Sunteți pe pagina 1din 10

OLTEAN MELANIA

MASTER- PROTECTIA PLANTELOR


Sesiunea ianuarie 2006
USAMV Cluj Napoca

PLAN DE COMBATERE INTEGRATA A BOLILOR SI


BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAR

INTRODUCERE
Una dintre cele mai sigure cai pentru a realiza o agricultura durabila o
constituie introducerea protectiei integrate (managementul integrat), care se bazeaza pe
imbinarea metodelor agrotehnice, fizice, biologice si chimice, cu accent pe cele
nechimice si aplicarea masurilor de combatere in contextul agrocenozei date, numai
atunci cand se justifica economic.
Pentru aplicarea corecta a masurilor de protectia plantelor si, mai ales, pentru
a diminua numarul interventiilor chimice in locul tratamentelor calendaristice sau dupa
fenologia plantelor, trebuie utilizate cunostintele privind biologia si ecologia
organismelor daunatoare si unele criterii economice.
Dintre metodele curente, utilizate, trebuie subliniate :
- prognoza si avertizarea ;
- raportul interspecific dintre zoofagi si daunatori ;
- pragul economic de daunare (PED).
Combaterea integrata presupune o adaptare permanenta a sistemului de lucrari
de combatere la conditiile ecologice ale zonei si la conditiile concrete din fiecare sola.
Din aceste cauze, sistemele de combatere prezentate au un caracter orientativ, ele
trebuind sa fie corectate in functie de prognoza, avertizare, pragul economic de daunare
(PED), corelate cu densitatea entomofagilor, prezenta sau lipsa produselor biologice sau a
pesticidelor selective etc. Aceste elemente sant expuse pe larg in cadrul fiecarei culturi,
ceea ce permite o orientare usoara in alegerea celui mai bun mijloc de combatere in
cadrul fiecarei ferme.
Este evident ca folosind conceptul pragurilor, se realizeaza doua avantaje
ecologice si anume:
a. Utilizarea unei cantitati reduse de pesticide si, implicit, reducerea poluarii
legate de folosirea lor.
b. Pastrarea mai buna a biodiversitatii, pentru ca pragurile accepta un numar
de buruieni, boli si daunatori. Foarte important, in acest caz, este conservarea faunei si
florei utile ecosistemului agricol.
Problema imbinarii diferitelor metode de combatere este o problema de baza
in extinderea combaterii integrate.
Pentru a reduce sau elimina o parte din efectele negative ale pesticidelor,
trebuie ca intreg ansamblul de fenomene sa fie analizat multilateral si in functie de
aceasta sa se elaboreze schema completa de combatere.
Pentru combaterea integrata s-au enumerat urmatoarele probleme importante
care trebuie rezolvate pentru a putea intr-o situatie concreta, (zona, cultura, anumiti
daunatori, anumiti agenti patogeni, etc.), sa se elaboreze schemele de combatere
integrata :
1) Evaluarea nivelului combaterii naturale ;
2) Determinarea pragurilor economice de combatere ;
3) Determinarea mortalitatii dusmanilor naturali, produsa de insecticide si
alte masuri de combatere;
4) Organizarea supravegherii evolutiei daunatorilor si avertizarea ;
5) Promovarea unei densitati ecologice mai mari;
6) Mentinerea populatiilor de daunatori la un nivel minim (metoda
,,campului murdar ’’), pentru a mentine si dusmanii naturali si a se preveni aparitia de noi
daunatori, ce pot inlocui pe cei vechi ;
7) Organizarea unei activitati interdisciplinare ;
8) Urmarirea dezvoltarii plantei gazda ;
9) Folosirea metodelor agrotehnice de combatere ;
10) Folosirea soiurilor rezistente ;
11) Organizarea unor cursuri de instruire si a unui program de popularizare ;
12) Organizarea unui sistem administrativ eficace pentru protectia plantelor.
Prima etapa o constituie analiza activitatii protectiei plantelor si a fenomenelor
negative produse de pesticide. Acestea trebuie facute pe o zona si pe culturi concrete.
Etapa a II-a o constituie determinarea cailor de patrundere a pesticidelor si
circuitul lor in mediul inconjurator. Principalele cai de patrundere sunt usor de stabilit
deoarece este vorba de tratamentele calendaristice ale plantelor si solului, cu diverse
substante chimice (pesticide).
Etapa a III-a o constituie elaborarea de masuri de limitare sau de inlaturare a
efectelor daunatoare ale pesticidelor.
Combaterea integrata este inteleasa ca o imbinare de metode de tratare si in
special de imbinare a metodelor biologice cu cele chimice.
Pentru o imbinare rationala a diferitelor metode de combatere este necesar sa
se creeze baza agrotehnica organizatorica, pe fondul careia se aplica diferite metode.
Aceasta baza include :1) soiul, 2) metode agrotehnice, 3) reteaua de prognoza
si avertizare, 4) sistemul de producere de seminte si material saditor liber de boli etc.
In realitate, un rol deosebit il joaca metodele de reglare a tratamentelor pentru
a reduce numarul lor, in vederea cresterii rolului entomofagilor si al antagonistilor in
combaterea naturala.
De altfel, in acelasi sens actioneaza si metodele neochimice de combatere si
pesticidele selective de aplicare.
Dintre metodele de reglare a tratamentelor chimice, un rol deosebit il joaca
prognoza, cunoasterea stadiilor sensibile ale ciclului de dezvoltare al organismului
daunator, supravegherea speciilor daunatoare, PED, relatia entomofagi/daunatori, stadiile
sensibile ale culturii.
Intr-o mare masura sistemul de combatere integrata al unei culturi este de fapt
tehnologia de combatere a principalelor boli, daunatori si buruieni, care urmareste pe
langa utilizarea factorilor naturali de combatere, restabilirea unui echilibru intre diferite
componente ale agroecosistemului si evitarea aparitiei de noi specii daunatoare ca urmare
a activitatii omului.
Tehnologia de cultura in general contine toate lucrarile care se efectueaza in
acelasi moment sau consecutiv in timp si in spatiu si care duc la obtinerea produsului
agricol. In tehnologia de cultura sunt incluse si procesele tehnologice de protectia
plantelor care cuprind toate metodele de lupta, agrotehnice, biologice, fizice si chimice
situate in timp, in functie de ciclurile biologice ale organismelor daunatoare, fenologia
plantei de cultura, conditiile pedoclimatice si a factorilor economici, necesari pentru
obtinerea produsului agricol.

SITUATIA POMICULTURII IN JUDETUL MARAMURES

In prezent judetul Maramures detine o suprafata de 6.170 ha, plantatii


pomicole in sistem intensiv, fiind repartizate pe urmatoarele specii pomicole: mar 4345
ha, prunul 1346 ha, nuc 190 ha, par 137 ha, cires si visin 119 ha, alte specii 31 ha si o
pepiniera pomicola autorizata in suprafata de 14 ha, ce asigura annual un numar de
44.000 bucati de material saditor pomicol in campul II si 10.000 bucati in campul III din
majoritatea speciilor pomicole ce se preteaza in cultura.
Cultura marului ocupa un loc primordial in patrimoniul pomicol
maramuresean fiind raspandita in bazinul pomicol Baia Mare cu centrele Somcuta Mare,
Copalnic, Seini, Sighetu Marmatiei, fiind reprezentata printr-o paleta de soiuri foarte
variate ca: Jonathan, Goden Delicious, Starckrimson, Jonagold, Idared, Wagner premiat,
Renet Baumann.
In etapa actuala prin obtiunea libera a proprietarilor de plantatii pomicole,
potrivit OUG nr. 108 /2002 si Legea nr. 166/2003 au fost constituite exploatatii
comerciale juridice conduse de specialisti fermieri ce poseda cunostinte vaste de
marketing, zonarea si microzonarea speciilor pomicole si tehnologiilor performante de
ultima ora.
Suprafetele mai mici de plantatii pomicole apartinand gospodariilor populatiei
au fost organizate in mare parte in exploatatii familiare, proprietarii find testati de catre
comisii din cadrul DADR Maramures, eliberandu-se atestat de verificarea cunostintelor
pomicole.
Intrucat marea majoritate a suprafetelor pomicole sunt detinute de sectorul
privat persoane fizice, nu in totalitate aceste suprafete sunt intretinute si exploatate
conform tehnologiilor, ceea ce face ca o mare parte sa nu fie lucrate, determinand aparitia
unor boli ca focul bacterian al rozaceelor, cancerul de scoarta, devenind un pericol pentru
patrimoniul pomicol si un atac foarte mare de San Jose, afide, minatoare, defoliatoare,
acarieni etc.
Aceste fenomene vor fi stopate cu noua Lege a Pomiculturii, potrivit art. 4
alin. (2) caruia pastrarea patrimoniului, mentinerea si ridicarea valorii biologice si a
potentialului productiv al populatiilor de pomi, arbusti fructiferi si protejarea mediului
inconjurator constituie o obligatie a cultivatorilor.

COMBATERE INTEGRATA IN CULTURA MARULUI


In pomicultura, marul este considerat cea mai importanta cultura, in
majoritatea tarilor, unde agricultura este ramura de baza a economiei. Trecerea la
intensivizarea culturii (densitati mari de pomi la ha), a creat conditii de inmultire in masa
a multor specii de patogeni si daunatori, contribuind astfel la imbogatirea biocenozelor in
specii daunatoare, dar si la mai multe tratamente chimice.
Pana nu demult pentru o stare fitosanitara buna se aplicau 17-20 tratamente,
din care 11 cu fungicide, 5-8 cu insecticide si 4 cu acaricide.
Dat fiind gama foarte mare de produse pesticide oferite de industria chimica si
avizate in Romania, prin folosirea lor corespunzatoare, numarul de tratamente s-a redus la
10-12, in functie de conditiile climatice.
Deoarece soiurile de mar din actualul sortiment prezinta sensibilitate la atacul
de rapan si fainare, cele mai multe interventii se fac pentru prevenirea si combaterea
acestora. Trebuie amintit, ca soiurile cu rezistenta genetica la rapan (Generos, Voinea,
Pioner, etc) s-au extins in cultura, dar sunt si ele protejate cu produse antibiotice.
In functie de tipul de livada, de soiurile din cultura, de varsta pomilor, etc., se
iau toate masurile agro-fitotehnice, pentru a crea conditii cat mai optime de dezvoltare a
pomilor si numai in situatia limita (la depasirea PED) la tratamentele chimice, efectuate
la avertizarea, cu produse cat mai performante, cu toxicitate cat mai redusa pentru om si
fauna utila.

AGENTI FITOPATOGENI AI MARULUI

1. Boli produse de virusuri

Mozaicul marului (Apple mosaic);


Patarea clorotica a frunzelor de mar (Apple chlorotic leaf spot);
Epinastia si declinul lui SPY 227 (SPY 227 Epinaste and decline);
Strierea lemnului (Apple stem pitting);
Ingrosarea tulpinii (Stem groowing);
Piticirea (Platycarpa Dwarf);
Rugozitatea scoartei (Platycarpa clay B ARK);
Proliferarea marului (Apple proliferation);
Flexibilitatea lemnului la mar (Apple rubbery WOOD);
Deformarea trunchiului si ramurilor (Flat limb);

2. Boli produse de bacterii (BACTERIOZE)


Focul bacterian al rosaceelor (Erwinia amylovora Burill);
Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. Tumefaciens)
Radacini fibroase (Agrobacterium rhizogennes );

3. Boli produse de ciuperci (MICOZE)


Cu importanta economica (pierderi)> 50-80% din productie :
-frecvent intalnite :
Patarea cafenie, sau rapanul marului (Endostigme inaequalis Cooke Syd);
Fainarea marului (Podosphaera leucotricha);
Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor (Monilinia fructigena Honey);
-ocazional in livada
Putrezirea coletului (Phytophtora cactorum Schr.);
Cancerul rugos (Phomopsis mali Sacc);
Cancerul deschis (Nectria galigena Bress);
Boala plumbului (Stereum purpureum);
Accidental intalnite in livada:
-fara importanta
Patarea caramizie a fructelor (Phylosticta solitaria);
Citosporioza (Cytospora spp);

DESCRIEREA PRINCIPALEOR BOLI ALE MARULUI

Bolile produse de virusuri


MOZAICUL MARULUI (Apple mosaic)
Rapandire : Mozaicul marului este una dintre primele viroze cunoscute si
raspandite in toate tarile. La noi in tara a fost semnalata si descrisa in anul 1961
(Savulescu si Eliade). Gradul de raspandire variaza de la o zona pomicola la alta.
In pepiniere este relativ frecvent si se manifesta in special la pomii din campul
II. Soiurile mai infectate sunt: Ionathan, Golden delicious, Starking.
Simptome si afectiuni induse plantei gazda.
Virusul induce simptomele cele mai spectaculoase pe frunze, pe care apar pete
de decolorare cu o gama de nuante de la verde-deschis, galbui, galben, pana la alb-
galbui, apoi tesutul se necrozeaza in aceste zone si frunzele cad. Forma acestor pete
variaza de la usoare marmorari difuz colorate, benzi, inele pana la ingalbenirea nervurilor
principale si secundare, limbul frunzei capatand un desen ca o retea.
La pomii tineri din pepiniere, simptomele descrise sant mai accentuate pe
frunzele de la baza ; la pomii in plantatie aceste simptome apar pe frunzele din rozete si
nu toate frunzele sunt mozaicate.
Virusul mozaicului induce perturbari si in filziologia pomilor infectati, astfel
crestere in inaltime si in diametru a pomilor in pepiniera, campul II a fost inhibata cu
valori ce au variat in functie de soi intre zero si 40%. Cele mai sensibile au fost soiurile :
Red delicious, Golden delicious, Starking, Patul si tipurile de portaltoi vegetativ : EM 4 si
EM 9 precum si MM 106.
Cresterile in plantatie a pomilor infectati ca si recolta sant diminuate cu 30-
40%, iar fructele au tendinta de micsorare a volumului, indiferent de bogatia recoltei.
Transmitere : Virusul se transmite prin grefare de muguri sau scoarta.
Perioada de incubatie variaza in functie de timpul de inoculare si de marimea
plantei test. Pomii inoculati vara dezvolta simptome in primavara urmatoare cand cresc
frunzele. Pomii tineri de mar proveniti din samanta, inoculati in aprilie sau mai, produc
simptome dupa 3-4 saptamani de la inoculare. Tulpina Tulare a virusului mozaicului
marului s-a transmis usor prin inoculare de suc de mar, la o serie de plante ierboase.
Propagarea prin unelte in momentul altoirii si taierii nu s-a obtinut
experimental si de asemenea nici prin samanta, fie chiar provenita de la pomii infectati.
Este presupusa transmiterea prin atingerea radacinilor si prin vectori.
Plante gazda : Virusul mozaicului marului s-a mai identificat si la alte genuri
din familia Rosaceae ca : Prunus, Crataegus, Sorbus, s.a.
In cadrul genului Malus este purtat de numeroase specii, soiuri si tipuri. Din
38 de specii si soiuri ale acestui gen, inoculate artificial, 31 au reactionat prin simptome
specifice de mozaicari foliare- iar 7 au ramas asimptomatice. Incidenta latentelor
virusului mozaicului marului se pare a fi slaba in conditiile tarii noastre deoarece el nu a
fost identificat sub aceasta forma la nici una din cele 91 selectii din diverse soiuri de mar
testate in acest scop cu indicatori specifici.
Plante indicatoare folosite pentru evidentierea virusului purtat latent sunt
soiurile de mar Lord Lambourne si Ionathan.
Combatere. Cel mai economic mijloc este cel de prevenire. Se recomanda
controlul fitosanitar inpepiniere-camp II- si eliminarea imediata a pomilor cu simptome,
deoarece in campul III, la unele soiuri simptomele se ascund. Portaltoii vegetativi ca si
altoaiele se vor recolta numai din plantatiile- mama furnizoare de material liber de viroze.
Materialul valoros infectat se poate elibera de viroze prin termoterapie,
conform schemei de lucru stabilita in acest scop.

PATAREA CLOROTICA A FRUNZELOR DE MAR


(Apple clorotic leaf spot.)
Raspandire. Virusul patarii clorotice a frunzelor de mar este forte larg
raspandit la aproape toate soiurile de mar din diverse continente. La noi in tara, virusul
patarii corotice este prezent in 90% din cazuri si in complexe mari cu pana la 8-10 alte
virusuri latente ale marului.
Simptome si afectiuni induse plantelor gazda. Acest virus este purtat latent
de majoritatea soiurilor de mar cultivate. Lanoi in tara siul Golden delicious evidentiaza
in unele cazuri infectia cu acest virus si numai primavara, prin pete difuz clorotice, pe
frunze foarte tinere.
Plante indicatoare. Spy 227 ; Malus platycarpa Rhed, Malus pumila Clona,
Virginia crab etc.
Spy 227- pe frunzele acestuia, virusul produce desene foarte subtiri, sub forma
unor inele fine cu diametrul de 1 mm.
Malus platycarpa Rehd.- frunzele prezinta desene subtiri clorotice sub forma
de inele cu diametrul mai mare de 3-4 mm, care uneori fuzioneaza. Frunzele uneori sant
mai mici decat normal, cu forma de cupa, sau deformate, se necrozeaza in dreptul petelor
si cad prematur. Cresterea pomilor indicatori nu este afectata.
Malus pumila Clona- infectat cu acest virus se usuca, se dezvolta slab sub
forma de rozeta, iar frunzele tinere sant distorsionate, cu pete galbene, mici, tonice, la
confluienta nervurilor unde tesutul este retinut.
Virusul patarii clorotice induce pomilor infectati o slaba vigoare si productie,
precum si o slaba afinitate la punctul de altoire.
Transmitere. Poate fi transmis prin grfare de scoarta, altoire sau mecanic, pe
plante ierboase.
S-a reusit si retransmiterea de la plantele ierboase pe plantele lemnoase prin
grefa de apropiere si chiar mecanic.
Plante gazda pentru acest virus sunt speciile genurilor : Malus, Pirus, Prunus,
Rubus si alte specii ierboase din genul Chenopodium.
Combatere : Eliberarea de acest virus se poate face prin pastarea plantelor la
380C timp de 20-60 de zile, urmand schema tehnica stabilita pentru eliberarea de virusuri.

PROLIFERAREA MARULUI
(APPLE PROLIFERATION)

Raspandire. Boala este raspandita in majoritatea tarilor europene precum si la


noi in tara. Proliferarea este raspandita in pepiniere si plantatii vechi clasice. In plantatiile
intensive gradul de infectare ajunge uneori la 30%.
Agentul patogen. Formele de microorganisme detectate in Romania in
organele pomilor atinsi de proliferare sant identice cu cele de tipul ,,mycoplasma »,
Densitatea mare in petale a corpusculilor de tip mycoplasma, comparativ cu celelalte
organe, permit presupunerea ca agentul patogen prefera tesuturile bine nutrite de planta si
cu cea mai intensa activitate biochimica.
Simptome si afectiuni induse plantei gazda. Simptomele morfologice
induse de agentul patogen plantei gazda variaza in functie de soi, de varsta pomilor. In
pepiniera simptomele apar in campul II sub forma de proliferari, sau retineri in crestere.
In general pomii afectati au o slaba dezvoltare. Frunzele capata colorit de tomna, cad
prematur.
In campul III, taierile de formare a coroanei mascheaza simptomele care apar
mai tarziu in livada, cand pomii incep sa intre pe rod. La aceasta varsta, cel mai
spectaculos simptom sunt proliferarile, dar ele sunt insotirte de reducerea suprafetelor
foliare, marimea stipelelor, reducerea de clorofila in tesuturi, peduncularea mugurilor,
alungirea pedunculior, reducerea coloritului si dimensiunii fructelor, gust fad si sarac in
arome, in sfarsit reducerea productiei de fructe, pana la lipsa fructificarii.
Agentul patogen deranjeaza intregul metabolism al plantei gazda, inducand
tulburari in fiziologia si chiar in biologia acesteia.
Pomii infectati infrunzesc mai timpuriu, legarea florilor fiind slaba.
Transmitere: Se face prin transplant de tesut de la pomii infectati.
Simptomele apar de obicei in prima perioada de vegetatie dupa inoculare.
Transmiterea se face si prin vectorul Cicadinea O. Homoptera.
Plante gazada sant speciile genului Malus (Golden delicious, London Peping).
Plante indicatoare. Soiurile Ionathan si Golden delicious.
Combatere. Pentru materialul pomicol existent si infectat se recomanda
verificarea pomilor in pepiniera si eliminarea celor cu simptome de atac, incepand din
campul II, cand simptomele sant deja evidente.
Scoaterea pomilor infectati din plantatiile tinere si se vor inlocui. In plantatiile
pe rod se vor efectua taierile pentru inlaturarea partilor cu simptome.
Pentru viitor se vor inmulti clone libere de viroze sau eliminate prin
termoterapie.
Mycoplasmele sunt microorganisme parazite sensibile la antibiotice din grupa
tetraciclinelor.

BOLI PRODUSE DE BACTERII

ERWINIA AMYLOVORA Burrill


(Focul bacterian al rosaceelor)
Raspandire; Focul bacterian al rosaceelor este raspandit in majoritatea
plantatiile pomicole din Europa, America. La noi in tara a fost semnalata in majoritatea
plantatiilor pomicole.
Simptome: Atacul se manifesta pe organele subterane ale plantei. Arsura
inflorescentelor este de obicei primul simptom si apare primavara devreme. Florile se
ofilesc, se brunifica si se innegresc. Ele cad sau raman atasate pe pom. Pe frunze, atacul
se manifesta sub forma unor pete brune, cares e extind si ocupa intregul limb foliar.
Lastarii atacati au frunze moarte si persistente ; ei apar ca si cand ar fi arsi, de unde
provine si denumirea de ,, foc bacterian ’’.
Forma de atac cea mai caracteristica este cea de pe lastari si ramuri.
Pe lastarii tineri apar in jurul locului de infectie, la circa 3-4 zile, leziuni sub
forma de striuri, de culoare bruna, care cuprind de cele mai multe ori lastarul de jur
imprejur. Deoarece infectia se intinde si distruge sistemul conducator, toata partea
superioara a ramurii infectata se innegreste, se usuca si se indoaie de varf in jos sub
forma unui baston. Aceasta forma de atac poarta denumirea de ,, arsura ramurilor’’.
Frunzele de pe lastarii atacati isi pierd turgescenta, sant moi la pipait, apoi
devin brune negricioase.
In cazul in care zona atacata cuoprinde tulpina jur imprejur, pomul se usuca.
Boala se manifesta in special primavara in lunile mai-iunie. In timpul verii,
din cauza temperaturilor ridicate, boala are o perioada de stagnare, redevenind din nou
activa in toamna.
Pe organele atacate de bacteria Erwinia amylovora apar picaturi mici de
exudat bacterian, la inceput incolore, iar mai tarziu in contact cu aerul devin chihlimbarii
pana la brun –inchis. Pe ramuri si trunchi, exudatul bacterian este asa de abundent, incat
produce scurgeri gomoase continui, cu un continut bogat in bacterii.
Agentul patogen. Bacteria Erwinia amylovora, din Fam. Enterobacteriaceae,
Ord. Eubacteriales, Clasa Schizomicetes, se prezinta sub forma de bastonase. Pe mediu
nutritiv agarizat formeaza colonii circulare, mici, albe, de consistenta lucioase, cu
marginile drepte. Temperatura optima de dezvoltare este de 300C, cea minima de 30C, iar
cea latenta de 45-500C.
In timpul perioadei de vegetatie, bacteria se raspandeste prin intermediul
insectelor mai ales viespile), pasarilor, vantului, apei. Erwinia amylovora ataca un numar
mare de specii din familia Rosaceae, de unde ii vine si denumirea bolii (focul bacterian al
rosaceelor).
Masuri de combatere : Se va acorda mare ataentie infiintarii plantatiilor,
evitandu-se terenurile reci, compacte, in care stagneaza apa.
Uneltele cu care se fac taierile de pomi se vor dezinfecta in formalina de 5%.
Pentru plantare se vor folosi numai puieti sanatosi, se vor cultiva soiuri
rezistente la aceasta bacterie. Se vor respecta masurile de carantina fitosanitara etc.
O pondere importanta in combatere au tratamentele chimice cu Champion 50
WP 0,30% ; Aliette 80 WP 0,30% ; Funguran OH 50 WP 0,20%(prefloral) SI 0,04%
(postfloral), Kocide 101 0,20% (prefloral) si 0,04% (postfloral) si altele.

CANCERUL BACTERIAN AL MARULUI


(Agrobacterium tumefaciens Conn.)

Raspandire. Cancerul bacterian al marului este raspandit in toate tarile de pe


glob. La noi in tara cancerul a fost semnalat inca din anul 1928, de catre Tr. Savulescu,
pe radacinile de meri tineri, la Curtea de Arges. In prezent boala este raspadita pe intreg
cuprinsul tarii., intalnindu-se mai ales in pepiniere intr-un procent de 10-20%.
Aceasta bacterioza este mai frecventa la pomii fructiferi :mar, par, cais,
piersic, prun, cires, gutui, nuc. Se mai intalneste la vita de vie, trandafir, sfecla, cartof,
tutun, muscata, begonia etc.
Simptome. Cancerul se manifesta sub doua forme diferite si anume : sub
forma de tumori si sub forma de radacini fibroase.
Tumorile canceroase se pot forma pe toate organele plantelor : radacina, colet,
tulpina, ramuri, insa mai frecvent se intalneste pe radacini si la baza tulpinii, in special in
dreptul coletului. Aceste tumori la inceput sant mici si moi, fiind formate din tesut
paranchimatic, au suprafata neteda, de culoare albicioasa sau verzuie-rosietica. O mare
parte din aceste tumori mici si moi, la sfarsitul perioadei de vegetatie, se desprind de pe
locul de formare si cad, infestand solul. Altele continua sa se dezvolte si in anii urmatori,
devenind tari, lemnoase si mari. Cu timpul aceste tumori cresc, devin tari, lemnoase, au
suprafata neregulata de culoare neagra si pot ajunge la 25-30 cm in diametru.
Agentul patogen. Tumorile canceroase ale plantelor sunt produse de catre o
bacterie denumita Agrobacterium tumefaciens Conn.
Bacteria se prezinta sub forma de bastonas cu un cil polar.
Temperatura minima de crestere este de 0 0C, iar cea maxima de 370C, iar cea
letala de 50-520C.
Infectia se produce prin rani, cauzate de insecte, de grindina sau cu ocazia
diferitelor lucrari (transplant, altoire, taieri etc.). Adesea infectia se face la locul de
sudura intre latoi si portaltoi. Transmiterea bolii de la pomii bolnavi la cei sanatosi se
face de catre insecte, de catre om, insa de cele mai multe ori bacteriile sant transportate
deapa care se scurge pe pamant : apa de ploaie sau de irigatie. Din aceasta cauza boala
este mai grava in terenurile umede de la ses.
Masuri de combatere. Cele mai eficiente masuri de combatere sant cele
preventive, precum : respectarea masurilor de carantina fitosanitara in pepinierele
pomicole, evitarea ranirii plantelor etc.

BOLI PRODUSE DE CIUPERCI (MICOZE)

FAINAREA MARULUI
PODOSPHAERA LEUCOTRICHA

S-ar putea să vă placă și