Norme Protectia Muncii Manual Carne

Manual de bune practici in industria carnii 1
CUPRINS
INTRODUCERE 5
TEST DE AUTOEVALUARE INITIALA 5
I. Cadrul legislativ al domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii in Romania.

Prevenirea riscurilor profesionale. 6
PREZENTARE 6
OBIECTIVE 6
ACTE NORMATIVE DE BAZA 6
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 7
OBIECTUL SI PRINCIPIILE ACTIVITATII DE PREVENIRE 7
PRINCIPIILE DE BAZA ALE PREVENIRII 8
AUTORITATI COMPETENTE SI INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU 8
CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 10
PERICOL. RISC. VATAMARE 11
TEHNICI DE PREVENIRE 11
ZONELE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC 12
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE 12
ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE 14
CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCA SI BOLILOR PROFESIONALE 16
TEST DE EVALUARE 17
II.Masuri generale de prevenire 18

SEMNALIZARE 18
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE 20
III. Medicina muncii. Supravegherea sanatatii lucratorilor 22
IV. Instruirea 26
V. Actiuni in caz de urgenta 26
VI. Primul ajutor 28

TEST DE EVALUARE 35
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 36
Unitatea 1. Riscurile derivate din conditiile de securitate a muncii in functie de procese de productie si sarcini de lucru. 36
HARTA CONCEPTUALA 38
A. CADERILE 39
a. Caderile de la acelasi nivel 39
b. Caderile de la inaltime 40
c. Caderea de obiecte, materiale, unelte etc. 42
B. TAIETURI PROVOCATE DE CUTIT 44
C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR 46
1. MASINI DE TOCAT 48
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
2. MASINI DE TRANSAT 49
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria 3. UTILAJE PENTRU MEZELURI 50
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca 4. CUTTERE 51
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara 5. UTILAJE PENTRU INDEPARTAREA STRATULUI DE GRASIME SI/SAU A PIELII 51
D. PROIECTAREA DE PARTICULE 52
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
E. CONTACTELE ELECTRICE 53
Europene sau a Guvernului Romaniei. F. INCENDIILE 55
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274 G. CONTACTUL CU ANIMALELE 55
Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro
REZUMAT 56
TEST DE EVALUARE 57
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 58
Unitatea 2. Riscurile derivate din conditiile de igiena industriala 58
HARTA CONCEPTIALA 59
A. AGENTI BIOLOGICI 60
B. ZGOMOTUL 61
C. AGENTI CHIMICI 62
 Gazele refrigerente 62
 Aditivii alimentari 62
 Produsele de curatare 62
D. VIBRATIILE 62
2 Manual de bune practici in industria carnii Manual de bune practici in industria carnii 3
CUPRINS INTRODUCERE TEST DE AUTOEVALUARE INITIALA
E. EXPUNEREA LA TEMPERATURI SCAZUTE 64 Sectorul carnii reprezinta o parte importanta a industriei Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:
Rezumat Riscuri privind Igiena 66 alimentare din Romania, contribuind la dezvoltarea so-
TEST DE EVALUARE 66
cio-economica a anumitor zone unde, de cele mai multe ori, 1. Influenta muncii asupra sanatatii:
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 67 reprezinta singurul mediu de dezvoltare sustenibil si creator
Unitatea 3. Riscurile ergonomice si psihosociale si riscurile in functie de productie si sarcini de lucru. 67 de noi locuri de munca. a) Este intotdeauna pozitiva.
HARTA CONCEPTIALA 69
1. RISCURILE ERGONOMICE SI PSIHOSOCIALE 70 In contextul actualului climat economic, in care orice eve- b) Poate provoca probleme de sanatate.
A. CONDITIILE TERMOHIGROMETRICE SI MEDIUL DE LUCRU 70 niment negativ neprevazut poate afecta considerabil activi-
B. EPUIZAREA 70 tatea firmelor, prevenirea riscurilor profesionale si a proble- c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
a. Manipularea manuala a incarcaturilor 70 melor de sanatate legate de munca a inceput sa devina o
b. Pozitiile fortate 71 prioritate, orice accident de munca sau imbolnavire datora-
c. Miscarile repetitive 72 ta conditiilor de munca generand pierderi financiare, avand 2. In Romania exista legislatie specifica securitatii si
C. RITMUL DE LUCRU 72 de asemenea si implicatii sociale extrem de importante. sanatatii muncii care transpune Directiva Europene
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Carnii si a Produselor din Carne. 73 89/391/CEE din 1989:
Unitatea 2. Riscurile in functie de procese de productie si sarcini de lucru 73 Lunand in considerare aceste argumente, se dovedeste a fi
A. ETAPA DE DESCARCARE SI MANIPULARE 74 necesara stabilirea de masuri preventive si planuri de acti- a) Doar pentru anumite sectoare de activitate.
B. SACRIFICAREA ANIMALELOR: ETAPA DE ASOMARE, STIMULARE, RIDICARE A ANIMALULUI, SANGERARE 74 une pentru a reduce sau elimina riscurile profesionale spe-
C. ETAPA DE SANGERARE 74 cifice. Etapele corespunzatoare atingerii acestui obiectiv b) Este conceputa dar inca neadoptata.
D. ETAPA DE JUPUIRE 75 incep cu alegerea modalitatii de organizare a activitatii de
E. ETAPA DE JUMULIRE SI DEPLUMARE 75 prevenire si protectie, partea finala fiind planificarea, adop- c) Din 2006.
F. ETAPA DE DECORNARE 75 tarea si monitorizarea masurilor de prevenire identificate.
G. EVISCERAREA SI TAIEREA IN BUCATI MARI 75
H. ETAPA DE TRANSARE SI DEZOSARE 76 Prezentul manual de bune practici este un instrument pen- 3. Prevenirea riscurilor profesionale are ca finalitate:
I. CURATIREA BURTII SI A ORGANELOR INTERNE 76 tru resursele umane implicate in securitatea si sanatatea
J. ETAPA DE TAIERE SI TOCARE A CARNII 76
K. PREPARAREA MEZELURILOR: RECEPTIA MATERIEI PRIME, TAIEREA SI TOCAREA CARNII 77 muncii, care are rolul de a ajuta la: a) Evitarea sau reducerea riscurilor profesionale.
L. PREPARAREA JAMBONULUI SI A CONSERVELOR DE CARNE: RECEPTIA MATERIEI PRIME,
ETAPA DE SARARE A CARNII, ETAPA DE SPALARE, ETAPA DE FIERBERE, ETAPA DE DEZOSARE SI TAIERE 78  Dezvoltarea si raspandirea culturii de prevenire a b) Evitarea accidentelor si bolilor profesionale.
M. ETAPA DE DISTRIBUTIE SI TRANSPORT: INCARCAREA SI DESCARCAREA 78 riscurilor profesionale,
N. ETAPA DE COMERCIALIZARE: CARMANGERII – RECEPTIA MATERIEI PRIME, COMERCIALIZAREA 78 c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
REZUMAT 79  Promovarea celor mai bune practici de prevenire
TEST DE EVALUARE 79 identificate,
4. Conform principiilor activitatii de prevenire trebuie
BIBLIOGRAFIE 80  Imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor ca:
din sector.
a) Lucratorii sa beneficieze de echipamente individuale de
De asemenea obiectivul didactic al prezentului manual isi protectie.
propune sa contribuie la dezvoltarea calitatii activitatilor de
prevenire desfasurate de companii, prin modalitatea de b) Masurile de protectie colectiva sa fie adoptate inaintea
analiza a principalelor riscuri de accidentare si imbolna- masurilor de protectie individuala.
vire din industria carnii, care consta in tratarea unitara a
cauzelor, consecintelor si masurilor de prevenire specifice c) Echipamentele individuale de protectie sa fie distribuite
fiecarui risc. doar laucratorilor care le solicita.
Manualul are intentia de a transforma prevenirea riscurilor 5. Lucratorii au dreptul de a avea reprezentanti in Comi-
profesionale intr-un aliat strategic in planificarea si imple- tetul de Securitatea si Sanatate in Munca?
mentarea politicilor de actiune pentru diminuarea incidentei
accidentelor de munca si bolilor profesionale prin imbuna- a) Nu.
tatirea conditiilor de munca, consecintele pozitive fiind cre-
area unui climat de munca sanatos si, implicit, cresterea b) Da, unul singur.
productivitatii.
c) Da, in functie de numarul total de angajati.

«««««
RASPUNSURI LA TESTUL In continuare vor fi prezentate conceptele de baza ale pre- sanatatii si securitatii lucratorilor si stabileste criterii sensibile la riscuri, categoriile de persoane inca-
DE AUTOEVALUARE INITIALA venirii riscurilor profesionale, legislatia specifica si elemen- minime pentru protectia acestora. drate in acest grup si obligatia angajatorilor pentru
tele relationate cu securitatea si sanatatea muncii, insistan- asigurarea securitati si sanatatii acestor persoane.
1.– Raspuns corect: b) Poate provoca probleme de sanatate. du-se pe relatia stransa dintre munca si sanatate si evolutia • Directivele Europene au caracter obligatoriu
ei in contextul schimbarilor din mediul de munca. pentru statele membre, fiecare stat totusi avand • Capitolele 8 si 9 enumera infractiunile si contra-
Justificare: munca, prin caracteristicile ei, poate provoca in libertatea de a le adapta la realitatile interne fara ventiile corespunzatoare nerespectarii prevederilor
anumite situatii probleme de sanatate lucratorilor, care in ca- insa a aduce atingere principiilor de baza. Aceasta Legii 319/2006.
zuri extreme pot fi accidente de munca sau boli profesionale. OBIECTIVE activitate a fost denumita transpunere, Legea Se-
curitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006 fiind re- • Capitolele 10 si 11 prezinta autoritatile compe-
2.– Raspuns corect: c) Din 2006. zultatul transpunerii Directivei 89/391/CEE, din 12 tente si institutiile cu atributii in domeniu, respectiv
• Cunoasterea cadrului legal al domeniului securita- iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru dispozitiile finale ale legii.
Justificare: in Romania, actele normative care reglementea- tii si Sanatatii Muncii. promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lu-
za domeniul Securitatii si Sanatatii Muncii au fost adoptate in cratorilor la locul de munca. Reglementerile specifice si detaliate ale principiilor si
2006: Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 • Intelegerea conceptelor securitatii si sanatatii in elementelor din Legea 319/2006 sunt stipulate in Nor-
iulie 2006 si Normele metodologice de aplicare a prevederilor munca: conditii de munca; pericol, risc, vatamare; • Conventiile Internationale ale Organizatiei Inter- mele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 adop-
Legii nr. 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. tehnici de prevenire; accidente de munca si boli nationale a Muncii (I.L.O.) si Organizatia Mondia- tate prin HG 1425/2006 cu modificarile si competarile
profesionale. la a Sanatatii (O.M.S.) au stabilit, de asemenea, ulterioare.
3.– Raspuns corect: c) Ambele raspunsuri sunt corecte. referinte pentru tendintele si liniile de actiune ale
• Dezvoltarea obisnuintei de aplicare a cerintelor de- politicilor de prevenire.
Justificare: Legea Securitatii si Sanatatii in Munca defineste rivate din actele normative specifice securitatii si
prevenirea ca fiind “ansamblul de dispozitii sau masuri luate sanatatii in munca. OBIECTUL SI PRINCIPIILE
ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul • Capitolele 1 si 2 ale Legii 319/2006 prezinta sco- ACTIVITATII DE PREVENIRE
evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale”. Ca o consecin-
ta a evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale se considera Asigurarea securitatii si sanatatii muncii obliga companiile
si evitarea sau diminuarea accidentelor de munca sau a bo- la asumarea responsabilitatilor stabilite de Legea 319/2006, LEGEA SECURITATII SI SANATATII Strategia abordarii securitatii si sanatatii muncii s-a modi-
lilor profesionale care sunt efecte ale riscurilor profesionale. printre cele mai importante fiind: evaluarea riscurilor pentru IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 ficat categoric de la intrarea in vigoare a Legii 319/2006,
securitatea si sanatatea lucratorilor, identificarea si adop- principiul general fiind prevenirea riscurilor profesionale,
4.– Raspuns corect: b) Masurile de protectie colectiva sa fie tarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea riscurilor, prin identificarea si evaluarea acestora si adoptarea masu-
adoptate inaintea masurilor de protectie individuala. supravegherea sanatatii lucratorilor in scopul detectarii pul legii, domeniul de aplicare si definitiile termeni- rilor necesare evitarii sau diminuarii lor, protectia colectiva
precoce a posibilelor probleme de sanatate determinate de lor si expresiilor specifice. avand caracter prioritar.
Justificare: Unul din principiile generale de prevenire este, conditiile de munca.
conform Legii Securitatii si Sanatatii Muncii: “adoptarea, in • Capitolul 3, structurat in 7 sectiuni, prezinta obli-
mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de ma- gatiile angajatorilor referitoare la: Astfel, angajatorii au obligatia de a organiza activitatile de
surile de protectie individuala”. ACTE NORMATIVE DE BAZA prevenire in baza evaluarii riscurilor profesionale si a planu-
- Masurile si activitatile necesare asigurarii se- lui de prevenire si protectie, elaborate in functie de carac-
5.– Raspuns corect: c) Da, in functie de numarul total de an- Actele normative de baza care reglementeaza domeniul curitatii si sanatatii muncii; teristicile fiecarui centru de munca, loc de munca, post de
gajati. securitatii si sanatatii muncii sunt: lucru si lucratori.
- Serviciile de prevenire si protectie;
Justificare: Normele metodologice de aplicare a Legii  Legea securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006 stabilesc dreptul lucratorilor de a avea reprezen- 319 din 14 iulie 2006; - Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea Legea Securitatii si Sanatatii in Munca are ca obiect promo-
tanti in CSSM, precum si numarul acestor in functie de nu- lucratorilor si pericolul grav si iminent; varea securitatii si sanatatii lucratorilor prin definirea unor
marul total al angajatilor.  Normele metodologice de aplicare a legii obligatii, responsabilitati si activitatii al caror scop este pre-
nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modifica- - Informarea lucratorilor; venirea riscurilor profesionale, acesta fiind, de altfel, si
rile si completarile ulterioare). principiul primordial al cadrului juridic care reglementeaza
I. CADRUL LEGISLATIV AL - Consultarea si participarea lucratorilor; domeniul SSM.
DOMENIULUI SECURITATII SI Aceste acte normative respecta prinicipiile Constitutiei Ro-
maniei si Codului Muncii referitoare la securitatea si sana- - Instruirea lucratorilor.
SANATATII MUNCII IN ROMA- tatea muncii, precum si principiile Directivelor Europene si Art.5 lit.e), Legea nr. 319 din 14 iulie 2006
NIA. PREVENIREA RISCURILOR ale Conventiilor Internationale: • In Capitolul 4 sunt enumerate responsabilitatile lu-
cratorilor in domeniul securitatii si sanatatii muncii.
Legea securitatii si sanatatii in munca
PROFESIONALE. • Constitutia Romaniei prevede la art. 41, alin.2 Prevenire: Ansamblul de dispozitii sau masuri
dreptul lucratorilor de a beneficia de masuri de pro- • Capitolul 5 contine elemente generale privind su- luate ori prevazute in toate etapele procesului
tectie sociala care includ si asigurarea securitatii si pravegherea sanatatii, aceasta activitate fiind re- de munca, in scopul evitarii sau diminuarii ris-
PREZENTARE sanatatii muncii. glementata prin Hotararea Guvernului Romaniei curilor profesionale;
nr. 355 din 11 aprilie 2007.
• Codul Muncii stipuleaza in art. 171 obligatia ana-
Securitatea si Sanatatea Muncii este un domeniu extrem gajatorilor de a lua toate masurile necesare pentru • Capitolul 6 prezinta normele generale privind co-
de important in cadrul politicilor Uniunii Europene avand a proteja integritatea fizica si sanatatea nagajatilor, municarea, cercetarea si raportarea evenimente-
ca exponent principal Strategia Comunitara privind Se- asigurand securitatea si sanatatea muncii. lor, atat accidente de munca, cat si boli profesio-
curitatea si Sanatatea in Munca. Acceptarea Romaniei in nale. De asemenea, in acest capitol sunt definite
Comunitatea Europeana in 2007 a permis transpunerea in • Actul Unic European (1987) stabileste, printre toate categoriile de accidente de munca.
legislatia romana a unui amplu set de norme comunitare altele, principiile politicii sociale (art. 118 A) ale
«««««
dedicate Securitatii si Sanatatii in Munca. Uniunii Europene care are ca obiect promovarea • Capitolul 7 contine prevederi despre grupurile
Principalele obligatii ale angajatorului Obligatiile lucratorilor tiate de alte institutii, potrivit legii, si participa, dupa inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a
caz, la elaborarea unor astfel de reglementari; celor legate de profesiune;
 Sa asigure securitatatea si protectia sanatatii lucratorilor;  Sa utilizeze corect echipamentele de munca;
 monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea ser-

 Sa previna riscurilor profesionale;  Sa utilizeze corect echipamentele individuale de protectie; a informatiilor si a propunerilor transmise de insti- viciilor medicale acordate lucratorilor la locul de
tutiile aflate in subordine sau coordonare, precum munca;
 Sa informeze si sa instruiasca lucratorii;  Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de protectie ale si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea
echipamentelor de lucru si sa utilizeze corect acest dispozitive; activitatii; colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati

cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
 Sa asigure echipamentele individuale de protectie in confor-  abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta
mitate cu rezultatele evaluarii riscurilor;  Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar putea consti-
tui un potential pericol; servicii de protectie si prevenire in domeniul securi- indeplineste si alte atributii, conform competentelor

tatii si sanatatii in munca; sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.
 Sa consulte si sa permita participarea lucratorilor la discuta-
rea tuturor problemelor referitoare la SSM;  Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei SSM;  recunoaste, desemneaza, notifica si supraveghea-
za laboratoare de incercari, precum si organisme 3. Inspectia Muncii reprezinta autoritatea compe-
 Sa garanteze supravegherea sanatatii lucratorilor.  Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu de munca din domeniul sau de competenta, in conditiile legii; tenta in ceea ce priveste controlul aplicarii le-
sigur si sanatos. gislatiei referitoare la securitatea si sanatatea
 coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei in munca
si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare
de interes national in domeniul securitatii si sana-
tatii in munca; Atributii:
Principiul se aplica incepand cu procedurile de lucru, pana
PRINCIPIILE DE BAZA la echipamentele de munca.  organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si  controleaza realizarea programelor de prevenire
ALE PREVENIRII Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/sau a riscurilor profesionale;
7. Planificarea prevenirii de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in
munca pentru institutiile de invatamant;  solicita masuratori si determinari, examineaza
Principiile de baza ale prevenirii riscurilor profesionale sunt Atingerea obiectivelor si urmarirea sustenabilitatii activita- probe de produse si de materiale in unitati si in
prevazute in Legea 319/2006: tilor de prevenire nu poate fi facuta fara o planificare si o  desfasoara activitati de informare-documentare, afara acestora, pentru clarificarea unor eveni-
monitorizare continua a indicatorilor acestor activitati. potrivit legii; mente sau situatii de pericol;
1. Evitarea riscurilor
8. Adoptare masurilor de protectie colectiva in-  avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar  dispune sistarea activitatii sau scoaterea din func-
Este obiectivul principal al actiunilor de prevenire, fiind si aintea celor de protectie individuala fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate tiune a echipamentelor de munca, in cazul in care
cea mai eficace modalitate de evitare a posibilelor conse- de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asi- constata o stare de pericol grav si iminent de ac-
cinte. Acest principiu confirma prioritatea adoptarii masurilor ne- gurarii concordantei mesajelor pe care acestea le cidentare sau de imbolnavire profesionala si sesi-
cesare combaterii riscurilor la sursa, fiind evidente eficienta contin cu prevederile legislatiei in vigoare; zeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate si caracterul general al acestui tip de masuri.
 reprezinta statul in relatiile internationale din dome-  cerceteaza evenimentele conform competente-
In situatiile in care riscurile identificate nu pot fi evitate, este 9. Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor niul sau de competenta. lor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma
necesara evaluarea lor, identificarea lucratorilor expusi si caracterul accidentelor;
stabilirea masurilor de prevenire adecvate. Informatiile si instructiunile furnizate lucratorilor (teoretic
si practic) trebuie sa fie suficiente si necesare, astfel incat 2. Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de speci-  coordoneaza, in colaborare cu Institutul Natio-
3. Combaterea riscurilor la sursa acestia sa-si poata desfasura sarcinile de munca cunos- alitate al administratiei publice centrale, este nal de Statistica si cu celelalte institutii implicate,
cand risicurile la care sunt expusi, consecintele acestora si autoritatea centrala in domeniul asistentei de dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a ac-
4. Adaptarea muncii la om masurile de prevenire si protectie. sanatate publica cidentelor de munca si a incidentelor, iar, in co-
laborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul
Inseamna proiectarea posturilor de munca, alegerea echi- de raportare a bolilor profesionale sau legate de
pamentelor de munca, a metodelor de munca si de pro- AUTORITATI COMPETENTE SI IN- Atributii: profesie;
ductie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu
ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra STITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU coordoneaza activitatea de medicina a muncii la
  analizeaza activitatea serviciilor externe prevazu-
sanatatii. nivel national; te la art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii,
1. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Fa- dupa caz;
5. Adaptarea la progresul tehnic miliei este autoritatea competenta in dome- elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru pro-

niul securitatii si sanatatii in munca tectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pen-  raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Soci-
In anumite situatii, limitarile tehnice fac imposibila evitarea tru promovarea sanatatii la locul de munca, precum ale si Familiei situatiile deosebite care necesita
unor riscuri profesionale. In acest sens, angajatorul trebuie si pentru medicina muncii; imbunatatirea reglementarilor din domeniul secu-
sa tina cont de evolutia tehnica, inlocuind echipamentele de Atributii in domeniu: ritatii si sanatatii in munca;
munca sau identificand solutii tehnice pentru marirea gra- supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;

dului de securitate a celor existente.  elaboreaza proiecte de acte normative in vederea  furnizeaza informatii celor interesati despre cele
implementarii unitare a strategiei nationale si a asigura formarea si perfectionarea profesionala in
 mai eficace mijloace de respectare a legislatiei
6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce acquis-ului comunitar din domeniu; domeniul medicinei muncii; din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos  avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu ini- coordoneaza activitatea de cercetare, declarare,

4. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific
afectati in mod specific. In aceasta categorie intra:
femeile gravide, lehuzele, femeile care alapteaza, PERICOL. RISC. VATAMARE Riscul poate fi evaluat prin combinarea a doua variabile
care il caracterizeaza: probabilitatea producerii lui si severi-
masurile de imbunatatire a activitatii de securi- tinerii, persoanele cu dizabilitati. Lucratorii din industria alimentara, datorita activitatii profe- tatea/gravitatea consecintelor (vatamarilor/daunelor).
tate si sanatate in munca si promoveaza politica sionale si mediului in care isi desfasoara aceste activitati,
stabilita pentru acest domeniu pot fi expusi riscurilor profesionale care, daca nu sunt evita-
te, pot cauza accidente de munca si boli profesionale. TEHNICI DE PREVENIRE
CONDITII DE MUNCA
Data fiind varietatea conditiilor de munca care caracterizea-
CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare elimi- za un centru de munca sau o activitate productiva, actiunile
Orice caracteristica a muncii care poate avea o
DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII narii si/sau diminuarii riscurilor. Pe de alta parte, lucratorii de prevenire implica utilizarea de tehnici speciale in functie
influenta seminificativa in generarea de riscuri au responsabilitatea de a exploata si utiliza in mod adec- de conditiile de munca pentru care se face analiza si pe
MUNCII pentru securitatea si sanatatea lucratorilor vat echipamentele de munca si echipamentele individuale care se doreste a le imbunatati.
de protectie. Promovarea unei atitudini pozitive si a unei
Definitii motivatii suficiente pentru dobandirea cunostintelor si obis-
nuintelor necesare evitarii riscurilor, va reduce considerabil
 Prevenire - Ansamblu de dispozitii sau masuri incidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor
profesionale. O activitate preventiva adecvata implica cunoasterea tu-
turor elementelor sistemului de munca si a factorilor care
 Securitate si Sanatate in Munca - Ansamblu de caracterizeaza aceste elemente, pentru a putea astfel iden-
activitati institutionalizate avand ca scop asigura- Sarcina de munca Mediul inconjurator Organizarea muncii tifica si preveni riscurile. Activitatea preventiva nu poate fi
rea celor mai bune conditii in desfasurarea proce- punctuala, fiind un proces dinamic datorita variabilelor care
sului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si Conditiile de munca pot fi clasificate in trei categorii: speci- caracterizeaza atat munca si conditiile de munca, cat fieca-
psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane fice sarcinii de munca, specifice mediului ambiental si spe- re lucrator. Securitatea muncii - Ansamblu de tehnici si
participante la procesul de munca. cifice organizarii muncii. proceduri care au drept obiectiv eliminarea sau
diminuarea riscurilor de producere a accidentelor
 Risc profesional - Probabilitatea ca un eveniment Cum s-a mentionat anterior, procesul de munca este ca- de munca.
nedorit sa se realizeze cu o anumita gravítate, in Sunt conditii de munca: racterizat de anumite elemente si conditii specifice care pot
conditii de utilizare si/sau expunere date in timpul fi originea riscurilor profesionale. Pentru o mai buna inte- • Igiena industriala - Ansamblu de tehnici de stu-
si din cauza procesului de munca. a. Caracteristicile generale ale locatiilor, instalatiilor, legere, in continuare vor fi definiti termenii: pericol, risc, diu, evaluare si modificare a factorilor de risc fizici,
echipamentelor, produselor si a altor utilitatii exis- vatamare/dauna. chimici sau biologici care afecteaza ambientul me-
 Pericol grav si iminent - Situatia concreta, reala tente in centrul de munca. diului de munca, in scopul prevenirii aparitiei bolilor
si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator Pericol profesionale in randul lucratorilor expusi.
pentru a produce un accident in orice moment. b. Natura agentilor fizici, chimici si biologici prezen-
ti in mediul de munca, intensitatea, concentratiile Proprietatea sau capacitatea intrínseca prin • Ergonomia si psihosociologia muncii - Ergono-
 Accident de munca - Vatamarea violenta a orga- sau nivelul de prezenta corespunzatoare acestora. mia: este disciplina care se ocupa cu studiul con-
nismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care un element (materii, materiale, metode de ditiilor de munca in vederea realizarii unei adaptari
care au loc in timpul procesului de munca sau in c. Procedurile de lucru pentru utilizarea sau desfa- munca, tehnologii, etc.) este susceptibil sa con- optime a omului la acestea. Psihosociologia mun-
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoa- surarea sarcinilor de munca in prezenta factorilor duca la materializarea unui eveniment nedorit. cii: studiaza factorii de risc psihosociali derivati din
ca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 mentionati anterior. organizarea muncii, relatiile de munca, mediul so-
zile calendaristice, invaliditate ori deces. cial al lucratorilor, etc.
d. Toate acele alte carcteristici ale muncii, incluzan- Pericolul poate fi echivalent cu originea riscului. In imagi-
 Echipament individual de protectie - Orice echi- du-le pe acelea referitoare la organizarea muncii, nea alaturata pericolele principale sunt cutitul de transare Supravegherea sanatatii lucratorilor
pament destinat a fi purtat sau manuit de un lucra- care pot influenta dimensiunea riscurilor la care si metoda de lucru.
tor pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor sunt expusi lucratorii.
riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securita-
tea si sanatatea la locul de munca, precum si orice Toate aceste caracteristici difera de la un post de lucru la Risc
supliment sau accesoriu proiectat pentru a indepli- altul, neexistand doua posturi de lucru identice din punct
ni acest obiectiv. de vedere al conditiilor de munca. De aceea, atunci cand Probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se
sunt studiate conditiile de munca, prima etapa a prevenirii, realizeze cu o anumita gravítate, in conditii de
 Echipament de munca - Orice masina, aparat, trebuie studiat fiecare post de lucru in parte pentru a deter- utilizare si/sau expunere date.
unealta sau instalatie folosita in munca. mina exact posibilele riscuri profesionale.
 Evaluarea riscurilor - Studiul sistematic al tuturor

aspectelor procesului de munca care pot genera Pentru a evita ca variabilele din componenta conditilor de Vatamare/dauna - Consecinta materializarii
evenimente nedorite, identificarea mijloacelor de munca sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor este
eliminare a pericolelor si a masurilor de prevenire necesara prevenirea riscurilor profesionale, identificand si riscului
si protectie pentru controlul acestor riscuri. controland aceste riscuri.
• Supravegherea sanatatii lucratorilor - Repre-
 Grupuri sensibile la riscuri - Sunt acei lucratori In situatia prezentata in imagine, principalul risc este cel zinta totalitatea serviciilor medicale care asigura
care, datorita caracteristicilor personale, pot fi de accidentare prin taiere. prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor
profesionale si a bolilor legate de profesie, precum ORGANIZAREA ACTIVITATILOR • Activitati specifice exploatarilor miniere de suprafa- nire si protectie propuse. De asemnarea de catre angajator
si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca ta si de subteran. a unui reprezentant care sa coordoneze relatia dintre servi-
a lucratorilor. Supravegherea sanatatii lucratorilor DE PREVENIRE SI PROTECTIE ciul extern si angajator, sa execute si/sau sa monitorizeze
este asigurata de catre medicii specialisti de me- • Activitati specifice de foraj terestru si de pe platfor- executarea activitatilor stabilite de serviciul extern este, de
dicina muncii. Definitii: me maritime. asemenea, necesara.
• Lucrator - persoana angajata de catre un angaja-
ZONELE CU RISC RIDICAT tor, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada
efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si
• Activitati care se desfasoara sub apa.
Documentul de baza al activitatii de prevenire si protectie
SI SPECIFIC alti participanti la procesul de munca, cu exceptia
persoanelor care presteaza activitati casnice.
• Activitati in constructii civile, excavatii, lucrari de este Planul de prevenire si protectie care se intocmeste
puturi, terasamente subterane si tuneluri, care in urma evaluarii riscurilor profesionale.
Zonele cu risc ridicat si specific sunt acele zone din implica risc de surpare sau risc de cadere de la
cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identifica- • Serviciu intern de prevenire si protectie - repre- inaltime. Acesta trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
te riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu zinta totalitatea resurselor materiale si umane alo-
consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invali- cate pentru efectuarea activitatilor de prevenire si • Activitati in industria metalurgica si activitati de • Denumirea locului de munca/postului de lucru evaluat;
ditate. protectie in intreprindere si/sau unitate. constructii navale.
• Riscurile evaluate pentru fiecare loc demunca/post de
Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific trebuie sa contina: • Comitet de securitate si sanatate in munca - • Producerea gazelor comprimate, lichefiate sau di- lucru;
 nominalizarea acestor zone in cadrul intreprinderii este organul paritar constituit la nivelul angajatoru- zolvate si utilizarea masiva a acestora.
si/sau unitatii; lui, in vederea participarii si consultarii periodice in • Masuri tehnice de prevenire si protectie;
 masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca. • Activitati care produc concentratii ridicate de praf
aceste zone. de siliciu. • Masuri organizatorice de prevenire si protectie;
• Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi spe-
Stabilirea zonelor de munca cu risc ridicat si specific implica: cifice in domeniul securitatii si sanatatii lucra- • Activitati care implica riscuri electrice la inalta ten- • Masuri igienico-sanitare de prevenire si protectie;
 identificarea si evaluarea riscurilor/factorilor de torilor - persoana aleasa, selectata sau desem- siune.
risc de accidentare si imbolnavire profesionala, nata de lucratori, in conformitate cu prevederile • Masuri de alta natura;
precum si a consecintelor actiunii acestora asupra legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce prives- • Activitati de producere a bauturilor distilate si a
organismului – deces sau invaliditate; te problemele referitoare la protectia securitatii si substantelor inflamabile. • Actiuni in scopul realizarii masurii/masurilor propuse;
 nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbol- sanatatii lucratorilor in munca.
navirilor profesionale; • Activitati de paza si protectie. • Termene de realizare;
 durata de expunere la actiunile factorilor de risc; In conformitate cu art. 14 din HG 1425/2006 cu modificarile
 nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesio- si completarile ulterioare, organizarea activitatilor de preve- • Activitati ce implica riscuri de producere a explozii- • Persoanele care raspund de realizarea masurii/ma-
nale. nire si protectie este realizata de angajator in urmatoarele lor, conform HG 1058/2006. surilor.
moduri:
Masurile de asigurare a securitatii si sanatatii in munca pot fi: 2. Prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori Planul de prevenire si protectie trebuie supus analizei lu-
 tehnice; 1. Prin asumarea de catre angajator a atributiilor pen- pentru a se ocupa de actvitatile de prevenire si cratorilor si/sau reprezentantilor lor sau comitetului de se-
 organizatorice; tru realizarea masurilor prevazute de lege. Aceasta protectie. curitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa fie
 igienico - sanitare; situatie este posibila doar in cazul microintreprin- semnat de angajator. De asemenea, planul de prevenire
 de alta natura. derilor si intreprinderilor a caror activitate nu se 3. Prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne si protectie sta si la baza intocmirii documentelor necesare
regaseste in lista din anexa 5 a HG 1425/2006 pre- de prevenire si protectie. instruirilor lucratorilor, din el putand fi extrase atat riscurile
Bazate pe evaluarea riscurilor acestea trebuie sa fie zentata mai jos, din care au fost scoase activitatile cu caracter general si masurile de prevenire, cat si riscurile
adaptate zonelor de munca respective, corespunzator care nu au legatura cu industria alimentara: 4. Prin apelarea la servicii externe de prevenire si specifice fiecarui loc de munca/post de lucru si masurile de
conditiilor de munca specifice unitatii, avizate odata cu protectie. prevenire aferente acestora.
lista zonelor cu risc ridicat specific. • Activitati cu risc potential de expunere la radiatii
ionizante. In toate cazurile prezentate mai sus, angajatorul, lucratorul Un organism extrem de important din structura de organi-
Atentie! desemnat, personalul din componenta serviciilor interne zare a actvitatii de prevenire si protectie este Comitetul
Angajatorul este obligat: • Activitati cu risc potential de expunere la agenti to- sau externe, trebuie sa aiba pregatirea necesara desfasu- de securitate si sanatate in munca (CSSM). Conform
 sa aduca la cunostinta tuturor lucrato- xici si foarte toxici, in special cele cu risc de expu- rarii activitatilor de prevenire si protectie conform articolelor art. 57 din HG 1425/2006 cu modificarile si completarile
nere la agenti cancerigeni, mutageni si alti agenti 49 si 50 din HG 1425/2006. ulterioare, Comitetul de securitate si sanatate in munca se
rilor care sunt zonele cu risc ridicat si care pericliteaza reproducerea. constituie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de
specific; Contractarea unui serviciu extern este obligatorie doar in lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati
 sa aduca la cunostinta conducatorilor • Activitati in care sunt implicate substante pericu- cazul in care competentele si/sau resursele persoanelor pe teritoriul Romaniei. Inspectorul de munca poate impune
locurilor de munca si a lucratorilor care loase, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. indicate la punctele 1, 2 si 3 nu sunt suficiente indeplinirii constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca
95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta cerintelor legale din domeniu. De asemenea, serviciul ex- in unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functie
isi desfasoara activitatea in zonele cu pericole de accidente majore in care sunt implicate tern poate fi contractat indiferent de modalitatea interna de de natura activitatii si de riscurile identificate.
risc ridicat si specific masurile stabilite substante periculoase. organizare a activitatii de prevenire si protectie.
in urma evaluarii riscurilor. Conform art. 58 al aceluiasi HG, Comitetul de securitate si
Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in • Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si 4 de sanatate in munca este constituit din urmatorii membri:
agenti biologici. Contractarea unui serviciu extern nu implica si delegarea
urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc responsabilitatilor angajatorului asa cum sunt ele stipulate a) angajator sau reprezentantul sau legal;
ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul • Activitati de fabricare, manipulare si utilizare de ex- in actele normative care reglementeaza domeniul securita-
planului de protectie si prevenire! plozivi, inclusiv articole pirotehnice si alte produse tii si sanatatii in munca, serviciul extern nefiind responsabil b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitate
care contin materii explozive. de punerea in practica masurilor sau activitatilor de preve- si sanatate in munca;
c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru In situatiile mentionate la literele g), h), i) si l), deplasarea
domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor; dispuse in urma cercetarii; prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ame- trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul
ninta avutul public si privat; normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditii-
d) medicul de medicina a muncii. k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiu- f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura le prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in
nilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind cu procesul muncii, daca se produce la sediul munca sau de circulatie in vigoare. Accidentele de munca
Numarul reprezentantilor lucratorilor va fi egal cu numarul constatarile facute; persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, sunt, in marea majoritate a cazurilor, un indicator al defici-
format din angajator sau reprezentantul sau legal si repre- in calitate de angajator, ori in alt loc de munca entelor conditiilor de munca si managementului prevenirii
zentantii angajatorului, iar lucratorul desemnat sau repre- l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de secu- organizat de acestia, in timpul programului de riscurilor profesionale. Din punct de vedere tehnico-pre-
zentantul serviciului intern de prevenire si protectie va fi ritate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatii munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a acci- ventiv sunt si accidente care nu au drept consecinte va-
secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca. cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si dentatului; tamari de persoane, aceste evenimente fiind denumite in
sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si la g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in legislatia specifica “incidente periculoase”.
Reprezentantii lucratorilor in CSSM sunt alesi pentru o pe- eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucrato-
rioada de 2 ani. pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in rului la locul de munca organizat de angajator, si Incident periculos
anul urmator. invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul “Este evenimentul identificabil, cum ar fi explo-
Atributiile Comitetului de securitate si sanatate in mun- Alte reglementarii privind organizarea si functionarea persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizi- zia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile
ca, conform HG 1425/2006 cu modificarile si completa- CSSM, precum si obligatiile angajatorului referitoare la ce la locul de munca sau de la un loc de munca la majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea
rile ulterioare, sunt urmatoarele: CSSM sunt stipulate in capitolul IV al HG 1425/2006 cu altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; unei activitati sau a unui echipament de munca
modificarile si completarile ulterioare. i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul sau/si din comportament neadecvat al factoru-
a) analizeaza si face propuneri privind politica de securi- persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizi- lui uman, care un a afectat lucratorii, dar ar fi
tate si sanatate in munca si planul de prevenire si protectie, ce la care este incadrata victima, ori de la orice alt fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a
cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube
conform regulamentului intern sau regulamentului de orga-
nizare si functionare; ACCIDENTELE DE MUNCA SI loc de munca organizat de acestea, la o alta per-
soana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarci- materiale.”
b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, BOLILE PROFESIONALE nilor de munca, pe durata normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lu- Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319
inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederi- crului, daca victima prelua sau preda uneltele de din 2006
lor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunata- Efectele negative pe care munca pe care munca le poate lucru, locul de munca, utilajul sau materialele, daca
tirii conditiilor de munca; avea asupra lucratorilor se manifesta sub diferite forme: schimba imbracamintea personala, echipamentul Cercetarea incidentelor periculoase va fi tratata cu aceasi
accidente de munca, boli profesionale sau boli legate de individual de protectie sau orice alt echipament pus atentie ca si in cazul accidentelor de munca, concluziile si
c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea profesiune. la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in masurile identificate fiind vitale evitarii producerii unor eve-
echipamentelor, luand in considerare consecintele asupra spalator, sau daca se deplasa de la locul de munca nimente similare in viitor.
securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situa- la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
tia constatarii anumitor deficiente; Accidentul de munca k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamenta- Accident Incident periculos
“Este vatamarea violenta a organismului, pre- re, daca acesta a avut loc in locuri organizate de
d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utili- cum si intoxicatia acuta profesionala, care au angajator, precum si in timpul si pe traseul normal
zarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de pro- loc in timpul procesului de munca sau in inde- spre si de la aceste locuri;
tectie colectiva si individuala; plinirea indatoririlor de serviciu si care provoa- l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor
ca incapacítate temporara de cel putin 3 zile romani sau de persoane fizice romane, delegati
e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin calendaristice, invaliditate sau deces.” pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara
serviciului extern de prevenire si protectie, precum si men- granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in
tinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia; Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 documentul de deplasare;
din 2006 m) accidentul suferit de personalul roman care efec-
f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in Alte categorii de afectiuni cauzate de conditiile de munca
tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri baza unor contracte, conventii sau in alte conditii sunt sunt bolile profesionale si bolile legate de profesiune.
specifice; In conformitate cu articolul 30 din Lege 319/2006, sunt con- prevazute de lege, incheiate de persoane juridice
siderate accidente de munca: romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza Boala profesionala
g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind con- indeplinirii indatoririlor de serviciu;
ditiile de munca si modul in care isi indeplinesc atributiile a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de “Este afectiunea care se produce ca urmare a
persoanele desemnate si/sau serviciul extern; intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea anga- calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de
jatorului; profesionale, in timpul si din cauza efectuarii acti- agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracte-
h) urmareste modul in care se aplica si se respecta re- b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc vitatilor aferente stagiului de practica; ristici locului de munca, precum si de solicitarea
glementarile legale privind securitatea si sanatatea in mun- sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati diferitelor organe sau sisteme ale organismului,
ca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau naturale, cum ar fi: furtuna, viscol, cutremur, inun- in procesul de munca.”
sanitari; in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza inde- datie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare)
plinirii acestor sarcini; etc, daca victima se afla in timpul procesului de Boala legata de profesiune
i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu; “Este boala cu determinare multifactoriala, la
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, pre- - sportive organizate in timpul si din cauza indepli- p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident care unii factori determinanti sunt de natura
cum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propu- nirii acestor activitati; de munca si in imprejurari care indreptatesc pre- profesionala.”
ne introducerea acestora in planul de prevenire si protectie; d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a supunerea decesului acesteia;
unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru q) accidentul suferit de o persoana aflata in inde- Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319
j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de mun- salvarea de vieti omenesti; plinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei din 2006
ca, imbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a agresiuni.
Pentru ca o afectiune sa fie considerata boala profesio- teaza posibilele efecte ale agentilor nocivi. social. Repercusiunile asupra mediului de munca fizic pot diminuarii riscurilor profesionale;
nala este necesar ca aceasta sa apara in „Tabelul Bolilor fi contaminarile cu substante chimice, agenti biologici, de- b) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori preva-
Profesionale cu declarare obligatorie” din anexa nr. 22 a gradarea sau distrugerea instalatiilor de climatizare, etc. zute in toate etapele procesului de munca, in scopul
HG 1426/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, Exemplu Consecintele asupra mediului social pot aprea atat la nivel evitarii riscurilor profesionale;
„Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. individual, cat si la nivel de grup. Se pot manifesta tensiuni c) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori preva-
319/2006”. De asemenea, si lista categoriilor generale ale Deficienta de vitamine favorizeaza intoxicatia interpersonale datorita atribuirii de culpabilitati sau respon- zute in toate etapele procesului de munca, in sco-
bolilor legate de profesiune apare in anexa nr. 23 al actului sabilitatii, stres, etc. pul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale.
normativ amintit mai sus. cu anumite metale; obezitatea favorizeaza de-
pozitarea/retinerea de toxine in organism. Consecintele accidentelor de munca si ale bolilor profe-
Spre deosebire de bolile profesionale, bolile legate de sionale pot fi clasificate si in functie de nivelul la care se 3. Lucratorii sunt obligati:
profesiune nu se declara, acestea se dispensarizeaza produc: a) Sa utilizeze corect echipamentele de munca;
medical si se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor  Expunere simultana sau consecutiva la mai a) Individual: b) Sa utilizeze corect echipamentele individuale de pro-
medicale nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in multi agenti nocivi. In cele mai multe situatii,  victima - suferinta fizica si psihica, incapacitate tectie;
vederea luarii masurilor tehnico – organizatorice de nor- lucratorii sunt expusi la mai multi agenti nocivi, a temporara sau permanenta de munca, pierdere c) Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de
malizare a conditiilor de munca. caror prezenta poate fi simultana sau succesiva, increderii in sine, pierderi financiare, etc; protectie ale echipamentelor de lucru si sa utilizeze
anumiti agenti putand potenta caracterul nociv al  apropiati ai victimei (familie, rude) – suferinta corect aceste dispozitive;
Exemple de boli legate de profesiune: altora care in mod normal ar afecta foarte putin sa- psihica, stres psihic datorat deteriorarii climatului
- hipertensiunea arteriala potentiala consecinta a urmato- natatea. familial, etc. d) Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar
rilor factori: zgomot, vibratii, temperatura si radiatii calorice b) Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pier- putea constitui un potential pericol;
crescute etc.
- afectiuni respiratorii cronice nespecifice cauzate de pul- CONSECINTE SOCIALE SI deri de productie, deteriorari si distrugeri ale echipa-
mentelor de munca, posibile cheltuieli de recalificare
e) Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legisla-
tiei SSM;
beri, gaze iritante etc.
- cardiopatia ischemica cauzata de solicitari crescute fizice ECONOMICE ALE ACCIDEN- sau calificare a fortei de munca, degradarea climatului
social la locul munca, pierderi de contracte, etc.
f) Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui me-
diu de munca sigur si sanatos;
si psihice in procesul muncii;
- afectiuni musculo – scheletice (lombalgii, cervicoscapu- TELOR DE MUNCA SI BOLILOR c) Macroeconomic:
 cheltuieli cu asigurari sociale si cu asistenta medi-
g) Toate variantele sunt corecte.
lalgii etc) cauzate de microclimat nefavorabil, vibratii, efort
fizic crescut, postura incomoda s.a. PROFESIONALE cala sau judiciare, in cazul identificarii raspunderii
penale, etc. 4. In categoria grupurilor sensibile la riscuri intra:
a) Femeile gravide;
Declansarea si evolutia acestor categorii de afectiuni este Accidentele de munca si bolile profesionale au o influenta Pierderile economice sunt reflectate de doua categorii de b) Tinerii;
determinata de o serie de factori: negativa asupra elementelor sistemului de munca: execu- costuri:
tantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul  costuri directe, in care sunt incluse cele legate de c) Persoanele peste 50 de ani.
Timpul de expunere. de munca. asigurari, de refacerea evaluarii riscurilor profesi-
onale; 5. Zonele din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care
Este timpul in care lucratrorul este expus  costuri indirecte, reprezentate de cheltuielile au fost identificate riscuri ce pot genera accidente
agentilor nocivi. Sunt doua situatii generale: Consecinte asupra executantului neacoperite de asigurari, care influenteaza atat sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversi-
cand expunerea este ocazionala sau punctu- In procesul de munca, lucratorul este caracterizat prin bugetul public, cat si agentul economic: cheltuieli bile, respectiv deces sau invaliditate sunt denumite:
ala, doar pe durata indeplinirii anumitor sarcini elementele care il definesc, atat ca fiinta umana, cat si ca pentru repararea sau inlocuirea echipamentelor a) Zone cu risc specific;
executant al sarcinii de munca. de munca avariate sau distruse, pierderi de timp
(exemplul 1); cand expunerea exista pe toata Valorile si caracteristicile specifice asociate celor doua de munca, posibile penalitati pentru intarzieri la b) Zone periculoase;
durata zilei de munca (exemplul 2). ipostaze, pot fi: integritatea fizica si psihica, sanatatea, vi- livrare, etc. c) Zonele cu risc ridicat si specific.
ata, capacitatea afectiva si creativa, respectiv capacitatea
de munca, abilitati/aptitudini specifce, etc. Concluzia celor prezentate mai sus este ca toate activitatile 6. Angajatorul este obligat:
Accidentele de munca si bolile profesionale influenteaza de prevenire a riscurilor profesionale sunt destinate elimi- a) Sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt
Exemplul 1 direct sau indirect ambele categorii, in diferite planuri: narii sau reducerii consecintelor enumerate mai sus atat zonele cu risc ridicat si specific;
• psiho-fiziologic: suferinta fizica, stres, diminuarea sau la nivelul lucratorilor, cat si al angajatorilor si societatii, in
Operatiuni periodice de curatare a utilajelor, uti- pierderea capacitatii de munca, invaliditate, deces; general. b) Sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de
• economico-financiar: diminuarea veniturilor, cheltuieli munca si a lucratorilor care isi desfasoara activi-
lizand substante chimice periculoase. tatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile
pentru asistenta medicala, etc.
stabilite in urma evaluarii riscurilor;
Exemplul 2 Consecinte asupra sarcinii de munca TEST DE EVALUARE INITIALA c) Ambele variante sunt corecte.
Consecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii de
munca sau neindeplinirea ei la timp sau indeplinirea neco- 7. Documentul de baza al activitatii de prevenire si
Expunere la zgomot in cazul operatorilor la linile respunzatoare. Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:
protectie este:
de imbuteliere sau ambalare. 1. Legea Securitatii si Sanatatii Muncii prevede obliga-
Consecinte asupra mijloacelor de productie tii ale lucratorilor? a) Documentarul pentru instruirea introductiv-genera-
 Concentratia sau intensitatea agentilor nocivi. In foarte multe accidente de munca se pot produce avarii la;
a) Nu, doar drepturi.
Este cantitatea sau nivelul agentului nociv in mediul sau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, cat si ale b) Planul de actiune in caz de pericol garv si iminent;
ambiental. produselor intemediare sau finite. b) Da, in Capitolul 4.
c) Planul de prevenire si protectie.
 Caracteristicile individuale ale lucratorilor. Fiecare Consecinte asupra mediului de munca - fizic si social 2. Prevenirea este:
organism este caracterizat de anumite variabile care il Ambele categorii pot fi afectate de producerea accidente- 8. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca este
a) Ansamblul de dispozitii luate ori prevazute in toate constituit din urmatorii membrii:
diferentiaza de un altul si care, in consecinta, influen- lor de munca si aparitia bolilor profesionale, in special cel etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau
a) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezen-
tanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in dome- II. MASURI GENERALE
niul securitatii si sanatatii lucratorilor, medicul de
medicina a muncii; DE PREVENIRE
b) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezen-
tanti ai angajatorului cu atributii de securitate si
sanatate în munca, reprezentanti ai lucratorilor cu SEMNALIZARE
raspunderi specifice în domeniul securitatii si sana-
tatii lucratorilor;
c) Angajator sau reprezentantul sau legal, repre- SEMNALIZAREA
zentanti ai angajatorului cu atributii de secu-
ritate si sanatate in munca, reprezentanti ai
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul Semnalizarea este o masura complementara MODALITATI DE SEMNALIZARE
securitatii si sanatatii lucratorilor, medicul de de prevenire a riscurilor care, singura, nu poa-
medicina a muncii. te elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de
prevenire tehnice sau organizatorice.
9. Accidentul de munca este:
a) Vatamarea violenta a organismului, precum si in- In situatiile in care riscurile profesionale nu pot
toxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor organizare a muncii, societatile au obligatia le-
de serviciu; gala de a asigura semnalizarea corespunzatoa-
b) Vatamarea violenta a organismului care are loc in re de securitate si sanatate la locul de munca.
timpul procesului de munca sau in indeplinirea in- Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita
datoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate
temporara de cel putin 3 zile calendaristice, invalidi- doar in urma evaluarii riscurilor profesionale.
tate sau deces;
c) Vatamarea violenta a organismului, precum si
intoxicatia acuta profesionala, care au loc in DEFINITIE
timpul procesului de munca sau in indeplini-
rea indatoririlor de serviciu si care provoaca Conform H.G. nr. 971 din 2006 privind ce-
incapacitate temporara de cel putin 3 zile calen-
daristice, invaliditate sau deces; rintele minime pentru semnalizarea de se-
curitate si/sau de sanatate la locul de mun-
10. A
fectiunea care se produce ca urmare a exercitarii ca, semnalizarea de securitate si/sau de
unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi sanatate este semnalizarea care se refera
fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de la un obiect, o activitate sau o situatie de-
munca, precum si de solicitarea diferitelor organe terminata si furnizeaza informatii ori cerinte
sau sisteme ale organismului, in procesul de mun- referitoare la securitatea si/sau sanatatea la
ca, se numeste:
locul de munca, printr-un panou, o culoare,
un semnal luminos ori acustic, o comunica-
a) Boala legata de profesiune;
re verbala sau un gest-semnal
b) Boala profesionala.
\
TIPURI DE SEMNALIZARE
Avertizeaza un risc sau

SEMNE DE AVERTIZARE pericol, recomanda precautia
sau verificarea

«««««
Exemple avandu-se grija ca dimensiunile EIP sa sa fie personalizate Echipamente individuale de protectie recomandate:
astfel incat purtarea lor sa nu constituie un disconfort pent-
ru cei ce le utilizeaza.  Casca de protectie
Obliga la un comportament sau acti-
SEMNE DE une specifica sau la purtarea unui anumit
Conform art.13, lit. r) si lit. s) din Legea Se-

Invaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-
OBLIGATIVITATE echipament individual de protectie forsat
curitatii si Sanatatii in Munca, angajatorul este
Lovituri, taieturi datorate uneltelor, obiectelor

obligat sa asigure echipamente individuale de
protectie si sa acorde echipament individual de Echipamente individuale de protectie recomandate:
Exemple protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii

Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice
calitatilor de protectie.
Interzice un comportament

Incaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-
SEMNE DE INTERDICTIE forsat
care ar putea provoca un pericol Conform art. 23, alin. (1), lit. b) din Legea
Securitatii si Sanatatii in Munca, angajatii sunt 
Ochelari de protectie rezistenti la socuri
obligati sa utilizeze corect echipamentul indivi- 
Sorturi de protectie impotriva riscurilor mecanice
dual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
Proiectare de particule

inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru
Exemple pastrare. Echipamente individuale de protectie recomandate:
Conform art. 53 din hotararea guvernului nr. 

Ochelari de protectie rezisenti la socuri sau viziere
SEMNE DE SALVARE Ofera informatii cu privire
SI ACORDAREA PRIMULUI la iesiri de urgenta, prim ajutor
857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con- 
Casca de protectie
traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-
AJUTOR sau la dispozitive de salvare Expunere la temperaturi extreme – lucrul in camere

blice, constituie contraventie si se sanctioneaza frigorifice sau congelatoare sau in aer liber in timpul
cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei neasigu- iernii si verii
rarea si nerealizarea conditiilor de intretinere a
Echipamente individuale de protectie recomandate:
echipamentului individual de protectie, precum
Exemple
SEMNALE PENTRU si nepurtarea acestui echipament in cazul in 
Imbracaminte de protectie impotriva frigului sau
LOCALIZAREA adecvata temperaturilor ridicate, incluzand aici si
care este corect acordat si in stare de functio- incaltamintea
MATERIALELOR Ofera informatii cu privire la
SAU ECHIPAMENTELOR nare sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau
locul de amplasare a echipamente- Contacte termice

NECESARE PENTRU lor de stingere a incendiilor conditii decat cele prevazute prin lege.
PREVENIREA Echipamente individuale de protectie recomandate:
SI STINGEREA
INCENDIILOR In industria carnii echipamentele individuale de protectie 
Manusi de protectie impotriva riscurilor termice
sunt folosite pentru a proteja lucratorii impotriva urmatoa-
relor riscuri (cateva exemple): 
Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor ter-
mice (sorturi)
 Caderi de la diferite niveluri
SEMNE PENTRU RISCURILE DE Contacte electrice – in cazul interventiilor sau lucrarilor

CADERE, CIOCNIRE SAU LOVIRE Echipamente individuale de protectie recomandate: de mentenanta
Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

 Echipamente individuale de protectie recomandate:
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE purtarii sau utilizarii de catre un individ ca mijloc de protec- Echipament pentru lucrul la inaltime
 
Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice
tie impotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sanatate
DE PROTECTIE - EIP si siguranta. Caderi de la acelasi nivel
 
Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor elec-
trice
DEFINITIE Echipamentele individuale de protectie sunt ultima bariera Echipamente individuale de protectie recomandate:
intre persoana si risc, neactionand asupra sursei de risc, ci 
Ochelari de protectie
Conform legislatiei comunitare, asupra persoanei expuse si nu elimina riscul, ci doar dimi- 
Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta
echipamentele individuale nueaza consecintele acestuia. Identificarea categoriilor de Contact cu substante iritante, caustice sau corosive

de protectie reprezinta orice EIP necesare activitatilor precum si a caracteristicilor aces- Caderi de obiecte, materiale
 si /sau inhalare de substante nocive
dispozitiv sau articol destinat tora va fi facuta in urma evaluarii riscurilor profesionale,
Echipamente individuale de protectie recomandate: Conform art. 7 din HG 355/2007 privind su- Supravegherea Sanatatii este unul dintre domeniile de parte din grupurile sensibile: minori sau tineri, per-
pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatorii actiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa de soane in varsta, lucratoare insarcinate sau aflate in

Manusi de protectie impotriva riscurilor chimice
sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile
identificarea impactului conditiilor de munca pentru sanata- perioada de lehuzie);
tea lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau dauna-

Ochelari de protectie efectuarii tuturor serviciilor medicale profilacti- toare derivate din aceste conditii si de evaluarea masurii in  dezvoltata cu autorul indicatorilor care permit eva-
ce necesare pentru supravegherea sanatatii lu- care modalitatile de prevenire adoptate pot sa elimine sau luarea riscurilor profesionale, periodic si la toate

Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor chimice cratorilor, acestia nefiind implicati în niciun fel în sa reduca riscurile la care este expus lucratorul. nivelurile organizationale.
costurile aferente supravegherii medicale profi-

Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor chimice lactice specifice riscurilor profesionale. Termenul de supraveghere a sanatatii include o serie de Printre activitatile desfasurate in cadrul supravegherii sana-
activitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ si tatii trebuie subliniata importanta fundamentala a examene-

Semimasti sau masti pentru protectie respiratorie Conform art. 39 din HG 355/2007 privind su- vizeaza prevenirea riscurilor profesionale, avand urmatoa- lor medicale individuale. Scopul principal al acestora este
rele obiective: depistarea precoce a bolilor profesionale si a problemelor de
Expunere la zgomot
 pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatii sunt sanatate legate de munca si evaluarea modului in care locul
obligati sa se prezinte la examenele medicale  Cunoasterea starii sanatatii individuale si colecti- de munca se preteaza caracteristicilor individuale ale lucrato-
Echipamente individuale de protectie recomandate: de supraveghere a sanatatii la locul de munca, ve a lucratorilor; rilor, pentru a preveni astfel evolutia acestor afectiuni.
conform planificarii efectuate de catre medicul

Dopuri sau casti pentru protectie auditiva de medicina muncii cu acordul angajatorului.  Corespondenta dintre starea de sanatate indivi- Conform HG nr. 355 din 2007, exista urmatoarele tipuri de
duala si colectiva si expunerea la riscuri profesi- examene medicale individuale:
onale;
III. MEDICINA MUNCII. Conform art. 53 din hotararea guvernului nr.
857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con-
 Adoptarea masurilor preventive necesare pentru  Examenul medical la angajarea in munca
SUPRAVEGHEREA SANATATII traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-
blice, constituie contraventie si se sanctioneaza
controlul riscurilor identificate si adaptarea conditii-
lor de munca astfel incat sa nu afecteze sanatatea
LUCRATORILOR cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei nepre- lucratorilor; Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabili
zentarea angajatilor din unitatile de orice fel la aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea tem-
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), definea in 1950 examinarile medicale periodice, programate de  Evaluarea eficacitatii masurilor preventive si de- porara sau permanenta pentru profesia/functia si locul de
obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: “promovarea si angajator in colaborare cu medicul de medicina tectarea situatiilor de risc care au fost insuficient munca in care, in calitate de angajator, doriti sa il desemnati
mentinerea unui nivel inalt de bunastare fizica, mentala si muncii, potrivit specificului fiecarui loc de mun- evaluate si controlate. pe viitorul lucrator.
sociala al lucratorilor din toate profesiile, prevenirea oricarui ca, conform reglementarilor legale in vigoare
prejudiciu adus sanatatii acestora din cauza conditiilor de Caracteristici:
munca, protejarea acestora impotriva riscurilor la locul de Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la an-
munca, in activitatile pe care le desfasoara si mentinerea Concepte: gajarea in munca pentru:
lucratorilor pe posturile de lucru care sunt in concordanta Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care apar-
cu abilitatile lor psihologice si fiziologice” sau, mai concis tine Medicinei Muncii, presupune o relatie de interactiune si
“adaptarea muncii la om si a fiecarui om la locul sau de Sanatatea Ocupationala: se poate intelege ca fiind efortul complementaritate cu celelalte specialitati tehnice specifice • lucratorii care urmeaza a fi angajati cu contract
munca”. societatii si al companiilor pentru prevenirea problemelor de prevenirii riscurilor profesionale (securitate si igiena indus- individual de munca pe perioada determinata sau
sanatate legate de munca si promovarea sanatatii lucrato- triala, ergonomie si psihosociologie). nedeterminata;
Cadru legal rilor. Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale sunt:
prevenirea imbolnavirilor profesionale, a accidentelor de Supravegherea sanatatii cauta sa inteleaga mai bine im-
Codul Muncii
 munca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca. pactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, sa • lucratorii carora le este schimbat locul de munca
identifice efectele adverse asupra sanatatii pentru a evita sau care sunt detasati in alte locuri de munca ori
HG nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii
 evolutia acestora, obiectivul fiind imbunatatirea conditiilor pentru executarea altor sarcini de munca decat
lucratorilor; Medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza de munca. cele curente;
relatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea
Legea nr. 346 din 2002 privind asigurarea pentru ac- muncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitate
 Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa fie:
cidente de munca si boli profesionale, cu modificarile medicala extrem de vasta, de relatie, care inglobeaza cu- • lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.
si completarile ulterioare; nostinte din toate celelalte specialitati medicale. Medicina  garantata, specifica, confidentiala, etica, pe timp
muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si manage- indelungat, sa aiba un continut stabilit si planificat;
Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacien- mentul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, a
 Examenul medical la angajare se finalizeaza prin completa-
tului; accidentelor de munca, precum si cu promovarea sanatatii  realizata de personal din domeniul sanitar (medici rea de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitudi-
si productivitatii muncitorilor. specialisti in Medicina Muncii, absolventi ai medici- ne in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru
Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia
 nei de intreprindere sau asistente medicale specia- angajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluzia
maternitatii la locurile de munca; Printre activitatile desfasurate, in plus fata de supraveghe- lizate) cu competenta tehnica, instruire si pregatire examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt
rea sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele: acreditata; temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Mode-
Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 pri-
 lul pentru fisa de aptitudine se regaseste in Anexa nr. 5 la
vind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu tem-  Identificarea patologiilor relationate cu munca;  realizata cu resurse materiale adecvate, participa- H.G. nr. 355/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.
peraturi extreme pentru protectia persoanelor inca- tiva, gratuita, sistematica, documentata;
drate in munca.  Cercetarea epidemiologica;
 efectuata prin intermediul examenelor medicale  Examenul medical de adaptare
Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea
  Planificari si informari privind sanatatea; individuale initiale (inainte de angajare), periodice
si sanctionarea contraventiilor la normele din dome- specifice si dupa absenta prelungita (acordand o
niul sanatatii publice  Actiuni de prim ajutor. atentie speciala la protejarea lucratorilor care fac Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la
indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima  Examenul medical la reluarea activitatii Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor
luna de la angajare, si are drept obiective:
FISE privind serviciile medicale profilactice detaliate în functie de expunerea profesionala
Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa
• sa completeze examenul medical la angajarea o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru mo- PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE
in munca, in conditiile concrete ale noului loc de tive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in ter- A BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)
munca, respectiv organizarea fiziologica a muncii, men de 7 zile de la reluarea activitatii si are drept obiective:
a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile
psihosociale in cadrul colectivului de munca; Fisa 128. Sectorul alimentar
• confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exerci-
tarea profesiei/functiei avute anterior sau pentru 1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii.
• sa determine modul de adaptare fizico-psihica al exercitarea unei noii profesii/functii la locul de mun-
noilor angajati la conditiile de munca si sa stabi- ca respectiv; 2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor în bucatariile unitatilor de alimen-
leasca recomandarile necesare in cazul diagnosti- tatie publica si colectiva, în laboratoare de semipreparate culinare, de cofetarie, de înghetata si
carii unor probleme de inadaptare. de bauturi racoritoare.
• stabilirea unor masuri de adaptare a locului de 3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui
munca si a unor activitati specifice profesiei sau
 Examenul medical periodic functiei, daca este cazul; 4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua
5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva
Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu de • reorientarea spre un nou loc de munca care sa ii
catre toti lucratorii si are drept obiective: asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capa- 6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne
citatii sale de munca.
7. Personalul din unitatile de îmbutelierea apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare
• confirmarea sau infirmarea la perioade de timp sta-
bilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functia 8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente ne-
si locul de munca pentru care s-a facut angajarea ambalate
si s-a eliberat fisa de aptitudine; 9. Personalul din fabricile de produse zaharoase
10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate
• depistarea afectiunilor pentru care conditiile de
munca specifice lucratorilor examinati sunt con- 11. Personalul din industria de panificatie, a pastelor fainoase, bauturilor alcoolice
traindicate;
OBS: Continutul si prevederile acestei fise se aplica numai persoanelor care vin în contact direct
cu alimente neambalate
• diagnosticarea bolilor profesionale;
Examen medical la angajare:
• diagnosticarea bolilor legate de profesie; a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor)
b) - examen coprobacteriologic
• depistarea bolilor care constituie risc pentru viata - examen coproparazitologic
si sanatatea celorlalti lucratori in cadrul aceluiasi
loc de munca; - VDRL
Examenul medical periodic:
• depistarea bolilor care constituie risc pentru secu-
ritatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pen- - examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)
tru populatia cu care lucratorul vine in contact prin
natura activitatii sale. - examen coprobacteriologic - în trimestrul II si trimestrul III
- examen coproparazitologic - anual
Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin fi- - VDRL - anual
sele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 la
H.G. nr. 355/2007 si poate fi modificata numai la propune- Contraindicatii:
rea medicului specialist in medicina a muncii, cu informarea
angajatorului. Examenul medical periodic se finalizeaza de - afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);
asemenea prin completarea de catre medicul de medicina
muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru - boli infectocontagioase în evolutie pâna la vindecare
angajator si unul pentru angajat.
- leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.

«««««
IV. INSTRUIREA - Instruirea la locul de munca, care se face
dupa instruirea introductiv-generala si are
In cadrul firmei, atat in functie de dimensiunea si activitatea Actiuni in caz de incendiu si masuri de preve-
sa, cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in nire a incendiilor in centrele de munca:
ca scop prezentarea riscurilor pentru se- cadrul acesteia, trebuie:
curitate si sanatate in munca, precum si  Evitarea depozitarii in afara locurilor special
Definitie masurile si activitatile de prevenire si pro- 1. sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; amenajate a unei cantitati de materiale infla-
tectie la nivelul fiecarui loc de munca, post mabile si combustible mai mari decat necesarul
Este activitatea prin care lucratorii beneficiaza de o formare de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. 2. sa se adopte masurile necesare privind: zilnic;
teoretica si practica suficienta si adecvata in domeniul se-
curitatii si sanatatii muncii in conformitate cu caracteristicile - Instruirea periodica se executa in scopul - Evacuarea angajatilor  Interzicerea fumatului si semnalizarea interdicti-
centrului de munca si postului de lucru, in special sub forma reimprospatarii si actualizarii cunostinte- ei in tot centrul de munca;
de informatii si instructiuni de lucru. lor in domeniul securitatii si sanatatii in - Lupta impotriva incendiilor
munca.  Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;
Caracteristici - Primul ajutor.
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in  Detinerea unei instalatii electrice antideflagran-
Instruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, a urmatoarele cazuri: te in zonele unde exista riscul existentei sau
datelor si informatiilor privind mediul de munca si conditiile In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabi- aparitiei de atmosfere explozive;
de munca, evidentiindu-se zonele cu risc ridicat si specific  cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordarea
precum si celelalte riscuri identificate, consecintele si gravi- lucratoare; primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a servi-  Verificarea si mentinerea instalatiilor electrice
tatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate. ciului de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat izolate si protejate;
 cand au aparut modificari ale prevede- sa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora.
Instruirea este un instrument esential pentru implementa- rilor de securitate si sanatate in munca Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor  Eliminarea electricitatii statice generata de echi-
rea unei culturi a prevenirii riscurilor profesionale prin for- privind activitati specifice ale locului de umane si materiale pentru punerea in practica a acestor pamentele de munca (masini-unelte, utilaje, etc);
marea si consolidarea unor practici si obiceiuri sigure de munca si/sau postului de lucru sau ale masuri.
munca si trebuie sa raspunda la necesitatile concrete ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita  Instalarea sistemelor de detectie si a alarmelor
fiecarei companii din industria alimentara, urmarind: evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi ris- de incendii;
curi in unitate; 1. Evaluarea riscurilor
 Respectarea legislatiei existente privind instruirea lu-  Afisarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare;
cratorilor – Capitolul 6 din HG 1425 din 2006 cu modi-  la reluarea activitatii dupa accident de In acest document vor fi descrise urmatoarele:
ficarile si completarile ulterioare; munca;  Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiu
• Amplasamentul centrului de munca adecvati fiecarei clase de incendiu, mentenan-
Promovarea si imbunatatirea bunelor practici in mate-
 la executarea unor lucrari speciale;
 • Accesul ta echipamentelor si realizarea de exercitii pe-
rie de securitate si sanatate in munca pentru lucratori; • Activitatile desfasurate in centrul de munca riodice de simulare pentru evacuare in caz de
la introducerea unui echipament de mun-
 • Numarul maxim de persoane care trebuie evacuat incendiu;
Informarea lucratorilor in ceea ce priveste ultimele
 ca sau a unor modificari ale echipamen- • Riscul de incendiu pentru fiecare zona
schimbari normative si/sau tehnologice privind securi- tului existent; • Planul de interventie pentru pompieri  Daca este vorba de un incendiu in faza incipien-
tatea si sanatatea in munca. ta, se va incearca stingerea acestuia cu mijloa-
la modificarea tehnologiilor existente sau
 cele disponibile, in coordonare cu lucratorii din
Angajatorul trebuie sa se asigure ca fiecare lucrator va be- procedurilor de lucru; zona in care s-a declansat incendiul;
neficia de o instruire teoretica si practica suficienta si adec- 2. Resursele pentru protectie
vata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca. la introducerea oricarei noi tehnologii sau
  Utilizarea extinctorului adecvat fiecarui tip de
a unor proceduri de lucru. Acest document va contine: incendiu;
Cadru legal
• Inventarul resurselor proprii, tehnice si umane  Este interzisa asumarea riscurilor inutile in ca-
Caracteristicile si periodicitatea activitatii de informare si V. ACTIUNI IN CAZ • Planul centrului de munca zul in care incendiul nu poate fi stins cu mijloace
instruire precum si continutul de baza al documentarelor proprii;
de instruire sunt reglementate prin Legea 319/2006 (ca- DE URGENTA
pitolul 3, sectiunea a 7-a, art. 20 si 21) si HG 1425/2006  Daca se aprinde imbracamintea, este interzisa
cu modificarile si completarile ulterioare (capitolul V, Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot conside- fuga, lucratorul se va intinde pe jos si va incerca
articolele 74 ÷ 100). ra ca fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de 3. Planul de urgenta stingerea focului prin rostogolire.
elemente organizatorice necesare pentru a face fata unei
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in situatii de urgenta (incendii, explozii, emisii sau deversari Documentul va cuprinde: Actiuni in caz de evacuare
munca cuprinde 3 faze: accidentale de substante nocive, etc), cu scopul de a con-
trola sau minimiza consecintele acesteia si de a evita pro- • Clasificarea urgentelor Realizarea evacuarii rapid si ordonat, conform

- Instruirea introductiv-generala, al carei ducerea unui dezastru sau a unui accident grav. • Activitatile si responsabilitatile in caz de alarma planului de evacuare, evitandu-se alergarea;
scop este de a informa lucratorii nou an- • Echipa si mijloacele de interventie
gajati despre activitatile specifice intre- Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de Recuperarea obiectelor personale se va face

prinderii si/sau unitatii respective, riscurile tipul companiei: activitate, marime, numar de angajati, 4. Implementare dupa incetarea starii de urgenta si nu in timpul
pentru securitate si sanatate in munca, existenta unor circumstante agravante in cazul in care ar evacuarii;
precum si masurile si activitatile de preve- surveni o situatie de urgenta. Resursele si procedurile de In acest capitol vor fi descrise ansamblul de masuri necesa-
nire si protectie la nivelul intreprinderii si/ actiune vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebu- re pentru garantarea eficacitatii planului, incluzand si exe-
sau unitatii, in general. ie sa fie compilate intr-un document scris care se numeste cutarea, cel putin o data pe an, a unui exercitiu de simulare Inchiderea tuturor ferestrelor si deconectarea

Plan de Actiune in caz de Urgenta. a unei situatii de urgenta. echipamentelor electrice de la sursa;
VI. PRIMUL AJUTOR - ANUNTAREA ACCIDENTULUI; - daca poate fi suprimat acest pericol fara risc?  raspunde la intrebari?
Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgen- - ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR; -daca da, sa o faca el insusi sau sa numeasca pe  respira?
ta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioa- altii sa o faca;
re si ameliorarea suferintelor pana in momentul interventiei - SUPRAVEGHEREA VICTIMEI.  ii bate inima?
personalului medical autorizat. Obligatia de a asigura securi- -daca nu, sa interzica accesul in zona periculoasa.
tatea si sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la prima obligatie a fiecarui salvator este ace-
 
in functie de semnul gasit, salvatorul prefigureaza
munca, revine angajatorului, care va lua toate masurile teh- ea da a asigura securitatea victimei, de a si rezultatul interventiei sale;
nice si organizatorice necesare pentru asigurarea securitatii elimina orice cauza imediata care ar putea
si sanatatii angajatilor. In aceste activitati intra organizarea si actiona in defavoarea ei (evitarea unei ex- PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMELOR) 
in cazul in care victima prezinta mai multe semne,
dotarea punctelor de prim ajutor in cadrul unitatii. plozii, electrocutare, strivire etc). el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor
Cercetarea si identificarea riscurilor care persista, pentru a si a rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina;
Acordarea primului ajutor in caz de accident se poate realiza victima va fi deplasata de la locul acciden-
 proteja victima si a preveni extinderea accidentarii, repre-
„in situ”, in timpul transportului persoanei accidentate si in tului numai daca pericolul de accidentare zinta prima actiunie a salvatorului, avand ca scop evitarea 
in cazul existentei mai multor victime, salvatorul
instalatiile medicale abilitate atat in cadrul firmei sau externe. continua sa existe si ii agraveaza situatia. unei noi accidentari, atat a lui cat si a altor persoane (mar- va efectua triajul acestora, pe baza unei examinari
tori). rapide.
Trebuie subliniat ca va fi realizata doar de personalul desem- salvatorul trebuie sa indeparteze persoane-

nat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a le care, prin agitatia pe care o creeaza, prin In cazul unui acident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa
3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia, de sfaturi sau actiuni nepotrivite, dauneaza sal- efectueze urmatoarele interventii:
orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni varii victimei, instituind un ,,baraj de securi- Clasificarea victimelor pe urgente
de baza (cele din documentarele de instruire periodica) pri- tate’’ marcat vizibil in jurul victimei. 1. fara a se expune el insusi, sa identifice eventu-
vind acordarea primului ajutor. alele riscuri remanente, care ameninta victima 
Sunt considerati ca extrema urgenta accidentatii
pe cat posibil, salvatorul isi alege 1-3 aju-
 accidentului si/sau mediul lui inconjurator, pre- ale caror functii vitale sunt deteriorate, si anume:
toare si, printr-o persoana potrivita, anunta cum si celelalte persoane expuse la risc.
In cadrul procesului de acordare a primului ajutor intra: accidentul si cere ajutor in interiorul intre- acidentatii cu stop cardio-respirator;

prinderii si in afara ei. 2. sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea
 Desemnarea personalului responsabil cu acor- riscurilor sau sa scoata victima de sub actiunea hemoragii mari;

darea primului ajutor. Acest personal va primi o avand grija sa nu-si pericliteze propria sa-
 riscului, fara a se expune el insusi la risc. Pentru
instruire adecvata in acordarea primului ajutor, va fi natate (sa devina din salvator, victima) sal- aceasta,salvatorul: hemoragiile organelor interne;

in numar suficient si va dispune de conditii materiale vatorul trebuie :
corespunzatoare, tinandu-se cont de numarul de an- a. va hotari actiunile care trebuie reali- plagile cu hemoragii arteriale unde nu se

gajanti din firma, activitatea firmei, nivelul de tehnolo- -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor; zate pentru a inlatura riscul; poate aplica garou (gat, axila) si/sau unde
gizare si de sistemul de organizare. prin pansament compresiv sau compresiu-
-sa-si pastreze calmul; b. va repera materialele adecvate pen- ne manuala, hemoragia nu se poate opri;
 Organizarea actiunilor specifice situatiilor in care tru aceasta operatiune;
este necesara acordarea primului ajutor. Vor fi re- -sa actioneze energic, eficace si rapid in luarea accidentatii cu plagi toracice mari, cu tul-

glementate actiunile persoanei/persoanelor prezente la unor masuri. c. va actiona el insusi sau va determi- burari respiratorii;
locul producerii evenimentului, vor fi stabilite responsa- na persoanele apte sa actioneze cu
bilitatile pentru anuntarea serviciului 112, a personalului aceste materiale, pentru o inlaturare traumatisma cranio-cerebrale;

desemnat pentru acordarea primului ajutor si a servi- definitiva a riscului;
ciului intern si/sau externe de prevenire si protectie. ANALIZA SITUATIEI politraumatizatii in stare de soc.

d. atunci cand inlaturarea riscului iden-
 Controlul periodic si revizuirea (daca este cazul) tificat nu este posibila, salvatorul va 
In urgenta intai se incadreaza:
planului de actiune. Planul de actiune va fi verificat Salvatorul trebuie: actiona astfel incat sa previna expu-
periodic prin exercitii in fiecare zona a centrului de nerea oricarei persoane la acel risc. accidentatii carora li s-a aplicat garou pen-

munca. - sa determine natura accidentului: tru oprirea unei hemoragii arteriale;
-interogand martorii; plagile abdominale mari;


Angajatii au obligatia de a-si insusi responsabilitatile EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)
corespunzatoare situatiilor in care este necesara acor- -interogand victima; accidentatii cu amputatii de membre si cu

darea primului ajutor. Salvatorul va examina victima inainte de a efectua interven- distrugeri musculare si osoase mari;
-cercetand elementele materiale semnificative; tia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect si
ACTIUNILE SALVATORULUI IN CAZUL PRODUCERII a obtine rezultatul asteptat. accidentatii in stare de inconstienta.

UNUI ACCIDENT - daca mai exista vreun pericol?
Pentru aceasta, salvatorul: 
Urgenta a doua cuprinde:
Principalele activitati efectuate de salvator: -de surpare;

va cerceta si va recunoaste, urmand o anumita I. accidentatii cu traumatisme cranio-cere-
- ANALIZA SITUATIEI; -de electrocutare; succesiune, prezenta unuia sau mai multor sem- brale, vertebro-medulare si de bazin inso-
nne care indica faptul ca viata victimei este ame- tite de fracturi si de leziuni ale organelor
- PROTEJAREA VICTIMEI; -de incendiu sau explozie; nintata: interne (creier, maduva spinarii, organele
din cavitatea abdominala si din pelvis, etc);
- EXAMINAREA VICTIMEI; -de intoxicatie printr-un gaz toxic etc.  sangereaza abundent?
II. fracturile deschise. - va efectua interventia hotarata;  oricare ar fi semnele, va actiona ca si TRUSA DE PRIM AJUTOR
cum victima ar avea o fractura, evi-
III. hemoragiile. - va verifica, supraveghind victima, daca tand sa o deplaseze si respectand Continutul minim, conform
rezultatul asteptat s-a produs si daca se toate eventualele deformari la nivelul: legislatiei actuale a unei

In urgenta a treia sunt considerati accidentatii cu mentine pana la preluarea victimei de ca- membrului superior, membrului inferi- truse de prim ajutor intr-o
celelalte tipuri de traumatisme. tre personalul specializat. or, coloanei vertebrale. intreprindere sunt: foarfe-
ce, garou, mausi de exa-
g).Victima poate sa prezinte: minare, atele din material
CLASIFICAREA MAI SUS MENTIONATA NU ESTE AB- Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel: plastic. Fesi din tifon mici
SOLUTA  plagi grave: asezarea victimei intr-o 5 cm/4-5 m, fesi din tifon,
a).Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), pozitie adecvata, ingrijirea segmentu- vata, hidrofila sterila, leu-

Salvatorii trebuie sa actioneze cu sange rece, sa dar respira si ii bate inima (are puls) sunt necesare: lui amputat, compresie pentru oprirea coplast, comprese sterile,
analizeze fiecare caz in parte, avand in minte si sangerarii etc; alcool sanitar, etc.
faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita aju-  asezarea in pozitie de siguranta;
tor, pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer,  plagi simple: curatirea si pansarea Cutie din material plastic, etansa, cu colturi

ei insisi, ajutor si evacuarea din zona producerii  acoperirea victimei,alarma; plagii. rotunjite
accidentului.
 supravegherea circulatiei, a starii de SUPRAVEGHEREA VICTIMEI PANA LA SOSI- Foarfece cu varfuri boante


In cazuri extreme, cu numar foarte mare de acci- constienta, a respiratiei, pana la sosi- REA AUTOSANITAREI (AMBULANTEI)
dentati, care depasesc posibilitatile salvatorului, rea ajutoarelor medicale. Garou 50 cm

victimele cu stop cardio-respirator se abandonea- Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul:
za, acordandu-se ajutor celorlalte. b).Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate Deschizator de gura din material plastic

inima, sunt necesare:  va urmari semnalele vitale ale victimei: prezenta
respiratiei, a pulsului, starea de constiintei si va Dispozitiv de respiratie gura la gura

 degajarea (eliberarea) cailor respira- supraveghea in continuare efectele primului ajutor
ANUNTAREA ACCIDENTULUI torii; acordat (restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea Pipa Guedel marimea 4

hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea
Dupa acordarea primului ajutor, salvatorul va anun-  manevra Heimlich; fracturilor, pozitia de siguranta etc); Pipa Guedel marimea 10

ta accidentul personal sau prin alta persoana.
 respiratie ,,gura la gura’’ sau ,,gura la  va asigura interventiile necesare daca survin modi- Manusi de examinare, pereche

Pentru aceasta, el: nas’’. ficari in starea victimei;
Pahare de unica folosinta

- va identifica pe cine trebuie sa anunte si in c).Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate  va nota, pe cat posibil, datele importante privind:
ce ordine; inima, sunt necesare: Batiste de hartie cu solutie dezinfectanta

- accidentul;
- va alege, dintre persoanele prezente si  reanimare cardio-respiratorie (masaj Atele din material plastic

dupa criterii prestabilite, persoana cea mai cardiac extern asociat cu respiratie - evolutia starii victimei;
apta pentru a declansa alerta; ,,gura la gura’’ sau ,,gura la nas’’). Fesi din tifon mici 5 cm/4 m

- alte informatii despre victima.
- va da persoanei respective informatii per- d).Daca victima sangereaza abundent se aplica: Fesi din tifon mari 10 cm/5 m

tinente, pentru a asigura o transmisie efi- La sosirea echipei de specialisti si a autosanitarei, salva-
cienta a mesajului si va defini elementele  compresie manuala locala; torul: Bandaj triunghiular I = 80 mm

mesajului de alarma pentru a permite aju-
toarelor chemate sa organizeze o interven-  pansament compresiv; - va comunica medicului toate infor- Vata hidrofila sterila, pachet A 50 g

tie corespunzatoare; matiile obtinute despre accident si
 compresie manuala la distanta (in despre starea victimei si ii preda Ace de siguranta

- va asigura accesul ajutoarelor la locul (lo- zona subclaviculara sau inghinala). notele respective;
curile) accidentului, cat mai aproape de Leucoplast 5 cm/3 m

victima. e).Daca victima prezinta arsuri provocate de: - va ajuta la transportul victimei in
autosanitara si, la solicitarea medi- Leucoplast 2,5 cm/2,5 m

 foc sau caldura,se face spalare pen- cului, va insoti ambulanta pana la
tru a evita ca arsurile sa progreseze si unitatea medicala specializata care Alcool sanitar 200 ml

|PRIMUL AJUTOR pentru racorire; primeste accidentatul.
Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10 buc.

Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil  substante chimice, se face spalare
sa efectueze interventia (succesiunea manevrelor) cores- abundenta cu apa (nu se incearca Pansament individual 2 cm/6 cm

punzatoare starii victimei. Pentru aceasta,salvatorul: neutralizarea acidului cu baza si in- Echipamente de prim ajutor
vers!). Pansament cu rivanol 6 cm /10 cm

- va hotari interventia pe care trebuie s-o Depinzand de riscurile prezente in fiecare intreprindere, de
efectueze pentru a obtine rezultatul as- f).Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua dimensiunile acesteia, angajatorul este obligat de a dispu- Plasture 6 cm/50 cm

teptat si pe care a decis-o din examinarea anumite miscari: ne de o trusa de prim ajutor sau o incapere adecvata pentru
prealabila a victimei; acordarea primului ajutor. Creion

Caiet a 50 de pagini
 Descrierea cat mai exacta a imprejurarilor acciden-
 EVALUAREA SECUNDARA in interiorul organismului) si externa (sangele se
tului; scurge in exterior);
Brosura cu instructiuni de prim ajutor
 Depasita faza anterioara, se va analiza cu atentie acciden-
Numarul ranitilor si stadiul lor de sanatate;
 tatul pentru identificarea posibilelor leziuni pe regiuni ana-  Tipul de vas de sange afectat: arteriala (sangele
Rivanol solutie 10/00, 200 ml
 tomice. curge in jeturi regulate si este rosu aprins) si veno-
Prezenta de factori care pot agrava accidentul sau
 asa (sangele are o culoare rosu inchisa si are loc o
Apa oxigenata sau perogen
 consecintele lui; Cap scurgere continua).
Alcool iodat 200 ml

 Tipul de asistenta medicala sau echipamente spe-
  cautarea de leziuni si semne de lovituri pe pielea
ciale care poate fi necesara (echipamente medica- capului si pe fata; Actiuni de prim ajutor
Deseori, in cazul unui accident de munca se intampla ca le, echipe de descarcerare, etc);
mijloacele oferite de trusa de prim ajutor sa nu fie suficiente  observarea existentei unor eventuale hemoragii  Hemoragii externe: se plaseaza un pansament
pentru a acorda un prim ajutor rapid si eficient persoanei Datele personale (numele si prenumele) ale celui
 pe gura, nas sau urechi; compresiv (suficient pentru acoperirea leziunii direct
accidentate. care anunta accidentul; pe leziune (daca nu sunt prezenti corpi straini) si se
 posibile leziuni oculare; transporta victima la spital;
Orice informatie suplimentara solicitata de interlo-

cutor.  aspectul fetei: palida, transpirata.  Hemoragii interne: se pozitioneaza victima in po-
CABINET PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR zitie orizontala inclusiv in cazul transportului, nu se
Gat misca victima in cazul traumatismelor mai sus de
Trebuie subliniat ca in functie de precizia informatiei umeri, se realizeaza o evaluare generala (culoarea
Trebuie sa fie cel putin o trusa de prim ajutor, un pat si o transmise, depinde cantitatea si calitatea mediilor uma-  luarea pulsului carotidian; fetei, mucoaselor, pulsul).
sursa de apa potabila, va fi amplasat in centrul de munca ne si materiale care ajung la locul accidentului.
in aproprierea locurilor de munca si vor avea un acces pen-  slabirea presiunii hainelor.
tru brancarde. Materialul de prim ajutor prezent in cabinet “S” de SALVARE
trebuie adaptat necesitatilor si riscurilor profesionale pre- Torace PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI
zente in intreprindere si tipurilor de accidente care se pot Este vorba de obiec-
produce. tivul final ale activita-  cautarea posibilelor rani, fracturi costale; Sunt leziunile produse prin ruperea unuia sau mai multor
tilor de prim ajutor in oase si se clasifica in:
Principii generale in situatii de urgenta cazul unui accident.  observarea respiratiei si a eventualelor dificultati
Pentru realizarea de respiratie.  Inchise (osul sau parte din el nu iese la suprafata);
secventei corecte
In orice accident de munca, persoanele care acorda pri- de actiuni este ne- Abdomen  Deschise (capetele osului fracturat ies prin piele).
mul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze cesara o evaluare a accidentatului dupa cum urmeaza:
sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei  cautarea posibilelor leziuni exterioare, a durerii Actiuni de prim ajutor
situatii secventiale: Va fi realizat un examen fizic al ranitului;
 abdominale si verificarea consistentei la palpare.
 Fracturi inchise: se imobilizeaza articulatia pe dea-
“P” de PROTECTIE Vor fi evaluate starea ranitului/ranitilor,
 supra si dedesuptul leziunii, se transporta victima la
analizandu-se situatiile care presupun o spital in cazul in care se poate realiza imobilizarea si
Inainte de a actiona, amenintare pentru viata lucratorului/lucra- Membre se solicita ajutor;
trebuie sa ne asiguram torilor accidentat/accidentati;
ca atat lucratorul acci-  observarea posibilelor rani, fracturi, deformari arti-  Fracturi deschise: se aplica doar un pansament
dentat cat si celelalte  Vor fi evaluate leziunile in functie de gra- culare la maini si picioare. simplu evitand orice presiune directa la locul fractu-
persoane care se ga- vitate; rii, se incearca controlul hemoragiei, se imobilizeza
sesc la locul acciden- Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea pri- articulatia pe deasupra si dedesuptul leziunii si se
tului, nu sunt expusi  Va fi acordat un sprijin psihologic si emoti- mului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a ridica partea afectata pentru a reduce inflamatia/
niciunui pericol. Trebuie onal ranitului. leziunilor accidentatului/accidentatilor. Interventiile de prim edemul.
luate masurile necesare pentru protectia accidentatului prin ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt doar actiuni de
asezarea acestuia intr-o pozitie de siguranta (mentinand in Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor si stabilizarea
pozitie dreapta axul cap-gat-trunchi) si intr-un loc sigur care generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor starii accidentatului. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI
va si semnanlizat adecvat (in masura posibilitatilor). necesare fiecarui caz.
In industria alimentara se pot produce arsuri care se clasifi-
“A” de ALERTARE EVALUAREA PRIMARA ca in functie de agentul termic in arsuri produse de:
TIPURI DE LEZIUNI SI ACTIUNI SPECIFICE DE PRIM
Odata asigurata securitatea Se incearca identificarea situatiilor care presupun o ame- AJUTOR  caldura uscata: termice, electrice si chimice;
persoanelor, se va anunta pro- nintare pentru viata accidentatului. Se analizeaza, intotdea-
ducerea accidentului serviciilor una in urmatoarea ordine: PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGII  caldura umeda: apa si lichide fierbinti, abur, grasimi.
medicale de urgenta (externe,
in cazul in care nu exista un a) Stadiul de constienta: raspunde?, nu raspun- Acestea sunt provocate de ruperea unui vas sangvin si
serviciu medical intern) indi- de?, vorbeste?, se plange? constau in pierderea de sange ale organismului. Se cla- Actiuni de prim ajutor
candu-le: sifica dupa:
b) Semne vitale: respiratie (proba oglinzii, ob-  partea lezata se spala cu apa rece sau cu alcool sa-
Tipul si locul exact unde s-a produs accidentul;
 servarea urcarii si coborarii toracelui) si puls  Locul de aparitie: interna (vasul de sange se rupe nitar si nu se aplica comprese;
 nu se sparg veziculele si nu se aplica creme sau lo- pusi chimici care pot provoca leziuni sau afectiuni perso- TEST DE EVALUARE 6. Instruirea introductiv-generala are scopul de a:
tiuni pe zona arsa; nalului care le manipuleaza sau care se afla in imediata
apropiere. Sunt de amintit: agentii frigorifici, pesticidele a) Prezenta riscurile pentru securitate si sanatate in mun-
 nu se inlatura hainele care sunt aderente pe piele si si produsele fumigene, dioxidul de carbon, PVC-ul si 1. Semnele de obligativitate sunt: ca, precum si masurile si activitatile de prevenire si pro-
se acopera zonele arse cu pansament steril; aditivii alimentari. tectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/
a) Semne de forma triunghiulara, cu pictograma neagra pe sau fiecarei functii exercitate;
 in cazul comei se plaseaza victima in pozitie de si- Toate noxele chimice sunt capabile sa provoace efecte ne- fond galben si margine neagra (partea galbena trebuie
guranta. gative asupra sanatatii lucratorilor in conditiile expunerii la sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului); b) Informa lucratorii nou angajati despre activitatile
acest factor de risc. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, ris-
PRIMUL AJUTOR IN HIPOTERMII SI/DEGERATURI imediat, pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate apa- b) Semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond curile pentru securitate si sanatate in munca, pre-
rea in timp, generand boli profesionale (intoxicatii cronice). alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie tre- cum si masurile si activitatile de prevenire si protec-
Hiportemiile si degeraturile pot sa apara in sarcinile de lu- Simptomele sunt variate de la anomalii de comportament, buie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului); tie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general;
cru realizate in conditii termohigrometrice extreme (munca tulburari digestive, pana la afectiuni musculare si nervoase,
in congelatoare, rampe de incarcare descacare in sezonul depinzand in primul rand de calea de patrundere in orga- c) Semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe c) Informa periodic lucratorii despre activitatile specifice
rece, fara a dispune de echipamente de protectie individua- nism a substantelor chimice (respiratorie, digestiva, cuta- fond albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru
la adecvate, etc). Accidentatii prezinta simptome caracteri- nata sau parenterala). putin 50% din suprafata panoului). securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
stice cum ar fi tegumente reci, respiratie superficiala si puls activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprin-
greu, somnolenta ce poate ajunge pana la coma si rigiditate 2. Semnele de avertizare sunt: derii si/sau unitatii, in general;
musculara. Actiunile de prim ajutor sunt diferite, in functie de sta-
rea accidentatului: a) Semne de forma triunghiulara, cu pictograma nea-
gra pe fond galben si margine neagra (partea gal- 7. Instruirea periodica al carei scop este reimprospata-
Actiuni de prim ajutor Pacientul este constient: bena trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata rea si actualizarea cunostintelor in domeniul secu-
panoului); ritatii si sanatatii in munca, se executa suplimentar
 indepartarea hainelor umede, inghetate;  se contacteaza la numarul de telefon care vine pe planificarii:
ambalajul produsului cu care s-a realizat intoxicatia b) Semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond
 acoperirea accidentatului cu paturi uscate si incal- pentru a cere instructiuni in acordarea primului ajutor; alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie tre- a) Cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
zite; buie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului);
 se provoaca voma pacientului (daca toxicul nu este b) Cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate
 administrarea de bauturi calde (este interzisa admi- caustic sau spumant) si se transporta accidentatul c) Semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe fond si sanatate in munca privind activitati specifice ale lo-
nistrarea de alcool) la ranitii constienti; la spital. albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel putin cului de munca si/sau postului de lucru sau ale instruc-
50% din suprafata panoului). tiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau
 transportarea la spital a persoanelor in stare de hipo- Pacientul este inconstient sau in stare comatoasa aparitiei de noi riscuri in unitate;
termie grava (32-34ºC). 3. Echipamentele individuale de protectie se acorda:
 nu se provoaca varsaturi; c) La reluarea activitatii dupa accident de munca;
PRIMUL AJUTOR IN ALERGII SI INTOXICATII a) De catre angajator, la cererea lucratorilor;
 se plaseaza accidentatul in pozitie laterala de sigu- d) Toate variantele sunt corecte.
In sectorul alimentar se utilizeaza un numar mare de com- ranta. b) De catre angajator, in functie de evaluarea riscuri-
lor profesionale;
8. Cerintele minime pentru organizarea si desfasura-
c) De catre angajator, la recomandarea Comitetului de rea instruirii:
Securitate si Sanatate in Munca;
a) Sunt reglementate prin HG 355 din 11 aprilie 2007;
Exemplu de actiuni de prim ajutor in cazul de luxatie, entorsa si fractura b) Sunt reglementate prin HG 1425 din 11 octombrie
4. Supravegherea sanatatii lucratorilor: 2006 cu modificarile si completarile ulterioare;
c) Sunt stabilite de angajator.
LEZIUNE SIMPTOME RECOMANDARI a) Este reglementata prin HG 1425 din 11 octombrie
Durere Evitarea miscarilor 2006 cu modificarile si completarile ulterioare;
9. Planul de Actiune in Caz de Urgenta:
LUXATIE Inflamatie si echimoze Imobilizarea b) Nu este reglementata de niciun act normativ;
Deformare articulara si impotenta functionala Evacuarea ranitului a) Este prezentat doar personalului care are atributiuni in
c) Este reglementata prin HG 355 din 11 aprilie 2007. cadrul acestui Plan;
Criotratament local b) Este prezentat intregului presonal;
Durere 5. Pentru angajati, examenele medicale de suprave- c) Este prezentat doar sefilor locurilor de munca.
ENTORSA Imobilizarea
Inflamatie ghere a sanatatii la locul de munca sunt:
Evacuarea ranitului
Evitarea miscarilor a) Gratuite si voluntare; 10. Acordarea primului ajutor va fi facuta:
Durere
Evaluarea pulsului b) Gratuite si obligatorii; a) De primul lucrator ajuns la locul accidentului;
FRACTURA Inflamatie si echimoze b) Doar de personale desemnate si instruite in
Imobilizarea membrului, zonei afectate c) Cu achitarea integrala din partea angajatilor si obliga- acordarea primului ajutor;
Deformare articulara si impotenta functionala
Evacuarea ranitului torii. c) Doar de medicii de medicina muncii.
MODULUL 2
Notiuni privind riscurile specifice si
prevenirea acestora. Sector: Industria
Carnii si a Produselor din Carne
Unitatea 1
Riscurile derivate din conditiile de
securitate a muncii in functie de
procese de productie si sarcini de lucru
A. CADERILE surilor preventive ce au ca scop evitarea producerii lor la
locul de munca.
Caderile se produc atunci cand in mod neasteptat corpul isi
pierde echilibrul datorita actiunii propriei sale greutati. Caderile pot fi de doua tipuri:
Caderile reprezinta unul din riscurile cel mai frecvent intal- • Caderile de la acelasi nivel.
nite in sectorul carnii datorita conditiilor speciale in care se
desfasoara activitatea de munca. • Caderile de la inaltime.
Sunt caderile la acelasi nivel la posturile de a. Caderile de la acelasi nivel
munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare,
etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii Consecintele caderilor de la acelasi nivel, desi frecvente,
echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. nu sunt de obicei grave, cu exceptia acelor caderi care
se produc atunci cand se transporta bucati mari de carne
netransata sau instrumente de taiere sau strapungere sau
Din acest motiv, trebuie sa se acorde o atentie speciala ma- care au loc in apropierea utilajelor.
CAUZELE RISCULUI
 Apa
Datorita specificului industriei, apa fiind folosita la spalarea materiilor prime, in timpul procesului de cu-
ratare/depelare, etc sau pentru asigurarea igienei la locul de munca, prezenta unei umiditati ridicate sau
chiar a acumularilor de apa la nivelul pardoselii, este constanta.
Apa poate face ca suprafetele de circulatie sa devina alunecoase. In plus, in interiorul camerelor frigorifi-
ce si a celor pentru congelare, apa poate sa inghete pe suprafata podelei, formand astfel un strat subtire
de gheata, care poate cauza alunecari.
 Organele interne si resturile.
Organele interne si resturile care cad accidental pe pardoseala in timpul activitatii de sacrificare, cat si
sangele, pot face ca in anumite zone, in special in cele din imediata apropiere a utilajelor, suprafata par-
doselii sa devina alunecoasa.
 Impiedicarea de materiale, echipamente de lucru, etc
Lipsa ordinii la locul de munca poate determina depozitarea temporara neautorizata sau abandonarea
diverselor materiale sau obiecte utilizate in procesul de productie, in zonele de tranzit, pe caile de acces
pietonal, etc, aparand astfel riscul de cadere datorata impiedicarii. De asemenea, partile nesemnalizate
ale echipamentelor de munca aflate la nivelul solului, diferentele de nivel nesemnalizate, defecte ale
pardoselii, pot fi cauza caderilor la acelasi nivel datorate impiedicarii.

«««««
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA ACELASI NIVEL CAUZELE RISCULUI
Adoptarea si respectarea masurilor preventive trebuie sa faca parte din activitatea zilnica la locul de  Dimensiuni inadecvate ale rampelor/platformelor de receptie (inaltime prea mare, spatiu insuficient
A. CADERI DE OBIECTE, MATERIALE, UNEL-
munca. raportat la dimensiunile marfurilor, etc). TE, ETC
Pardoselile.
  Lipsa semnalizarii zonelor periculoase in spatiile destinate descarcarii/incarcarii materiilor prime/
Pardoselile trebuie sa aiba caracteristici speciale: trebuie sa fie anti-alunecare, impermeabile si usor de produselor finite.
curatat. Pardoselile trebuie sa aiba unghiul declivitatii orientat catre sistemele de canalizare pentru a  Deplasarea motostivuitoarelor in apropierea marginilor rampelor/platformelor de receptie/distributie.
directiona catre acestea apa si resturile lichide, facilitand astfel curatarea lor. Se recomanda ca suprafata  Transportul si ridicarea de persoane pe furcile motostivuitoarelor sau pe marfa manevrata de acestea.
pardoselilor sa fie usor rugoasa pentru ca aderenta sa fie cat mai ridicata. Imperfectiunile sau degrada-
 Lipsa ordinii si curateniei in zonele de receptie/distributie sau in vehicule.
rile pardoselii datorate uzurii trebuie sa fie remediate cat mai curand posibil.
 Scari insuficient iluminate si/sau fara elemente antiderapante.
Ordinea si Curatenia

Activitatea de curatenie este fundamentala si obligatorie in cadrul tuturor etapelor proce-  Nerespectarea regulilor privind utilizarea scarilor mobile.
sului de productie fiind recomandata implementarea unui program de curatenie periodi-
ca la locul/postul de munca. De asemenea, este extrem de importanta constientizarea lu-
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA INALTIME
cratorilor privind mentinerea ordinei si curateniei in centrul de munca si la postul de lucru.  Podeaua platformelor trebuie sa aiba orificii mici dimensiuni pentru evacuarea lichidelor si evitarea acumularii acestora
Pardoseala trebuie sa fie curata frecvent pentru a elimina toate rezidurile, etc. care o pot face alunecoasa. pe podea.
Deseurile organice, a petele de grasime sau ulei, reziduurile periculoase vor fi rapid eliminate.  Structura platformei trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a suporta greutatea muncitorilor care realizeaza opera-
tiuni pe aceasta.
Este necesar a se impune si a se verifica respectarea acestei reguli, ca zona locului/postului de munca  Utilizarea scarilor mobile:
sa nu fie depozitate unelte, materiale si obiecte inutile. • Inainte de utilizare se va verifica starea tehnica a acesteia, inclusiv a dispozitivelor de fixare.
Incaltamintea
 • Se va potrivi inaltimea scarii, se va verifica suprafata de sprijin si se va securiza baza scarii.
Incaltamintea muncitorilor este extrem de importanta pentru evitarea caderilor. Aceasta trebuie sa inde- • Utilizatorul trebuie sa aiba incaltaminte aderenta, asigurand astfel stabilitatea sa.
plineasca doua functii: • In cazul utilizarii scarii mobile in apropierea unei usi, aceasta se va lasa deschisa sau va fi si se vor instala
semne de avertizare sau echipamente de protectie (conuri, benzi) pe traseele de deplasare.
• Sa fie impermeabila si usor de curatat. • Scarile pliante nu se vor utiliza niciodata de doua sau mai multe persoane simultan.
• Sa fie aderenta. • Nu se permite folosirea scarilor pliante improvizate.
Incaltamintea recomandata este reprezentata de cizmele de cauciuc (standard EN 347) care indeplinesc • Nu se permite folosirea de incaltaminte tip sabot.
conditia de a fi impermeabile si usor de curatat, avand si o talpa ale carei caracteristici le fac a fi indi- • Nu se va urca la mai mult de doua trepte de varful scarii.
• Urcarea si coborarea se vor cu fata catre scara pastrand-se tot timpul trei puncte de contact (doua maini si un
cate activitatilor din industria conservelor din fructe si legume. In functie de postul de lucru, ar putea fi picior pe scara sau doua picioare si o mana). Niciodata nu se va cobori cu spatele. Orice obiect care trebuie
necesar, in mod suplimentar, ca aceste cizme sa fie dotate cu varfuri ranforsate iar materialul sa ofere transportat se va agata de corp sau de talie.
protectie impotriva perforarii. Se va verifica ca incaltamintea sa corespunda normelor UE si se vor res- • Lucrarile realizate pe scari pliante la o inaltime mai mare de 3,5 metri calculata de la punctul de lucru pana la
podea, cu miscari sau eforturi periculoase pentru stabilitatea muncitorului, necesita intotdeauna utilizarea unui
pecta indicatiile producatorului referitoare la utilizare si depozitare. echipament de protectie individuala anti-cadere sau adoptarea altor masuri de protectie alternative.
 Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de protectie colectiva (garduri, balustrade, borduri, capace/acoperitori armate
si fixate peste deschiderile in sol, etc) in zonele in care exista posibilitatea, datorita diferentei de nivel, ca un lucrator sa
Caderile de la acelasi nivel se pot produce in orice etapa a b. Caderile de la inaltime cada de la o inaltime mai mare de 2 metri;
activitatii de munca, insa afecteaza in principal urmatoarele  Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista riscul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate mijloce de pro-
activitati: Sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, uti- tectie;
laje, etc) si caderile in adancime (gropi, santuri,  Balustradele vor avea o inaltime de minimum 90 cm si vor fi concepute si asamblate astfel incat sa nu permita caderea
• Sacrificarea, in special la sangerarea animalului
cand se scurg cantitati insemnate de sange. deschideri in sol, etc) datorate pierderii echili- persoanelor sau a obiectelor pe sub si printre ele.
brului (prin alunecare, impiedicare, etc).  Verificarea periodica a existentei si a starii tehnice a elementelor de protectie impotriva caderilor de la inaltime;
• Transarea, in toate etapele sale dar in special in
timpul eviscerarii, cand organele interne si resturile  Blocarea accesului in zonele de lucru unde diferentele de nivel depasesc 2 metri si lipsesc elementele de protectie co-
cad de obicei pe podea. Caderile de la inaltime sunt mai putin frecvente in acest lectiva;
• Curatarea intestinelor si a burtii. sector. Consecintele acestor caderi pot fi mai grave decat  Accesul la platforme de lucru sau in spatiile de depozitare aflate la inaltime se va face prin intermediul scarilor fixe sau
cele aferente caderilor de la acelasi nivel pentru ca inalti- mobile, asigurate conform procedurilor si respectandu-se limita de incarcare a acestora;
• Taierea animalului in bucati. mea caderii este mai mare.
 Mentinerea curateniei platformelor de lucru pentru a se evita alunecarea, acestea trebuind a avea o suprafata antidera-
• Activitati desfasurate in camere frigorifice, unde panta si o latime minima de 60 cm;
apa, atunci cand ingheata pe podea, formeaza o Caderile de la inaltime se pot produce atunci cand se lu-
suprafata foarte alunecoasa. creaza pe platforme volante.  Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare.
c. Caderea de obiecte, materiale, unelte etc. Locurile de munca expuse acestui risc sunt cele care • Ambalare;
apartin urmatoarelor etape ale fluxului tehnologic:
• Conservare (pasteurizare, sterilizare);
• Receptie materii prime;
• Conditionare recipiente goale; • Depozitare si distributie.
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE OBIECTE

 Stabilirea si semnalizarea interdictiei de a merge pe sub sarcinile suspendate;
 Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectueaza lucrari care pot cauza desprinderi de materiale,
unelte, etc;
 Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare – descarcare si evitarea stationarii in aceaste zone;
 Asigurarea stabilitatii stivelor de materii prime si bunuri, strangerea si ancorarea ferma pe rafturi a
elementelor solide si plasarea sarcinilor grele pe rafturile joase, respectiv la baza stivelor;
 Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute pentru depozitarea bunurilor;
 Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod corect. A nu se depasi capacitatea maxima de incarcare
a dispozitivelor de ridicat si transport;
 Verificarea si monitorizarea periodica de catre specialisti a starii echipamentelor de ridicare si acor-
darea unei atentii speciale dispozitivelor de siguranta a carligelor;
 Efectuarea operatiunilor de intretinere a structurilor/sistemelor de depozitare (rafturi, rack-uri, etc)
cu scopul de a remedia eventualele deficiente, cum ar fi, de exemplu, posibilele deteriorari generate
de lovituri la manuirea transpaletilor, motostivuitoarelor, etc.;
 Verificarea structurilor/sistemelor de depozitare si a depozitelor:
• Suprafata solului, pardoselilor trebuie sa fie stabila, perfect plana, fara denivelari sau dife-
rente de nivel;
• Marfa nu trebuie depozitata pe sol blocand caile de acces, zonele si arterele de circulatie si
caile de evacuare;
• Nivelul de iluminare recomandat pentru depozite nu trebuie sa fie mai mic de 100 lucsi, iar
pentru rampele de incarcare – descarcare, mai mic de 150 lucsi;
• Structura de depozitare trebuie sa fie fixata in solul zonei de depozitare si/sau in pardoseala
CAUZELE RISCULUI prin intermediul unor dispozitive concepute si abilitate in acest scop;
 Comenzi/semnale gresite, pozitionarea gresita a mijloacelor de transport sau a personalului auxiliar, lipsa
comunicarii, pe timpul descarcarii materiilor prime sau pe timpul incarcarii;  Efectuarea verificarii si intretinerii periodice a echipamentelor (motostivuitoare, transpalete, lifturi
pentru marfa, etc.);
 Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie,
distributie;  Respectarea zonelor de siguranta pentru benzi transportoare, aparate de ridicat, instalarea de barie-
 Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru; re si sisteme de blocare automata pentru instalatiile hidraulice;
 Posibila stivuire defectuoasa al materialelor, materiilor prime, produselor, etc.;  Instalarea de structuri sau dispozitive de protectie pentru a preven i caderea obiectelor/marfurilor
 Manevrarea gresita a echipamentelor de ridicat si transport (motostivuitoarele, transpaletatii, lifturi,etc.); de pe rafturi;
 Lipsa calificarii legatorilor de sarcini, motostivuitoristilor, etc.;  Utilizarea uneltelor adecvate pentru fiecare activitate si interzicerea folosirii acestora in alte scopuri
 Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate, paletilor, etc.; decat acelea pentru care au fost proiectate;
 Paletizarea gresita incarcaturii;  Mentinerea elementelor de actionare (manere, etc) ale echipamentelor/dispozitivelor curate, astfel
 Functionarea defectuoasa a masinii de paletizare; incat sa nu fie compromisa buna functionare a acestora;
 Supraincarcarea paletilor, benzilor transportoare, a rafturilor depozitelor;  Este interzisa manipularea greutatilor sau a uneltelor cu mainile umede sau impregnate cu grasime
 Neasigurarea unui spatiu de manevra suficient pentru motostivuitoare, in depozite si/sau in zonele de receptie ori cu alte substante alunecoase.
si distributie;
B. TAIETURI PROVOCATE DE cutitele cu atat este mai periculoasa manipularea lor. MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA TAIETURILOR PROVOCATE DE CUTITE
a) La achizitia, intretinerea si curatarea cutitelor:
CUTIT Taieturile se produc cu precadere la membrele superioare,
degete, maini si brate. O alta zona care prezinta de ase-  Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE;
menea un risc insemnat pentru taiere este abdomenul: o
Sunt efectele contactului oricarei parti a taietura in aceasta zona poate fi extrem de periculoasa.  Informarea si instruirea lucratorilor in ceea ce priveste manipularea si intretinerea instrumentelor de
corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepa-
toare sau abrazive, lucratorul suferind o lezi- Taieturile provocate de cutit se pot produce in cadrul orica- taiat;
une datorata unui obiect sau unei unelte care rei operatiuni care presupune utilizarea acestora si anume:
se misca datorita unei forte diferite de cea a  La momentul achizitiei este necesara asigurarea ca lamele sa fie de buna calitate;
gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de • La sacrificare;
ciocane, cutite, etc, fiind excluse loviturile da-  Cutitele sa fie adaptate sarcinii careia le sunt destinate iar manerele acestora sa fie dintr-un material
torate caderilor de obiecte. • La transare, in timpul eviscerarii si taierii animalu- aderent si sa fie prevazute cu un dispozitiv care sa impiedice alunecarea mainii catre lama acestora;
lui in bucati mari;
Taieturile provocate de cutit sunt cea mai des intalnita  Utilizarea cutitelor in conformitate cu instructiunile producatorului si numai in acele locuri de munca
cauza a accidentelor din sectorul carnii. • La separare; pentru care au fost concepute, precum si evitarea suprasolicitarii acestora;
Cutitele sunt instrumentele de baza folosite in sector, pre-
zente in cadrul tuturor activitatilor. • La tocarea carnii pentru elaborarea mezelurilor;  Asigurarea de spatii adecvate pentru pastrarea cutitelor, interzicandu-se lasarea acestora in alte lo-
Pregatirea si procesarea carnii presupune necesitatea fo- • La manipularea carnii in carmangerii. curi decat cele destinate depozitarii temporare (cutitele/cutterele, dupa utilizare, se vor introduce in
losirii instrumentelor care au ca scop taierea si sectionarea suporturi sau teci care acopera complet lama);
carnii in bucati. Totusi, sunt de asemenea frecvente taieturile provocate in
timpul operatiunilor de curatare si ascutire a lamelor si in  Mentinerea curateniei manerelor cutitelor folosite pentru a se evita accidentele de munca provocate
Aceste instrumente trebuie sa fie cat mai ascutite posibil timpul transportarii lor, si de exemplu, la cadere avand in de prinderea/manuirea deficitara;
pentru a fi eficiente. Si in mod logic, cu cat sunt mai ascutite mana un cutit.
 Interzicerea pastrarii temporare a cutitelor in buzunare sau in alte locuri in care pot compromite inte-
CAUZELE RISCULUI gritatea fizica a lucratorilor;
 Utilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor;  Curatarea instrumentelor de taiat se va realiza conform instructiunilor producatorului (lama cutitelor
se va curata dinspre interior catre exterior, folosind manusi de protectie);
 Iluminarea inadecvata;
 Cand nu sunt folosite, este obligatorie protejarea partilor taioase ale uneltelor cu: aparatori mobile,
 Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de munca datorata monotoniei muncii, cu aparatori retractabile, etc;
oboselii, etc;
 Manevrarea obiectelor cu muchii sau parti taioase, intepatoare se va face utilizand echipamente in-
 Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, cas- dividuale de protectie (manusi, sorturi, incaltaminte din materiale rezistente la taieturi si intepaturi);
ti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare, b) Echipamente individuale de protectie necesare pentru manipularea cutitelor:
intepatoare, etc sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau inte- Manusi cu plasa metalica - protejeaza in special degetele si mana in ansamblul ei; sunt produse

patoare; dintr-o plasa metalica fina care permite miscarile insa protejeaza impotriva taieturilor cu cutitul; cele
 Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic; mai folosite manusi de protectie sunt cele care acopera doar trei degete si cele care acopera intreaga
mana si sunt insotite, de obicei, de un maner de plasa metalica sau din material plastic care protejea-
 Coordonarea defectuoasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in za antebratul;
echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana;
Sorturile din plasa metalica – protejeaza zona abdomenului si partea superioara a piciorului unde o

 Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora; taietura s-ar putea dovedi foarte grava sau chiar mortala.
 Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana.

Cand se produc taieturile datorate mani-
pularii cutitelor?
 In cadrul operatiunilor de transare.
Avand in vedere frecventa atat de crescuta a accidentelor Acestea se pot centra fie pe insusi instrumentul de taiat,
datorate taierii in cadrul sectorului, masurile preventive joa- respectiv cutit fie pe utilizatori.  In cadrul operatiunilor de curatare si as-
ca un rol foarte important. cutire.
 In timpul transportului acestora.
C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR CAUZELE RISCULUI
Cea mai mare parte a utilajelor si a instrumentelor care se  Sa protejeze partile mobile ale utilajelor de obiecte  Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite la ambalarea si
folosesc in industria carnii au ca scop procesarea carnii cazute accidental. paletizarea produselor finite;
pentru diferitele tipuri de prezentare si distributia lor finala.
Astfel, vom gasi echipamente prevazute pentru a realiza  Sa fie proiectate astfel incat sa nu genereze ele  Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucra-
operatiunile de taiere, tocare, amestecare si producere de insele riscuri pentru securitatea si sanatatea lucra-
mezeluri, ambalare, etichetare, etc. torilor. tori a echipamentelor de munca (HG 1146/2006);
Aceste procese presupun ca utilajul sa aiba niste caracte-  Sa nu constituie obstacole pentru lucratori in exe-  Realizarea unei miscari reflexe a angajatului/angajatilor in cazul unei functionari defectuoase sau
ristici speciale pentru a-si realiza functia si ca, in majorita- cutarea sarcinilor de munca. blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor
tea cazurilor, sa fie dotate cu lame care sa taie, elemente
de presiune si/sau parti in miscare. Aceste lucruri le fac pe-  Sa ofere posibilitatea lubrifierii utilajului fara a fi in- deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc;
riculoase la manipulare si utilizare. departate.
 Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de
Orice parte mobila a unui utilaj care poate cauza leziuni Varietatea utilajelor in cadrul sectorului este foarte mare.
trebuie sa fie acoperita sau izolata cu dispozitive de secu- Principalele riscuri pe care le presupun sunt: mentenanta a echipamentelor de munca;
ritate, astfel incat riscurile sa fie eliminate sau controlate.
Leziunile provocate de partile mobile ale utilajelor sunt de  Taieturi, provocate de suprafetele de taiere si ascu-  Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristi-
cele mai multe ori severe: striviri sau amputari ale dege- tite, ca de exemplu lamele. cilor constructive sau specificului procesului de productie;
telor, mainilor sau bratelor, orbire sau deces. Dispozitivele
de securitate ale utilajelor sunt esentiale pentru a proteja  Strapungeri, provocate de suprafete ascutite.  Neatentia in timpul executarii sarcinilor de munca in zonele in care procesul de productie implica
lucratorii de leziuni care pot fi prevenite.
 Lovituri, provocate de partile mobile ale utilajului. utilizarea conveierelor;
Partile mobile care necestita dispozitive de securitate apar-
tin urmatoarelor trei categorii de baza:  Prinderi intre partile mobile ale utilajului.  Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor;
 Punct de operare. Este punctul in care se executa Operatiunile in cadrul carora se produc de obicei accidente  Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lanti-
operatiunile pe material, taiere, formare, etc. datorita manipularii utilajelor sunt:
soare, etc);
 Transmisia. Sunt sistemele care transmit energia  In cadrul operatiunii de sacrificare, in timpul taierii
necesara organelor masinii care executa opera- animalului in bucati mari, unde se folosesc lame:  Lipsa delimitarii zonelor periculoase din apropierea utilajelor, benzilor transportoare, etc.
tiunile specifice. In aceasta categorie intra rotile risc de taiere.
dintate, roti si curele de transmisie, mecanismele
biela-manivela, lanturi de transmisie, etc.  In cadrul operatiunii de indepartare a coarnelor, MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCURILOR DERIVATE
unde se folosesc ghilotine: risc de taiere si prin-
 Parti mobile. Sunt parti mobile ale masinii, altele dere. DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR
decat cele enumerate mai sus, care executa dife-  Se recomanda achizitionarea utilajelor/echipamentelor de munca marcate “CE”, sigla care garantea-
rite tipuri de miscari in timpul functionarii masinii  In cadrul operatiunii de transare si dezosare, unde
(mecanisme de alimentare, etc). se folosesc lame si ghilotine: risc de taiere si prin- za conformitatea cu cerintele minime de securitate recomandate de normele europene;
dere.
Pentru a proteja lucratorii de riscurile derivate din exploa-  Lucratorii care deservesc utilajele vor beneficia de pregatire specifica, pentru a capata deprinderile
tarea utilajelor, dispozitivele de protectie trebuie sa indepli-  In cadrul operatiunii de tocare a carnii, unde se fo-
neasca urmatoarele cerinte minime: losesc masini de tocat: risc de taiere si prindere. necesare exploatarii in conditii de maxima siguranta a acestor utilaje. Instruirea specifica si detaliata
este partea cea mai importanta a oricarui program de prevenire a riscurilor derivate din utilizarea
 Sa impiedice contactul dintre lucratori si partile pe-  In cadrul procesului de inlaturare a pielii, unde se
riculoase ale utilajelor. Dispozitivele de protectie folosesc utilaje de indepartare a stratului de grasi- masinilor. Instruirea trebuie sa contina:
trebuie sa elimine sau sa minimalizeze posibilita- me, care prezinta un cilindru caracteristic: risc de
tea ca lucratorii sa atinga sau sa introduca maini- prindere. • Identificarea si descrierea fiecarui risc specific utilajului pentru care se face instruirea;
le sau orice parte a corpului in zone ale utilajelor
unde exista organe de masini in miscare.  La elaborarea mezelurilor, unde se folosesc utila- • Descrierea modului in care dispozitivele de securitate ofera protectie;
je pentru mezeluri: risc de lovituri, strapungeri si
 Sa fie sigure, solide, astfel incat sa nu poata fi in- prinderi. • Demonstratii practice ale functionarii sau utilizarii dispozitivelor de protectie;
departate.
• Indicatii despre modul si situatiile in care dispozitivele de protectie pot fi indepartate sau
dezactivate, precum si de catre cine (de obicei, de catre personalul echipelor de reparatii
sau mentenanta);
• Descrierea procedurii care trebuie urmate (ex.:contactarea sefului locului de munca) in ca-

««««« zurile defectarii, lipsei sau functionarii inadecvate a dispozitivelor de protectie.
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCURILOR DERIVATE  Dispozitive de discuri si cutite. Accidentele cu masinile de tocat se produc atunci cand
se foloseste mana pentru a impinge trecerea carnii catre
DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR  Motor. interiorul utilajului, sau atunci cand se incearca curatarea
 Elementele de protectie si dispozitivele de siguranta vor fi utilizate conform specificatiilor fabrican- cutitelor si a discurilor in timpul functionarii masinii.
Principalul risc pe care il prezinta masina de tocat este re-
tului utilajului; prezentat de taieturi si amputari datorate prinderii degetelor Accidentele care se produc in cazul masinilor de tocat sunt
 Copiile in limba romana a manualelor de instructiuni vor fi disponibile pentru fiecare utilaj aflat in ex- in interiorul surubului catre sistemul de discuri, sau datorate grave si sfarsesc de obicei prin strivirea sau amputarea
cutitelor. unui membru.
ploatare si vor fi pastrate de sefii locurilor de munca in a caror responsabilitate se afla aceste utilaje;
 Elementele de protectie si dispozitivele de siguranta vor fi verificate periodic, testandu-se eficacita-
MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA MASINILOR DE TOCAT
tea acestora;  Achizitionarea masinilor de tocat care au marcajul CE;
 Se vor stabili, respectandu-se specificatiile fabricantilor, programe de mentenanta pentru fiecare
utilaj aflat in exploatare, obligatoriu fiind ca lucrarile specifice de mentenanta sa fie realizate de  La momentul achizitionarii masinii trebuie sa se verifice ca aceasta detine masurile de siguranta ne-
personal calificat si autorizat. Pe timpul mentenantei utilajele vor fi deconectate de la orice sursa de cesare pentru a garanta integritatea utilizatorului, ca de exemplu, orificiile discurilor sa nu permita
energie, iar elementele mobile periculoase vor fi blocate. De asemenea se va afisa intr-un loc vizibil trecerea degetelor, sau ca masina de tocat sa aibe prevazut un sistem de impingere a continutului
avertizarea: „ATENTIE, SE LUCREAZA! NU CONECTATI!”; catre interiorul sau;
 In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au inceput lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil  Utilizarea dispozitivului de impingere mecanica pentru a facilita trecerea carnii printre cutite;
„ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!”
 Nu se vor curata niciodata discurile sau cutitele cu masina de tocat in functiune;
 In cazul utilajelor vechi, intrate in exploatere anterior aparitiei reglementarilor privind introducerea pe
piata romaneasca a echipamentelor de munca si a celor care stabilesc cerintele minime de securitate  Nu se vor dezactiva niciodata dispozitivele de protectie prevazute de masina de tocat;
si sanatate in munca pentru echipamentele de munca, se va face evaluarea acestora si se vor adopta
masurile tehnice necesare pentru protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori mobile cu  Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la corecta utilizare a masinii si riscurile care pot rezul-
blocare automata, aparatori reglabile sau retractabile sau dispozitive electronice de siguranta (sen- ta din manipularile gresite ale acesteia;
zori de miscare, celule fotoelectrice, etc);  In caz de avarie utilajul nu se va repara decat de catre personalul specializat si autorizat in acest
 Se vor acoperi cu carcase protectoare transmisiile motoarelor si angrenajele actionate mecanic, sens;
electric sau manual, in cazul in care acestea nu au fost prevazute de fabricant cu acest element de
protectie. In situatia in care aceasta solutie nu poate fi implementata, se va delimita si semnaliza  Nu se va utiliza decat imbracamintea stransa mai ales la maneci, nu se vor purta bijuterii care s-ar
corespunzator zona periculoasa; putea agata iar in cazul parului lung, se va purta strans legat la spate.
 Alimentarea salii de sortare cu fructe si legume ce urmeaza a fi prelucrate se va face sub suprave-
gherea conducatorului locului de munca, in scopul prevenirii accidentelor;
 Intentia de a conecta sau a deconecta instalatia de sortare va fi comunicata de catre mecanicul de
intretinere salariatilor care deservesc masina; 2. Masini de transat Principalul risc la utilizarea lamelor aflate
 Se va urmari ca iluminarea masinilor si a locurilor de munca sa fie suficienta si fara umbre; in miscare sunt taieturile si amputarile pro-
Masinile de transat sunt utilaje al duse de catre acestea. Natura accidentelor
 Partile utilajelor unde exista acest risc vor fi semnalizate, pictograma corespunzatoare riscului ur- caror scop este sectionarea buca- produse de catre lame este de obicei foarte
mand a fi afisata in locul cu vizibilitate maxima. tilor de carne si oase. grava, avand in vedere ca se produc frec-
vent amputari ale membrelor.
 Reglarea manuala si orice interventie la utilaje se va face numai dupa oprirea din functiune si deco- Exista diverse tipuri de masini de
transat, in functie de scopul pen- Masinile de transat se folosesc la numeroa-
nectarea de la reteaua electrica. tru care sunt destinate, insa struc- se operatiuni din industria carnii:
tura de baza este comuna pentru
toate. • La taierea partilor principale ale
1. Masini de tocat  Un suport. animalului.
Este formata dintr-o lama dintata,
Masinile de tocat sunt folosite pentru selectarea si tocarea  Un dozator de alimentare cu un care poate fi liniara sau circulara, • La taierea in bucati si la dezosare.
carnii, care poate avea ca destinatie consumul direct sau surub bi-melcat. si care se misca cu viteza foarte
elaborarea de mezeluri. mare, realizand efectul sau de ta- • La activitatea din cadrul carmange-
 Un surub propulsor al carnii care iere pe suprafata bucatii de carne. riilor, pentru a taia bucati de carne si oase.
Masinile de tocat sunt formate din: se roteste intre doua discuri perforate.
MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA MASINILOR DE TANSAT 4. Cuttere
 Achizitionarea masinilor de tocat care au marcajul CE; Cutterul este o masina care permite taierea in bucati mai
mici a carnii si formarea unei paste impreuna cu restul de
 La momentul achizitionarii masinii trebuie sa se verifice daca aceasta detine masurile de siguranta ingrediente de adaugat care ulterior se va folosi la elabora-
necesare pentru a garanta integritatea utilizatorului, ca de exemplu, capace de siguranta, carcase rea mezelurilor.
de protectie a lamei care sa impiedice atingerea cu mana a acesteia, dispozitive de oprire in caz de Elementele sale principale sunt: cutia de sustinere si pro-
urgenta, etc; tectie a mecanismelor, tamburul unde se toaca carnea si
capul cu diferite cutite.
 Utilizarea unui dispozitiv de impingere mecanica pentru a stimula trecerea carnii printre lame; Principalele riscuri pe care le presupune manipularea
acestui utilaj sunt loviturile, taieturile si contactele cu ele-
 Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la corecta utilizare a masinii si riscurile care pot re- mentele mobile ale echipamentului, cat si prinderile. In
plus, aceste utilaje sunt foarte zgomotoase.
zulta din manipularile gresite ale acesteia;
 In caz de avarie nu se va reperara decat de catre personalul specializat si autorizat in acest sens; MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA CUTTER-ELOR
 Inainte de a folosi utilajul este necesara cunoastrerea instructiunilor de manipulare oferite de catre
 Nu se va utiliza decat imbracamintea stransa mai ales la maneci, nu se vor purta bijuterii care s-ar
producator;
putea agata iar in cazul parului lung, se va purta strans legat la spate.
 Daca se observa vreo avarie, blocare sau functionare necorespunzatoare a utilajului se va anunta
 Nu se vor utiliza manusi din plasa metalica in timpul manipularii lamei pentru ca riscul de prindere
indata personalul autorizat si calificat in acest sens;
va creste.
 Nu se vor modifica sau anula dispozitivele de siguranta ale cutter-ului, de exemplu, dispozitivul care
opreste automat cutitele cutter-ului daca se va ridica capacul tamburului;
3. Utilaje pentru mezeluri de mezeluri sunt: palnia, dispozitiv de ri-
dicare si rasturnare (optional), ecran de  Atunci cand se impune ridicarea sau coborarea dispozitivului de ridicare sau miscarea bratului
comanda si maneta. cilindrului, este necesar ca spatiul din apropierea utilajului sa fie liber de obstacole inclusiv lipsa
Aceste utilaje se folosesc pentru a introdu-
ce orice tip de amestec de carne in interi- operatorului pe traseul de parcurs. Nu se vor depozita niciodata obiecte in acea zona;
orul matelor de diferite dimensiuni pentru Principalele riscuri pe care le presupune
producerea de mezeluri proaspete, uscate folosirea acestui echipament sunt lovitu-  Se vor folosi carucioarele de transport indicate de producator;
sau fierte. O parte din elementele comune rile si prinderile intre piesele mobile ale
tuturor tipurilor de utilaje pentru productia acestuia.
 Atunci cand se impune extragerea cutitelor din utilaj, pentru ascutire sau inlocuire, este necesara
decuplarea de la reteaua electrica. La aceasta operatiune se vor folosi manusi cu nivel ridicat de
MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA UTILAJELOR PENTRU MEZELURI
 Inainte de a folosi utilajul este necesara cunoastrerea instructiunilor de manipulare oferite de catre protectie pentru taieturi;
producator;
 Nu se vor folosi niciodata lavete, carpe, etc la curatarea cutitelor;
 Daca se observa vreo avarie, blocare sau functionare necorespunzatoare a utilajului se va anunta
indata personalul autorizat si calificat in acest sens;  Se va folosi intotdeauna imbracamintea stransa pe corp si parul strans legat, nu se vor purta bijute-
 Nu se vor modifica sau dezactiva dispozitivele de siguranta prevazute de catre producator la utilajul
rii care s-ar putea agata de elementele mobile ale utilajului.
pentru mezeluri, de exemplu, dispozitivul de siguranta care deconecteaza utilajul atunci cand palnia
este deschisa;
 Sistemele si dispozitivele ergonomice existente se vor folosi conform instructiunilor producatorului, 5. Utilaje pentru indepartarea Combinarea a doua elemente atat
de exemplu, utilajul pentru mezeluri poate dispune de o maneta formata din doua parti care se poate stratului de grasime si/sau a de periculoase ca cilindrii si cutitele
regla in functie de statura operatorului si locul unde acesta se afla; pielii conduce la producerea de nume-
roase accidente. Principalele riscuri
 Atunci cand este necesara ridicarea sau coborarea dispozitivului de ridicare a utilajului, trebuie elibe- pe care le prezinta manipularea uti-
rat traseul de parcurs al acestuia de orice obstacol, inclusiv de prezenta operatorului; Utilajele pentru indepartarea stratului de grasime lajelor pentru indepartarea stratului
 Atunci cand se inclina palnia pentru a o deschide sau a o inchide este mai bine sa fie apucata doar de sunt destinate taierii stratului de grasime a ani- de grasime si/sau a pielii sunt:
malelor in fasii uniforme.
o margine, acest lucru va evita prinderea mainilor in aceasta. Nu se va deschide palnia daca s-a activat  Taierea si amputarea de-
dispozitivul de ridicare! Acestea sunt formate dintr-un sistem de cilindrii getelor produse de cutite.
 Se va folosi intotdeauna imbracamintea stransa pe corp si parul strans legat, nu se vor purta bijuterii care se rotesc ajutand la deplasarea bucatii de
care s-ar putea agata de elementele mobile ale utilajului. carne pentru a o trece printr-un cutit circular aflat  Prinderea si strivirea mai-
pe o masa care serveste drept sprijin. nii de sistemul de cilindri.
MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA UTILAJELOR PENTRU INDEPARTAREA E. CONTACTELE ELECTRICE electrice, la sacrificarea animalelor.
STRATULUI DE GRASIME SI/SAU A PIELII
Instalatia electrica in industria carnii respectiv in cadrul aba-  In timpul sacrificarii animalelor cu clesti electrici.
 Achizitionarea masinilor de tocat care au marcajul CE; toarelor si al carmangeriilor trebuie sa asigure functionarea
a numeroase instalatii si utilaje. In cazul instalatiilor de cal- Contactele electrice indirecte se produc de obicei datorita
 La momentul achizitionarii utilajului trebuie sa se verifice daca aceasta detine masurile de siguranta dura si frig, cerintele de energie sunt mult mai ridicate si unor erori la sistemul de conductie care lasa sub tensiu-
presupun existenta unor centre de transformare de inalta ne in mod accidental parti metalice ale utilajelor (masini de
necesare pentru a garanta integritatea utilizatorului, ca de exemplu, capace de siguranta, protectii tensiune. transat, clesti electrici).
pentru cutite si cilindrii care sa impiedice accesul mainilor la acestea, dispozitive de oprire in caz
Curentul electric, datorita caracteristicilor sale speciale, Gradul de umiditate ridicat la locul de munca in cadrul sec-
de urgenta, etc; reprezinta intotdeauna o sursa de pericol astfel ca trebuie torului, utilizarea continua a apei si procesul de curatenie la
luate masurile necesare pentru a evita contactele electrice. care se supun toate instrumentele si echipamentele de lucru
 Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la corecta utilizare a masinii si riscurile care pot rezul- HG 1146/2006, Anexa 1, punctul 3.3., specifica cerintele favorizeaza contactele electrice si cresc conductibilitatea.
ta din manipularile gresite a acesteia; minime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si
echipamentelor de munca electrice. In general, acest factor de risc apare datorita defectiunilor
de izolare si/sau intreruperii impamantarii, putand aparea
 Nu se va utiliza decat imbracamintea stransa mai ales la maneci, nu se vor purta bijuterii care s-ar Contactele electrice directe in sector se produc de obicei astfel, accidental, tensiune electrica in carcase sau in alte
putea prinde intre cilindrii, iar in cazul parului lung, se va purta strans legat la spate. datorita unor instalatii fixe sau cabluri conductoare si lampi parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in
portabile care nu sunt izolate corespunzator (cabluri desfa- mod normal nu sunt sub tensiune.
cute, izolatii rupte).
Metodele de lucru folosite, echipamentele de lucru si mate-
De amintit: Alte tipuri de contacte electrice directe sunt: rialele electrice utilizate de catre lucratori, precum si men-
tenanta acestora ar trebui sa asigure protectia impotriva
In prevenirea riscurilor ce rezulta din manipularea de utila-  In timpul manipularii cutitelor sau al ciocanelor acestui factor de risc.
je etapa cea mai importanta este cumpararea sau achizitia
acestora.
CAUZELE RISCULUI
Asigurati-va ca utilajul indeplineste conditiile de siguranta  Lipsa reviziilor periodice a instalatiilor electrice, cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice;
care sa garanteze integritatea utilizatorului.  Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla
normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu sarcini electrice datorita
Este absolut necesara instruirea lucratorului cu privire la co-
capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensiune, dar se
recta manipulare a utilajelor si informarea sa cu privire la po- afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii la pamant a
sibilele riscuri pe care le-ar presupune o folosire gresita. elementelor deconectate;
 Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care in mod normal nu este sub ten-
D. PROIECTAREA siune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte elemente
aflate sub tensiune etc), prin el trecand “curenti de defect” (curenti care circula pe alte cai decat cele
DE PARTICULE destinate trecerii curentului electric);
 Tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de
Acest risc apare in cadrul operatiunilor care implica taierea  La taierea in bucati mari, unde se taie animalul 0,8 m) intre care exista o diferenta de potential ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent electric;
sau maruntirea oaselor cu masina de transat sau in cadrul in jumatate cu masina de transat sau fierastraul, tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei linii aflate sub ten-
operatiunilor de inlaturare a coarnelor in care ar putea apa- taindu-se oase care s-ar putea sfarama, bucatele siune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care trece un curent
rea proiectarea de particule. Aceste mici aschii ar putea mici din ele putand fi proiectate; electric;
ajunge la piele infingandu-se in ea si producand rani sau ar  Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune electri-
putea intra in ochi, producand grave leziuni oculare.  La transarea animalelor;
ca in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt
Operatiunile in cadrul carora ar putea aparea riscul de pro-  La manipularea carnii in cadrul carmangeriilor, in sub tensiune;
iectare de particule sunt: timpul taierilor bucatilor grosiere.  Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre
lucratori necalificati/neautorizati;
 Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc neadaptate unui mediu caracterizat de
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA PROIECTARII DE PARTICULE umiditate excesiva;
 Folosirea dispozitivelor ca de exemplu ecrane transparente de protectie pe lama utilajului de transat  Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc) la tablourile electrice, intre-
care vor permite vizualizarea insa vor impiedica expulzarea fragmentelor in fata si/sau in ochi; rupatoare, prize, etc;
 Folosirea prelungitoarelor improvizate, utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in spatii
inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/sau a apei;
 Utilizarea ochelarilor de protectie in timpul operatiunilor care ar putea prezenta vreun risc de proiectare
 Utilizarea aparatelor electrice cu mainile umede, operatiuni de mentenanta fara a deconecta de la retea
de particule; echipamentele alimentate cu energie electrica;
 Ochelarii de protectie trebuie sa aiba marca CE si sa se adapteze la caracteristicile operatorului care  Lipsei semnalizarii tablourilor electrice si a pericolului de electrocutare;
ii va folosi.  Manipularea cablurilor neizolate, prize si conectoare care nu sunt conform standardelor.
F. INCENDIILE cat de umiditate ambientala nu contribuie la acesta. Acest
risc creste in zonele de depozitare pentru cartoane si alte
Riscul de incendiu in industria carnii este foarte scazut in elemente auxiliare activitatii cotidiene. In plus, riscul de in-
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI DE CONTACT ELECTRIC zonele de productie, datorita faptului ca atat produsele care cendiu este inevitabil relationat cu existenta unei instalatii
intervin in cadrul procesului de productie cat si gradul ridi- electrice importante.
a. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice directe
 Transformatoarele de inalta tensiune trebuie sa fie localizate in afara spatiilor de lucru, avand
acces limitat; CAUZELE RISCULUI
 Intreaga instalatie de inalta tensiune trebuie sa fie periodic supusa unui program de intretinere, Utilizarea echipamentelor electrice cu deficiente sau degradate;

realizat de catre personal specializat;
 In caz de avarii, doar personalul specializat va putea avea acces la instalatie; Instalatie electrica defecta (fire neprotejate, conductori neizolati, etc);

 Clestii electrici trebuie sa dispuna de suficiente dispozitive de protectie izolatoare pentru a evita Utilizarea cuptoarelor;

trecerea curentului electric la operator;
 Clestii vor fi intotdeauna deconectati pana la momentul utilizarii lor. Se recomanda ca acestia sa Acumularea de material combustibil.

aiba prevazut un intrerupator la maner;
 Folosirea ciocanelor electrice trebuie sa se faca respectand distanta corespunzatoare de siguran-
ta fata de alti muncitori, evitand posibilele contacte accidentale; MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR
 La momentul achizitionarii instrumentelor electrice si a utilajelor se recomanda verificarea izola-  Instalatia electrica trebuie revizuita periodic, de catre personalul specializat in acest sens;
tiilor. Acestea trebuie sa se afle in perfecta stare si sa dispuna de sisteme de protectie aditionala,
ca de exemplu separarea circuitelor, tensiuni de siguranta, etc;
 In masura posibilitatilor, tablourile electrice trebuie sa se pastreze curate, fara praf;
 Toata utilajele trebuie sa detina dispozitive de protectie, ca de exemplu intrerupatoare diferentiate
si dispozitive de impamanare.  Trebuie sa se stabileasca planurile de urgenta necesare pentru a face fata in situatia declansarii
b. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice indirecte
unui incendiu;
 Sisteme de protectie Clasa A
Constau in principal in reducerea riscului facand astfel incat contactele sa nu fie periculoase si sa impie-  Nu se va fuma in centrul de munca;
dice contactele simultane intre mase si elementele conductoare. Pentru aceasta se pot folosi mai multe
sisteme de protectie:  Nu se vor bloca iesirile de urgenta;
 Separarea circuitelor: care constau in separarea circuitelor de utilizare in raport cu sursa de ener-
gie prin intermediul transformatoarelor sau a grupurilor de conversie pastrand impamantate toate  Se vor urma instructiunile si recomandarile din planul de urgenta si se vor cunoaste planurile de
conductoarele circuitului de utilizare inclusiv cel neutru; evacuare ale locului de munca;
 Folosirea de niveluri mici de tensiuni de siguranta, in mod normal 24 V in acest sector;
 La locul de munca trebuie sa exista surse de stingere a incendiului corespunzatoare: extinctoare
 Separarea partilor active si a maselor accesibile printr-o izolatie de protectie: folosirea unei izolatii
suplimentare functionale (toate partile active ale aparatelor electrice pentru a putea functiona si adecvate atat ca numar cat si ca tip de foc, care sa fie supuse unor revizii periodice si care sa se
ca o protectie de baza de contactele directe); afle in zone vizibile si accesibile;
 Conexiuni echipotentiale ale maselor: unirea intre ele a tuturor maselor instalatiei ce trebuie pro-
tejata si a elementelor conductoare care sunt accesibile pentru a evita aparitia intre acestea, la un  Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la posibilele situatii care ar putea provoca un incen-
moment dat, a diferentelor potential periculoase.
diu cat si cu privire la sursele prevazute pentru controlarea si stingerea acestuia, ca de exemplu
planurile de urgenta, extinctoarele si modul lor de folosire, etc.
 Sisteme de protectie Clasa B
Constau in impamantarea directa a maselor sau neutralizarea acestora si in dotarea cu un dispozitiv de
taiere automata care sa poata deconecta instalatiile defecte cu scopul de a evita aparitia de tensiuni de
contact potential periculoase. G. CONTACTUL moarte si bucati de carne mari in timpul deplasarii
lor.
 Se impamanteaza masele si dispozitivele de intrerupere in caz de avarie la tensiune;
 Se neutralizeaza masele si dispozitivele de intrerupere in functie de intensitatea avariei; CU ANIMALELE  Transmiterea de boli (se va consulta modulul pri-
 Se impamanteaza masele si dispozitivele de intrerupere in functie de intensitatea avariei; Riscurile ce rezulta din contactul cu animalele pot fi de di- vind riscurile in igiena).
 Folosirea de intrerupatoare diferentiale. ferite naturi:
a. Riscurile in cazul contactului cu animale vii
 Lovituri, ciocniri si calcari provocate de animale vii.
Riscurile in cazul contactului cu animale vii apar in mod evi-
 Lovituri, calcari si prabusiri provocate de animale dent la locul receptionarii si conducerii acestora.
MASURI PREVENTIVE PENTRU ETAPELE DE RECEPTIE SI CONDUCERE A ANIMALELOR
Operatiunea de receptie a animalelor trebuie sa fie coordonata de catre o singura persoana care

sa gestioneze actiunile celorlalti muncitori;
Cunoasterea caracteristicilor comportamentale ale speciilor de animale destinate sacrificarii;

TEST DE EVALUARE 6. Este permisa dezactivarea elementelor de protectie
Descarcarea animalelor trebuie sa se realizeze in liniste, atragand atentia animalului insa evitand
 sau a dispozitivelor de siguranta si interventia pentru
miscarile bruste care il pot speria si care pot provoca fuga acestuia; 1. Sunt cauze ale caderilor la acelasi nivel: remedierea unui incident pe timpul functionarii
Conducerea animalelor trebuie sa se faca in mod ordonat, folosind in caz de necesitate instru-
 utilajelor:
mente pentru a ghida animalele care se apropie prea mult de lucratori; a) Lipsa ordinii si curateniei la locurile de munca;
a) Da;
In locurile de trecere a animalelor trebuie sa existe refugii pentru lucratori care sa le dea posibili-
 b) Utilizarea incaltamintei de protectie fara talpa
tatea sa se protejeze de animale; antiderapanta; b) Nu;
Evitarea atribuirii de sarcini de munca personelor cu hipersensibilitate la intepaturi de insecte, in

zonele unde exista acest factor de risc. c) Iluminatul insuficient. c) Numai daca seful locului de munca dispune acestea.
2. Este permis transportul sau ridicarea persoanelor

b. Riscuri in cazul contactului cu animale sacrificate Aceste loviri in mod normal nu sunt foarte puternice datorita folosind furcile motostivuitoarelor? 7. Reviziile si reparatiile masinilor si utilajelor pot fi
faptului ca viteza benzii este de obicei mica. Totusi, pot cauza executate:
In ceea ce priveste riscurile in cazul contactului cu anima- caderea muncitorului ce poate avea consecinte mai grave. a) Nu;
lele deja sacrificate, aceastea pot aparea in orice etapa a a) De operatorii respectivelor masini si utilaje;
activitatii, de la sacrificare si pana la distributie. De asemenea se pot produce prabusiri datorita caderii sau b) Da;
desprinderii bucatilor de carne agatate. Avand in vedere di- b) De personal special desemnat si autorizat;
Se pot produce loviri cu bucatile de carne agatate pe sine, mensiunea si greutatea mare a anumitor animale, strivirea c) Doar cu permisiunea sefului locului de munca.
in timpul miscarii benzii transportatoare. poate provoca leziuni importante. c) De orice lucrator care are pregatire tehnica.
3. Sunt cauze ale caderilor de obiecte, materiale,
unelte, etc:
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA LOVITURILOR, CIOCNIRILOR 8. Defectiunile la instalatia electrica pot fi remediate:
SI A STRIVIRILOR PROVOCATE DE ANIMALE a) Nerespectarea normelor pentru depozitare la in-
 Delimitarea traseului benzii transportoare, reducand viteza acesteia la minim; altime a materiilor prime si materialelor in zone- a) De orice lucrator care observa defectiunea;
 Delimitarea zonelor de depozitare a bucatilor mari de carne, evitand trecerea lucratorilor in apropie- le de receptie, distributie;
rea acestora; b) De electricieni autorizati;
 Asigurarea agatarii corecte a bucatilor de carne in cuiele corespunzatoare; b) Nerespectarea procedurilor si regulilor de mani-
 Instalarea unei cai aeriene de transport proiectate astfel incat sa se impiedice devierea de pe sine a pulare a greutatilor, materialelor si echipamen- c) De sefii locurilor de munca.
carucioarelor; telor de lucru;
 Efectuarea reviziilor periodice de intretinere preventiva a sistemelor de transport aerian;
 Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la pozitia pe care trebuie sa o aiba in raport cu produ- c) Posibila stivuire defectuoasa a materialelor, ma- 9. Improvizatiile la instalatia electrica:
sele suspendate aflate in miscare, pentru a evita in masura posibilitatilor pozitionarea lor pe traseul teriilor prime, produselor, etc.
acestora. a) Sunt permise doar in situatiile de urgenta care pot
compromite procesul de productie;
4. Taieturile cauzate de cutit, pot fi evitate:
drul proceselor care se desfasoara in industria carnii (Aba- b) Sunt interzise;
REZUMAT toare, Sali de transare, Depozite frigorifice sau Industriile a) Prin respectarea procedurilor de lucru;
Principalele riscuri privind siguranta care pot aparea in ca- Prelucratoare) sunt: c) Sunt permise doar cu aprobarea sefului locului de
b) Utilizand echipamentul individual de protectie; munca.
PRINCIPALELE RISCURI
c) Nu pot fi evitate, sunt inerente procesului de munca.
 Caderile de la acelasi nivel si de la inaltime datorita prezentei apei si a resturilor de carne pe podea, folo- 10. Riscul de incendii:
sirea scarilor sau desfasurarea activitatii pe platforme volante; 5. Riscul ce rezulta din contactul cu animalele vii in
 Taieturi provocate de cutite; industria carnii: a) Este inevitabil relationat cu existenta unei instalatii
 Prinderi sau alte riscuri relationate cu folosirea echipamentelor de lucru; electrice importante;
a) Lovituri, ciocniri si calcari provenite de la animalele
 Proiectarea de particule la taierea sau maruntirea oaselor sau in cadrul procesului de inlaturare a coar- vii; b) Este derivat din acumularea de materiale
nelor in cazul vacilor; combustibile;
 Contactul electric direct sau indirect. Instalatia electrica din cadrul abatoarelor si carmangeriilor trebuie b) Nu exista;
sa asigure functionarea a numeroase instalatii si utilaje. In cazul instalatiilor pe cald si frig cerintele de c) Poate surveni in urma utilizarii cuptoarelor.
energie sunt mult mai ridicate, astfel ca este necesara existenta de centre de transformare de inalta ten- c) Transmiterea de boli.
siune;
 Incendiu. Riscul de incendiu in cadrul industriei carnii este foarte scazut, datorita faptului ca atat pro-
dusele care intervin in cadrul procesului de productie cat si gradul ridicat de umiditate ambientala nu
contribuie la acesta;
 Lovituri sau calcari provocate de animale.
«««««
MODULUL 2
Notiuni privind riscurile specifice si
prevenirea acestora. Sector: Industria
Unitatea 2
Riscurile derivate din conditiile
de igiena industriala
A. AGENTI BIOLOGICI a urinei si a altor fluide ale animalelor bolnave. Bacteriile
producatoare patrund in organismul uman prin intermediul
 Reducerea umiditatii excesive din aer, de pe pereti, Expunerea constanta la niveluri ridicate de zgomot poate
acoperisuri, podele; produce surzenie din cauze profesionale, pierderea definiti-
gurii, nasului, ochilor si a leziunilor pielii. Simptomele sunt va a capacitatii auditive.
Sunt microorganismele prezente in mediul febra, frisoane, dureri de cap si corp, slabiciune generala.  Stabilirea si executarea unui program de curatenie
de munca capabile de a provoca afectiuni res- Febra prezinta o tendinta oscilanta: urca si scade. si dezinsectie in centrele de munca; Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu-
piratorii, dermatologice, circulatorii, etc. Riscu- nerea la zgomot
rile profesionale generate de noxele biologice La aceste simptome se adauga pierderea in greuta-  Utilizarea vopselei antifungice pentru pereti si tavane;
apar in general, la locurile de munca unde sunt te, pierderea apetitului si o stare de oboseala intensa. La momentul achizitiei utilajelor este esential sa se aiba in
prezente animale vii si/sau unde sunt procesa-  Efectuarea inspectiilor periodice pentru detectarea vedere prevenirea riscului de expunere la zgomot la locul
te materii prime sau produse de origine animala fungilor; de munca.
sau vegetala. Masuri de prevenire a riscurilor derivate din expunerea
la agenti biologici  Eliminarea corecta a deseurilor; Trebuie sa se opteze pentru achizitia utilajului cel mai putin
Contactul direct cu animalele, sau parti din ele, poate re- zgomotos, adica care emite cel mai mic nivel de zgomot
prezenta o cauza a transmiterii de boli de la animal la om.  Cea mai eficienta masura de prevenire a contami-  Instalarea plaselor de tantari sau capcanelor impo- sau care sa detina dispozitive de reducere a zgomotului.
Aceste boli pot fi de diverse tipuri, in functie de animalul narii cu agentii biologici este ca fiecare lucrator se triva insectelor.
purtator. repecte cu strictete a normele de igiena personala; Printre alte masuri de aplicat amintim:
Este important de amintit faptul ca muncitorii din sectorul  Astfel, in zona fiecarui loc de munca trebuie sa B. ZGOMOTUL  Limitarea timpului de folosire a utilajelor in special
carnii se afla in mod constant in contact direct cu animalele existe instalatii si articole pentru asigurarea igienei a celor foarte zgomotoase;
si ca, daca acestea sunt bolnave, pot transmite boala lor personale: chiuvete, dusuri, dozatoare de sapunuri Zgomotul este un factor poluant foarte comun la toate locu-
muncitorilor. lichide si/sau solutii dezinfectante. De asemenea, rile de munca, iar sectorul carnii nu face exceptie. Zgomo-  Izolarea pe cat posibil a operatiunilor care presu-
pentru protectia si mentinerea igienei personale pe tul provine in principal de la utilajele si echipamentele de pun generarea de zgomot, pentru a evita expune-
Din acest motiv, dintre bolile transmise lucratorilor din sec- timpul lucrului, angajatii trebuie dotati cu sorturi/sa- lucru aflate in functiune, ca de exemplu masina de transat, rea celorlalti muncitori aflati in acelasi spatiu de
tor amintim tetanosul, antraxul, bruceloza sau febra de Mal- lopete, manusi si incaltaminte usor de curatat (de instrumentele de taiat oase, etc. Prin urmare, in cadrul tutu- lucru;
ta. De asemenea, este necesar sa se aiba in vedere po- exemplu, prin spalare cu furtunul chiar si in timpul ror proceselor in care sunt implicate utilaje generatoare de
sibila expunere a angajatelor aflate in stare de graviditate desfasurarii activitatii); zgomot expunerea muncitorilor va fi inevitabila.  Utilizarea unui sistem de lucru prin rotatie in cazul
pentru ca, de exemplu este interzisa expunerea angajatelor muncitorilor care isi desfasoara activitatea in pos-
neimunizate la riscul de contaminare cu toxoplasma gondii  O alta bariera impotriva contaminarii cu agenti bi- Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive, cau- turi in care expunerea la zgomot este ridicata;
care apare la posturile de lucru ce presupun manipularea ologici o reprezinta echipamentele individuale de zeaza:
carnii crude. protectie: masti si semimasti pentru protectia apa-  Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la
ratului respirator, manusi de protectie, ochelari de Leziuni auditive progresive care nu se manifesta
 riscurile pentru sanatate ce rezulta din expunerea
Contaminarea se produce in mod normal accidental, prin protectie, etc. Toate echipamentele individuale de pana la un anumit moment si care pot duce la pier- continua la zgomot;
rani deschise nevindecate sau prin taieturi de cutit in timpul protectie trebuie sa fie marcate cu sigla CE. derea definitiva a auzului;
manipularii sangelui; prin contactul direct al pielii cu orga-  Folosirea echipamen-
nele interne sau sangele sau datorita nerespectarii masuri- Alte masuri de prevenire a contaminarii cu agenti biologici: Tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive
 telor individuale de
lor de igiena necesare. sau vizuale; protectie, casti auditi-
 Efectuarea de controale medicale periodice, pen- ve de protectie, atunci
Etapele procesului de productie in cadrul carora poate avea tru a detecta orice posibila infectare sau boala; Tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala;
 cand se manipuleaza
loc contaminarea sunt in principal: un utilaj zgomotos sau
 Informarea angajatilor despre posibilii agenti bio-  Scaderea randamentului, dimunuarea nivelului de exista o expunere la
 Sacrificarea, in special etapa de sangerare a ani- logici prezenti in mediul de munca, modalitatile de atentie, a puterii de concentrare si mareste timpul zgomot.
malelor. contaminare si consecintele contaminarii. Instrui- de reactie al individului in fata diversilor stimuli,
rea angajatilor pentru aplicarea masurilor de pre- ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori  Dezvoltarea unui pro-
 Toate etapele de transare, in special eviscerarea in venire a contaminarii cu agenti biologici; si, prin urmare, a accidentelor. gram de masuri acti-
cadrul careia se intra in contact direct cu organele ve pentru reducerea nivelului de zgomot concen-
interne ale animalelor. Aceste organe interne sunt  Vaccinarea angajatilor (ex. Vaccin antitetanos); Dintre acestea amintim: trat pe sursele emisiilor:
in cele mai multe cazuri purtatoare ale agentului
infectios ce produce boala.  Stabilirea unor proceduri standard de lucru;  Procesul de sacrificare, cu legarea animalelor si • Inlocuirea, in limita posibilitatilor, a echipa-
ridicarea lor in vederea sacrificarii; mentelor, utilajelor, etc;
 Etapa de curatare a burtii, golire si curatare.  Semnalizarea riscurilor biologice;
 Procesul de transare, cu folosirea instrumentelor • Instalarea de carcase izolante fonic in situ-
 Distributia pe piata.  Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor de taiat, ca de exemplu a masinii de transat, etc; atiile in care caracteristicile constructive ale
infectioase; echipamentelor de munca permit aceasta
Una dintre cele mai frecvente boli profesionale ale angajati-  Procesul de taiere in bucati mari a animalelor; solutie;
lor din sectorul carnii este bruceloza. Aceasta este o boala  Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente im-
transmisibila de la animale infectate anterior. Agentul pro- permeabile;  Transportul bucatilor mari cu ajutorul sistemelor de • Izolarea fonica a zonelor, etc.
ducator este o bacterie numita Brucelle. transport aerian;
 Intocmirea unui program de curatenie si a unei in-  Semnalizarea obligativitatii utilizarii echipamen-
Bruceloza afecteaza atat angajatii din abatoare, carman- tretineri adecvate a sistemelor de ventilatie si/sau  Operatiunile de intretinere a instalatiilor, a motoa- tului individual de protectie impotriva zgomotului;
gerii, ferme cat si medicii veterinari, adica orice persoana climatizare; relor camerelor frigorifice, etc;
care ar putea intra in contact cu animale bolnave. Transmi-  Delimitarea posturilor de lucru si restringerea
terea bolii are loc prin manipularea tesuturilor, a sangelui,  Eliminarea apei reziduale (canale de drenaj, etc);  Distributia produselor pe piata. accesului, in limita posibilitatilor.
C. AGENTI CHIMICI • Emulgatorii. de exemplu motostivuitoarele, care reprezinta sursa gene-
ratoare de vibratii.
Vibratiile pe care le primeste operatorul pot fi de doua
tipuri:
In sectorul carnii se folosesc diverse produse chimice in  Produsele de curatare
diferite scopuri, dintre care amintim curatarea echipamen-
telor de lucru si a spatiilor de lucru. In industria carnii este frecventa utilizarea produselor de
curatare (degresantii si dezinfectantii), prin sisteme de pre-
Expunerea la agenti chimici poate avea consecinte negati- siune. Aceasta curatare poate avea loc intre diferitele eta-
ve asupra sanatatii muncitorilor. Una dintre aceste conse- pe ale ciclului productiv (de exemplu, in cadrul abatoarelor
cinte este intoxicarea. Exista doua grupuri de agenti chimici atunci cand se schimba tipul de animal sacrificat), sau la
folositi in sector: gazele refrigerente, aditivii alimentari si finalul zilei de lucru (situatie frecventa la fabricarea produ-
produsele de curatare. selor din carne).
 Gazele refrigerente Agentii de curatare care se folosesc pot fi de diferite naturi

insa toti au in comun un nivel de toxicitate care necesita
Sunt substante chimice care fac parte din sistemul de re- aplicarea unor masuri specifice la depozitarea si manipula-
frigerare a liniei de frig. Unele gaze refrigerente sunt R-23, rea lor, inclusiv asigurarea de echipamente individuale de
R-22 sau anhidrida carbonica. Totusi, cel care are o utiliza- protectie adecvate.
re mai extensiva este amoniacul.
Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu-
Amoniacul prezinta un anumit grad de periculozitate, pen- nerea la agentii chimici
tru ca scaparile in cazul acestui gaz pot produce muncitori-
lor intoxicatii grave. Intotdeauna cand se foloseste amoni- • Identificarea produselor chimice la care sunt expu-
acul ca si agent refrigerent trebuie sa sa ia in considerare si muncitorii, fie gaze refrigerente fie aditivi.
anumite masuri de siguranta la instalatiile frigorifice, ca de
exemplu instalarea de detectoare pentru posibilele scapari • Solicitarea producatorului a foii cu datele privind
de amoniac care vor actiona alte dispozitive ce vor opri cir- siguranta si corecta etichetare a produselor.
culatia gazului.
• Punerea la dispozitia muncitorilor a fiselor privind
De asemenea, trebuie sa se prevada in cadrul instalatiilor siguranta, actualizate.
refrigerente echipamente respiratorii de protectie persona-
la, ca de exemplu masti antigaz, etc. • Reducerea la maxim a nivelurilor acestor agenti
chimici in mediul ambiental.
Muncitorii care prezinta un grad mai ridicat de risc de intoxi-
care cu gaze refrigerente sunt cei din cadrul personalului de • Folosirea echipamentelor individuale de protectie,
intretinere si cei care isi desfasoara activitatea in interiorul ca de exemplu masti si alte echipamente respirato-
camerelor frigorifice. Este important ca acestia sa fie instruiti rii pentru a evita inhalarea gazelor refrigerente sau
cu privire la modul de folosire a echipamentelor respiratorii de manusi si imbracaminte de protectie, pentru a evita
protectie personala, avand in vedere utilizarea lor specifica. contactul cutanat cu aditivii alimentari sau produ-
sele de curatare.
 Aditivii alimentari
• Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la
Aditivii alimentari sunt substante chimice care se adauga riscurile ce rezulta din expunerea la agentii chimici
la carne cu scopul de a o conserva sau de a-i imbunatatii cat si cu privire la bunele practici la locul de munca.
proprietatile in vederea consumului.
• Sisteme de depozita-
Expunerea la aceste substante poate avea efecte adverse re adecvate care sa
pentru sanatatea muncitorilor ca de exemplu aparitia de aiba in vedere posi-
alergii cutanate, dermatite, etc. bilele incompatibilitati
ale produselor.
Aditivii alimentari care se folosesc cel mai frecvent sunt:
• Conservantii, pentru marinat, pentru sararea carnii,

etc. Conducerea de vehicule de transport, cum sunt motostivu- Folosirea de instrumente manuale, in special de instru-
D. VIBRATIILE itoarele care se folosesc pentru transportul in interiorul de- mente electrice de taiere reprezinta sursa unui nivel ridicat
• Antioxidantii. pozitului a incarcaturilor grele, poate conduce la expunerea de vibratii de tip mana-brat.
Expunerea la vibratii nu reprezinta unul dintre riscurile cele la acest tip de vibratii;
• Stabilizatorii, emulsificatorii, agentii de ingrosare, mai frecvente din industria carnii. Totusi, este un risc foarte Expunerea repetata la acest tip de vibratii poate cauza
de gelatinizare. specific anumitor posturi de lucru si poate produce modifi- Expunerea continua la aceste vibratii poate provoca o mare probleme la articulatiile extremitatilor superioare si alte
cari ale starii de sanatate a operatorilor in cauza. diversitate de efecte asupra sanatatii operatorului, de la simptome ca de exemplu sindromul degetului alb.
• Nitritii. usoare ameteli pana la alterari digestive. Totusi, efectele
Expunerea la vibratii este asociata inevitabil cu contactul cu cele mai grave si cele mai comune sunt cele asupra coloa- Conducerea de vehicule de transport poate presupune ex-
• Potentiatorii de gust. utilajele de diverse tipuri sau cu vehiculele de transport, ca nei vertebrale, asupra vertebrelor in special. punerea reiterata la vibratii a intregului corp, datorita insasi
functionarii vehiculului. locala (degeraturile), fie depasirii capacitatii de termoregla- Bolile produse de expunerea la frig: Bolile produse
  Izolarea, in masura posibilitatilor, a activitatii
re generala (hipotermia). Prin actiune indirecta, temperatu- de expunerea la frig sunt boli ce isi au originea in de lucru prin care se genereaza un nivel ridi-
In cazul acestui tip de vi- ra scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore”. combinarea mai multor factori: temperaturi ambi- cat de umiditate de celelalte activitati;
bratii, cea mai afectata va fi Bolile „a frigore” sunt afectiuni favorizate de temperatura entale scazute, curenti constanti de aer si prezenta
coloana vertebrala. scazuta, variatiile bruste de temperatura cu trecere de la umiditatii ce rezulta din activitatile de curatare.  Astfel, timpul de lucru in cadrul camerelor fri-
cald la frig, umiditatea crescuta si curentii de aer. Formele gorifice trebuie sa fie:
clinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot
aparea rinite, faringite, laringite, bronsite, bronhopeu- Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu- • Camere cu temperaturi de la 0ºC
Masuri preventive pentru mopatii, pneumopatii; la nivelul aparatului cardiovascular nerea la temperaturi scazute la 5ºC: timp de lucru – zi de lucru
riscurile ce rezulta din ex- sunt favorizate endarterita obliteranta, cardiopatia ischemi- completa si pauze de 10 minute la
punerea la vibratii ca, hipertensiunea arteriala, etc.  Muncitorii trebuie sa consume lichide calde fiecare 3 ore;
pentru a-i ajuta sa recupereze pierderile de
 La momentul achizitionarii utilajelor este necesar caldura; • Camere cu temperaturi de la -6 la
sa se opteze pentru acele masini care emit cel mai Expunerea in cadrul activitatii muncii la temperaturi scazute -17ºC: timp de lucru – maxim 6 ore
scazut nivel de vibratii din toate gamele disponibile depinde in principal de 3 factori:  Respectarea prevederilor „Ordonantei de si pauze de 15 minute la fiecare ora;
pe piata. urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind ma-
 Temperatura aerului: Temperatura ambi- surile ce pot fi aplicate in perioadele cu tem- • Camere cu temperaturi de -18ºC
 Limitarea timpului de manipulare a utilajelor si a entala la locul de munca se pastreaza in peraturi extreme pentru protectia persoanelor sau mai putin: timp de lucru – ma-
vehiculelor care genereaza vibratii. jurul valorii de 12ºC. In cadrul camerelor incadrate in munca”; xim 6 ore si pauze de 15 minute la
frigorifice temperaturile sunt mult mai sca- fiecare 45 de minute.
 Lucrul prin rotatie in cazul muncitorilor care sunt zute, osciland intre 0ºC si -22ºC;  Folosirea de echipamente individuale de pro-
angajati in posturi ce implica folosirea de instru- tectie adecvate; Masuri specifice pentru camerele frigorifice
mente manuale care emit vibratii.  Umiditate: Ca urmare a nevoilor din cadrul
procesului de productie, gradul de umidita-  Este necesara organizarea de catre com-  Camerele frigorifice trebuie sa fie dotate
 Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la te in cadrul spatiilor de lucru din industria panie a unor examinari medicale gratuite a cu un sistem de detectie care sa sesizeze
riscurile pentru sanatate ce rezulta din expunerea carnii este ridicat. Controlul umiditatii am- angajatilor; scaparile de gaze folosite pentru a produce
continua la vibratii. bientale este determinant, pe de o parte, frig;
pentru a pastra proprietatile si calitatea  Masurarea periodica a parametrilor ambien-
 Ingrijirea si pastrarea caracteristicilor podelei de carnii si pe de alta parte, pentru sanatatea tali;  Muncitorii care vor folosi aceste camere vor fi
pe caile de acces, evitand ca aceasta sa fie foarte muncitorilor. Umiditatea ambientala provi- instruiti cu privire la modul de actiune in caz
rugoasa sau neregulata, fapt ce ar putea favoriza ne in principal de la procesele de curatare  Instruirea si informarea muncitorilor cu privire de scapari de gaze. In plus, in cadrul spatiilor
vibratiile vehiculului. care presupun folosirea unor cantitati mari la efectele frigului, riscurile sale si masurile de lucru comune se vor instala panouri cu ex-
de apa atat rece cat si calda, de la vaporul preventive sunt fundamentale pentru preve- trase din aceste instructiuni;
 Corecta intretinere a utilajului, care trebuie supus folosit in cadrul anumitor operatiuni, de la nirea lor;
periodic unei revizii, etc, cautand detectarea orica- lichidele si fluidele ce provin de la bucati-  In cadrul camerelor cu temperaturi mai mici
rei anomalii care ar putea favoriza generarea sau le mari de carne transate. Desi umiditatea  Realizarea pauzelor in locuri incalzite si us- de 0ºC trebuie sa existe:
cresterea nivelului de vibratii. este prezenta in cadrul tuturor etapelor cate si intotdeauna cand se va considera ne-
procesului de productie, este mai intensa cesar, cu scopul de a recupera pierderile de • Un semnal luminos care sa semnalize-
 Folosirea de scaune cu amortizoare in cadrul vehi- in special in cadrul anumitor procese, ca caldura din organism; ze prezenta persoanelor in interior;
culelor de transport care sa atenueze transmiterea de exemplu, etapa de sangerare, unde se
vibratiilor la corpul operatorului. foloseste apa in cazul porcinelor si in ca-  Planificarea sarcinilor astfel incat timpul de • O alarma optica si acustica;
drul tuturor etapelor de curatare a organe- expunere la frig sa fie cat mai redus posibil;
 Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la lor interne si a burtii; • Topor pentru pompieri;
riscurile pe care le prezinta pentru sanatate expu-  Gradul de umiditate ambientala in cadrul spa-
nerea continua la vibratii.  Viteza de circulatie a aerului. tiilor de lucru din sector nu trebuie sa depa- • Sistemul de inchidere al usilor aferente
seasca 80%; camerelor frigorifice va permite deschi-
Expunerea muncitorilor la temperaturi scazute poate pre- derea acestora din interior si va avea un
E. EXPUNEREA supune riscuri pentru siguranta si sanatatea acestora. Ris-
curile sunt cu atat mai importante cand acestia lucreaza in
 Instalarea mecanismelor care sa permita o
reimprospatare adecvata a aerului, in functie
semnal luminos care sa indice prezenta
persoanelor in interiorul lor.
LA TEMPERATURI SCAZUTE interiorul camerelor frigorifice. Exista doua riscuri principale
ce deriva din desfasurarea activitatii intr-un mediu cu frig:
de zona si nevoile acesteia in ceea ce prives-
te frecventa si durata lor;  Este necesara verificarea periodica a siste-
E. EXPUNEREA LA TEMPERATURI SCAZUTE- melor de siguranta;
Temperaturile scazute reprezinta o constanta pe intreg par- Inghetarea membrelor: Pierderea caldurii corpora-
  Folosirea echipamentelor de lucru si a imbra-
cursul procesului de productie din industria carnii, datorita le provocate de expunerea la temperaturi exterioa- camintii adecvate, cu caracteristici de imper-  Un factor esential pentru siguranta este pas-
necesitatii de pastrare a carnii si a produselor din carne la re foarte scazute. In mod normal inghetul care se meabilitate care sa permita realizarea sarci- trarea camerelor curate si evitarea acumularii
frig in vederea conservarii proprietatilor care le fac consu- produce este partial, afectand in special mainile, nilor protejand la maxim corpul de nivelul de resturilor de apa;
mabile. bratele si fata (nasul si obrajii), care sunt de obicei umiditate;
zonele cele mai expuse. Daca se prelungeste ex-  Instruirea si informarea muncitorilor cu pri-
Afectiunile datorate temperaturilor scazute sunt de 2 cate- punerea muncitorilor la temperaturi foarte scazute  Instalarea sistemelor adecvate care sa per- vire la metodologia de lucru in interiorul
gorii, in functie de actiunea temperaturii, directa sau indi- acest lucru poate sa conduce la hipotermie si re- mita o rapida evacuare a lichidelor, reducand camerelor frigorifice cat si cu privire la uti-
recta. Afectiunile prin actiune directa, rare si accidentale, spectiv moarte prin inghet. Aceste cazuri sunt din timpul de ramanere a acestora in cadrul spa- lizarea imbracamintii speciale de protectie
sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare fericire accidente izolate si putin frecvente. tiilor de lucru; individuala.
REZUMAT RISCURI PRIVIND IGIENA
4. Referitor la expunerea la vibratii in industria carnii:
Principalele riscuri relationate cu igiena industriala care ar
a) Nu exista un asemenea risc;
putea aparea in cadrul proceselor care se desfasoara in in- b) Exista riscul de expunere la vibratii a intregului corp ce
dustria carnii (abatoare, sali de transare, depozite frigorifice rezulta din manipularea masinilor de transat;
si industria de procesare a carnii) sunt:
MODULUL 2
c) Exista riscul de expunere la vibratii a intregului corp
ce rezulta din utilizarea motostivuitoarelor.
• Agentii biologici: contactul direct cu animalele,
sau a unor parti din acestea, poate fi cauza trans-
miterii de boli de la animal la om (zoonoza). 5. In cadrul tuturor activitatilor in care exista un risc
pentru sanatatea si siguranta muncitorilor ca urmare
Notiuni privind riscurile specifice
• Zgomotul: provine in principal de la functionarea a lucrului cu agenti biologici, angajatorul va trebui sa
utilajelor si a echipamentelor de lucru ca de exem- adopte masurile necesare pentru: si prevenirea acestora. Sector: Industria
plu masinile de transat, masinile de taiate oase, etc. a) A interzice muncitorilor mancatul, bautul sau fumatul in
zonele de lucru in care exista respectivul risc;
• Agentii chimici: principalii agenti chimici pe care b) Furnizarea muncitorilor a imbracamintii speciale de pro- Carnii si a Produselor din Carne
ii putem intalni in industria carnii sunt gazele regri- tectie sau a unui alt tip de echipament special;
gerente, aditivii alimentari si produsele de curatare.
c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
Unitatea 3
• Vibratiile: ce rezulta atat din manipularea anumitor
echipamente de lucru ca de exemplu masinile de 6. Echipamentele individuale de protectie in cazul
transat cat si din conducerea de vehicule de trans- lucrului cu aditivi alimentari sunt:
port si intretinere (motostivuitoare).
a) Ochelari de protectie si manusi de protectie;
• Expunerea la temperaturi scazute (frig): tempe- b) Ochelari de protectie, semimasca de protectie si manusi
raturile scazute sunt o constanta pe intreg parcur- de protectie;
Riscurile ergonomice si psihosociale

sul procesului de productie in industria carnii, dato- c) Ochelari de protectie, semimasca de protectie, ma-
rita necesitatii de pastrare a carnii si a produselor nusi de protectie.si halat/salopeta de protectie.
din carne la frig.
TEST DE EVALUARE 7. Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive

cauzeaza:
si riscurile in functie de procese
a) Leziuni auditive progresive care nu se manifesta
pana la un anumit moment si care pot duce la pier-
de productie si sarcini de lucru
1. In industria carnii riscul de expunere la agenti biolo- derea definitiva a auzului;
gici rezulta din: b) Tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive
a) Contactul cu animalele; sau vizuale;
b) Contactul cu carnea; c) Tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala.
c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
8. Expunerea la temperaturi extreme este specifica:
2. Prima masura pe care trebuie sa o aiba in vedere a) Zonei de receptie, in perioadele cu temperaturi ex-
compania pentru a reduce nivelul de zgomot este: treme;
a) Izolarea salilor zgomotoase; b) Camerelor de refrigerare sau congelatoarelor;
b) Punerea la dispozitia angajatilor a unor casti de protec- c) Zonei de procesare.
tie;
c) Achizitionarea de echipamente cu cele mai scazute nive- 9. Care este actul normativ care stabileste masurile ce
luri de emitere a zgomotului. pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme?
a) OUG 99 din 29 iunie 2001;
3. Pentru gestionarea adecvata a riscului chimic com- b) HG 1425 din 11 octombrie 2006;
pania trebuie:
c) OUG 99 din 29 iunie 2000.
a) Sa puna la dispozitia angajatilor fisele privind sigu-
ranta pentru toti agentii chimici folositi;
b) Sa puna la dispozitia angajatilor fisele privind siguranta 10. Bolile „a frigore” sunt afectiuni favorizate de:
pentru toti agentii chimici folositi in mod frecvent; a) Temperaturile scazute;
c) Sa puna la dispozitia angajatilor istoricul fiselor privind b) Variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald
siguranta pentru toti agentii chimici care au fost folositi in la frig si invers;
cadrul companiei.
1. RISCURILE ERGONOMICE b. Adoptarii de pozitii fortate. agraveaza problemele de sanatate care pot aparea. care va produce in final oboseala fizica daca se adopta
o perioada mai lunga de timp.
SI PSIHOSOCIALE c. Miscarilor repetitive.  Aplicarea de masuri tehnice si organizatorice pentru a
evita manipularea manuala a greutatilor cum ar fi: • Pozitia „in picioare aplecat” apare atunci cand se lu-
c) Temperaturile ridicate.
creaza pe un plan orizontal. Aceasta pozitie raspunde
A. CONDITIILE TERMOHIGRO- • Utilizarea motostivuitoarelor, platformelor hidraulice in realitate nu unei cerinte a procesului de productie ci
a. Manipularea manuala a incarcaturilor de ridicare, benzilor transportoare, etc; unei inaltimi inadecvate a planului de lucru. De exem-
METRICE SI MEDIUL DE LUCRU plu: atunci cand se lucreaza la o masa de lucru, pe o
• Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru banda transportatoare, etc.
Dupa cum am mai mentionat, temperaturile scazute sunt o Manipularea manuala a incarcaturilor, fie in mod repetat, fie transportul si manipularea manuala a greutatilor: lize
constanta pe intreg parcursul procesului de productie din datorita faptului ca greutatea acestora nu depaseste trei ki- manuale sau electrice, carucioare, transpaleti, rafturi Efectele care pot aparea in urma adoptarii de pozitii inadec-
industria carnii. Nu toti muncitorii sunt expusi la temperaturi lograme poate conduce la epuizare. Bucatile de carne care rulante, etc. vate o perioada lunga de timp sunt foarte variate, insa afec-
extreme o perioada de timp suficienta cat aceasta sa aiba se manipuleaza au in mod normal o greutate mare si sunt teaza in principal coloana vertebrala, articulatiile si circula-
efecte negative asupra sanatatii lor. Totusi, aproape toti voluminoase, ceea ce face foarte dificila manipularea lor.  Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea ma- tia membrelor inferioare (poate stimula aparitia varicelor).
muncitorii sunt expusi anumitor conditii speciale de tempe- nuala a greutatilor nu poate fi evitata; Depunerea de eforturi fizice in timpul adoptarii unor pozitii
ratura si umiditate (conditii termo-higrometrice). In prezent majoritatea operatiunilor de manipulare si trans- fortate produce o suprasolicitare musculo-scheletica care
port a animalelor sacrificate este mecanizata. Nu se intam-  Trebuie luate in considerare recomandarile pentru ma- afecteaza in principal zona cervicala si lombara.
Aceste conditii termo-higrometrice desi nu reprezinta o forma pla acelasi lucru in cazul altor operatiuni in cadrul carora nipularea manuala a maselor:
de agresiune directa care sa afecteze sanatatea muncitorilor, greutatea, desi mai mica, se manipuleaza in mod continuu Masuri preventive
contribuie totusi la crearea unui mediu de lucru deranjant. si repetat, cum este cazul sarcinilor aferente operatiunilor • Sprijinirea ferma a picioarelor cu toata talpa pe sol si
de transare sau de ambalare. o deschidere a picioarelor la nivelul solului de apro-  Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor,
Printre conditiile termo-higrometrice si cele privind mediul ximativ 50 cm; a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte
de lucru enumeram trei factori care sunt capabili sa gene- Totusi, mai exista anumite operatiuni care se realizeaza ma- pozitii fortate;
reze situatii de disconfort pentru muncitori: nual, necesitand utilizarea fortei fizice a operatorilor, ca de • Se vor flexa usor genunchi pentru a ridica greutatea;
exemplu, procesul de distributie a bucatilor de carne carman-  Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu
a. Temperaturile scazute. geriilor si transportul incarcaturilor care presupun deplasari • Spatele se va mentine drept; reglare pe inaltime) cu un design ergonimic, adecvat
scurte. evitarii pozitiilor fortate;
b. Gradul de umiditate ambientala. • Nu se va rasuci trunchiul in timpul sustinerii greutatii;
Operatiunile in cadrul carora se manipuleaza de obicei in-  Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea
c. Mirosurile neplacute. carcaturi sunt: • Se va pastra greutatea cat mai aproape de corp po- tensiunii musculare necesara mentinerii echilibrului
sibil; atunci cand este necesar sa se stea mult timp in
Mirosurile neplacute • La sacrificare, in cadrul operatiunii de suspendare a picioare, mentinandu-se aceeasi pozitie;
animalelor. • Se profita eficient de greutatea corpului pentru im-
Contactul si manipularea animalelor, cat si a organelor in- pingerea obiectelor sau tragerea acestora;  Asezarea uneltelor si alte mijloace de lucru la inde-
terne ale acestora provoaca emanarea de mirosuri nepla- • In cadrul operatiunii de transare, in timpul pregatirii bu- mana;
cute. Apa si lichidele reziduale care nu au fost evacuate in catilor mari de carne. • Nu se va ridica o sarcina grea mai sus de talie din-
totalitate si care raman in depozitele reziduale emana de tr-o singura miscare;  Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si ase-
asemenea mirosuri neplacute. • In cadrul operatiunii de taiere a bucatilor mari de carne, zat) si repaus in timpul lucrului (scaune sau trepte
in timpul receptiei acestora. • Se vor tine bratele aproape de corp si cat mai intinse de repaus);
In camerele aferente operatiunii de uscare a mezelurilor si posibil;
a jamboanelor, de exemplu, exista un miros intens produs • In cadrul activitatilor desfasurate in camerele frigorifice.  Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu se
de rancezirea grasimilor. • Se va cere ajutorul unui coleg atunci cand sarcina vor intinde bratele mult si nu se va inclina spatele;
• La distributie, in cadrul operatiunilor de incarcare si este extrem de grea sau dificil de manipulat.
Masuri preventive descarcare.  Corpul trebuie sa stea in pozitie verticala (preveni-
 Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situatia o rea problemelor la coloana);
 Aerisirea si ventilarea spatiilor. La manipularea manuala a incarcaturilor grele se pot produ- permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele reco-
ce leziuni in special la spate si la articulatii. In cazul acestui mandate de reglementarile in vigoare.  Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de
 Efectuarea de operatiuni de curatenie periodic si tip de risc este important sa se aiba in vedere dispozitiile HG lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice
regulat, eliminand depozitarea resturilor de la ani- nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sana- b. Pozitiile fortate ale lucratorilor;
male si a fluidelor acumulate pe podea si a instur- tate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
mentelor. riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.  Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lucratoru-
Pozitiile fortate adoptate in cadrul activitatii muncii in sectorul lui in cazul sarcinilor de lucru executate sezand (linii
 Curatarea si desfundarea regulata a sisteme- Masuri preventive carnii sunt conditionate de cerintele activitatilor de realizat. In de ambalare, etichetare, etc);
lor de evacuare si de canalizare pentru ca lichi- acest sector se lucreaza in principal stand in picioare. Pozitia
dele sa se elimine in mod corespunzator. ZAREA  Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de lucru care predomina sectorul este cea „in picioare nor-  Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajustabi-
de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a mal” urmata de cea de „in picioare aplecat”. le la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de susti-
B. EPUIZAREA maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special nere, material, etc);
de afectiuni dorsolombare. • Pozitia “in picioare normal” este frecventa in cazul sar-
cinilor care se realizeaza pe un plan de lucru vertical,  Utilizarea accesoriilor: genunchiere, banci, platfor-
Epuizarea apare in mod normal datorita:  Monitorizarea sarcinilor care necesita adoptarea de po- de exemplu in cazul operatiunii de sacrificare, de ridica- me pentru sprijin, etc;
zitii extreme, eforturi fizice considerabile si un ritm intens re a animalului de sacrificat, de sangerare, etc. Aceasta
a. Manipularii manuale a incarcaturilor. al miscarilor repetitive. Combinatiile dintre acesti factori pozitie implica suportarea unei greutati statice ridicate,  Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.
c. Miscarile repetitive • Folosirea repetata pe o perioada indelungata de
timp a instrumentelor si echipamentelor cu vibratii.
In industria carnii este frecventa realizarea de miscari re-

petitive, intelegandu-se ca atare grupul de miscari continue
realizate in timpul activitatii muncii care presupun actiunea
• Instrumente si sarcini de lucru care necesita rotirea
mainii cu miscari ale articulatiilor. MODULUL 2
comuna a muschilor, oaselor, articulatiilor si nervilor unei • Aplicarea fortei intr-o pozitie fortata.
parti a corpului si provoaca in aceasta zona oboseala mus-
culara, suprasolicitare, durere si, in final, leziune. • Aplicarea presiunii excesive in parti ale mainii, spa-
Este de asemenea frecventa in realizarea de sarcini de lu-

cru repetate, intelegandu-se prin acestea orice activitate de
telui, incheieturii mainii sau articulatiilor.
• Lucrul cu bratele intinse sau ridicate deasupra ca-

Notiuni privind riscurile specifice
munca a carei durata este de cel putin 1 ora, in cadrul care-
ia se desfasoara cicluri de lucru de cel putin 30 de secunde
pului.
si prevenirea acestora. Sector: Industria
si similare ca efort si miscare aplicata sau in cadrul carora • Lucrul avand corpul aplecat catre inainte.
se realizeaza aceeasi actiune 50% din ciclu.
• Ridicarea si impingerea incarcaturilor grele in timpul
Zonele corpului care sunt cele mai afectate datorita mis- manipularii lor.
carilor repetitive in industria carnii sunt: umerii, coatele, in-
cheietura mainilor si mainile. In cazul miscarilor repetitive  In cadrul acelor operatiuni in care, in mod inevitabil
Unitatea 3
factorii de risc care trebuie avuti in vedere sunt: muncitorii se vad obligati sa ridice incarcaturi sau sa
efectueze miscari repetitive, in afara de limitarea greu-
• Adoptarea si pastrarea unor pozitii fortate a inche- tatii maxime a acestora, muncitorii mai pot folosi brauri
ieturii mainii sau a umerilor. de protectie lombara, care sustin spatele, evitand ast-
fel suprasolicitarea si intinderile musculare; se mai pot
• Aplicarea unei forte manuale excesive. stabili pauze la intervale adecvate de timp sau se pot
varia sarcinile de realizat.
• Cicluri de lucru foarte repetate care produc miscari
rapide ale unor grupuri mici de muschi.  Se recomanda ca in timpul perioadelor de odihna si
dupa ziua de lucru sa se faca exercitii de relaxare
Riscurile in functie de procese
• Perioade de odihna insuficiente. musculara pentru a intinde grupurile musculare.
de productie si sarcini de lucru
C. RITMUL DE LUCRU
Masuri preventive in cazul suprasolicitarii
Automatizarea si mecanizarea operatiunilor de transport a
 Stabilirea de pauze si perioade de odihna, pentru ca bucatilor mari de carne imbunatatesc in linii mari conditiile de
schimbarea pozitiei corpului sa ajute organismul sa lucru in sector, pentru ca faciliteaza deplasarea acestora fara
se recupereze. ca muncitorii sa trebuiasca sa manipuleze manual incarca-
turile. Aceasta automatizare se obtine folosind un sistem de
 Realizarea unui studiu ergonomic privind posturile de sine care formeaza o retea aeriana sau un circuit pe care se
lucru, acestea adaptandu-se capacitatii muncitorilor. transporta bucatile mari de carne agate. Totusi, acest tip de
circuit, desi are avantajul de a usura transportul animalelor
 Monitorizarea periodica si specifica a sanatatii mun- are marele dezavantaj ca impune un anumit ritm de lucru,
citorilor. avand in vedere ca este vorba despre un circuit dinamic.
 Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la riscu- Muncitorii care opereaza bucatile mari de carne agatate pe
rile privind adoptarea de pozitii incorecte. intreg circuitul au o perioada de timp limitata pentru realiza-
rea operatiunilor care le-au fost incredintate.
 Operatiunile de transport si manipulare a bucatilor
mari de carne trebuie sa fie pe cat posibil mecanizate. Prin urmare, ritmul de lucru este impus de viteza de depla-
In cazul in care o operatiune trebuie sa se realizeze sare a bucatilor de carne pe circuitul aerian. Acest ritm de
manual, bucatile de carne trebuie sa fie transate ast- lucru impus poate avea consecinte negative asupra sana-
fel incat acestea sa aiba o dimensiune si o greutate tatii muncitorilor, ca de exemplu, stari de anxietate, obo-
manipulabila. seala, suprasolicitare datorita incercarii de a mentine ritmul,
nervozitate, etc.
 Personalul trebuie sa fie instruit corect cu privire la
metodele de manipulare a incarcaturilor pentru a evi- Masuri preventive
ta posibilele leziuni la coloana vertebrala. De aseme-
nea, trebuie sa cunoasca cauzele producerii leziunilor  Stabilirea de pauze periodice de odihna.
ce apar in cazul miscarilor repetitive, pentru a actiona
in consecinta. Astfel, se considera prejudicioase ur-  Adaptarea vitezei de deplasare a circuitului la ca-
matoarele activitati: racteristicile activitatii si la operatori.
A. ETAPA DE DESCARCARE sau ciocane de foc. Masuri preventive  Este obligatorie folosirea de manusi din piele la
manipularea masinii de parlit.
SI MANIPULARE Leziuni datorate contactului electric la sacrificarea
  Cutitele trebuie sa aiba manere aderente si ergo-
Riscuri
prin electrosoc. nomice, adica sa se adapteze bine la mana.
F. ETAPA DE DECORNARE
Caderi de persoane la acelasi nivel.
  Animalul trebuie sa fie agatat de extremitatile in- Riscuri
Contactul cu animalele vii: lovituri, muscaturi, im-
 ferioare.
pungeri, ciupituri. Suprasolicitari.
  Taieturi la picioare.
 Se vor folosi cizme de cauciuc aderente.
Infasurare si prindere.
 Expunere la umiditate excesiva, disconfort ter-
  Lovituri cu obiecte mobile (foarfece pneumatice)
mo-higrometric.  Transportul cutitelor se va realiza intotdeauna in sau imobile (coarne).
Leziuni provocate de ciocane.
 husele special prevazute pentru aceasta.
Expunere la zgomot.
  Leziuni la ochi datorita proiectarii de schije de os
Prinderea extremitatilor corpului la deschiderea
  Trebuie sa se evite, in masura posibilitatilor, con- sau coarne.
sau inchiderea usilor. Masuri preventive tactul cu sangele, pentru a evita contractarea de
boli infectioase. Masuri preventive
Disconfort termo-higrometric, datorita desfasurarii
  Varfurile instrumentelor de taiat trebuie sa fie ascu-
activitatii la exterior. tite in mod corespunzator. D. ETAPA DE JUPUIRE  Retragerea picioarelor din zona capului animalului
la efectuarea operatiunii.
Masuri preventive  In perioada in care nu se folosesc si in timpul trans- Riscuri
portului partile ascutite ale instrumentului de taiat  Folosirea de ochelari de protectie cu masca me-
 Folosirea de manusi rezistente la ciupituri. trebuie sa fie acoperite cu huse rezistente. Taieturi la maini, la fata, la corp si la picioare atunci
 talica.
cand se trage pielea de pe corpul animalului.
 Efectuarea descarcarii in liniste, evitand sperierea
animalelor.
 Nu se va distrage atentia si nici nu se va face mai
dificila operatiunea de sacrificare. Suprasolicitare.

G. EVISCERAREA SI
 Nu se va urca in camionul in care sunt transportate  Pistoalele pentru sacrificare trebuie sa fie in perfecte Masuri preventive
TAIEREA IN BUCATI MARI
animalele. conditii de utilizare, sa fie descarcate atunci cand nu Riscuri
se folosesc si sa fie incredintate personalului calificat.  Efectuarea jupuirii cu animalul agatat.
 Este preferabil sa se foloseasca ciocane electrice, Leziuni produse de cutite, masini de transat si to-

cu luarea masurilor preventive corespunzatoare in  Se vor instala protectoare la electrozi in cazul efec-  Pastrarea pozitiilor corecte in timpul depunerii efor- poare.
vederea evitarii contactelor electrice. tuarii operatiunii de sacrificare prin electrosoc. tului pentru tragerea pielii animalelor.
Intepaturi si taieturi provocate de oase ascutite.

 In cazul dispozitivelor de strapungere se vor pastra  Clestii trebuie sa fie permanent deconectati atunci  Luarea pauzelor periodice si a timpului de odihna.
distante mai mari decat lungimea acestora si se va cand nu se folosesc si trebuie sa aiba prevazut un Proiectarea de particule.

proteja varful lor odata finalizata activitatea. intrerupator la manerul drept.  Folosirea sorturilor si a manusilor din plasa meta-
lica usoara. Contactul cu agenti biologici.

 Trebuie prevazute santuri la coridoarele de trecere  Se vor folosi cizme si manusi izolatoare la folosirea
a animalelor pentru evacuarea gunoiului, in cazul
vacilor.
clestilor.
E. ETAPA DE JUMULIRE Caderi datorita alunecarii sau caderea animalelor

peste operatori.
 Coridoarele inchise trebuie sa aiba prevazute la

 Pastrarea suprafetelor si a cailor de trecere curate
si libere de orice obstacol. SI DEPLUMARE Suprasolicitare.

exterior scarite pentru a evita urcarea animalelor Riscuri
pe acestea.  Folosirea unor incaltari anti-alunecare. Masuri preventive
Proiectarea de particule.

 Usile trebuie sa aiba prevazute sisteme de inchidere.  Mecanizarea la maxim a sarcinilor de lucru aferente  Pastrarea unei distante adecvate de zona de taiere.
etapelor de ridicare si transport a animalelor pentru Arsuri datorita expunerii la temperaturi ridicate in

B. SACRIFICAREA ANI- a evita manipularea manuala a incarcaturilor. timpul jumulirii.  Folosirea manusilor si sorturilor din plasa metalica
si a furtunelor din PVC.
MALELOR: ETAPA DE ASO- C. ETAPA DE SANGERARE Prinderea intre elementele de transmisie.

 Toate instrumentele de taiat ca de exemplu cutitele
MARE, STIMULARE, RIDICARE Riscuri Masuri preventive si topoarele trebuie sa fie foarte bine ascutite.
A ANIMALULUI, SANGERARE Taieturi la maini, intepaturi provocate de cutite.

  Vasele pentru efectuarea operatiunii de jumulire
trebuie sa aiba o margine mai mare de 90 cm. In
 Pila trebuie sa aiba un maner din lemn si un dispo-
zitiv care sa impiedice ca lama cutitului sa ajunga
Riscuri Caderi de la acelasi nivel datorita alunecarii produ-
 cazul in care acest lucru nu este posibil trebuie sa la acesta.
se pe suprafete alunecoase. se prevada bare protectoare in jurul lor.
Lovituri sau impungeri in timpul taierii.
  Lamele masinilor de transat trebuie sa fie protejate.
Contactul cu agenti biologici, care pot transmite
  Trebuie sa se foloseasca ochelari de protectie.
Taieturi si intepaturi cu varful instrumentului de taiat.
 boli la om.  Folosirea periilor cu maner pentru curatarea cutite-
 Trebuie sa se foloseasca imbracaminte imperme- lor, a topoarelor si a masinilor de transat. Nu se vor
Leziuni si rani provocate de pistoale cu glont captiv
 Disconfort termohigrometric datorat umiditatii ridicate.
 abila. folosi niciodata carpe sau materiale din bumbac.
 Transportul cutitelor se va face intotdeauna in hu-
sele prevazute in acest sens si nu se vor lasa nici- I. CURATIREA BURTII SI Prinderile intre elementele mobile ale masinii.
 Prinderile intre partile mobile si compactorul utila-

jului.
odata infipte in carne.
A ORGANELOR INTERNE Masuri preventive
Masuri preventive
 Se va evita in masura posibilitatilor contactul con- Riscuri  Protectia la deschiderea palniei de incarcare.
tinuu cu organele interne si cu sangele, pentru a  Protejarea de cutite si compactoare.
evita contaminarea cu agenti biologici.  Taieturi datorate manipularii cutitelor.  Folosirea periilor pentru curatarea cutitelor.
 Acoperirea partilor mobile si ale compactoarelor
 Se va stabili un calendar pentru vaccinarea mun- Suprasolicitare si adoptare de pozitii incorecte.
  Efectuarea curatarii cutitelor intotdeauna cu masi- pentru evitarea contactului direct cu acestea.
citorilor care au un risc ridicat de contaminare in- na oprita.
fectioasa. Arsuri in timpul fierberii, la manipularea burtii.
  Folosirea unei imbracaminti stranse pe corp care
 Protejarea dispozitivelor mobile ale masinii. sa impiedice agatarea.
 Podeaua trebuie sa fie aderenta si sa se pastreze Expunerea la agenti biologici.

intotdeauna curata, realizandu-se operatiuni conti- Asezonarea si amestecarea. Formarea mezelurilor, lega-
nue de curatare. Disconfort termo-higrometric, datorita umiditatii ri-
 Riscurile masinilor de taiere rea si injectarea lor. Fierberea. Uscarea.
dicate.
 Se vor folosi cizme impermeabile si anti-alunecare. Taieturi si amputari la retragerea cutitelor aflate in
 K. PREPARAREA
Mirosuri neplacute.
 functiune, la curatarea si schimbarea lor.
H. ETAPA DE TRANSARE MEZELURILOR: RECEPTIA
Lovituri provocate de motostivuitoare si paleti.
 Prinderile in dintii tamburului.

SI DEZOSARE MATERIEI PRIME, TAIEREA
Prinderi intre elementele masinilor de curatat burtile.

Riscuri Masuri preventive SI TOCAREA CARNII
Masuri preventive
Lovituri si taieturi provocate de cutite, ghilotine si
  Instalarea unui dispozitiv de oprire automata a ma- Riscurile utilajelor de fabricat mezeluri
masini de transat, taieturi provocate de bucati de  Aceleasi ca cele pentru manipularea cutitelor: masinii la ridicarea capacului.
oase ascutite. nere ergonomice si aderente, transportul cutitelor Prinderile.

in huse speciale.  Instalarea de discuri de golire automata.
Leziuni la ochi datorita proiectarii de aschii de oase.
  Folosirea periilor pentru curatarea cutitelor. Loviturile provocate de utilajele cu cilindru basculant.

 Indepartarea de motostivuitoare in cadrul punctelor
Caderi de persoane de la acelasi nivel prin alune-
 de lucru. Intepaturi datorate instrumentelor de umplut aflate

 Tamburul trebuie sa fie fin, fara bavuri sau rupturi.
care.  Revizuirea valvelor de siguranta si a tablourilor intr-o stare proasta.
care indica temperatura si presiunea.  Protejarea transmisiilor.
Expunerea la temperaturi scazute, avand in vedere
 Masuri preventive
ca bucatile de carne provin de obicei din camerele  Folosirea de incaltaminte aderenta. Riscurile echipamentelor de indepartare a stratului de
frigorifice. grasime si a pielii  Echilibrarea corecta a cilindrilor basculanti si insta-
 Folosirea de manusi si sorturi de protectie termica. larea de dispozitive de franare care sa impiedice
Adoptarea de pozitii fortate si suprasolicitarea, in
 Taieturi provocate de cutitele compactorului la
 bascularea violenta.
special in cazul operatiunilor de dezosare, unde  Imbracamintea nu trebuie sa fie larga dar nici prea functionarea masinii in gol sau la alunecarea mainii
este nevoie de un efort fizic ridicat pentru scoate- stransa pe corp, pentru ca ar putea favoriza agata- cu care se apasa pe bucata de grasime.  Nu puneti mana in fata pistonului de umplut pentru
rea oaselor. rea acesteia si prinderea ei intre partile mobile ale a impiedica caderea amestecului.
utilajelor. Taieturi provocate de compactor la curatarea acestuia.
  Nu umpleti cu varf cilindrul.
Masuri preventive
 Protejarea de elementele mobile ale masinii de cu- Prinderile intre partile mobile ale echipamentului.

ratat burtile.  Gurile dispozitivelor de umplut nu trebuie sa pre-
 Se vor adopta aceleasi masuri aplicate si in cazul zinte asperitati sau zone taioase.
manipularii cutitelor, a topoarelor, a masinilor elec- Sistemele de discuri perforatoare si de cutite ale

trice de transat si a ghilotinelor. Se vor folosi manu-  Implementarea unui calendar de vaccinari si mo- echipamentului. Riscurile autoclavelor pentru fierbere
si si sorturi din plasa metalica. nitorizarea sanatatii in vederea controlarii gradului
de expunere la agenti biologici. Masuri preventive Arsuri datorate scaparilor de vapori sau la deschi-

 Se vor folosi cizme de cauciuc aderente. derea capacului vasului cu presiune.
 Se vor adopta pozitii corecte din punct de vedere

J. ETAPA DE TAIERE  Instalarea unei benzi deplasabile care sa protejeze
compactorul. Prinderea mainilor la manipularea capacelor.

ergonomic in timpul realizarii efortului aferent ope-
ratiunii de dezosare, pentru evitarea suprasolicita-
SI TOCARE A CARNII  Curatarea cutitelor cu perii. Masuri preventive
rilor. Riscuri
 Instalarea de dispozitive de prindere la capace.
 Acoperirea partilor mobile ale utilajului.
 Se vor folosi ochelari de protectie in cadrul opera- Riscurile aferente masinilor de tocat elicoidale.
  Nu se va ridica capacul vaselor atata timp cat exis-
tiunilor de taiere a oaselor pentru evitarea proiec- ta presiune in interior ; in acest sens, se va verifica
tarilor. Amputari datorate prinderii intre elementele mobile.
 Riscurile utilajelor de taiat grasimea inainte manometrul.
 Podeaua si suprafetele de tranzit se vor pastra cu- Taieturi la maini la montarea, demontarea si cura-
 Taieturi si mutilari datorita manipularii gresite a cu-
  Revizuirea periodica a starii valvelor si a manome-
rate si uscate. tarea cutitelor. titelor. trului.
L. PREPARAREA Lovituri provocate de obiecte mobile sau imobile.
 pentru protejarea de taieturile provocate de cutite
si alte lame ascutite.
proces de productie sau aferente fiecarei sarcini de
lucru din industria carnii.
JAMBONULUI SI A CON- Ciocniri cu motostivuitoare.

 Se va folosi o imbracaminte de lucru impermeabila
SERVELOR DE CARNE: RE- si care sa protejeze de temperaturile scazute. TEST DE EVALUARE
M. ETAPA DE DISTRIBUTIE SI
CEPTIA MATERIEI PRIME,  Se vor manipula manual doar bucatile de carne cu Raspundeti, marcand cu un X o singura varianta pe care o
TRANSPORT: INCARCAREA SI greutate mica. considerati corecta.
ETAPA DE SARARE A CARNII,
DESCARCAREA  Nu se vor curata in mod direct cutitele masinilor 1.–In industria carnii durata timpului de lucru in came-
ETAPA DE SPALARE, ETA- Masuri preventive
de tocat carne, se vor folosi perii. Nu se vor curata
niciodata masinile in timpul functionarii lor.
rele frigorifice:
PA DE FIERBERE, ETAPA DE  Automatizarea tuturor operatiunilor care presupun  Se vor folosi dispozitive mecanice de impingere a
a) Nu necesita adoptarea de masuri de siguranta.
DEZOSARE SI TAIERE manipularea sau transportul incarcaturilor. carnii in masinile de tocat pentru a evita introduce-
rea mainilor.
b) Nu poate fi mai mare de 2 ore.
Riscuri  Folosirea de dispozitive care sa ajute la transport. c) Timpul de expunere este reglementat in functie de
 Se va pastra ordinea si curatenia in cadrul instala- temperatura din cadrul camerelor frigorifice.
Expunerea la temperaturi scazute pe intreg parcur-
  Semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie a tiilor, efectuandu-se in mod regulat operatiunile de
sul procesului de productie si in timpul manipularii motostivuitoarelor. curatare. 2.–Ritmul de lucru in cadrul unui lant de abatorizare:
bucatilor de carne, care se gasesc de asemenea
depozitate la temperaturi scazute. Riscuri  Se vor intretine in mod corect instalatiile electrice si a) Se poate adapta cerintelor fiecarui muncitor.
cele frigorifice, care trebuie sa se supuna reviziilor
Suprasolicitarea, in timpul transportului si deplasa-
 Suprasolicitarea datorita manipularii incarcaturilor.
 tehnice periodice. b) Nu presupune un risc de munca.
rii incarcaturilor si in timpul operatiunii de dezosare.
Expunerea la temperaturi scazute.
 c) Are avantajul de a imbunatati deplasarea animalelor
Caderile datorate alunecarii pe suprafete alune-
 REZUMAT insa are dezavantajul de a impune un anumit ritm de
coase. Lovituri si taieturi provocate de cutite si lamele ma-
 lucru.
sinilor de transat. Principalele riscuri privind ergonomia si psihosociologia
In camerele de uscare, in timpul „transpirarii” me-
 care pot aparea in cadrul proceselor care se desfasoara in 3.–In ceea ce priveste riscurile ce rezulta din manipula-
zelurilor se formeaza o pelicula de grasime pe su-
prafata podelei care este alunecoasa si care poate
N. ETAPA industria carnii (abatoare, sali de transat, depozite frigorifi-
ce si industria prelucratoare) sunt:
rea incarcaturilor, in industria carnii putem gasi:
provoca caderi. DE COMERCIALIZARE: • Diferite conditii termo-higrometrice:
a) Riscurile ce rezulta din manipularea manuala a incar-
caturilor, pozitiile fortate si miscarile repetitive.
Ciocniri provocate de motostivuitoare.
 CARMANGERII - RECEPTIA • Expunerea la temperaturi scazute (frig): tempera- b) Riscurile ce rezulta din manipularea manuala a incarca-
Contactul cu agenti chimici, ca de exemplu aditivii

alimentari.
MATERIEI PRIME, turile scazute sunt o constanta pe intreg parcursul
procesului de productie din industria carnii, datorita
turilor, epuizarea mentala si miscarile repetitive.
Masuri preventive
COMERCIALIZAREA necesitatii de pastrare a carnii si a produselor din
carne la frig in vederea conservarii proprietatilor
c) Riscurile ce rezulta din epuizarea mentala, ritmul de lu-
cru si miscarile repetitive.
Caderi de la acelasi nivel si de la inaltime datorate
 care le fac consumabile si vandabile.
 Folosirea imbracamintii adecvate de lucru, care sa suprafetelor alunecoase. 4.– Se considera masuri preventive pentru evitarea ris-
protejeze corpul de temperaturile scazute. • Umiditatea relativ mai mare de 80% in cea mai curilor aferente manipularii manuale a incarcaturilor:
Contactul cu agenti biologici, in timpul manipularii
 mare parte a instalatiilor de productie.
 Automatizarea tuturor proceselor care presupun carnii. a) Stabilirea unor pauze adecvate.
transportul si deplasarea incarcaturilor. • Mirosuri neplacute in cadrul proceselor relationate
Contactul cu agenti chimici, ca de exemplu aditivii
 cu etapa de sacrificare. b) Reducerea greutatii incarcaturilor care se manipuleaza.
 Semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie afe- alimentari.
rente motostivuitoarelor. • Pozitii de lucru: in picioare normal sau in picioare c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
Adoptarea si mentinerea unor pozitii statice (in pi-
 aplecat. Depunerea de eforturi fizice in timpul men-
 Utilizarea de cizme cu dispozitive anti-alunecare, cioare normal, in picioare aplecat). tinerii unor pozitii fortate produce o suprasolicitare 5.–Se considera riscuri caracteristice operatiunii de
pentru a evita caderile prin alunecare. musculo-scheletica care afecteaza in mod funda- manipulare a burtii si organelor interne:
Prinderile, strivirile si taierile provocate de masina
 mental zona cervicala si cea lombara.
 Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la de tocat carne. a) Taieturile datorate manipularii cutitelor.
produsele chimice care se manipuleaza si cu pri- • Suprasolicitarile ce rezulta din manipularea manu-
vire la riscurile pe care le presupune aceasta ma- Disconfort termo-higrometric.
 ala a incarcaturilor si realizarea de miscari repetiti- b) Arsurile din timpul fierberii, la manipularea burtilor.
nipulare. ve, pe langa ritmul de lucru impus de sistemele de
Incendii.
 productie in lant, caracteristice de exemplu liniilor c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
Riscuri de abatorizare si de transare.
Masuri preventive
Suprasolicitare in timpul manipularii manuale a in-
 De asemenea, in cadrul acestei unitati se trec in
carcaturilor.  Se vor folosi manusi si sorturi cu plasa metalica revista si riscurile care pot aparea in cadrul fiecarui
«««««
BIBLIOGRAFIE 13. H.G. nr. 1051/2006 privind cerintele minime de secu-
ritate si sanatate pentru manipularea manuala a ma-
ritate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscurile generate de vibratii.
35. ANTONIA FERNANDEZ RAMIREZ – Buenas Prác-
ticas Preventivas en la Empresa Agroalimentaria. La
1. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind selor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special Cultura Preventiva – noviembre 2010 (Bune Practici
introducerea de masuri pentru promovarea imbu- de afectiuni dorsolombare. in Companiile din Industria Alimentara – Cultura Pre-
natatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de 25. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de se- ventiva – noiembrie 2010).
munca. curitate si sanatate referitoare la expunerea lucrato-
14. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si rilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot).
securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de 36. CCAMARA A CORUNA – Guía de Buenas Prácticas
2. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 agentii chimici la locul de munca. Ambientales en la Industria Alimentaria – 2008 (Ghid
iulie 2006. 26. H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de secu- de Bune Practici dpdv Ambiental in Industria Alimen-
ritate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor tara - 2008).
15. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita la riscurile generate de zgomot.
3. Normele metodologice de aplicare a legii nr. indicative prin implementarea Directivei Consiliului
319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si comple- 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva 37. PREVALIA CGP, ASEPUR CEIM – Guía para la Apli-
tarile ulterioare). riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici 27. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de cación de los Primeros Auxilios en las Empresas
si biologici la locul de munca. securitate si sanatate referitoare la expunerea lu- (Ghid pentru Aplicarea Masurilor de Prim
cratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri Ajutor in Companii).
4. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sa- electromagnetice).
natate si securitate pentru locul de munca. 16. H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor mini-
me de securitate si sanatate in munca pentru asigu- 38. CONFEDERACION DE EMPRESARIOS DE NA-
rarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate 28. H.G. nr. 1136/2006 privind cerintele minime de secu- VARRA – La Gestión de la Prevención de los
5. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de secu- de prezenta agentilor chimici. ritate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor Riesgos Laborales deste el Puesto Directivo
ritate si sanatate pentru locul de munca. la riscuri generate de campuri electromagnetice. (Gestionarea Activitatii de Prevenire a Riscurilor
Profesionale de catre Manageri).
17. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru
6. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sa- semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul 29. FOMENT DEL TREBALL NACIONAL, El ABC de la
natate si securitate pentru folosirea de catre lucratori de munca. Promoción de la Prevención de Riesgos Laborales 39. FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIES-
a echipamentelor de lucru la locul de munca. en la Empresa (ABC-ul de Promovare a Prevenirii GOS LABORALES – Lesiones Músculo – Esqueléti-
Riscurilor Profesionale in Companie). cas. Lesiones por Movimientos Repetitivos (Leziuni
18. H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru Musculo-scheletice. Leziuni Rezultate din Miscari
7. H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de secu- semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la lo- Repetitive).
ritate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre cul de munca. 30. COMISION DE SALUD PUBLICA, CONSEJO IN-
lucratori a echipamentelor de munca. TERTERRITORIAL DEL SISTEMA NACIONAL DE
SALUD, JUNTA DE EXTREMADURA, Protocolos de 40. SERVICIO DE PREVENCIÓN DE RIESGOS LA-
19. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pen- Vigilancia Sanitaria Específica – Agentes Biológicos BORALES – Seguridad en la Manipulación de
8. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de tru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii (Protocoale specifice de supraveghere a sanatatii – Productos Químicos Peligrosos (Manipularea in
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lu- lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere Agenti Biologici). Siguranta a Produselor Chimice Periculoase).
cratori a echipamentelor individuale de protectie la explozive.
locul de munca.
31. FRATERNIDAD – MUPRESPA, Manual de Preven- 41. FUNDACIÓN INTERNACIONAL CARREFOUR –
20. H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru ción de Riesgos Laborales – Mataderos e Industrias Buenas Prácticas para la Industria de la Carne –
9. H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de secu- imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucra- Cárnicas (Manual de Prevenire a Riscurilor Profesio- Roma 2007 (Bune Practici pentru Industria Carnii
ritate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori torilor care pot fi expusi unui potential risc datorat nale – Abatoare si Industria Carnii). – Roma 2007).
a echipamentelor individuale de protectie la locul de atmosferelor explozive.
munca.
32. ASOCIACIÓN DE EMPRESARIOS DEL SUROES- 42. DIRECCION GENERAL DE RELACIONES LABO-
21. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor TE DE MADRID, FUNDACIÓN PARA LA PREVEN- RALES – Manual para la Identicación y Evaluación
10. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei contra riscurilor legate de expunerea la agenti biolo- CIÓN DE RIESGOS LABORALES – Manual de de Riesgos Laborales. Version 3.1. – 2006 (Manual
statelor membre referitoare la echipamente individu- gici la locul de munca. Buenas Prácticas, Aplicación a la Industria Cárnica pentru Identificarea si Evaluarea Riscurilor Profesi-
ale de protectie. (Manual de Bune Practici – Industria Carnii). onale).
22. H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor im-

11. H.G. nr. 809/2005 privind stabilirea cerintelor esen- potriva riscurilor legate de expunerea la agenti bio- 33. FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIÓN PARA LA 43. REGION DE MURCIA, CONSEJO ASESOR REGI-
tiale de securitate ale echipamentelor individuale de logici in munca. PREVENCIÓN DE RIESGOS LABORALES – Cla- ONAL DE FORMACIÓN PROFESIONAL – Indus-
protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe ves para Integrar la Vigilancia de la Salud en la Em- trias Alimentarias (Industria Alimentara).
piata. presas (Indicii pentru Integrarea Supravegherii Sa-
23. Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sanatatii in Companii).
natate si securitate referitoare la riscurile ce decurg 44. FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIES-
12. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de din expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii). GOS LABORALES – Plan de Actuación para la Im-
sanatate si securitate pentru manipularea manuala a 34. UGT, FIAB – Códico de Buenas Prácticas en la In- plantación de la Cultura Preventiva en la Industria
incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru dustria Alimentaria (Coduri de Bune Practici in Indus- Agroalimentaria, 2005 (Plan de Actionare pentru Im-
lucratori, in special de afectiuni ale spatelui. 24. H.G. nr. 1876/2005 privind cerintele minime de secu- tria Alimentara). plementarea Culturii Preventive in Industria Alimen-
tara). 55. OSALAN – Manual para la Implantación de un Plan
de PRL en la Empresa, 2006 (Manual pentru
Implementarea unui Plan de SSM in Societate).
45. PREVALIA CGP, INSTITUTO REGIONAL DE SE-
GURIDAD Y SALUD EN EL TRABAJO, FEDE-
CARNE, CEIM – Riesgos Especificos en el Sector 56. ELISEO FERRER MUNOZ - Manual de Coordinación
del Comercio Minorista de la Carne, Manual de Au- de Actividades Empresariales, 2007 (Manual
toaprendizaje, 2010 (Riscuri Specifice in Industria de Coordonare a Activitatilor Societatii).
carnii, Manual de Autoevaluare).
57. FRATERNIDAD MUPRESPA – Guía Práctica para la

46. FEDERACIÓN AGROALIMENTARIA, UGT, IFI Elaboración del Plan de Movilidad (Ghid Practic
SLU – Promoción de Comportamientos Seguros en pentru Elaborarea unui Plan de Mobilitate).
Mataderos de Aves, 2008 (Promovarea unui Com-
portament Sigur in Abatoarele de Pasari).
58. WASHINGTON DEPARTMENT OF LABOR AND
INDUSTRIES – Successful Strategies in the Food
47. FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIÓN PARA LA Processing Industry, 2001 (Strategii de Succes in
PREVENCIÓN DE RIESGOS LABORALES – Detec- Industria de Prelucrare a Alimentelor).
ción de la Sobrecarga Física desde la Variable
de Género, 2007 (Detectarea Suprasolicitarilor
Fizice in Functie de Gen).
48. MONTSERRAT GARCIA, PILAR JAEN, RUTH CAP-

DEVILA – Manual de Coordinación de Actividades
Empresariales (Manual de Coordonare a
Activitatilor Societatii).
49. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA

SALUD EN EL TRABAJO – Los Efectos del Ruido
en el Trabajo, 2005 (Efectele Zgomotului la Locul de
Munca).
50. FRATERNIDAD – MUPRESPA - Manual de Pre-

vención de Riesgos Laborales – Trabajo en Altura
Avanzado, 2006 (Manual de Prevenire a Riscurilor
Profesionale – Lucrul la Inaltime).
51. UNIVERSIDAD POLITECNICA DE VALENCIA – Tra-

bajo en Espacios Confinados, 2008 (Lucrul in Spatii
Inchise).
52. FRATERNIDAD MUPRESPA – Manual de Buenas

Prácticas – Factores Psicosociales (Manual de Bune
Practici – Factori Psihosociali).
53. IFADO, FEDERAL INSTITUTE FOR OCCUPATI-

ONAL SAFETY AND HEALTH – Prevención de
Trastornos Musculoesqueléticos en el Lugar
de Trabajo (Prevenirea Afectiunilor Musculo-
scheletice la Locul de Munca).
54. OSALAN – Legislación sobre Seguridad y Salud en

el Trabajo, 2011 (Legislatie in ceea ce Priveste Se-
curitatea si Sanatatea in Munca).
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro
84 Manual de bune practici in industria carnii

Norme Protectia Muncii Manual Carne

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Norme Protectia Muncii Manual Carne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de bune practici in industria carnii 1

I. Cadrul legislativ al domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii in Romania.

II.Masuri generale de prevenire 18

III. Medicina muncii. Supravegherea sanatatii lucratorilor 22

V. Actiuni in caz de urgenta 26

VI. Primul ajutor 28

 Evaluarea riscurilor - Studiul sistematic al tuturor

Avertizeaza un risc sau

Conform art. 53 din hotararea guvernului nr. 

Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta

-interogand martorii; plagile abdominale mari;

Alcool iodat 200 ml

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE OBIECTE

 Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana.

2. Este permis transportul sau ridicarea persoanelor

 Gazele refrigerente Agentii de curatare care se folosesc pot fi de diferite naturi

• Conservantii, pentru marinat, pentru sararea carnii,

Riscurile ergonomice si psihosociale

TEST DE EVALUARE 7. Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive

In industria carnii este frecventa realizarea de miscari re-

Este de asemenea frecventa in realizarea de sarcini de lu-

• Lucrul cu bratele intinse sau ridicate deasupra ca-

 Coridoarele inchise trebuie sa aiba prevazute la

A ANIMALULUI, SANGERARE Taieturi la maini, intepaturi provocate de cutite.

 Se vor adopta pozitii corecte din punct de vedere

22. H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor im-

57. FRATERNIDAD MUPRESPA – Guía Práctica para la

48. MONTSERRAT GARCIA, PILAR JAEN, RUTH CAP-

49. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA

50. FRATERNIDAD – MUPRESPA - Manual de Pre-

51. UNIVERSIDAD POLITECNICA DE VALENCIA – Tra-

52. FRATERNIDAD MUPRESPA – Manual de Buenas

53. IFADO, FEDERAL INSTITUTE FOR OCCUPATI-

54. OSALAN – Legislación sobre Seguridad y Salud en

© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro

84 Manual de bune practici in industria carnii

S-ar putea să vă placă și