Combaterea biologica a bolilor si daunatorilor

vitei de vie

Student : Rauta Ioan-Alexandru

 Lupta biologica presupune “utilizarea organismelor vii sau a produselor lor,
pentru a preveni sau reduce pierderile sau daunele cauzate de organismele daunatoare.

Viticultura biologica interzice folosirea pesticidelor de sinteza, al caror efect pe

termen lung asupra sanatatii noastre este imprevizibil.

Prin combaterea biologica se urmaresc : identificarea si protejarea speciilor utile,

prevenirea inmultirii speciilor daunatoare si impiedicarea dezvoltarii lor prin mijloace cat mai
naturale si cat mai putin toxice.

In ultimul timp s-au acumulat multe date cu privire la alternativele nepoluante

de combatere biologica a bolilor si daunatorilor, ca urmare a numeroaselor avantaje pe care le
prezinta.
- Evitarea folosirii de produse poluante
- Produse cu fitotoxicitate redusa
- Obtinerea de recolte fara tratamente chimice
- Prevenirea rezistentei la pesticide
- Asigurarea sanatatii mediului, omului si a celorlalte vietuitoare, prin folosirea de metode
nepoluante de combatere

Protectia fitosanitara este preventiva. Pentru aceasta este important sa se

foloseasca soiuri rezistente, apoi sa se asigure o buna stare fiziologica a plantelor, in scopul
asigurarii autoapararii, stiut fiind faptul ca parazitii ataca mai ales plantele debilitate.

Metodele de combatere fac apel la lupta biologica si la substantele vegetale si

minerale. Se pune accent deosebit pe procedeele de lupta al caror scop nu este de a omori
daunatorii, ci de a-i indeparta sau de a limita inmultirea lor.
 Se vor alege soiuri adaptate conditiilor pedoclimatice locale, punandu-se un
accent deosebit pe folosirea unui material saditor certificat, liber de virusuri si boli
bacteriene.
In lucrarile de obtinere a materialului saditor viticol certificate au fost de un real
folos elaborarea si perfectionarea tehnologiilor referitoare la termoterapie, culturi
meristematice si combaterea nematozilor-vectori.
In tarile cu viticultura avansata au devenit operationale, de mai multi ani,
programe nationale pentru producerea si certificarea materialului saditor viticol, liber de
virusuri si microplasme, iar reglementarile care le insotesc impun sa nu se admita la
inmultire decat materialul saditor selectionat, cu o stare fitosanitara corespunzatoare.
Producerea materialului saditor viticol certificat, liber de virusuri si micoplasme,
constituie o problema de mare insemnatate la rezolvarea careia participa virologi,
geneticieni, pepinieristi si specialisti din sfera productiei. Aceasta actiune este costisitoare,
dar prezinta o importanta deosebita pentru viitorul viticulturii romanesti.
Se apreciaza ca , prin extinderea in cultura a soiurilor si selectiilor clonale libere
de virusuri si micoplasme, se poate asigura diminuarea procentului de goluri in plantatii si
cresterea productiei de struguri cu 30-40%.
Prin amplasarea plantatiilor in cele mai bune conditii, mecanismele de
autoaparare ale plantelor vor functiona normal.
S-a constatat o mai redusa vulnerabilitate a vitei de vie in conditiile lucrarii
corecte ale solului si a fertilizarii echilibrate. Un sol bine structurat, bogat in humus si
elemente minerale accesibile, cu o viata microbiana activa, favorizeaza o nutritie ehilibrata
si o rezistenta sporita. Un aport sporit de ingrasaminte cu azot mareste vulnerabilitatea
plantelor la atacul insectelor si bolilor criptogamice.
Lucrarile de intretinere a solului trebuie aplicate corespunzator, astfel incat solul
sa fie bine aerat, drenat si fara prea multe buruieni.
De asemenea, formele de conducere la care vegetatia este indepartata de
suprafata solului cu dirijarea vertical, rasfirata , a lastarilor sunt mai putin afectate de atacul
bolilor si daunatorilor, iar cea mai mare parte a lucrarilor si operatiilor in verde poate spori
aerisirea la nivelul butucului, precum si iluminarea, avand un efect preventiv favorabil.
Se recomanda folosirea unor preparate de origine mineral si vegetala care
stimuleaza mijloacele de aparare ale plantelor, Unele preparate sunt constituite din pudra
de roci silicioase sau de alge marine calcaroase, care utilizate in doze slabe prin prafuirea
frunzisului sunt eficace impotriva diverselor insect si boli criptogamice.
Combaterea biologice presupune utilizarea parazitilor si pradatorilor oofagi,
larvari, pupali ai speciilor daunatoare, lupta microbiologica, lupta hormonala si autocida.
Dunatorii plantelor sunt distrusi in natura de numeroase organisme ce apartin
regnului animal si celui vegetal. Acesti inamici naturali ai daunatorilor sunt fie pasari, fie
insect, nematozi sau virusuri, bacteria, ciuperci. Inamicii naturali cei mai activi sunt
insectele si acarienii, care se hranesc cu insecte si acarieni daunatori
Sunt preferate soiurile de vita de vie care prezinta peri pe partea inferioara a
frunzelor, care asigura o mai buna capacitate de retinere a polenului si un mediu potrivit
pentru depunerea oualor.
Biopesticidele sunt produse pe cale industriala pe medii ce contin o serie de
reziduuri agricole. Preparatele sunt comercializare sub forma de pudra muiabila sau granule
si se aplica la fel ca si oricare insecticide conventional. Acest tip de tratament este eficient si
putin costisitor, dar actiunea lui nu dureaza mai mult de 10-12 zile. De aceea, trebuie sa se
urmareasca zborul fluturilor in parcela, cu ajutorul capcanelor cu feromoni, pentru a
intervenii de la primele aparitii ale alrvelor si pentru a se aprecia daca este necesar sa se
repete tratamentul.
Prin tehnici biologice intelegem procedeele biotehnice cunoscute in viticultura ,
cele ce produc “confuzia sexual” si apeleaza la feromonii de sinteza utilizati in combaterea
moliilor strugurilor Acestia sunt compusi chimici volatile care mijlocesc atractia intre indivizi
de sexe diferite ai aceleasi specii de daunatori
Metoda constra in difuzarea masiva si continua, intr-o parcela, a atractantului
sexual al daunatorului visual. Feromonii emisi de femelele prezente in plantatii sunt inclusi
in masa feromonilor de sinteza; in acest fel nu sunt capabili sa localizeze femelele. Este o
metoda preventiva care actioneaza asupra reproductiei si vizeaza mentinerea daunatorilor
la un nivel suficient de scazut pentru a impiedica depasirea pragului de tolerant.
Lupta autocida se bazeaza pe lansarea unui numar mare de masculi sterile sau
iradiati, in mijlocul unei populatii naturale. Metoda comporta cresterea in masa a
daunatoruluim sterilizarea insectelor si lansarea intr-o populatie naturala in scopul
introducerii unui nivel ridicar al procentului de sterilitate in oua. Aceasta metoda este
recomandata pentru combaterea moliei strugurilor

In viticultura biologica se utilizeaza si produse cum ar fi :

Insecticidele vegetale

Unele plante sunt capabile sa sintetizeze substante insecticide care sunt eficiente
in combaterea daunatorilor. Din aceasta grupa fac parte piretrinele ,rotenone si
nicotina.Aceste insecticide nu sunt remanente si , cu exceptia nicotinei, nu sunt toxice
pentru om si animalele cu sange cald.

Fungicide

Pentru combaterea bolilor se utilizeaza produse industriale simple, fara

remananta si foarte putin toxice pentru om.
In scop preventiv impotriva manei se folosesc fungicide pe baza de cupru ,
recomandandu-se sa fie aleasa forma cuprica cea mai bine adaptata si sa fie bine dozat in
scopul limitarii fitotoxicitatii. Se evita utilizarea lor in conditii de soare puternic sau pe timp
rece si umed, cand exista riscul producerii unor arsuri.
 Unele produse modifica populatiile microbiene din sol, mai ales ciuperci, si
elimina o parte din rame. Frunzele pe care se aplica tratamente repetate cu sulfat de cupru
imbogatesc solul in cupru dupa degradare preparatului.
Sulful, sub forma de prafuri, are o actiune preventiva impotriva fainarii, fiind
efficient si impotriva unor acarieni, nu este efficient decat daca temperatura este destul de
ridicata (15-18) si nu se recomanda sa fie aplicat la temperaturi foarte ridicate de 28 de
grade, cand exista pericolul producerii unor arsuri pe struguri.
In ultimul timp s-au experimentat cu success o serie de tratamente cu extracte
apoase de diferite composturidin gunoi de bovine, de cabaline, tescovina. Acestea contin o
serie de microrganism care au o actiune puternica asupra agentilor patogeni.
Extractul de compost de gunoi de cabaline a avut o eficacitate sporita in
combaterea manei vitei de vie, mai ales in combinatie cu diferiti aditivi (drojdie de bere,
zaharoza)
 Bibliografie
 Burzo I., Toma S., Olteanu I., Dejeu L., Hoza D., Delian Elena, 1999 – Fiziologia
plantelor
 Dejeu L. (2004): „Viticultura practica”
 Dejeu L., Matei Petruta, 1996-Viticultura biológica. AMC, USAMV Bucuresti.
 Dejeu L., Georgescu Magdalena, 1992 – Înfiinţarea plantaţiilor de vii şi întreţinerea
lor în primii ani de la plantare. Editura Ceres, Bucureşti.
 https://www.gazetadeagricultura.info/plante/protectia-plantelor/601-tratamente-
fitosanitare/boli-si-daunatori/1590-bolile-si-daunatorii-vitei-de-vie.html
 http://www.anfdf.ro/sanatate/ghid/Ghid_informativ_vita.pdf
 http://sppt.ro/wp-content/uploads/2015/04/Rev-PP-nr-61-62_5.pdf
 https://agrointel.ro/33581/tratemente-pentru-combaterea-bolilor-si-daunatorilor-vitei-de-
vie-la-soiurile-de-struguri-pentru-masa/