Universitatea din Craiova Facultatea de Horticultura Master C.H.I.

TEMA Masuri si mijloace nonpoluante de prevenire si combatere a organismelor daunatoare ale plantelor horticole

Student: BOJIN ARISTITA-ELENA

Craiova 2012

Masuri si mijloace nonpoluante de prevenire si combatere a oragismelor daunatoare ale plantelor horticole

n Romnia ,mijloacele biologice de combatere a bolilor plantelor au fost aduse n prim plan de TRAIAN SVULESCU i OLGA SVULESCU n anul 1959 ;abia dup un deceniu apare prima carte care cuprinde i un capitol special de combaterea biologic a bolilor plantelor ,scis de SVULESCU ,HULEA i BERATLIEF, n ca1971.Dup 1975 au nceput la I.C.P.P Bucureti cercetri sistematice abordnd ciupercile antagoniste ca potenial mijloc de combatere a unor patogeni la plante ,dar datorit eficacitii mai sczute i mai puin rapide a mijloacelor biologice ,comparative cu cele chimice ,grupul de lucru n acest domeniu este restrns. Pe lng I.P.C.C. n cercetrile de combatere biologic sunt implicate universitile i staiunile de cercetri ,iar la Strjeti ia fiin o biofabric de Trichogramma ecanescens folosit n cercetrile pentru combaterea viermelui prunelor. Avanteje i dezavatejele combaterii biologice Msurile biologice, bioterpia sau lupta biologic privind combaterea bolilor i duntorilor plantelor a luat natere din urmtoarele motive:lipsa unor preparate virusocide ,insuccesele n combaterea chimic a unor patogeni i duntori,creterea numrului de tratamente chimice ,impactul chimic asupra mediului nconjurtor etc. n comparaie cu combaterea chimic a bolilor i duntorilor ,combaterea biologic prezint urmtoarele avantaje: - elimin riscurile de toxicitate acut pentru om - elimin sau reduce n mare msur riscurile de toxicite cronic pentru om - previne poluarea aerului,apei i solului i acumularea de reziduuri toxice

-previne prezena reziduurilor n produsele agroalimentare - elimin toxicitatea acut pentru peti,psri Sunt putine produse destinate luptei biologice cu patogenii, care sunt folosite n prezent, deoarece majoritatea metodelor de combatere biologica a patogenilor sunt nca n faza de cercetare, n comparatie cu metodele biologice folosite n combaterea daunatorilor animali. Aceste metode, datorita avantajelor mari pe care le prezinta, si anume: lipsa de toxicitate fata de animale si oameni, a fitotoxicitatii reduse si a caracterului nepoluant, urmeaza sa ocupe un loc mai important n viitor n combaterea bolilor plantelor. Combaterea biologica se poate realiza prin: bacteriofagie, hiperparazitism, prin antagonismul dintre microorganisme, prin dezvoltarea mai buna a plantelor si prin folosirea unor insecte. Bacteriofagii sunt foarte raspanditi n natura, de cele mai multe ori nsotind populatiile bacteriene. Experimental, s-a reusit n unele cazuri reducerea infectiei cu ajutorul bacteriofagilor. Astfel s-au obtinut rezultate pozitive n dezinfectarea semintelor de bumbac contaminate cu Xanthomonas axonopodis pv. Malvacearum, precum si n tratamente fata de bacteriile Agrobacterium tumefaciens, Pantoea stewartii subsp. Erwinia carotovora subsp. carotovora, Pseudomonas syringae pv. Tabaci s.a. Introducerea n practica a fagoterapiei ntampina greutati mari, datorita costului ridicat, pentru obtinerea unei biomase de bacteriofagi. Bactoriofagii nu sunt penetranti (bacteriile sunt n interiorul tesuturilor), sunt foarte sensibili la actiunea razelor solare, induc cu multa usurinta rezistenta bacteriilor fata de bacteriofagi (lizogenie), sunt foarte specifici. Totusi Institutul de Microbiologie de la Minsc (Belorus) a scos pe piata produsul Pentafag, care contine 5 tipuri de fagi, cu actionare asupra bacteriilor patogene la pomii fructiferi si fata de fainarea marului FOLOSIREA PARAZITILOR NATURALI AI CIUPERCILOR FITOPATOGENE (HIPERPARAZITISMUL) Unele ciuperci care produc boli la plante sunt atacate de paraziti care le mpiedica dezvoltarea sau i distrug. Hiperparazitismul este un fenomen ntalnit destul de frecvent n natura. Hiperparazitii, avand o virulenta

pronuntata, inhiba considerabil dezvoltarea, reproducerea si raspandirea patogenilor. Ciupercile care produc fainari sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis. Cu aceasta ciuperca se fabrica produsul Ampelomicin destinat combaterii fainarii. Se cunosc paraziti ai ciupercilor care produc rugini ca: Eudarluca caricis, Tuberculina persicina, T. Maxima, Penicillium uredineicolum si a celor care produc taciuni ca: Macrosporium utile, Fusarium ustilaginis. Sclerotii ciupercilor din genul Sclerotinia pot fi distrusi de microparaziti ca Trichoderma viride, Coniothyrium minitans, Fusarium roseum s.a. n practica, modul de aplicare al hiperparazitilor este diferit dupa caz: prin stropire cu suspensii de spori sau miceliu, prafuiri uscate, inoculare s.a. Prin tratarea semintelor de sfecla cu suspensii de oospori ai ciupercii hiperparazite Pythium oligandrum s-au obtinut rezultate superioare tratamentelor cu Tiuram si s-a realizat produsul Oligandrin, destinat tratarii semintelor de sfecla de zahar. FOLOSIREA MICROORGANISMELOR ANTAGONISTE Folosirea microorganismelor antagoniste are perspective mai mari de aplicare n practica. Primele ncercari de folosire a microorganismelor antagoniste n combaterea bolilor plantelor au fost facute de Porter, n 1924, care a experimentat combaterea ciupercii Pyrenophora graminea prin tratarea semintelor de grau cu o cultura de bacterii antagoniste. Exista numeroase microorganisme care sunt antagoniste fata de ciupercile fitopatogene si, cea mai mare parte a lor, populeaza solul. Unii antagonisti sunt greu de separat de hiperparazitii lor, actionand pe ambele cai, ca de exemplu Trichoderma sp. Antagonistii potentiali cunoscuti sunt: Agrobacterium tumefaciens, A. vitis, Bacillus subtilis, Burkholderia (Pseudomonas) cepacia, P. putida, P. fluorescens, Trichoderma viride, T. harzianum, T. hamatum, Pythium oligandrum, Fusarium lateritium, Sporotrichum vile, Coniothyrium minitans, Trichothecium roseum, Myrothecium verrucaria, Gliocladium penicilloides, Verticillium biguttatum, Chaetomium globosum, Penicillium oxalicum, P. cyano-fulvum, Sporotrichum mycothyllum. Cu unele dintre microorganisme s-au realizat produse fitofarmaceutice. Cu A. tumefaciens au fost realizate produsele comerciale: Galltrol-A,

Nogall, Diegall, Norbac 84C; cu B. subtilis produsele: Epic, Kodiak, Rhizo Plus, Serenade, System 3; cu B. cepacia produsul: Intercept; cu Pseudomonas fluorescens: Blight Ban A506, Conquer, Victus; cu Pseudomonas syringae: Bio-save 100, Bio-save 110; cu Strepromyces griseoviridis: Mycostop. Dintre produsele biologice obtinute din fungi fac parte: Contans si KONI cu Coniothyrium minitans; Polygandron cu Pythium oligandrum; Bio Fungus, Binab T. s.a. cu Trichoderma harzianum; Trichodermin, Binap, Trichodex 25WP, Trichosemin 25 PTS s.a. cu Trichoderma viride. ANTIBIOTICELE Alta grupa de mijloace biologice o constituie antibioticele. Acestea sunt produse ale activitatii metabolice a diferitelor vietuitoare, n special microorganisme. n terapeutica umana si animala, exista multe antibiotice, care desi ar avea o eficacitate buna n combaterea multor patogeni ai plantelor, la noi n tara folosirea lor ca produs fitosanitar este interzisa. Sunt omologate nsa alte antibiotice care nu se folosesc n medicina umana: Kasumin fata de multe bacterii si ciuperci, Validacin fata de ciuperci din sol s.a. FITONCIDELE Fitoncidele sunt substante volatile cu actiune antibiotica, produse de catre unele plante superioare. Experimental s-au obtinut rezultate bune n combaterea unor fitopatogeni, ca de exemplu extractele din ceapa, usturoi, hrean, mac, nuc, pin. Datorita nsa dificultatilor de extragere, pana n prezent, nu sunt introduse n practica. PREMUNIZAREA Premunizarea plantelor cu ajutorul unor tulpini de virusuri hipovirulente sau bacterii avirulente contribuie la sporirea rezistentei plantelor. De exemplu, tulpina de VMT atenuata, aplicata la tomatele din sera si solarii,

confera o protectie buna fata de tulpinile virulente ale aceluiasi virus. Plantele de fasole premunizate cu bacterii avirulente sau omorate termic au conferit protectie fata de bacteriile patogene. Preinocularea unei plante cu anumite microorganisme contribuie la inducerea rezistentei sistemice. UTILIZAREA SOLURILOR REPRESIVE Unele soluri poseda proprietatea fungistatica, inhiband dezvoltarea ciupercilor fitopatogene din sol. Natura represivitatii depinde de proprietatile fizico-chimice ale solului si de activitatea microbiana a acestuia. Represivitatea, rareori, este datorata unui singur factor, fiind, n general, rezultatul interactiunii populatiei microbiene cu calitatile fizicochimice ale solului, aceasta fiind dependenta de sistemul de cultivare, inclusiv rotatia culturilor si modificarile legate de arat. n unele tari, astfel de soluri sunt realizate printr-o compostare speciala si apoi sunt folosite n sere si solarii, contribuind la mbogatirea populatie existente cu noi microorganisme antagoniste. Bacteria Pseudomonas fluorescens se numara printre microorganismele implicate n regresivitatea solurilor. Ea actioneaza prin mai multe mecanisme: producerea de siderofori, de antibiotice toxice pentru patogenii din sol, cresterea preluarii fosforului de catre plante, favorizeaza nodularea la plantele leguminoase s.a. Sideroforii sunt agenti de transport cu mare afinitate pentru fier. Ei chelateaza fierul feric din rizosfera inhiband astfel alte microorganisme, inclusiv patogenii plantelor. P. Fluorescens produce mai multi metaboliti toxici, precum cianura.