) extinderea tratamentelor chimice pe suprafete
din ce in ce mai mari si cresterea cantitatii de produse de protectie a plantelor folosite la hectar
au dus la evidentierea efectelor secundare negative asociate utilizarii produselor de protectie a
plantelor:
 poluarea mediului inconjurator datorita utilizarii nerationale a produselor de protecţie
a plantelor;
 aparitia organismelor daunatoare rezistente la diferite produse de protectie a plantelor
datorita utilizarii intensive a combaterii chimice si a aplicarii repetate a tratamentelor cu
produse care au la baza aceeasi substanta activa;

72
  dereglarea echilibrului biocenotic natural care are drept consecinta inmultirea in masa a
organismelor daunatoare datorita distrugerii prin tratamente chimice a zoofagilor din
cadrul agrobiocenozelor (de ex. inmultirea in masa a paduchelui lanos, Eriosoma
lanigerum a fost determinată de distrugerea parazitului sau - viespea Aphelinus mali
prin aplicarea in livezi a tratamentelor chimice cu produse cloroderivate si
organofosforice impotriva unor daunatori ca viermele mereler, Cydia pomonella,
paduchele din San Jose ,Quadraspidiotus perniciosus,etc);
 probleme legate de toxicitatea produselor de protectie a plantelor fata de om si animale

Efectuarea tratamentelor utilizand produse de protectie a plantelor trebuie sa tina seama de o

serie de principii care au ca scop reducerea efectelor negative asociate utilizarii acestora
asupra oamenilor, animalelor si mediului, implicit asupra agroecosistemelor.Gestionarea
integrata a organismelor daunatoare pune accent pe aplicarea rationala a tratamentelor cu
produse de protectie a plantelor care trebuiesc efectuate in functie de valoarea pragului
economic de daunare si tinandu-se seama de prevederile buletinelor de prognoza si avertizare.

7.1 Specificitatea produselor de protectie a plantelor pentru tinta vizata

Conform principiului 5 din Anexa III a OUG nr.34/2012 “ produsele de protectie a

plantelor aplicate trebuie sa fie cat se poate de specifice pentru tinta vizata “ , acest lucru
facand de fapt trimitere la notiunea de selectivitate a produselor de protectie a plantelor.

Selectivitatea produselor de protectie a plantelor reprezinta fenomenul de actiune a unui

produs de protectie a plantelor asupra organismelor daunatoare si lipsa de actiune sau actiunea
slaba asupra altor organisme din cultura la care s-a aplicat tratamentul (Baicu, 1990) sau altfel
spus reprezinta fenomenul de distrugere a organismelor daunatoare (insecte, bacterii, ciuperci,
etc.) si in acelasi timp fenomenul de protejare a faunei utile (dusmani naturali, polenizatori,
etc.).

Folosirea produselor de protectie a plantelor selective in protectia plantelor constituie

una dintre verigile principale ale combaterii integrate a organismelor daunatoare care
presupune utilizarea pe scara larga a produselor de protectie a plantelor selective.

73
In functie de mortalitatea organismelor dupa aplicarea unui tratament, produsele de protectie
a plantelor se clasifica in urmatoarele grupe:
- foarte selective, cu o mortalitate sub 20%
- selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 21-37 %
- mediu selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 38-63%
- slab selective, cu o mortalitate cuprinsa intre 64-80 %
- neselective, cu o mortalitate cuprinsa intre 81-100%
In combaterea integrata prezinta interes produsele de protectie a plantelor din primele
doua grupe.

Se cunosc patru tipuri de selectivitate:

Selectivitatea fiziologica este cea mai importanta: prin natura lor chimica produsele de
protectie a plantelor din aceasta categorie nu au actiune distrugatoare asupra organismelor
utile (ex. printre substantele active ale produsele de protectie a plantelor cu selectivitate
fiziologica ridicata se numara: pirimicarb, difluron, endosulfat, fosalon, menazon, tetratus etc)

Selectivitatea tehnologica se datoreaza formei de conditionare a produsului de protectie a

plantelor si a modului cum este aplicat tramentul; de ex. utilizarea granulelor aplicate pe rand,
a momelilor toxice sau aplicarea tratamentelor la groapa la plantare si nu imprastiat.

Selectivitatea ecologica rezulta din aplicarea tratamentelor in functie de ciclurile biologice ale
organismelor daunatoare si ale organismelor benefice astfel incat primele sa fie distruse si
celelalte protejate (de ex,, in pomicultura tratamentele de iarna sunt selective deoarece ele
distrug larvele si adultii paduchilor testosi, ouale paduchilor de frunze si de acarieni, etc., fara
sa afecteze dusmanii naturali ai acestora care sunt retrasi in locuri mai ferite pentru hibernare.

Selectivitatea de comportament este determinata de capacitatea unor specii de organisme

daunatoare si organisme benefice de a reactiona diferit la unele substante chimice. De ex.
feromonii sexuali, atractantii nutritivi, etc, atrag daunatorii dar nu afecteaza dusmanii naturali.

74
Cunoastera aprofundata a biologiei si a ecologiei daunatorilor, precum si a faunei utile
permite marirea posibilitatii de utilizare selectiva a produselor de protectie a plantelor
fiziologic neselective!

7.2 Factori de diminuare a efectelor asociate produselor de protectie a plantelor

asupra sanatatii umane, asupra organismelor care nu sunt vizate si asupra
mediului

 Respectati prevederile legale si recomandarile referitoate la utilizarea produselor

de protectie a plantelor!

Este interzisă utilizarea altor produse de protecţie a plantelor în afara celor omologate!

Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectia Plantelor (CNOPPP) este

autoritatea desemnată pentru autorizarea produselor de protectie a plantelor.Alcatuirea si
indatoririle Comisiei sunt prevazute in Ordinul 60/2013 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a
Plantelor şi aprobarea procedurilor privind omologarea, comerţul paralel si de aprobare a celei
de a doua denumiri comerciale pentru un produs de protecţie a plantelor omologat pe teritoriul
României

Comisia are in componenta membrii, persoane cu pregătire în domeniul produselor de protecţie

a plantelor care efectueaza evaluarile dosarelor produselor de protectie a plantelor: proprietăţi
fizico-chimice şi metode analitice, toxicologie, reziduuri, ecotoxicologie şi comportarea în
mediu, eficacitate pentru fungicide, insecticide, erbicide.

Produsele de protectie a plantelor omologate pentru utilizare in Romania se regasesc asa cum
s-a aratat mai sus in baza de date PESTEXPERT care este acualizata permanent.

75
  Atunci când există posibilitatea de a alege intre doua sau mai multe produse se
va opta întotdeauna pentru produsul care are cel mai mic impact asupra
mediului şi prezintă riscul cel mai redus pentru sănătatea omului si a
animalelor!

În vederea protejării sănătăţii oamenilor şi a animalelor, protecţiei albinelor şi a mediului

înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe
terenurile pe care le deţin produse de protecţie a plantelor trebuie să le depoziteze, să le
manipuleze şi să le utilizeze în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare !

- Notiuni despre toxicitatea produselor de protectie a plantelor

Toxicitatea produselor de protectie a plantelor este caracterizata de doza letala (DL), adica
cantitatea de produs de protectie a plantelor care provoaca moartea. In mod obisnuit se prezinta
prin DL 50 adica cantitatea de preparat care produce o mortalitate de 50 % la animalele asupra
carora a fost aplicat. Doza letala se exprima in mg/kg.
Un alt indice al toxicitatii il constiuie concentratia letala (CL 50) care reprezinta doza de
produs din aer, apa si sol care produce o mortalitate de 50%.
Fiecare produs de protectie a plantelor se caracterizeaza prin anumite DL 50 si CL 50, valori ce
exprima riscurile ce pot apare prin manipularea substantelor toxice de catre muncitori.

Toxicitatea produselor fitofarmaceutice poate fi acuta (se produce la scurt timp dupa
introducerea in organism a unei cantitati de toxic, de ex produse organofosforice) si cronica
(are loc in urma acumularii continue in organism a toxicului).

Conform Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, utilizatorii profesionisti de produse de

protectie a plantelor trebuie “ sa pastreze o perioada de cel putin 3 ani documentele de evidenta
contabila a produselor de protectie a plantelor depozitate si utilizate in exploatatie, precum si
Registrul de evidenta a tratamentelor cu produse de protectie a plantelor”

Informatiile cu privire la legislatia din domeniul omologarii produselor de

protectie a plantelor, precum si cea referitoare la controlul produselor de protectie a

76
plantelor post omologare, sunt disponibile pe pagina de internet a Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secţiunea FITOSANITAR:
http://www.madr.ro/omologare-produse-de-protectie-a-plantelor.html
http://www.madr.ro/controlul-produselor-de-protectie-a-plantelor-post-omologare.html

 Este foarte important sa solicitaţi consiliere de specialitate in alegerea

produselor de protectie a plantelor si pentru efectuarea corespunzatoare a
tratamentelor

Strategia şi tactica efectuării lucrărilor de protecţie a plantelor trebuiesc sa fie analizate

cu specialiştii de profil şi de asemenea trebuie studiată si literatura de specialitate.
Tratamentele se execută numai atunci când un dăunător are tendinţa să se dezvolte
peste pragul economic de dăunare. Acest prag reprezintă un nivel al populaţiei de dăunători
care produce o pagubă superioară costurilor totale ale tratamentului cu mijloace de protecţie a
plantelor.
Decizia utilizarii produselor de protectie a plantelor sau a mijloacelor alternative de
protectie a plantelor apartine în exclusivitate celui care conduce respectiva exploatatie agricola
(proprietar sau arendas). Această decizie se ia în functie de situatia concreta din respectiva
exploatatie agricola dar, fermierii fara pregatire agronomica de specialitate, trebuie sa ia
decizia de aplicare a produselor de protectie a plantelor numai dupa consultarea unui specialist.

– Acordati atentie formei de conditionare a produselor de protectie a plantelor, dozei si

concentratiilor de utilizare

Produsele de protectie a plantelor sunt conditionate sub diferite forme: pulberi de prafuit (PP);
pulberi umectabile, utilizate pentru pregatirea suspensiilor (PU); pulberi solubile (PS) si
concentrate solubile (CS) folosite pentru prepararea solutiilor; concentrate emulsionabile (CE)
pentru emulsii; solutii concentrate (SC) care in loc de solventi petrolieri costisitori utilizeaza
apa si alti ingredienti; produse pentru tratamente cu volum ultraredus (VUR) conditionate in
mod special pentru a putea fi aplicate fara diluare cu apa dar cu instalatii speciale; granule (G)
utilizate pentru combaterea unor daunatori prin tratamente la sol si plante; produse pentru

77
tratarea semintelor (PTS) conditionate special pentru seminte sau in alte forme (CE, PU), dar
care se aplica si semintelor, etc.
Exista si alte forme de conditionare ca: aerosoli, tablete, pastille, momeli, etc.

Cele mai periculoase produse pentru mediu si pentru sanatatea omului sunt pulberile de prafuit.
In România nu mai exista practic produse astfel formulate, cu exceptia sulfului, care este însa
un produs cu consonante ecologica, fiind natural, biodegradabil si cu toxicitate redusa pentru
organismele netinta.
Forma cea mai convenabila de aplicare a produselor de protectie a plantelor din punctul de
vedere al mediului este tratamentul la samânta. Desi este o forma de tratament preventiv,
aceasta forma de tratament trebuie sa fie preferential utilizata în zonele cu ape de suprafata.

-Insusiti-va notiunile referitoare la doza si concentratie atunci cand utilizati produse de

protectie a plantelor .
Pentru stabilirea acestora sunt necesare anumite calcule care tin cont de produsul
comercial folosit (forma de conditionare, concentratia in substanta activa), doza de produs
comercial recomandata (sau concentratia), tipul de tratament (la samanta, sol, stopiri, etc.)

Doza in domeniul protectiei plantelor inseamna cantitatea de substanta activa (s.a.) sau de
produs conditionat (p.c.) necesara a fi aplicata la unitatea de suprafata, de greutate, etc pentru a
obtine o eficacitate ridicata.
Concentratia (%) reprezinta cantitatea de produs conditionat din 100 L de apa.

Acordati o atentie deosebita aunci cand stabiliti necesarul de produs comercial si de substanta
activa in vederea efectuarii tratamentului. Cereti ajutor de specialitate!

- Utilizarea produselor de protectie a plantelor se face conform unor tehnologii

recomandate de aplicare a produselor de protectie a plantelor

In combaterea organismelor daunatoare tratamentele chimice se aplica sub diferite

forme: tratamente umede, tratamente uscate si tratamente gazoase.Cel mai des folosite sunt
tratamentele umede. Acestea se aplica sub forme de solutii, emulsii, suspensii,
emulsosuspensii si aerosoli.

78
 Stropirile se pot realiza sub diferite forme de pulverizare: volum normal (VN), volum
mediu (VM), volum redus (VR), volum ultraredus (VUR).
Concentratiile de utilizare a produselor de protectie a plantelor sunt stabilite de obicei
pentru cantitati medii de solutie (L/ha) aplicate cu aparatura terestra cu volum normal pe care
le gasiti in literatura de specialitate (de ex: legumicultura culturi de camp 800 - 1000 l pentru
tomate, 600-800 l pentru ardei,vinete, castraveti, etc)

Uneori poate fi dificil sa alegeti tipul de produs potrivit, sa calculati cantitatea necesara
de produs si de solutie pentru efectuarea corespunzatoare a tramentului, sa alegeti tipul
de echipament si momentul optim de aplicare, de aceea intotdeauna: SOLICITATI
CONSILIERE DE SPECIALITATE inaintea efectuarii unui tratament!

-Tineti cont de recomandarile privind tipul de tratament pe care trebuie sa il aplicati si

respectati intervalurile de pauza intre stropiri.

Tratamentele uscate constau in folosirea diferitelor substante chimice sub forma de

pulberi sau prafuri cu care se prafuiesc organele plantelor sau direct daunatorul. Spre deosebire
de stropiri se folosesc mai rar si se executa numai in timpul perioadei de vegetatie, pe roua
(dimineata sau seara).

Tratamentele gazoase se aplica in combaterea diferitilor dăunatori ce se gasesc in

spatii inchise (magazii, sere, etc) sau in sol folosindu-se diferite substante chimice sub forma
de gaze. La efectuarea gazarilor trebuie sa se tina seama de o serie de reguli: magaziile sa fie
curatite si ermetic inchise, produsele recomandate sa fie utilizate numai in dozele si cu durata
de expunere indicate, tratamentul se efectueaza numai la temperatura si umiditatea indicata,
etc.

Tratamentele chimice de combatere se aplică preventiv sau curativ, fie în vegetatie, fie
prin tratament la samânta, fie prin tratarea solului. Tratamentele în vegetaţie sunt obligatoriu
tratamente umede (sub forma de stropiri, pulverizari sau aerosoli /ceata toxică), pulberile
pentru prăfuit fiind profund dăunătoare conservării / menţinerii terenurilor.

79
 Diferentierea între tratamentele umede este data de dimensiunile picaturilor, care
descresc de la stropiri la aerosoli. Stropirile se efectuează cu ajutorul aparatelor de spate sau
carosabile. Pulverizările se fac cu utilaje cu acţionare pneumatică. Aerosolii se obţin cu
ajutorul generatoarelor de ceaţă. Tratamentele gazoase se fac în spaţii închise, pentru
dezinfectarea seminţelor sau tratarea spaţiilor de depozitare. Momelile toxice se folosesc
pentru combaterea insectelor de sol, mamiferelor dăunătoare, limacşilor, etc.
Tratarea seminţelor se face fie pe cale umedă, fie pe cale uscată, folosind maşini
speciale de tratat seminţe.

-Cateva notiuni despre reziduurile toxice

Reziduul rezultat in urma utilizarii unui produs de protectie a plantelor reprezinta depozitul de
toxic sau de metabolit ramas la suprafata sau acumulat in produsul agricol provenit din culturi
care au fost supuse tratamentelor cu produse de protectie a plantelor.El este adesea semnalat si
in produsele agricole obtinute de la plantele cultivate in terenurile la care s-au aplicat
tratamente la sol.Deasemenea, reziduurile produselor de protectie a plantelor se gasesc si in sol
si ape (rauri curgatoare, lacuri, panze freatice, etc).
Deoarece reziduurile toxice reprezinta un pericol mare pentru sanatatea oamenilor si a
animalelor s-au stabilit limite maxime admisibile (LMA) pentru pesticide. Ele sunt stabilite
in parti per milion (ppm) si sunt de 100 de ori mai mici decat concentratia minima care produce
primele tulburari de intoxicare.
Deoarece in productie este greu sa se urmareasca prin analize chimice existenta
reziduurilor toxice in produsele agricole pe fiecare sola, cultura si unitate, pentru a se evita
prezenta reziduurilor toxice in recolta s-a introdus intervalul de pauza.

- Respectati intotdeuna intervalul de pauza !

Intervalul de pauza sau timpul de pauza este perioada de timp, in zile, de la ultimul
tratament al culturii agricole cu produse de protectie a plantelor pana la recoltare, necesar
pentru degradarea substantelor si reducerea acestora sub limita maxima admisa.

80
  Utilizarea corespunzatoare a echipamentele de aplicare a produselor de
protectie a plantelor

Echipamentele de aplicare a produselor de protectie a plantelor se utilizează conform

recomandărilor constructorului de echipamente, cerinţelor producătorului de produse de
protectie a plantelor şi a prevederilor tehnologiilor respective, acestea fiind testate şi certificate
periodic.
Echipamentul în cauză trebuie să asigure o distribuire strict localizată pe rândul de plante şi nu
pe întreg câmpul, excluzând apariţia zonelor netratate sau a celor tratate repetat.

Precizia aplicării soluţiilor de stropit depinde în mare măsură de alegerea duzei

potrivite cu specificul lucrării pe care urmează să o efectueze.

Reducerea cantităţii de pesticide dispersate în mediu poate fi asigurată prin respectarea

strictă a tehnologiilor de protecţie a plantelor. În acest sens, se recomandă echiparea
dispozitivelor de pulverizare cu ecrane care limitează împrăştierea preparatelor în afara zonelor
strict vizate, menţinerea duzelor la parametri optimi, corelarea strictă dintre capacitatea şi
randamentul utilajelor de pulverizare, etc.

81
 Duzele pulverizatoarelor trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare eficientă în
baza verificărilor periodice şi a reparării sau a înlocuirii în caz de necesitate, a pieselor
defecte.Înainte de stropire, duzele trebuiesc calibrate astfel ca acestea să aibă aceeaşi capacitate
de împrăştiere. Înălţimea lor de stropire va asigura distribuirea uniformă şi omogenă a
produselor pe plante.

Trebuie exclusă folosirea duzelor uzate, pulverizate, si implicit a riscului la

murdare, înfundate, care, deşi la început au utilizarea produselor de protectie a
fost foarte bune, provoacă perturbări ale plantelor.
procesului de lucru, duc la formarea unor
jeturi asimetrice, cu picături mari,
distribuţie neuniformă. Astfel, creşte şi
riscul ca în unele locuri pe plantă şi în sol
să ajungă concentraţii mari de soluţie,
sporind astfel gradul de poluare. În acest
context, trebuie să se utilizeze duze
performante care reduc devierea produselor

Pentru informatii suplimentare cu privire la dezvoltarea si implementarea

sistemului de inspectie a echipamentelor de aplicare a produselor de protectie a plantelor
vă recomandam să studiati Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2012 pentru
stabilirea cadrului institutional de actiune în scopul utilizării durabile a pesticdelor pe
teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013 si Ordinul nr. 1463/2014 privind
desemnarea organismului de inspectie a echipamentelor de aplicare a produselor de
protectie a plantelor si responsabilitătile acestuia.

 Respectati practicile agricole prietenoase mediului

Acestea nu admit folosirea avioanelor, elicopterelor, motodeltaplanerelor pentru efectuarea
tratamentelor în zonele cu ape de suprafaţă, deoarece acestea au o împrăştiere prea mare. În
acest context, nu se recomandă utilizarea mijloacelor mecanice puternic suflante, cum sunt cele
utilizate în vii şi livezi. De asemenea, pentru evitarea impurificării apelor de suprafaţă, precum

82
şi a afectării peştilor şi altor vietăţi acvatic se va asigura delimitarea perimetrului de tratament
cu respectarea unei distanţe de minimum 10 m până la malul apei, echiparea utilajelor de
pulverizare cu ecrane antidispersie, corelarea strictă între capacitatea utilajelor de stropit şi
suprafaţa de tratat, interzicerea strictă a deversărilor de ape poluate cu produse de protectie a
plantelor provenite din spălările masinilor si a echipamentelor de aplicare a PPP-urilor, etc.

- Aplicarea produselor de protectie a plantelor se va face în condiţii meteorologice

optime, prevăzute pentru tehnologiile utilizate.

Nu se fac tratamente pe ploaie (sau înainte şi după), ori atunci când umiditatea atmosferică este
ridicată. În caz de vânt puternic tratamentele se vor efectua numai dimineaţa sau seara. Viteza
maximă a vântului pe care se vor face tratamente va fi de 4 m/s.

- Incercati sa reduceti efectul de deviere (produsele de protectie a plantelor nu sunt

retinute in limitele zonelor tratate)

Factori care influenteaza efectul de

deviere: marimea picaturilor (care sunt
influentate de dimensiunea si tipul
duzelor; presiunea de pulverizare;
curentii de forfecare);viteza picaturilor;
directia de aplicare a tratamentului;
conditii legate de mediu (viteza
vantului, umiditatea relativa a aerului,
etc.);tipul de formulare al produsului;
zonele de protectie marginale

83
- Respectati zonele de protectie

www.stiriagricole.ro

Fâşiile de protecţie sunt suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante
graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de
apă potabilă, pe care este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice şi organice şi a
produselor de protecţie a plantelor.

 Respectati prevederile si recomandarile etichetelor produselor de protectie a

plantelor

Cititi intotdeauna cu atentie instructiunile de pe eticheta!

Eticheta este un document oficial care contine toate informatiile despre produs,modul corect
de utilizare si recomandari.Este obligatoriu ca toate instructiunile de pe eticheta sa fie urmate
intocmai.Citirea etichetelor inainte de utilizare este obligatorie atat pentru personalul
experimentat cat si pentru cei care prepara solutia pentru prima oara! Informatiile de pe
etichtea nu sunt aceleasi pentru toate produsele!

www.gazetadeagricultura.ro

84
-Utilizati echipamentul individual de protectie atunci cand utilizati produse de protectie
a plantelor!

- www.e-dimineata.ro

Etichetele produselor contin la capitolul “Masuri de igiena si protectia muncii”

informatii referitoare la echipamentul individual de protectie care trebuie purtat atunci cand
folositi produsul respectiv.
Echipamentul minim de protectie ar trebui sa contina: salopeta de protectie, manusi
de cauciuc nitrilic, cizme de cauciuc, ochelari de protectie /viziera.

 Acordati atentie prevederilor legate de realizarea in siguranta a depozitarii,

manipularii si transportarii produselor de protectie a plantelor.

Prepararea amestecului necesita precautii speciale din partea operatorilor. Alaturi de

manipularea produselor concentrate, nediluate, operatiile de amestecare si de umplere a
rezervoarelor echipamentelor de stropit reclama o atentie deosebita. Prepararea unui amestec
este o operatie care cere un grad mare de responsabilitate si de aceea ar trebui realizata numai
de personalul calificat.

Este esential sa inlaturam prezenta oamenilor si a animalelor din vecinatatea locului

unde se realizeaza amestecul si sa ne luam masurile de precautie necesare impotriva aparitiei
erorilor si accidentelor ce pot afecta calitatea tratamentelor, sanatatea operatorilor sau
degradarea mediului inconjurator.

85
  Inainte de prepararea amestecului informati-va asupra regulilor de baza de
care ar trebui sa se tina cont:

-cititi etichetele produselor si urmati instructiunile de preparare

-purtati echipament de protectie corespunzator
-verificati daca echipamentul de aplicare este calibrat si functioneaza corespunzator
-verificati sa aveti la indemana trusa de prim ajutor si numerele de telefon de urgenta
-calculati cat mai exact cantitatea de solutie de stropit necesara efectuarii tratamentului
pentru a nu ramane surplusuri

 Clatirea recipientelor goale si eliminarea acestora

Dupa ce tot continutul a fost golit se efectueaza tripla clatire pentru spalarea recipientelor
goale:
-goliti complet continutul recipientelor in rezervorul echipamentului de stropit
-umpleti recipientul pe o patrime cu apa
-puneti capacul si agitati cu putere cateva secunde
-goliti continutul in rezervorul echipamentului de stropit
-repetati pasii 2 – 3 inca de doua ori; dupa aceasta containerul trebuie sa devina neutilizabil,
de preferabil fara sa distrugeti eticheta si colectat intr-un sac destinat pentru acest scop;
-tripla clatire se aplica doar recipientelor solide cu o capacitate/greutate de pana la 25 L/Kg
care contin produse de protectie a plantelor utilizate in prepararea amestecurilor

-Nu eliminati containerele goale intr-un mod neglijent

Nu aruncati in mod necontrolat containerele goale:
- pe campuri (cultivate sau nu)
- in rauri, canale colectoare, santuri de drenaj
- in locurile publice pentru colectat gunoi
Nu ardeti niciodata recipientele goale. Nu reutilizati niciodata aceste containere goale in alt
scop, pentru ca ele pot contine reziduuri de pesticide.

Practici de genul – arderea sau ingroparea recipientelor, aruncarea in locurile publice

pentru colectat gunoi – sunt considerate incorecte!

86
Intrebati furnizorii de produse de protectie a plantelor despre modalitatile de eliminare
a recipientelor goale aflata in uz!

7.3 Mentinerea utilizarii produselor de protectie a plantelor la niveluri minime

necesare

Conform principiului 6 din Anexa III a OUG 34/2012 “utilizatorul profesionist

ar trebui sa mentina utilizarea produselor de protectie a plantelor si alte forme
de interventie la nivelurile minime necesare , de exemplu prin aplicarea unor
doze reduse, prin frecventa redusa a aplicarii sau prin aplicari partiale, in
conditiile in care nivelul de risc pentru vegetatie este acceptabil , iar acestea nu
maresc riscul de dezvoltare a rezistentei in cadrul populatiilor de organisme
daunatoare”.

 Aplicarea unor doze reduse

Atunci cand doza de utilizare a unui produs de protectie a plantelor se regaseste intre anumite
limite recomandate, utilizatorul poate opta pentru doza minima recomandata daca conditiile
locale ii permit acest lucru (de ex. conditiile climatice, gradul de imburuienare al solului,
etc.)

 Utilizarea adjuvantilor

In unele cazuri adăugarea unor anumiti adjuvanti poate spori eficacitatea unor
produse de protectie a plantelor. Adjuvantii sunt produse care fac parte din categoria
produselor de protecţie a plantelor. Acestia sunt substante auxilare care se folosesc pentru a
spori eficacitatea produselor de protecţie a plantelor. In urma folosirii adjuvantilor, produsele
de protecţie a plantelor patrund chiar si in zone care sunt mai dificil de tratat in mod
traditional.

87
  Aplicarea partiala a tratamentelor

In mod frecvent, organismele dăunătoare culturilor, apar în anumite puncte ale culturii sau
sunt concentrate în anumite zone. Astfel, dupa o evaluare a atacului (identificarea
organismului daunator, a gradului de atac, a suprafatei afectate, etc) este posibila uneori
aplicarea unui tratament partial al zonei afectate.
În livezi de exemplu, controlul buruienilor este de obicei limitat la zona imediat adiacentă
pomilor fructiferi.

 Momentul optim de aplicare a tratamentului

Alegerea momentului optim de efectuare a tratamentelor (in functie de conditiile pedo-

climatice ale zonei, de particularitatile culturii si ale organismelor daunatoare,
de particularitatile echipamentelor de aplicare pe care le avem in dotare, etc) este uneori mai
importanta decât alegerea produsului de protecţie a plantelor in sine. Prin urmare, pentru
reducerea cantitatii de produse de protecţie a plantelor aplicate in timpul unui sezon de
vegetatie la o cultura, trebuie ales intotdeauna un moment cat mai optim de efectuare a
tratamentului care sa tina cont de toate aceste aspecte (de exemplu, particularitatile
meteorologice – vant, ploaie, etc. - in momentul efectuarii tratamentului, precum si marimea
suprafetei de tratat sunt factori limitativi - nu este întotdeauna posibil sa tratam toate culturile
la momentul optim).

 O frecventa redusa a aplicarii tratamentelor

Tinand seama de toate particularitatile elementelor cheie de combatere a organismelor

daunatoare: cunoasterea in amanunt a culturii, cunoasterea organismelor daunatoare,
evaluarea riscurilor, aplicarea masurilor de prevenire si combatere, este posibil sa reducem
frecventa aplicarii tratamentelor.

88
 7.4 Strategii antirezistenta pentru mentinerea eficacitatii produselor de protectie
a plantelor

Aparitia organismelor daunatoare rezistente la actiunea unor produse de protectie a plantelor

se datoreaza aplicarii frecvente a tratamentelor cu produse care au la baza aceeasi substanta
activă.

Scaderea eficacitatii unui produs de protectie a plantelor care la introducerea lui in practica
agricola era eficace se numeste rezistenta castigata. Formarea raselor rezistente are la baza
aparitia de mutante in populatia daunatorului care, pe fondul prezentei produsului de
protectie a plantelor si la doze si concentratii crescande ale acestuita se pot inmulti. Dupa o
anumita perioada de timp intreaga populatie a organismului daunator devine rezistenta si
eficacitatea produsului scade, el trebuind sa fie inlocuit.

Populatiile unor organisme daunatoare manifesta adesea rezistenta incrucisata, adica rasele
acestora sunt rezistente nu numai fata de produsul initial, ci si fata de alte produse inrudite
chimic.

Aparitia organismelor daunatoare rezistente la actiunea produselor de protectie a

plantelor duce la consumuri foarte mari de produse de protectie a plantelor , la poluare
si la pierderi de recolta.

89
Prima generatie: Generatia urmatoare
Doar cateva organisme vor Produsul de protectie a plantelor are
rezista la expunerea primei eficacitate din ce in ce mai slaba
generatii la actiunea unui produs si tot mai putine organisme
de protectie a plantelor tinta sunt distruse

Pentru prevenirea formarii raselor rezistente de organisme daunatoare se recomanda:

-alternarea produselor ce contin substante active diferite si mod de actiune diferit

Pentru a împiedica sau a întârzia dezvoltarea raselor rezistente sunt necesare produse care
contin o serie de substante active cu moduri diferite de actiune, eficiente împotriva
organismelor dăunătoare tinta.Această strategie poate fi efectuată si prin amestecarea în
rezervor a produselor cu moduri diferite de actiune.

-acordati atentie aspectelor legate de compatibilitatea produselor: aceasta se refera la

aplicarea in amestec a doua sau mai multe produse comerciale fara sa apara efecte negative
(fitotoxicitate, scaderea eficacitatii, etc)

Folosirea amestecurilor de produse de protectie a plantelor compatibile are ca efect direct

reducerea numarului de tratamente si indirect realizarea de economii de forta de munca, timp
si energie, precum si reducerea tasarii solului.

90
-respectati dozele recomandate ; marirea dozelor duce la formarea raselor rezistente !

Aplicarea unor produse adecvate la momentul potrivit si aplicarea unor doze corecte este un
lucru esential pentru atingerea obiectivelor de performanta ale tratamentelor fitosanitare.
O rată optima de aplicare a produsului de protecţie a plantelor nu înseamnă neapărat doza
maximă, aceasta depinde de toate particularitatile de cultura, precum si de caracteristicile
produselor de protecţie a plantelor utilizate

-cititi cu atentie recomandarile etichetelor produselor de protectia plantelor

Agricultorii / producătorii si consilierii ar trebui să fie familiarizati cu etichetele diferitelor

produse de protectie a plantelor. Acestia ar trebui să fie familiarizati cu detalii privind
tehnologiile de aplicare si momentul optim de efectuare a tratamentului

Sursa: www.extension.iastate.org
.
-utilizati metode de combatere biologica ori de cate ori este posibil

-aplicarea principiilor combaterii integrate a organismelor daunatoare duce la

prevenirea aparitiei organismelor daunatoare rezistente

Rezistenta fata de anumite produse de protecţie a plantelor poate apărea rapid si poate
afecta complet o cultura, astfel încât controlul organismelor daunatoare poate fi pierdut
într-un singur sezon. Evitati aplicatiile repetate cu produse care contin aceleasi substante
active si nu depasiti numărul maxim recomandat de aplicări la o cultura pe
sezon.Insusiti-va principiile gestionarii integrate a organismelor daunatoare.

91
Recomandari:

- Utilizati numai produse de protectie a plantelor omologate in Romania si provenite din

surse autorizate;

- Alegeti produse de protectie a plantelor foarte selective si selective pentru cultura si

agentul de daunare ce urmeaza a fi combatut;

- Asigurati-va ca ati luat toate masurile ce se impun pentru ca produsul de protecţie a

plantelor aplicat sa aiba efecte minime asupra sanatatii umane, asupra organismelor care
nu sunt vizate si asupra mediului: cititi cu atentie eticheta produselor inainte de utilizare;
cereti sfatul consilierilor si al specialistilor referitor la tot ce tine de corecta aplicare a
unui tratament fitosanitar; respectati tehnologiile de aplicare; purtati intotdeauna
echipamentul individual de protectie; reglati si mentineti in stare corespunzatoare de
functionare echipamentele de stropit, etc;

- Atunci cand este posibil mentineti utilizarea produselor de protecţie a plantelor la

nivelurile minime necesare prin aplicarea dozelor recomandate, reducerea numarului de
tratamente, utilizarea adjuvantilor, tratarea partiala a zonelor atacate, alegerea
momentului optim de aplicare a tratamentului, reducerea frecventei de aplicare a
tratamentelor fitosanitare;

-Acordati atentie marita strategiilor antirezistenta pentru mentinerea eficacitatii

produselor de protectie a plantelor: respectati dozele recomandate pe eticheta; alternati
utilizarea produselor care contin substante active diferite si moduri de actiune diferite;
folositi mijloace biologice de combatere a organismelor daunatoare.

92
8. EVALUAREA REZULTATELOR MASURILOR DE PROTECTIE A PLANTELOR
APLICATE

INREGISTRARILOR
REFERITOARE LA
MASURILE DE
PROTECTIA
PLANTELOR APLICATE

Pe baza: ? Evaluarea
INREGISTRARILOR rezultatelor
REFERITOARE LA
MONITORIZAREA masurilor
ORGANISMELOR aplicate
DAUNATOARE

Toate actiunile intreprinse la nivel de ferma (tehnologiile de cultura, monitorizarea

culturilor agricole, metodele de combatere a organismelor daunatoare, etc.) trebuiesc
observate si inregistrate cu rigurozitate de catre fermieri/cultivatori pentru a se putea
face o evaluare a rezultatelor obtinute la nivelul fiecarei ferme si pentru fiecare cultura in
parte (succesul inregistrat la o cultura nu este o garantie a succesului pentru o alta
cultura).
În cazul in care, pe baza inregistrarilor efectuate se constata ca actiunile intreprinse nu au
avut succesul estimat atunci trebuiesc analizate cauzele care au determinat acest lucru.
Aceasta analiza va permite adoptarea unor strategii mai eficiente in anii urmatori.
Este recomandata utilizarea unui jurnal de camp care sa cuprinda toate inregistrarile
actiunilor intreprinse sau folosirea unui program informatic (baza de date).

Evaluarea rezultatelor poate include indicatori de calitate ai recoltelor, randamentul acestor

culturi sau alte date biometrice măsurabile, cum ar fi densitatea culturilor, numărul de spice
sau numărul de lăstari, etc .

93
Este recomandat de asemenea ca pe plan local sa fie organizate grupuri de lucru cu
producatorii din zona respectiva, moderate de catre un consilier calificat. In cadrul acestor
grupuri de lucru au loc schimburi de idei si membrii grupului de lucru isi pot impartăsi din
experienta acumulata.
Acest schimb de informatii, precum si sugestiile de rezolvare a problemelor pot fi extrem de
benefice pentru toti fermierii din zona.

Finalitatea procesului de inregistrare a masurilor intreprinse de catre fiecare fermier si de

evaluare a rezultatelor trebuie sa conduca la adoptarea unor noi decizii de interventie pentru
culturile ulterioare. De aceea, este important sa impartasim rezultatele sau esecul strategiilor
intreprinse cu un consilier calificat, lucru ce va determina adoptarea unor decizii mai bune
în viitor.

Evaluarea rezultatelor masurilor de protectie a plantelor aplicate de catre fermier nu este doar
o buna practica, ci imbunatateste gradul de informare al cultivatorului si al consilierului
pentru gestionarea culturilor viitoare in acea locatie.

Recomandari:
-Tineti o evidenta a tuturor actiunilor intreprinse la nivelul exploatatiei agricole cu
ajutorul inregistrarilor referitoare la fiecare operatiune in parte (pregatirea terenului,
plantat/semanat, monitorizare, tratamente, irigare/fertilizare, etc.);

-Faceti o evaluare la sfarsit de sezon a activitatii intreprinse si incercati sa identificati

punctele slabe,acolo unde rezultatul nu a fost tocmai cel mai asteptat, in vederea
imbunatatirii activitatii in anii urmatori;

-Nu ezitati sa va consultati si sa impartasiti din experienta proprie celorlalti fermieri

din zona, sa participati la grupurile de lucru organizate pe plan local si sa apelati la
consultanta de specialitate ori de cate ori este nevoie.

94
Bibliografie

1. Avantajele folosirii semintei certificate-momentul recoltarii, Articol in Revista Agrimedia,

Noiembrie 2013

2. Badea R., Stefanescu S.L., Dumitrascu M. (2005) - Indrumar de practici traditionale si

ecologice in legumicultura ecologica, Edit. Estfalia, Bucuresti

3. Barzman Marco, Barberi Paolo - Eight principles of integrated pest management – Article,
INRA, 24 July 2015

4. Cristea R. – Articol „Cat costa si cum se alege un sistem de irigare eficient”, iulie 2013,
Revista Agrointel

5. Comes I., Lazar Al., Bobes I, Hatman M, Dracea A.El. (1982) – Fitopatologie, Edit.
Didactica si Pedagogica Bucuresti

6. Codul de bune practici in ferma – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru

Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA – Bucuresti)

7. Draft Guidance Document for establishing IPM principles- European Commission,

Brussels, 23 April 2009

8.. Guidance Notes on Integrated Pest Management for use on Irish Farms, Department
of Agriculture, Food and the Marine

9. Ghid de bune practici de utilizare in siguranta a produselor de protectie a plantelor,

Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania (AIPROM)

10. Ghidul fermierului privind ecoconditionalitatea , Vers 1.0 , 2015, Ministerul

Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Agentia de Plati siInterventie pentru Agricultura

95
11. Lupastean D., Maciuca A. (2004) – Aspecte economice in adoptarea strategiilor de
combatere integrata a daunatorilor forestieri, Analele Universitatii „Stefan cel Mare”,
Suceava , Sectiunea Silvicultura, nr. 2/2004

12. Manuale di Difesa Integrata, Ministero delle Politiche Agricole Alimentari e Forestali

13. Pasol P., Dobrin I (2001) - Entomologie generala, Edit.Ceres, Bucuresti

14. Penescu A., Ciontu C. (2001) - Agrotehnica , Edit.Ceres, Bucuresti

15. Suportul de curs „Better Training for Safer Food” (BTSF-2015)

16. Tudose M. (2000) – Lucrari practice de entomologie pentru studentii Facultatii de

Horticultura (partea generala)

17. Tomoioaga L. (2013) – Ghidul fitosanitar al viticultorului, AcademicPess, Cluj Napoca

18. Universita Cattolica de Sacro Cuore - IPM seen from the perspective of Sustainable Use
Directive Objectives, OPERA Research Center guidelines for implementation, Italy

96