Manual Lapte PDF

Manual de bune practici in industria lactatelor 1
CUPRINS
INTRODUCERE 5
TEST DE EVALUARE INITIALA 5

I. Cadrul legislativ al domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii in Romania.
Prevenirea riscurilor profesionale 6
PREZENTARE 6
OBIECTIVE 6
ACTE NORMATIVE DE BAZA 6
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 7
OBIECTUL SI PRINCIPIILE ACTIVITATII DE PREVENIRE 7
PRINCIPIILE DE BAZA ALE PREVENIRII 8
AUTORITATI COMPETENTE SI INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU 8
CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 10
PERICOL. RISC. VATAMARE 10
TEHNICI DE PREVENIRE 11
ZONELE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC 12
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE 12
ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE 14
CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCA SI BOLILOR PROFESIONALE 16
TEST DE EVALUARE 17
II. MASURI GENERALE DE PREVENIRE 18

SEMNALIZAREA 18
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE –EIP 20
III. MEDICINA MUNCII. SUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILOR 22
IV. INSTRUIREA 24
V. ACTIUNI IN CAZ DE URGENTA 26
VI. PRIMUL AJUTOR 27

TEST DE EVALUARE 35
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Lactatelor. 36
Unitatea 1. Riscurile derivate din conditiile de securitate a muncii in functie de procese de productie si sarcini de lucru. 36
A. CADERILE 39
1. Caderile la acelasi nivel 39
2. Caderile de la diferite niveluri 40
B. LOVITURI, TAIETURI CAUZATE DE OBIECTE SI UNELTE DE MANA 42
C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR 44
1. CENTRIFUGA 47
2. MALAXOR 48
3. MASINA DE BATUT UNT 48
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
4. MASINA DE AMBALAT 49
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria D. PROIECTAREA DE PARTICULE 49
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca E. CONTACTELE ELECTRICE 50
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara F. INCENDIILE SI EXPLOZIILE 51
G. CONTACTELE TERMICE 54
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
H. ACCIDENTARI, LOVIRI, CIOCNIRI CU SAU DE CATRE VEHICULE 55
Europene sau a Guvernului Romaniei. REZUMAT 56
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274 TEST DE EVALUARE 57
Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Lactatelor. 58
Unitatea 2. Riscurile derivate din conditiile de igiena industriala. 58
A. AGENTI BIOLOGICI 60
B. ZGOMOTUL 61
C. AGENTI CHIMICI 63
D. CONDITII TERMOHIGROMETRICE 64
1. Activitati de munca desfasurate in camerele frigorifice si congelatoare 65
2. Desfasurarea de activitati de munca in locatii inchise 66
TEST DE EVALUARE 67
2 Manual de bune practici in industria lactatelor Manual de bune practici in industria lactatelor 3
CUPRINS INTRODUCERE TEST DE AUTOEVALUARE INITIALA
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Lactatelor. 68 Sectorul lactatelor reprezinta o parte importanta a industri- Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:
Unitatea 3. Riscurile ergonomice si psihosociale si riscurile in functie de productie si sarcini de lucru. 68 ei alimentare din Romania, contribuind la dezvoltarea so-
1. Riscurile ergonomice in industria lactatelor 70 cio-economica a anumitor zone unde, de cele mai multe 1. Influenta muncii asupra sanatatii:
A. Suprasolicitarile provenite din manipularea manuala a incarcaturilor sau miscarile gresit efectuate 70
B. Riscurile ergonomice provocate de adoptarea de pozitii fortate 72 ori, reprezinta singurul mediu de dezvoltare sustenabil si
C. Riscurile ergonomice provocate de miscarile repetitive 74 creator de noi locuri de munca. a) Este intotdeauna pozitiva.
2. Riscurile psihosociale in industria lactatelor 75
A. Riscuri datorate solicitarii mintale la locul de munca 76 b) Poate provoca probleme de sanatate.
B. Riscuri provenite din organizarea activitatii de munca sau datorate caracteristicilor sarcinii de lucru 76 In contextul actualului climat economic, in care orice eve-
C. Desfasurarea de activitati de munca in ture. Bune practici organizationale 77 niment negativ neprevazut poate afecta considerabil acti- c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
TEST DE EVALUARE 80 vitatea firmelor, prevenirea riscurilor profesionale si a pro-
blemelor de sanatate legate de munca a inceput sa devina 2. In Romania exista legislatie specifica securita-
RISCURI IN FUNCTIE DE ETAPELE PROCESULUI DE PRODUCTIE SI SARCINILE DE MUNCA 80 o prioritate, orice accident de munca sau imbolnavire da- tii si sanatatii muncii care transpune Directiva
A. RECEPTIA SI DESCARCAREA MATERIILOR PRIME / DEZAERAREA 80 torata conditiilor de munca generand pierderi financiare si Europene 89/391/CEE din 1989:
B. DEPOZITAREA /REFRIGERAREA /DEPOZITAREA REFRIGERATA/ STANDARDIZAREA implicatii sociale extrem de importante.
/ OMOGENIZAREA/ DEZODORIZAREA 81
C. TRATAMENT TERMIC /PASTEURIZARE /TRATAMENT UHT /STERILIZARE 82 a) Doar pentru anumite sectoare de activitate.
D. ADAUGAREA DE FERMENTI / FERMENTARE / SPARGERE / AMESTECARE
/ INCHEGARE / SCURGEREA ZERULUI SI TAIERE / MATRITARE SI PRESARE / SARARE SI MATURARE 82 Lunand in considerare aceste argumente, se dovedeste a fi b) Este conceputa dar inca neadoptata.
E. DEPOZITAREA REFRIGERATA/ AMBALAREA/ CURATENIA 83 necesara stabilirea de masuri preventive si planuri de acti-
une pentru a reduce sau elimina riscurile profesionale spe- c) Din 2006.
BIBLIOGRAFIE 84 cifice. Etapele corespunzatoare atingerii acestui obiectiv
incep cu alegerea modalitatii de organizare a activitatii de 3. Prevenirea riscurilor profesionale are ca fina-
prevenire si protectie, parte finala fiind planificarea, adop- litate:
tarea si monitorizarea masurilor de prevenire identificate.
a) Evitarea sau reducerea riscurilor profesionale.
Prezentul manual de bune practici este un instrument pen-
tru resursele umane implicate in securitatea si sanatatea b) Evitarea accidentelor si bolilor profesionale.
muncii, care are rolul de a ajuta la:
c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
 Dezvoltarea si raspandirea culturii de prevenire a
riscurilor profesionale, 4. Conform principiilor activitatii de prevenire tre-
buie ca:
 Promovarea celor mai bune practici de prevenire
identificate, a) Lucratorii sa beneficieze de echipamente individuale de
protectie.
 Imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor
din sector. b) Masurile de protectie colectiva sa fie adoptate inaintea
masurilor de protectie individuala.
De asemenea obiectivul didactic al prezentului manual isi
propune sa contribuie la dezvoltarea calitatii activitatilor de c) Echipamentele individuale de protectie sa fie distribuite
prevenire desfasurate de companii, prin modalitatea de doar lucratorilor care le solicita.
analiza a principalelor riscuri de accidentare si imbolnavi-
re din industria lactatelor, care consta in tratarea unitara a
cauzelor, consecintelor si masurilor de prevenire specifice 5. Lucratorii au dreptul de a avea reprezentanti in
fiecarui risc. Comitetul de Securitatea si Sanatate in Munca?
Manualul are intentia de a transforma prevenirea riscurilor a) Nu.

profesionale intr-un aliat strategic in planificarea si imple-
mentarea politicilor de actiune pentru diminuarea incidentei b) Da, unul singur.
accidentelor de munca si bolilor profesionale prin imbuna-
tatirea conditiilor de munca, consecintele pozitive fiind cre- c) Da, in functie de numarul total de angajati.
area unui climat de munca sanatos si, implicit, cresterea
productivitatii.

«««««
RASPUNSURI LA TESTUL venirii riscurilor profesionale, legislatia specifica si elemen- • Directivele Europene au caracter obligatoriu • Capitolele 8 si 9 enumera infractiunile si contra-
DE AUTOEVALUARE INITIALA tele relationate cu securitatea si sanatatea muncii, insistan- pentru statele membre, fiecare stat totusi avand ventiile corespunzatoare nerespectarii prevederilor
du-se pe relatia stransa dintre munca si sanatate si evolutia libertatea de a le adapta la realitatile interne fara Legii 319/2006.
1.– Raspuns corect :b) Poate provoca probleme de sanatate. ei in contextul schimbarilor din mediul de munca. insa a aduce atingere principiilor de baza. Aceasta
activitate a fist denumita transpunere, Legea Se- • Capitolele 10 si 11 prezinta autoritatile compe-
Justificare: munca, prin caracteristicile ei, poate provoca in curitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006 fiind re- tente si institutiile cu atributii in domeniu, rspectiv
anumite situatii probleme de sanatate lucratorilor, care in ca- OBIECTIVE zultatul transpunerii Directivei 89/391/CEE, din 12 dispozitiile finale ale legii.
zuri extreme pot fi accidente de munca sau boli profesionale. iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru
• Cunoasterea cadrului legal al domeniului securita- promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lu- Reglementerile specifice si detaliate ale principiilor si
2.– Raspuns corect: c) Din 2006. tii si Sanatatii Muncii. cratorilor la locul de munca. elementelor din Legea 319/2006 sunt stipulate in Nor-
mele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 adop-
Justificare: in Romania, actele normative care reglementea- • Intelegerea conceptelor securitatii si sanatatii in • Conventiile Internationale ale Organizatiei Inter- tate prin HG 1425/2006 cu modificarile si competarile
za domeniul Securitatii si Sanatatii Muncii au fost adoptate munca: conditii de munca; pericol, risc, vatamare; nationale a Muncii (I.L.O.) si Organizatia Mondia- ulterioare.
in 2006: Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 di 14 tehnici de prevenire; accidente de munca si boli la a Sanatatii (O.M.S.) au stabilit, de asemenea,
iulie 2006 si Normele metodologice de aplicare a prevederilor profesionale. referinte pentru tendintele si liniile de actiune ale
Legii nr. 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. politicilor de prevenire. OBIECTUL SI PRINCIPIILE
• Dezvoltarea obisnuintei de aplicare a cerintelor de- ACTIVITATII DE PREVENIRE
3.– Raspuns corect: c) Ambele raspunsuri sunt corecte. rivate din actele normative specifice securitatii si
sanatatii in munca. LEGEA SECURITATII SI SANATATII
Justificare: Legea Securitatii si Sanatatii in Munca defineste IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 Strategia abordarii securitatii si sanatatii muncii s-a modi-
prevenirea ca fiind “ansamblul de dispozitii sau masuri luate Asigurarea securitatii si sanatatii muncii obliga companiile ficat categoric de la intrarea in vigoare al Legii 319/2006,
ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul la asumarea responsabilitatilor stabilite de Legea 319/2006, principiul general fiind prevenirea riscurilor profesionale,
evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale”. Ca o consecin- printre cele mai importante fiind: evaluarea riscurilor pentru • Capitolele 1 si 2 ale Legii 319/2006 prezinta sco- prin identificarea si evaluarea acestora si adoptarea masu-
ta a evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale se considera securitatea si sanatatea lucratorilor, identificarea si adop- pul legii, domeniul de aplicare si definitiile termeni- rilor necesare evitarii sau diminuarii lor, protectia colectiva
si evitarea sau diminuarea accidentelor de munca sau a bo- tarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea riscurilor, lor si expresiilor specifice. avand caracter prioritar.
lilor profesionale care sunt efecte ale riscurilor profesionale. supravegherea sanatatii lucratorilor in scopul detectarii
precoce a posibilelor probleme de sanatate determinate de • Capitolul 3, structurat in 7 sectiuni, prezinta obli- Astfel, angajatorii au obligatia de a organiza activitatile de
4.– Raspuns corect: b) Masurile de protectie colectiva sa fie conditiile de munca. gatiile angajatorilor referitoare la: prevenire in baza evaluarii riscurilor profesionale si a planu-
adoptate inaintea masurilor de protectie individuala. lui de prevenire si protectie, elaborate in functie de carac-
- Masurile si activitatile necesare asigurarii se- teristicile fiecarui centru de munca, loc de munca, post de
Justificare: Unul din principiile generale de prevenire este, curitatii si sanatatii muncii; lucru si lucratori.
conform Legii Securitatii si Sanatatii Muncii: “adoptarea, in ACTE NORMATIVE DE BAZA
mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de ma- - Serviciile de prevenire si protectie; Legea Securitatii si Sanatatii in Munca are ca obiect
surile de protectie individuala” Actele normative de baza care reglementeaza domeniul promovarea securitatii si sanatatii lucratorilor prin definirea
securitatii si sanatatii muncii sunt: - Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea unor obligatii, responsabilitati si activitatii al caror scop
5.– Raspuns corect: c) Da, in functie de numarul total de angajati. lucratorilor si pericolul grav si iminent; este prevenirea riscurile profesionale, acesta fiind, de
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. altfel, si principiul primordial al cadrului juridic care regle-
Justificare: Normele metodologice de aplicare a Legii 319 din 14 iulie 2006; - Informarea lucratorilor; menteaza domeniul SSM.
319/2006 stabilesc dreptul lucratorilor de a avea reprezen-
tanti in CSSM, precum si numarul acestor in functie de nu-  Normele metodologice de aplicare a legii - Consultarea si participarea lucratorilor;
marul total al angajatilor. nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modifica- Art.5 lit.e), Legea nr. 319 din 14 iulie 2006
rile si completarile ulterioare). - Instruirea lucratorilor. Legea securitatii si sanatatii in munca
I. CADRUL LEGISLATIV AL Aceste acte normative respecta prinicipiile Constitutiei Ro- • In Capitolul 4 sunt enumerate responsabilitatile Prevenire: Ansamblul de dispozitii sau masuri
DOMENIULUI SECURITATII maniei si Codului Muncii referitoare la securitatea si sana- lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii mun- luate ori prevazute in toate etapele procesului
SI SANATATII MUNCII tatea muncii, precum si principiile Directivelor Europene si
ale Conventiilor Internationale:
cii. de munca, in scopul evitarii sau diminuarii ris-
curilor profesionale;
IN ROMANIA. PREVENIREA • Capitolul 5 contine elemente generale privind su-
RISCURILOR PROFESIONALE. • Constitutia Romaniei prevede la art.41, alin.2
dreptul lucratorilor de a beneficia de masuri de pro-
pravegherea sanatatii, aceasta activitate fiind re-
glementata prin Hotararea Guvernului Romaniei
tectie social acare includ si asigurarea securitatii si nr. 355 din 11 aprilie 2007.
sanatatii muncii.
PREZENTARE • Capitolul 6 prezinta normele generale privind co-
• Codul Muncii stipuleaza in art. 171 obligatia ana- municarea, cercetarea si raportarea evenimente-
Securitatea si Sanatatea Muncii este un domeniu extrem gajatorilor de a lua toate masurile necesare pentru lor, atat accidente de munca, cat si boli profesio-
de important in cadrul politicilor Uniunii Europene avand ca a proteja integritatea fizica si sanatatea agajatilor, nale. De asemenea, in acest capitol sunt definite
exponent principal Strategia Comunitara privind Securita- asigurand securitatea si sanatatea muncii. toate categoriile de accidente de munca.
tea si Sanatatea in Munca. Aceptarea Romaniei in Comuni-
tatea Europeana in 2007 a permis transpunerea in legisla- • Actul Unic European (1987) stabileste, printre • Capitolul 7 contine prevederi despre grupurile
tia romana a unui amplu set de norme comunitare dedicate altele, principiile politicii sociale (art. 118 A) ale sensibile la riscuri, categoriile de persoane inca-
Securitatii si Sanatatii in Munca. Uniunii Europene care are ca obiect promovarea drate in acest grup si obligatia angajatorilor pentru
sanatatii si securitatii lucratorilor si stabileste criterii asigurarea securitati si sanatatii acestor persoane.
«««««
In continuare vor fi prezentate conceptele de baza ale pre- minime pentru protectia acestora.
Principalele obligatii ale angajatorului Obligatiile lucratorilor initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa, coordoneaza activitatea de cercetare, declarare,

dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglemen- inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a
 Sa asigure securitatatea si protectia sanatatii lucratorilor;  Sa utilizeze corect echipamentele de munca; tari; celor legate de profesiune;
 Sa previna riscurilor profesionale;  Sa utilizeze corect echipamentele individuale de protectie;  monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea ser-

a informatiilor si a propunerilor transmise de insti- viciilor medicale acordate lucratorilor la locul de
 Sa informeze si sa instruiasca lucratorii;  Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de protectie ale tutiile aflate in subordine sau coordonare, precum munca;
echipamentelor de lucru si sa utilizeze corect acest dispozitive; si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea
activitatii; colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati

 Sa asigure echipamentele individuale de protectie in confor- cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
mitate cu rezultatele evaluarii riscurilor;  Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar putea consti-
tui un potential pericol;  abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta
servicii de protectie si prevenire in domeniul securi- indeplineste si alte atributii, conform competentelor

 Sa consulte si sa permita participarea lucratorilor la discuta- tatii si sanatatii in munca; sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.
rea tuturor problemelor referitoare la SSM;  Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei SSM;
 recunoaste, desemneaza, notifica si supraveghea-
 Sa garanteze supravegherea sanatatii lucratorilor.  Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu de munca za laboratoare de incercari, precum si organisme
sigur si sanatos. din domeniul sau de competenta, in conditiile legii; 3. Inspectia Muncii reprezinta autoritatea compe-
tenta in ceea ce priveste controlul aplicarii le-
 coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei gislatiei referitoare la securitatea si sanatatea
si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare in munca.
de interes national in domeniul securitatii si sana-
Principiul se aplica incepand cu procedurile de lucru, pana tatii in munca; Atributii:
PRINCIPIILE DE BAZA la echipamentele de munca.
ALE PREVENIRII  organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si  controleaza realizarea programelor de prevenire
7. Planificarea prevenirii Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/sau a riscurilor profesionale;
de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in
Principiile de baza ale prevenirii riscurilor profesionale sunt Atingerea obiectivelor si urmarirea sustenabilitatii activita- munca pentru institutiile de invatamant;  solicita masuratori si determinari, examineaza
prevazute in Legea 319/2006: tilor de prevenire nu poate fi facuta fara o planificare si o probe de produse si de materiale in unitatii si in
monitorizarea continua a indicatorilor acestor activitati.  desfasoara activitati de informare-documentare, afara acestora, pentru clarificarea unor eveni-
1. Evitarea riscurilor. potrivit legii; mente sau situatii de pericol;
8. Adoptare masurilor de protectie colectiva in-
Este obiectivul principal al actiunilor de prevenire, fiind si aintea celor de protectie individuala.  avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar  dispune sistarea activitatii sau scoaterea din
cea mai eficace modalitate de evitare a posibilelor conse- fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate functiune a echipamentelor de munca, in cazul in
cinte. Acest principiu confirma prioritatea adoptarii masurilor ne- de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asi- care constata o stare de pericol grav si iminent
cesare combaterii riscurilor la sursa, fiind evidente eficienta gurariiconcordantei mesajelor pe care acestea le de accidentare sau de imbolnavire profesionala
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. si caracterul general al acestui tip de masuri. contin cu prevederile legislatiei in vigoare; si sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire pe-
nala;
In situatiile in care riscurile identificate nu pot fi evitate, este 9. Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor.  reprezinta statul in relatiile internationale din dome-
necesara evaluarea lor, identificarea lucratorilor expusi si niul sau de competenta.  cerceteaza evenimentele conform competente-
stabilirea masurilor de prevenire adecvate. Informatiile si instructiunile furnizate lucratorilor (teoretic lor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma
si practic) trebuie sa fie suficiente si necesare, astfel incat caracterul accidentelor;
3. Combaterea riscurilor la sursa. acestia sa-si poata desfasura sarcinile de munca cunos-
cand risicurile la care sunt expusi, consecintele acestora si 2. Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de speci-  coordoneaza, in colaborare cu Institutul Natio-
4. Adaptarea muncii la om. masurile de prevenire si protectie. alitate al administratiei publice centrale, este nal de Statistica si cu celelalte institutii implicate,
autoritatea centrala in domeniul asistentei de dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a ac-
Inseamna proiectarea posturilor de munca, alegerea echi- sanatate publica. cidentelor de munca si a incidentelor, iar, in co-
pamentelor de munca, a metodelor de munca si de pro- AUTORITATI COMPETENTE SI laborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul
ductie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu Atributii in domeniul sanatatii lucratorilor la locul de de raportare a bolilor profesionale sau legate de
ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU munca: profesie;
sanatatii.
1. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Fa- coordoneaza activitatea de medicina a muncii la
  analizeaza activitatea serviciilor externe prevazu-
5. Adaptarea la progresul tehnic. miliei este autoritatea competenta in dome- nivel national; te la art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii,
niul securitatii si sanatatii in munca. dupa caz;
In anumite situatii, limitarile tehnice fac imposibila evitarea elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru pro-

unor riscuri profesionale. In acest sens, angajatorul trebuie tectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pen-  raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Soci-
sa tina cont de evolutia tehnica, inlocuind echipamentele de Atributii in domeniu: tru promovarea sanatatii la locul de munca, precum ale si Familiei situatiile deosebite care necesita
munca sau identificand solutii tehnice pentru marirea gra- si pentru medicina muncii; imbunatatirea reglementarilor din domeniul secu-
dului de securitate a celor existente.  elaboreaza proiecte de acte normative in vederea ritatii si sanatatii in munca;
implementarii unitare a strategiei nationale si a supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;

6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce acquis-ului comunitar din domeniu;  furnizeaza informatii celor interesati despre cele
nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin asigura formarea si perfectionarea profesionala in
 mai eficace mijloace de respectare a legislatiei
periculos.  avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu domeniul medicinei muncii; din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
4. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific
CONDITII DE MUNCA Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare elimi-
narii si/sau diminuarii riscurilor. Pe de alta parte, lucratorii
sau diminuarea riscurilor de producere a ac-
cidentelor de munca.
masurile de imbunatatire a activitatii de securi- au responsabilitatea de a exploata si utiliza in mod adec-
tate si sanatate in munca si promoveaza politica Orice caracteristica a muncii care poate avea o vat echipamentele de munca si echipamentele individuale
stabilita pentru acest domeniu. de protectie. Promovarea unei atitudini pozitive si a unei
influenta seminificativa in generarea de riscuri motivatii suficiente pentru dobandirea cunostintelor si obis-
CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN pentru securitatea si sanatatea lucratorilor nuintelor necesare evitarii riscurilor, va reduce consideabil
incidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII
MUNCII O activitate preventiva adecvata implica cunoasterea tu-
Definitii turor elementelor sistemului de munca si a factorilor care
caracterizeaza aceste elemente, pentru a putea asfel iden-
Prevenire - Ansamblu de dispozitii sau masuri
 tifica si preveni riscurile. Activitatea preventiva un poate fi
luate ori prevazute in toate etapele procesului de punctuala, fiind un proces dinamic datorita variabilelor care
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor caracterizeaza atat munca si conditiile de munca, cat fieca- • Igiena industriala - Ansamblu de tehnici de
profesionale. Sarcina de munca Mediul inconjurator Organizarea muncii re lucrator. studiu, evaluare si modificare a factorilor de
risc fizici, chimici sau biologici care afecteaza
Securitate si Sanatate in Munca - Ansamblu de
 ambientul mediului de munca, in scopul pre-
activitati institutionalizate avand ca scop asigura- Conditiile de munca pot fi clasificate in trei categorii: speci- Cum s-a mentionat anterior, procesul de munca este ca- venirii aparitiei bolilor profesionale in randul
rea celor mai bune conditii in desfasurarea proce- fice sarcinii de munca, specifice mediului ambiental si spe- racterizat de anumite elemente si conditii specifice care pot lucratorilor expusi.
sului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si cifice organizarii muncii. fi originea riscurilor profesionale. Pentru o mai buna inte-
psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persooane legere, in continuare vor fi definiti termenii: pericol, risc, • Ergonomia si psihosociologia muncii -
participante la procesul de munca. vatamare/dauna. Ergonomia: este disciplina care se ocupa
Sunt conditii de munca: cu studiul conditiilor de munca in vederea
Risc profesional - Probabilitatea ca un eveniment
 Pericol realizarii unei adaptari optime a omului la
nedorit sa se realizeze cu o anumita gravitate, in a. Caracteristicile generale ale locatiilor, instalatiilor, acestea. Psihosociologia muncii: studiaza
conditii de utilizare si/sau expunere date in timpul echipamentelor, produselor si a altor utilitatii exis- factorii de risc psihosociali derivati din or-
si din cauza procesului de munca. tente in central de munca. Proprietatea sau capacitatea intrínseca prin ganizarea muncii, relatiile de munca, mediul
care un element (materii, materiale, metode de social al lucratorilor, etc.
Pericol grav si iminent - Situatia concreta, reala
 b. Natura agentilor fizici, chimici si biologici prezen-
si actuala carei ii lipseste doar prilejul declansator ti in mediul de munca, intensitatea, concentratiile munca, tehnologii, etc.) este susceptibil sa con-
pentru a produce un accident in orice moment. sau nivelul de prezenta corespunzatoare acestora. duca la materializarea unui eveniment nedorit. Supravegherea sanatatii lucratorilor
Accident de munca - atamarea violenta a orga-

 c. Procedurile de lucru pentru utilizarea sau desfa-
nismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, surarea sarcinilor de munca in prezenta factorilor Risc
care au loc in timpul procesului de munca sau in mentionati anterior.
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoa-
ca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 d. Toate acele alte carcteristici ale muncii, incluzan- Probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se
zile calendaristice, invaliditate ori deces. du-le pe acelea referitoare la organizarea muncii, realizeze cu o anumita gravítate, in conditii de
care pot influenta dimensiunea riscurilor la care
Echipament individual de protectie - Orice echi-
 sunt expusi lucratorii. utilizare si/sau expunere date.
pament destinat a fi purtat sau manuit de un lucra-
tor pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor Toate aceste caracteristici difera de la un post de lucru la
riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securita- altul, neexistand doua posturi de lucru identice din punct Vatamare/dauna - Consecinta materializarii
tea si sanatatea la locul de munca, precum si orice de vedere al conditiilor de munca. De aceea, atunci cand riscului
supliment sau accesoriu proiectat pentru a indepli- sunt studiate conditiile de munca, prima etapa a prevenirii,
ni acest obiectiv. trebuie studiat fiecare post de lucru in parte pentru a deter-
mina exact posibilele riscuri profesionale. Riscul poate fi evaluat prin combinarea a doua variabile • Supravegherea sanatatii lucratorilor - Re-
Echipament de munca - Orice masina, aparat,
 care il caracterizeaza: probabilitatea producerii lui si severi- prezinta totalitatea serviciilor medicale care
unealta sau instalatie folosita in munca. tatea/gravitatea consecintelor (vatamarilor/daunelor). asigura prevenirea, depistarea, dispensariza-
Pentru a evita ca variabilele din componenta conditilor de rea bolilor profesionale si a bolilor legate de
Evaluarea riscurilor - Studiul sistematic al tuturor munca sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor.
 tehnici de prevenire profesie, precum si mentinerea sanatatii si a
aspectelor procesului de munca care pot genera este necesara prevenirea riscurilor profesionale, identifi- capacitatii de munca a lucratorilor. Suprave-
evenimente nedorite, identificarea mijloacelor de cand si controland aceste riscuri. Data fiiind varietatea conditiilor de munca care caracteri- gherea sanatatii lucratorilor este asigurata de
eliminare a pericolelor si a masurilor de prevenire zeaza un centru de munca sau o activitate productiva, ac- catre medicii specialisti de medicina muncii.
si protectie pentru controlul acestor riscuri. pericol. risc. vatamare tiunile de prevenire implica utilizarea de tehnici speciale in
functie de conditiile de munca pentru care se face analiza
Grupuri sensibile la riscuri - Sunt acei lucratori care, da- Lucratorii din industria alimentara, datorita activitatii profesi pe care se doreste a le imbunatati.
torita caracteristicilor personale, pot fi afectati in mod spe- sionale si mediului in care isi desfasoara aceste activitati,
cific. In aceasta categori intra: femeile gravide, lehuzele, pot fi expusi riscurilor profesionale care, daca un sunt evita- • Securitatea muncii - Ansamblu de tehnici si
femeile care alapteaza, tinerii, persoanele cu dizabilitati. te, pot cauza accidente de munca si boli profesionale. proceduri care au drept obiectiv eliminarea
«««««
zone cu risc ridicat si specific ORGANIZAREA ACTIVITATILOR • Producerea gazelor comprimate, lichefiate • Masuri organizatorice de prevenire si protectie;
DE PREVENIRE SI PROTECTIE sau dizolvate si utilizarea masiva a acestora.
Zonele cu risc ridicat si specific sunt acele zone din ca- • Masuri igienico-sanitare de prevenire si protectie;
drul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identificate • Activitati care implica riscuri electrice la in-
riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu Definitii: alta tensiune. • Masuri de alta natura;
consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invali-
ditate. • Lucrator - persoana angajata de catre un angaja- • Activitati de producere a bauturilor distilate • Actiuni in scopul realizarii masurii/masurilor propu-
tor, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada si a substantelor inflamabile. se;
Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific trebuie sa contina: efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si
 Nominalizarea acestor zone in cadrul in- alti participanti la procesul de munca, cu exceptia • Activitati ce implica riscuri de producere a • Termene de realizare;
treprinderii si/sau unitatii; persoanelor care presteaza activitati casnice; exploziilor, conform HG 1058/2006.
 Masurile stabilite in urma evaluarii riscu- • Persoanele care raspund de realizarea masurii/
rilor pentru aceste zone. • Serviciu intern de prevenire si protectie - repre- 2. Prin desemnarea unuia sau mai multi lucratori pen- masurilor;
Stabilirea zonelor de munca cu risc ridicat si specific implica: zinta totalitatea resurselor materiale si umane alo- tru a se ocupa de actvitatile de prevenire si protec-
 Identificarea si evaluarea riscurilor/facto- cate pentru efectuarea activitatilor de prevenire si tie. Planul de prevenire si protectie trebuie supus analizei lu-
rilor de risc de accidentare si imbolnavire protectie in intreprindere si/sau unitate; cratorilor si/sau reprezentantilor lor sau comitetului de se-
profesionala, precum si a consecintelor 3. Prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne curitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa fie
actiunii acestora asupra organismului – • Comitet de securitate si sanatate in munca - de prevenire si protectie. semnat de angajator. De asemenea, planul de prevenire
deces sau invaliditate; este organul paritar constituit la nivelul angajatoru- si protectie sta si la baza intocmirii documentelor necesare
 Nivelul cantitativ al factorilor de risc in ca- lui, in vederea participarii si consultarii periodice in 4. Prin apelarea la servicii externe de prevenire si instruirilor lucratorilor, din el putand fi extrase atat riscurile
zul imbolnavirilor profesionale; domeniul securitatii si sanatatii in munca protectie. cu caracter general si masurile de prevenire, cat si riscurile
 Durata de expunere la actiunile factorilor specifice fiecarui loc de munca/post de lucru si masurile de
de risc; • Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi spe- In toate cazurile prezentate mai sus, angajatorul, lucratorul prevenire aferente acestora.
 Nivelul morbiditatii prin accidente si boli cifice in domeniul securitatii si sanatatii lucra- desemnat, personalul din componenta serviciilor interne
profesionale. torilor - persoana aleasa, selectata sau desem- sau externe, trebuie sa aiba pregatirea necesara desfasu- Un organism extrem de important din structura de organi-
Masurile de asigurare a securitatii si sanatatii in munca pot fi: nata de lucratori, in conformitate cu prevederile rarii activitatilor de prevenire si protectie conform articolelor zare a actvitatii de prevenire si protectie este Comitetul
 tehnice; legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce prives- 49 si 50 din Hg 1425/2006. de securitate si sanatate in munca (CSSM). Conform
 organizatorice; te problemele referitoare la protectia securitatii si art. 57 din HG 1425/2006 cu modificarile si completarile
 igienico - sanitare; sanatatii lucratorilor in munca; Contractarea unui serviciu extern este obligatorie doar in ulterioare, Comitetul de securitate si sanatate in munca se
 de alta natura. cazul in care competentele si/sau resursele persoanelor constituie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de
Bazate pe evaluarea riscurilor acestea trebuie sa fie adap- In conformitate cu art. 14 din HG 1425/2006 cu modificarile indicate la punctele 1, 2 si 3 nu sunt suficiente indeplinirii lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati
tate zonelor de munca respective, corespunzator conditiilor si completarile ulterioare, organizarea activitatilor de preve- cerintelor legale din domeniu. De asemenea, serviciul ex- pe teritoriul României. Inspectorul de munca poate impune
de munca specifice unitatii, avizate odata cu lista zonelor nire si protectie este realizata de angajator in urmatoarele tern poate fi contractat indiferent de modalitatea interna de constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca
cu risc ridicat specific. moduri: organizare a activitatii de prevenire si protectie. in unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functie
de natura activitatii si de riscurile identificate.
1. Prin asumarea de catre angajator a atributiilor pen-
Atentie! tru realizarea masurilor prevazute de lege. Aceasta Contractarea unui serviciu extern nu implica si delegarea Conform art. 58 al aceleiasi HG, Comitetul de securitate si
Angajatorul este obligat: situatie este posibila doar in cazul microintreprin- responsabilitatilor angajatorului asa cum sunt ele stipulate sanatate in munca este constituit din urmatorii membri:
derilor si intreprinderilor a caror activitate nu se in actele normative care reglementeaza domeniul securita-
 sa aduca la cunostinta tuturor lucrato- regaseste in lista din anexa 5 a HG 1425/2006 pre- tii si sanatatii in munca, serviciul extern nefiind responsabil a) angajator sau reprezentantul sau legal;
rilor care sunt zonele cu risc ridicat si zentata mai jos, din care au fost scoase activitatile de punerea in practica masurilor sau activitatilor de preve-
care nu au legatura cu industria alimentara: nire si protectie propuse. Desemnarea de catre angajator a b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitate
specific; unui reprezentant care sa coordoneze relatia dintre servi- si sanatate in munca;
 sa aduca la cunostinta conducatorilor • Activitati cu risc potential de expunere la ciul extern si angajator, sa execute si/sau sa monitorizeze
radiatii ionizante. executarea activitatilor stabilite de serviciul extern este, de c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in
locurilor de munca si a lucratorilor care asemenea, necesara. domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;
isi desfasoara activitatea in zonele cu • Activitati cu risc potential de expunere la
agenti toxici si foarte toxici, in special cele Documentul de baza al activitatii de prevenire si d) medicul de medicina a muncii.
risc ridicat si specific masurile stabilite cu risc de expunere la agenti cancerigeni, protectie este Planul de prevenire si protectie
in urma evaluarii riscurilor. mutageni si alti agenti care pericliteaza re- care se intocmeste in urma evaluarii riscurilor pro- Numarul reprezentantilor lucratorilor va fi egal cu numarul
producerea. fesionale. format din angajator sau reprezentantul sau legal si repre-
Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in zentantii angajatorului, iar lucratorul desemnat sau repre-
urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc • Activitati in care sunt implicate substante Acesta trebuie sa contina cel putin urmatoarele in- zentantul serviciului intern de prevenire si protectie va fi
periculoase, potrivit prevederilor Hotarârii formatii: secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul Guvernului nr. 95/2003 privind controlul
planului de protectie si prevenire! activitatilor care prezinta pericole de acci- • Denumirea locului de munca/postului de lucru eva- Reprezentantii lucratorilor in CSSM sunt alesi pentru o pe-
dente majore in care sunt implicate sub- luat; rioada de 2 ani.
stante periculoase.
• Riscurile evaluate pentru fiecare loc demunca/post
• Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si de lucru; Atributiile Comitetului de securitate si sanatate in mun-
4 de agenti biologici. ca, conform HG 1425/2006 cu modificarile si completa-
• Masuri tehnice de prevenire si protectie; rile ulterioare, sunt urmatoarele:
a) analizeaza si face propuneri privind politica de securi- ACCIDENTELE DE MUNCA la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc Incident periculos
tate si sanatate in munca si planul de prevenire si protectie, SI BOLILE PROFESIONALE de munca organizat de acestea, la o alta persoana
conform regulamentului intern sau regulamentului de orga- juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de “Este evenimentul identificabil, cum ar fi explo-
nizare si functionare; munca, pe durata normala de deplasare; zia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile
Efectele negative pe care munca pe care munca le poate j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lu-
b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, avea asupra lucratorilor se manifesta sub diferite forme: crului, daca victima prelua sau preda uneltele de majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea
inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederi- accidente de munca, boli profesionale sau boli legate de lucru, locul de munca, utilajul sau materialele, daca unei activitati sau a unui echipament de munca
lor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunata- profesiune. schimba imbracamintea personala, echipamentul sau/si din comportament neadecvat al factoru-
tirii conditiilor de munca; individual de protectie sau orice alt echipament pus lui uman, care un a afectat lucratorii, dar ar fi
Accidentul de munca la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a
c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea spalator, sau daca se deplasa de la locul de munca cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube
echipamentelor, luând in considerare consecintele asupra “Este vatamarea violenta a organismului, pre- la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situa- k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamenta- materiale.”
tia constatarii anumitor deficiente; cum si intoxicatia acuta profesionala, care au re, daca acesta a avut loc in locuri organizate de
angajator, precum si in timpul si pe traseul normal Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319
loc in timpul procesului de munca sau in inde- din 2006
d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utili- spre si de la aceste locuri;
zarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de pro- plinirea indatoririlor de serviciu si care provoa- l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor ro-
tectie colectiva si individuala; ca incapacítate temporara de cel putin 3 zile mani sau de persoane fizice romane, delegati
pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara Cercetarea incidentelor periculoase va fi tratata cu aceasi
e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin calendaristice, invaliditate sau deces.” granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in do- atentie ca si in cazul accidentelor de munca, concluziile si
serviciului extern de prevenire si protectie, precum si men- cumentul de deplasare; masurile identificate fiind vitale evitarii producerii unor eve-
tinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia; Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 m) accidentul suferit de personalul roman care efec- nimente similare in viitor.
tueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in
f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, din 2006 baza unor contracte, conventii sau in alte conditii
tinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri prevazute de lege, incheiate de persoane juridice Alte categorii de afectiuni cauzate de conditiile de munca
specifice; In conformitate cu articolul 30 din Lege 319/2006, sunt con- romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza sunt sunt bolile profesionale si bolile legate de profesiune.
siderate accidente de munca: indeplinirii indatoririlor de serviciu; ACCIDENT INCIDENT PERICULOS
g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind con- n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de
ditiile de munca si modul in care isi indeplinesc atributiile a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in in- calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii
persoanele desemnate si/sau serviciul extern; treprindere si/sau unitate, cu permisiunea angaja- profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activi-
torului; tatilor aferente stagiului de practica;
h) urmareste modul in care se aplica si se respecta re- b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati
glementarile legale privind securitatea si sanatatea in mun- sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in ca- naturale, cum ar fi: furtuna, viscol, cutremur, inun-
ca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii drul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in datie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare)
sanitari; afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indepli- etc., daca victima se afla in timpul procesului de
nirii acestor sarcini; munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural - p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, pre- sportive organizate in timpul si din cauza indeplini- de munca si in imprejurari care indreptatesc presu- Boala profesionala
cum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propu- rii acestor activitati; punerea decesului acesteia;
ne introducerea acestora in planul de prevenire si protectie; d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplini- “Este afectiunea care se produce ca urmare a
unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru rea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agre- exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de
j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de mun- salvarea de vieti omenesti; siuni. agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracte-
ca, imbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a In situatiile mentionate la literele g), h), i) si l), de-
si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru plasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate ristici locului de munca, precum si de solicitarea
dispuse in urma cercetarii; prevenirea ori inlaturarea unui pericol care amenin- de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa diferitelor organe sau sisteme ale organismului,
ta avutul public si privat; se faca in conditiile prevazute de reglementarile de in procesul de munca.”
k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiu- f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura securitate si sanatate in munca sau de circulatie in
nilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind cu procesul muncii, daca se produce la sediul per- vigoare. Boala legata de profesiune
constatarile facute; soanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in
calitate de angajator, ori in alt loc de munca organi- Accidentele de munca sunt, in marea majoritate a cazurilor, “Este boala cu determinare multifactoriala, la
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de secu- zat de acestia, in timpul programului de munca, si un indicator al deficientelor conditiilor de munca si manage- care unii factori determinanti sunt de natura
ritate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatii nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului; mentului prevenirii riscurilor profesionale. profesionala.”
cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in
sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si la timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucrato- Din punct de vedere tehnico-preventiv sunt si accidente Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319
eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile rului la locul de munca organizat de angajator, si care nu au drept consecinte vatamari de persoane, aceste din 2006
pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in invers; evenimente fiind denumite in legislatia specifica “incidente
anul urmator. h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul periculoase”.
persoanei juridice sau de la adresa persoanei fi- Pentru ca o afectiune sa fie considerata boala profesio-
Alte reglementarii privind organizarea si functionarea zice la locul de munca sau de la un loc de munca nala este necesar ca aceasta sa apara in „Tabelul Bolilor
CSSM, precum si obligatiile angajatorului referitoare la la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; Profesionale cu declarare obligatorie” din anexa nr. 22 a
CSSM sunt stipulate in capitolul IV al HG 1425/2006 cu i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul HG 1426/2006 cu modificarile si completarile ulterioare,
modificarile si completarile ulterioare. persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice „Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
319/2006”. De asemenea, si lista categoriilor generale ale Consecintele accidentelor de munca si ale bolilor profe- b) Sa utilizeze corect echipamentele individuale de protectie;
Exemplu
bolilor legate de profesiune apare in anexa nr. 23 al actului sionale pot fi clasificate si in functie de nivelul la care se c) Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de pro-
normativ amintit mai sus. produc: tectie ale echipamentelor de lucru si sa utilizeze corect
Deficienta de vitamine favorizeaza intoxicatia a) Individual: acest dispozitive;
Spre deosebire de bolile profesionale, bolile legate de pro- cu anumite metale; obezitatea favorizeaza de-  victima - suferinta fizica si psihica, incapacitate d) Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar
fesiune nu se declara, acestea se dispensarizeaza medical temporara sau permanenta de munca, pierdere in- putea constitui un potential pericol;
si se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medica- pozitarea/retinerea de toxine in organism. crederii in sine, pierderi financiare, etc.;
le nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in vederea  apropiati ai victimei (familie, rude) – suferinta psi- e) Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei
luarii masurilor tehnico – organizatorice de normalizare a hica, stres psihic datorat deteriorarii climatului fa- SSM;
conditiilor de munca.  Expunere simultana sau consecutiva la mai milial, etc. f) Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu
multi agenti nocivi. In cele mai multe situatii, b) Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pierderi de munca sigur si sanatos.
Exemple de boli legate de profesiune: lucratorii sunt expusi la mai multi agenti nocivi, a de productie, deteriorari si distrugeri ale echipamentelor g) Toate variantele sunt corecte.
- hipertensiunea arteriala potentiala consecinta a urmatori- caror prezenta poate fi simultana sau succesiva, de munca, posibile cheltuieli de recalificare sau califica-
lor factori: zgomot, vibratii, temperatura si radiatii calorice anumiti agenti putand potenta caracterul nociv al re a fortei de de munca, degradarea climatului social la
crescute etc. altora care in mod normal ar afecta foarte putin sa- locul munca, pierderi de contracte, etc. 4. In categoria grupurilor sensibile la riscuri intra:
natatea. c) Macroeconomic: a) Femeile gravide;
- afectiuni respiratorii cronice nespecifice cauzate de pul-  cheltuieli cu asigurari sociale si cu asistenta medi- b) Tinerii;
beri, gaze iritante etc. CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICE cala sau judiciare, in cazul identificarii raspunderii
ALE ACCIDENTELOR DE MUNCA penale, etc. c) Persoanele peste 50 de ani.
- cardiopatia ischemica cauzata de solicitari crescute fizice SI BOLILOR PROFESIONALE Pierderile economice sunt reflectate de doua categorii de
si psihice in procesul muncii; costuri: 5. Zonele din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care
Accidentele de munca si bolile profesionale au o influenta  costuri directe, in care sunt incluse cele legate de asi- au fost identificate riscuri ce pot genera accidente
- afectiuni musculo – scheletice (lombalgii, cervicoscapu- negativa asupra elementelor sistemului de munca: execu- gurari, de refacerea evaluarii riscurilor profesionale; sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversi-
lalgii etc.) cauzate de microclimat nefavorabil, vibratii, efort tantul, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul  costuri indirecte, reprezentate de cheltuielile nea- bile, respectiv deces sau invaliditate sunt denumite:
fizic crescut, postura incomoda s.a. de munca. coperite de asigurari, care influenteaza atat buge- a) Zone cu risc specific;
tul public, cat si agentul economic: cheltuieli pentru
Declansarea si evolutia acestor categorii de afectiuni este Consecinte asupra executantului repararea sau inlocuirea echipamentelor de munca b) Zone periculoase;
determinata de o serie de factori: In procesul de munca, lucratorul este caracterizat prin ele- avariate sau distruse, pierderi de timp de munca, c) Zonele cu risc ridicat si specific.
mentele care il definesc, atat ca fiinta umana, cat si ca exe- posibile penalitati pentru intarzieri la livrare, etc.
Timpul de expunere. cutant al sarcinii de munca. 6. Angajatorul este obligat:
Valorile si caracteristicile specifice asociate celor doua Concluzia celor prezentate mai sus este ca toate activitatile a) Sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt
Este timpul in care lucratrorul este expus ipostaze, pot fi: integritatea fizica si psihica, sanatatea, vi- de prevenire a riscurilor profesionale sunt destinate elimi- zonele cu risc ridicat si specific;
agentilor nocivi. Sunt doua situatii generale: ata, capacitatea afectiva si creativa, respectiv capacitatea narii sau reducerii consecintelor enumerate mai sus atat
de munca, abilitati/aptitudini specifce, etc. la nivelul lucratorilor, cat si al angajatorilor si societatii, in b) Sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de
cand expunerea este ocazionala sau punctu-
Accidentele de munca si bolile profesionale influenteaza general. munca si a lucratorilor care isi desfasoara activitatea
ala, doar pe durata indeplinirii anumitor sarcini in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in
direct sau indirect ambele categorii, in diferite planuri:
(exemplul 1); cand expunerea exista pe toata • psiho-fiziologic: suferinta fizica, stres, diminuarea sau urma evaluarii riscurilor;
durata zilei de munca (exemplul 2). pierderea capacitatii de munca, invaliditate, deces; TEST DE EVALUARE c) Ambele variante sunt corecte.
• economico-financiar: diminuarea veniturilor, cheltuieli
pentru asistenta medicala, etc. 7. Documentul de baza al activitatii de prevenire si
Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:
Exemplul 1 Consecinte asupra sarcinii de munca protectie este:
Consecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii de 1. Legea Securitatii si Sanatatii Muncii prevede obliga- a) Documentarul pentru instruirea introductiv-generala;
Operatiuni periodice de curatare a utilajelor, uti- munca sau neindeplinirea ei la timp sau indeplinirea neco- tii ale lucratorilor? b) Planul de actiune in caz de pericol garv si iminent;
respunzatoare. a) Nu, doar drepturi. c) Planul de prevenire si protectie.
lizand substante chimice periculoase.
Consecinte asupra mijloacelor de productie b) Da, in Capitolul 4.
In foarte multe accident de munca se pot produce avarii 8. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca este
Exemplul 2 sau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, cat si ale pro- 2. Prevenirea este: constituit din urmatorii membrii:
duselor intemediare sau finite. a) Ansamblul de dispozitii luate ori prevazute in toate eta- a) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentanti ai
Expunere la zgomot in cazul operatorilor la linile pele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminu- lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
Consecinte asupra mediului de munca - fizic si social arii riscurilor profesionale; si sanatatii lucratorilor, medicul de medicina a muncii;
de imbuteliere sau ambalare. Ambele categorii pot fi afectate de producerea accidente-
b) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute b) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentanti
lor de munca si aparitia bolilor profesionale, in special cel ai angajatorului cu atributii de securitate si sanatate
 Concentratia sau intensitatea agentilor nocivi. social. in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii
riscurilor profesionale; in munca, reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi
Este cantitatea sau nivelul agentului nociv in me- Repercursiunile asupra mediului de munca fizic pot fi con-
diul ambiental. taminarile cu substante chimice, agenti biologici, degrada- c) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori preva- specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;
rea sau distrugerea instalatiilor de climatizare, etc. zute in toate etapele procesului de munca, in scopul c) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezen-
Caracteristicile individuale ale lucratorilor. Fiecare Consecintele asupra mediului social pot aprea atat la nivel evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale. tanti ai angajatorului cu atributii de securitate si
organism este caracterizat de anumite variabile care il individual, cat si la nivel de grup. Se pot manifesta tensiuni sanatate in munca, reprezentanti ai lucratorilor cu
diferentiaza de un altul si care, in consecinta, influenteaza interpersonale datorita atribuirii de culpabilitati sau respon- 3. Lucratorii sunt obligati: raspunderi specifice in domeniul securitatii si san-
posibilele efecte ale agentilor nocivi. sabilitatii, stres, etc. atatii lucratorilor, medicul de medicina a muncii.
a) Sa utilizeze corect echipamentele de munca;
9. Accidentul de munca este: temporara de cel putin 3 zile calendaristice, invalid- MODALITATI DE SEMNALIZARE
a) Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxica- itate sau deces.
tia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului
de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu; 10.Afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii
unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi
b) Vatamarea violenta a organismului care are loc in tim- fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
pul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor munca, precum si de solicitarea diferitelor organe
de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de sau sisteme ale organismului, in procesul de mun-
cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces; ca, se numeste:
c) Vatamarea violenta a organismului, precum si in- a) Boala legata de profesiune;
toxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea inda- b) Boala profesionala.
toririlor de serviciu si care provoaca incapacitate c) Boala legata de conditiile de munca
II. MASURI GENERALE

DE PREVENIRE
SEMNALIZARE
SEMNALIZAREA DEFINITIE
Conform H.G. nr. 971 din 2006 privind ce-

Semnalizarea este o masura complementara rintele minime pentru semnalizarea de se-
de prevenire a riscurilor care, singura, nu poa- curitate si/sau de sanatate la locul de mun-
te elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de ca, semnalizarea de securitate si/sau de
prevenire tehnice sau organizatorice. sanatate este semnalizarea care se refera
In situatiile in care riscurile profesionale nu pot la un obiect, o activitate sau o situatie de-
fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de terminata si furnizeaza informatii ori cerinte
organizare a muncii, societatile au obligatia le- referitoare la securitatea si/sau sanatatea la
gala de a asigura semnalizarea corespunzatoa- locul de munca, printr-un panou, o culoare,
re de securitate si sanatate la locul de munca. un semnal luminos ori acustic, o comunica-
Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita re verbala sau un gest-semnal
doar in urma evaluarii riscurilor profesionale.
TIPURI DE SEMNALIZARE Conform art.13, lit. r) si lit. s) din Legea Se- Echipament pentru lucrul la inaltime

curitatii si Sanatatii in Munca, angajatorul este
Caderi de la acelasi nivel

obligat sa asigure echipamente individuale de
protectie si sa acorde echipament individual de Echipamente individuale de protectie recomandate:
protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii
Avertizeaza un risc sau calitatilor de protectie. 
Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta
SEMNE DE AVERTIZARE pericol, recomanda precautia
Caderi de obiecte, materiale

sau verificarea Conform art. 23, alin. (1), lit. b) din Legea
Securitatii si Sanatatii in Munca, angajatii sunt Echipamente individuale de protectie recomandate:
obligati sa utilizeze corect echipamentul indivi-
Exemple dual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il 
Casca de protectie
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru
pastrare.

Invaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-
forsat
Obliga la un comportament sau acti-
SEMNE DE une specifica sau la purtarea unui anumit Conform art. 53 din hotararea guvernului nr. Lovituri, taieturi datorate uneltelor, obiectelor

OBLIGATIVITATE echipament individual de protectie 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con-
traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu- Echipamente individuale de protectie recomandate:
blice, constituie contraventie si se sanctioneaza
cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei neasigu- 
Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice
rarea si nerealizarea conditiilor de intretinere a
Exemple
echipamentului individual de protectie, precum

Incaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ran-
forsat
si nepurtarea acestui echipament in cazul in
Interzice un comportament
care este corect acordat si in stare de functio- 
Ochelari de protectie rezistenti la socuri
SEMNE DE INTERDICTIE nare sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau
care ar putea provoca un pericol conditii decat cele prevazute prin lege. 
Sorturi de protectie impotriva riscurilor mecanice
Proiectare de particule

ECHIPAMENTE INDIVIDUALE Echipamente individuale de protectie recomandate:
DE PROTECTIE - EIP

Ochelari de protectie rezisenti la socuri sau viziere
Exemple DEFINITIE

Casca de protectie
Conform legislatiei comunitare,
SEMNE DE SALVARE Ofera informatii cu privire echipamentele individuale de Expunere la temperaturi extreme – lucrul in camere frigo-

SI ACORDAREA PRIMULUI la iesiri de urgenta, prim ajutor protectie reprezinta orice dispo- rifice sau congelatoare sau in aer liber in timpul iernii si verii
zitiv sau articol destinat purtarii
AJUTOR sau la dispozitive de salvare sau utilizarii de catre un individ Echipamente individuale de protectie recomandate:
ca mijloc de protectie impotriva unuia sau mai multor riscuri
pentru sanatate si siguranta.Echipamentele individuale de 
Imbracaminte de protectie impotriva frigului sau
protectie sunt ultima bariera intre persoana si risc, neactio- adecvata temperaturilor ridicate, incluzand aici si
nand asupra sursei de risc, ci asupra persoanei expuse si incaltamintea
Exemple nu elimina riscul, ci doar diminueaza consecintele acestuia.
SEMNALE PENTRU Identificarea categoriilor de EIP necesare activitatilor pre- Contacte termice

LOCALIZAREA cum si a caracteristicilor acestora va fi facuta in urma evalu-
MATERIALELOR Ofera informatii cu privire la arii riscurilor profesionale, avandu-se grija ca dimensiunile Echipamente individuale de protectie recomandate:
SAU ECHIPAMENTELOR locul de amplasare a echipamente- EIP sa sa fie personalizate astfel incat purtarea lor sa nu
NECESARE PENTRU lor de stingere a incendiilor
constituie un disconfort pentru cei ce le utilizeaza. 
Manusi de protectie impotriva riscurilor termice
PREVENIREA In industria laptelui echipamentele individuale de protectie 
Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor ter-
SI STINGEREA sunt folosite pentru a proteja lucratorii impotriva urmatoa- mice (sorturi)
INCENDIILOR relor riscuri:
Contacte electrice – in cazul interventiilor sau lucrarilor

 Caderi de la diferite niveluri de mentenanta
SEMNE PENTRU RISCURILE DE Echipamente individuale de protectie recomandate: Echipamente individuale de protectie recomandate:
CADERE, CIOCNIRE SAU LOVIRE
Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta
 
Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice

Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor elec- vind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu tem-  Identificarea patologiilor relationate cu munca; lizate) cu competenta tehnica, instruire si pregatire
trice peraturi extreme pentru protectia persoanelor inca- acreditata;
drate in munca.  Cercetarea epidemiologica;

Ochelari de protectie  realizata cu resurse materiale adecvate, participa-
Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea
  Planificari si informari privind sanatatea; tiva, gratuita, sistematica, documentata;
Contact cu substante iritante, caustice sau corosive
 si sanctionarea contraventiilor la normele din dome-
si /sau inhalare de substante nocive niul sanatatii publice  Actiuni de prim ajutor.  efectuata prin intermediul examenelor medicale
individuale initiale (inainte de angajare), periodice
Echipamente individuale de protectie recomandate: Conform art. 7 din HG 355/2007 privind su- specifice si dupa absenta prelungita (acordand o
pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatorii Supravegherea Sanatatii este unul dintre domeniile de atentie speciala la protejarea lucratorilor care fac

Manusi de protectie impotriva riscurilor chimice
sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile
actiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa de parte din grupurile sensibile: minori sau tineri, per-
identificarea impactului conditiilor de munca pentru sanata- soane in varsta, lucratoare insarcinate sau aflate in

Ochelari de protectie efectuarii tuturor serviciilor medicale profilacti- tea lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau dauna- periada de lehuzie);
ce necesare pentru supravegherea sanatatii lu- toare derivate din aceste conditii si de evaluarea masurii in

Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor chimice cratorilor, acestia nefiind implicati în niciun fel în care modalitatile de prevenire adoptate pot sa elimine sau  dezvoltata cu autorul indicatorilor care permit eva-
costurile aferente supravegherii medicale profi- sa reduca riscurile la care este expus lucratorul. luarea riscurilor profesionale, periodic si la toate

Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor chimice lactice specifice riscurilor profesionale. nivelurile organizationale.
Termenul de supraveghere a sanatatii include o serie de

Semimasti sau masti pentru protectie respiratorie Conform art. 39 din HG 355/2007 privind su- activitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ si
vizeaza prevenirea riscurilor profesionale, avand urmatoa- Printre activitatile desfasurate in cadrul supravegherii sana-
Expunere la zgomot
 pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatii sunt rele obiective: tatii trebuie subliniata importanta fundamentala a examene-
obligati sa se prezinte la examenele medicale lor medicale individuale. Scopul principal ale acestora este
Echipamente individuale de protectie recomandate: de supraveghere a sanatatii la locul de munca,  Cunoasterea starii sanatatii individuale si colecti- depistarea precoce a bolilor profesionale si a problemelor de
conform planificarii efectuate de catre medicul ve a lucratorilor; sanatate legate de munca si evaluarea modului in care locul

Dopuri sau casti pentru protectie auditiva de medicina muncii cu acordul angajatorului. de munca se preteaza caracteristicilor individuale ale lucra-
 Corespondenta dintre starea de sanatate individu- torilor, pentru a preveni astfel evolutia acestor afectiuni.
ala si colectiva si expunerea la riscuri profesionale;
III. MEDICINA MUNCII. Conform art. 53 din hotararea guvernului nr.
857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con- Conform HG nr. 355 din 2007, exista urmatoarele tipuri de
 Adoptarea masurilor preventive necesare pentru examene medicale individuale:
SUPRAVEGHEREA SANATATII traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-
blice, constituie contraventie si se sanctioneaza
controlul riscurilor identificate si adaptarea conditii-
lor de munca astfel incat sa nu afecteze sanatatea
LUCRATORILOR cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei nepre- lucratorilor;  Examenul medical la angajarea in munca
zentarea angajatilor din unitatile de orice fel la
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), definea in 1950 examinarile medicale periodice, programate de  Evaluarea eficacitatii masurilor preventive si de-
obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: “promovarea si angajator in colaborare cu medicul de medicina tectarea situatiilor de risc care au fost insuficient Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabili
mentinerea unui nivel inalt de bunastare fizica, mentala si evaluate si controlate. aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea tem-
sociala al lucratorilor din toate profesiile, prevenirea oricarui muncii, potrivit specificului fiecarui loc de mun- porara sau permanenta pentru profesia/functia si locul de
prejudiciu adus sanatatii acestora din cauza conditiilor de ca, conform reglementarilor legale in vigoare munca in care, in calitate de angajator, doriti sa il desemnati
munca, protejarea acestora impotriva riscurilor la locul de pe viitorul lucrator.
munca, in activitatile pe care le desfasoara si mentinerea lu- Caracteristici
cratorilor pe posturile de lucru care sunt in concordanta cu Concepte
abilitatile lor psihologice si fiziologice „ sau, mai concis “adap- Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care apar- Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la an-
tarea muncii la om si a fiecarui om la locul sau de munca”. Sanatatea Ocupationala: se poate intelege ca fiind efortul tine Medicinei Muncii, presupune o relatie de interactiune si gajarea in munca pentru:
societatii si al companiilor pentru prevenirea problemelor de complementaritate cu celelalte specialitati tehnice specifice
Cadru legal sanatate legate de munca si promovarea sanatatii lucrato- prevenirii riscurilor profesionale (securitate si igiena indus-
rilor. Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale sunt: triala, ergonomie si psihosociologie). • lucratorii care urmeaza a fi angajati cu contract
 Codul Muncii prevenirea imbolnavirilor profesionale, a accidentelor de individual de munca pe perioada determinata
munca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca. Supravegherea sanatatii cauta sa inteleaga mai bine im- sau nedeterminata;
 HG nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii pactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, sa
lucratorilor; identifice efectele adverse asupra sanatatii pentru a evita
Medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza evolutia acestora, cu obiectivul fiind imbunatatirea a condi- • lucratorii carora le este schimbat locul de munca
 Legea nr. 346 din 2002 privind asigurarea pentru ac- relatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea tiilor de munca. sau care sunt detasati in alte locuri de munca ori
cidente de munca si boli profesionale, cu modificarile muncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitate pentru executarea altor sarcini de munca decat
si completarile ulterioare; medicala extrem de vasta, de relatie, care inglobeaza cu- cele curente;
nostinte din toate celelalte specialitati medicale. Medicina Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa fie:
 Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacien- muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si manage-
tului; mentul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, a  garantata, specifica, confidentiala, etica, pe timp • lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.
accidentelor de munca, precum si cu promovarea sanatatii indelungat, sa aiba un continut stabilit si planificat;
 Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia si productivitatii muncitorilor.
maternitatii la locurile de munca;  realizata de personal din domeniul sanitar (medici Examenul medical la angajare se finalizeaza prin completa-
Printre activitatile desfasurate, in plus fata de supraveghe- specialisti in Medicina Muncii, absolventi ai medici- rea de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitudi-
 Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 pri- rea sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele: nei de intreprindere sau asistente medicale specia- ne in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru
angajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluzia angajatorului. Examenul medical periodic se finalizeaza de Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor
examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt asemenea prin completarea de catre medicul de medicina
temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Mode- muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru FISE privind serviciile medicale profilactice detaliate în functie de expunerea profesionala
lul pentru fisa de aptitudine se regaseste in Anexa nr. 5 la angajator si unul pentru angajat.
H.G. nr. 355/2007 cu modificarile si completarile ulterioare. PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE
A BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)
Examenul medical la reluarea activitatii

 Examenul medical de adaptare
Fisa 128. Sectorul alimentar
Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa
Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru mo- 1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii.
indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima tive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in ter-
luna de la angajare, si are drept obiective: men de 7 zile de la reluarea activitatii si are drept obiective: 2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor în bucatariile unitatilor de alimen-
tatie publica si colectiva, în laboratoare de semipreparate culinare, de cofetarie, de înghetata si
• confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exerci- de bauturi racoritoare.
• sa completeze examenul medical la angajarea tarea profesiei/functiei avute anterior sau pentru 3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui
in munca, in conditiile concrete ale noului loc de exercitarea unei noii profesii/functii la locul de mun-
munca, respectiv organizarea fiziologica a muncii, ca respectiv; 4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua
a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile
psihosociale in cadrul colectivului de munca; • stabilirea unor masuri de adaptare a locului de 5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva
munca si a unor activitati specifice profesiei sau
functiei, daca este cazul; 6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne
• sa determine modul de adaptare fizico-psihica al
noilor angajati la conditiile de munca si sa stabi- • reorientarea spre un nou loc de munca care sa ii 7. Personalul din unitatile de îmbutelierea apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare
leasca recomandarile necesare in cazul diagnosti- asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capa-
carii unor propleme de inadaptare; citatii sale de munca. 8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente ne-
ambalate
9. Personalul din fabricile de produse zaharoase
Examenul medical periodic

IV. INSTRUIREA 10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate
Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu de Definitie 11. Personalul din industria de panificatie, a pastelor fainoase, bauturilor alcoolice
catre toti lucratorii si are drept obiective:
Este activitatea prin care lucratorii beneficiaza de o formare OBS: Continutul si prevederile acestei fise se aplica numai persoanelor care vin în contact direct
teoretica si practica suficienta si adecvata in domeniul secu alimente neambalate
• confirmarea sau infirmarea la perioade de timp sta- curitatii si sanatatii muncii in conformitate cu caracteristicile
bilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functia centrului de munca si postului de lucru, in special sub forma Examen medical la angajare:
si locul de munca pentru care s-a facut angajarea de informatii si instructiuni de lucru.
si s-a eliberat fisa de aptitudine; a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor)
b) - examen coprobacteriologic
• depistarea afectiunilor pentru care conditiile de
munca specifice lucratorilor examinati sunt con- Caracteristici - examen coproparazitologic
traindicate;
Instruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, a - VDRL
• diagnosticarea bolilor profesionale; datelor si informatiilor privind mediul de munca si conditiile
de munca, evidentiindu-se zonele cu risc ridicat si specific Examenul medical periodic:
• diagnosticarea bolilor legate de profesie; precum si celelalte riscuri identificate, consecintele si gravi-
tatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate. - examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)
• depistarea bolilor care constituie risc pentru viata
si sanatatea celorlalti lucratori in cadrul aceluiasi Instruirea este un instrument esential pentru implementa- - examen coprobacteriologic - în trimestrul II si trimestrul III
loc de munca; rea unei culturi a prevenirii riscurilor profesionale prin for- - examen coproparazitologic - anual
marea si consolidarea unor practici si obiceiuri sigure de
• depistarea bolilor care constituie risc pentru secu- munca si trebuie sa raspunda la necesitatile concrete ale - VDRL - anual
ritatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pen- fiecarei companii din industria alimentara, urmarind:
tru populatia cu care lucratorul vine in contact prin Contraindicatii:
natura activitatii sale.  Respectarea legislatiei existente privind instruirea
lucratorilor – Capitolul 6 din HG 1425 din 2006 cu - afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);
modificarile si completarile ulterioare;
Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin fi- - boli infectocontagioase în evolutie pâna la vindecare
sele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 la  Promovarea si imbunatatirea bunelor practici in
H.G. nr. 355/2007 si poate fi modificata numai la propune- materie de securitate si sanatate in munca pentru - leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.
rea medicului specialist in medicina a muncii, cu informarea lucratori;
Informarea lucratorilor in ceea ce priveste ultimele
 la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor
 2. Resursele pentru protectie de simulare pentru evacuare in caz de incendiu;
schimbari normative si/sau tehnologice privind se- proceduri de lucru.
curitatea si sanatatea in munca. Acest document va contine: Daca este vorba de un incendiu in faza incipien-

ta, se va incearca stingerea acestuia cu mijloacele
Angajatorul trebuie sa se asigure ca fiecare lucrator va be- V. ACTIUNI IN CAZ disponibile, in coordonare cu lucratori din zona in
neficia de o instruire teoretica si practica suficienta si adec- Inventarul resurselor proprii, tehnice si umane
 care s-a declansat incendiul;
vata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca. DE URGENTA
Utilizarea extinctorului adecvat fiecarui tip de in-

Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot considera ca Planul centrului de munca
 cendiu;
fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de elemen-
Cadru legal te organizatorice necesare pentru a face fata unei situatii Este interzisa asumarea riscurilor inutile in cazul in

de urgenta (incendii, explozii, emisii sau deversari acciden- 3. Planul de urgenta care incendiul nu poate fi stins cu mijloace proprii;
Caracteristicile si periodicitatea activitatii de informare si tale de substante nocive, etc.), cu scopul de a controla sau
instruire precum si continutul de baza al documentarelor minimiza consecintele acesteia si a evita producerea unui Documentul va cuprinde:
de instruire sunt reglementate prin Legea 319/2006 (ca- dezastru sau a unui accident grav. Daca se aprinde imbracamintea, este interzisa

pitolul 3, sectiunea a 7-a, art. 20 si 21) si HG 1425/2006 Clasificarea urgentelor
 fuga, lucratorul se va intinde pe jos si va incerca
cu modificarile si completarile ulterioare (capitolul V, Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipul stingerea focului prin rostogolire.
articolele 74 ÷ 100). companiei: activitate, marime, numar de angajati, existen- Activitatile si responsabilitatile in caz de alarma

ta unor circumstante agravante in cazul in care ar surveni Actiuni in caz de evacuare
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in o situatie de urgenta. Resursele si procedurile de actiune Echipa si mijloacele de interventie

munca cuprinde 3 faze: vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa fie Realizarea evacuarii rapid si ordonat, conform pla-

compilate intr-un document scris care se numeste Plan de nului de evacuare, evitandu-se alergarea;
- Instruirea introductiv-generala, al carei scop Actiune in caz de Urgenta. 4. Implementare
este de a informa lucratorii nou angajati despre Recuperarea obiectelor personale se va face dupa

activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii re- In cadrul firmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa, In acest capitol vor fi descrise ansamblul de masuri ne- incetarea starii de urgenta si nu in timpul evacuarii;
spective, riscurile pentru securitate si sanatate in cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrul cesare pentru garantarea eficacitatii planului, incluzand si
munca, precum si masurile si activitatile de preve- acesteia, trebuie: executarea, cel putin o data pe an, a unui exercitiu de simu-
nire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unita- lare a unei situatii de urgenta. Inchiderea tuturor ferestrelor si deconectarea echi-

tii, in general. 1. sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; pamentelor electrice de la sursa.
- Instruirea la locul de munca, care se face dupa 2. sa se adopte masurile necesare privind:
instruirea introductiv-generala si are ca scop pre- Actiuni in caz de incendiu si masuri de VI. PRIMUL AJUTOR
zentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in - Evacuarea angajatilor; prevenire a incendiilor in centrele de
munca, precum si masurile si activitatile de preve- - Lupta impotriva incendiilor; munca: Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de ur-
nire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, - Primul ajutor. genta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulte-
post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Evitarea depozitarii in afara locurilor special ame-
 rioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul interven-
In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabi- najate a unei cantitati de materiale inflamabile si tiei personalului medical autorizat..
- Instruirea periodica se executa in scopul reim- lirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordarea combustible mai mari decat necesarul zilnic;
prospatarii si actualizarii cunostintelor in domeniul primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a serviciu- Obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor,
securitatii si sanatatii in munca. lui de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat sa fie Interzicerea fumatului si semnalizarea interdictiei
 in toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului,
garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora. in tot centrul de munca; care va lua toate masurile tehnice si organizatorice necesare
pentru asigurarea securitatii si sanatatii angajatilor. In aceste
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;
 activitati intra organizarea si dotarea punctelor de prim ajutor
in urmatoarele cazuri: umane si materiale pentru punerea in practica a acestor in cadrul unitatii.
masuri. Detinerea unei instalatii electrice antideflagrante in

 când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare; zonele unde exista riscul existentei sau aparitiei de
atmosfere explozive; Acordarea primului ajutor in caz de accident se poate rea-
când au aparut modificari ale prevederilor de secu- 1. Evaluarea riscurilor
 liza „in situ” , in timpul transportului persoanei accidentate
ritate si sanatate in munca privind activitati specifi- Verificarea si mentinerea instalatiilor electrice izo-
 si in instalatiile medicale abilitate atat in cadrul firmei sau
ce ale locului de munca si/sau postului de lucru sau In acest document vor fi descrise urmatoarele: late si protejate; externe
ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei
riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;  Amplasamentul centrului de munca Eliminarea electricitatii statice generata de echipa-
 Trebuie subliniat ca va fi realizata doar de personalul de-
mentele de munca (masini-unelte, utilaje, etc.); semnat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sec-
la reluarea activitatii dupa accident de munca;
  Accesul tiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa
Instalarea sistemelor de detectie si a alarmelor de
 acestuia, de orice persoana aflata la locul accidentului si
la executarea unor lucrari speciale;
  Activitatile desfasurate in centrul de munca incendii; care are notiuni de baza (cele din documentarele de instru-
ire periodica) privind acordarea primului ajutor.
la introducerea unui echipament de munca sau a
  Numarul maxim de persoane care trebuie evacuat Afisarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare;

unor modificari ale echipamentului existent;
 Riscul de incendiu pentru fiecare zona Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiu
 In cadrul procesului de acordare a primului ajutor intra:
la modificarea tehnologiilor existente sau procedu-
 adecvati fiecarei clase de incendiu, mentenanta
rilor de lucru;  Planul de interventie pentru pompieri echipamentelor si realizarea de exercitii periodice  Desemnarea personalului responsabil cu acor-
darea primului ajutor. Acest personal va primi o -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor; 3. va actiona el insusi sau va determina persoa- traumatisma cranio-cerebrale;

instruire adecvata in acordarea primului ajutor, va nele apte sa actioneze cu aceste materiale,
fi in numar suficient si va dispune de conditii mate- -sa-si pastreze calmul; pentru o inlaturare definitiva a riscului; politraumatizatii in stare de soc.

riale corespunzatoare, tinandu-se cont de numarul
de angajanti din firma, activitatea firmei, nivelul de -sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor 4. atunci cand inlaturarea riscului identificat nu 
In urgenta intai se incadreaza:
tehnologizare si de sistemul de organizare. masuri; este posibila, salvatorul va actiona astfel in-
cat sa previna expunerea oricarei persoane accidentatii carora li s-a aplicat garou pen-

 Organizarea actiunilor specifice situatiilor in la acel risc. tru oprirea unei hemoragii arteriale;
care este necesara acordarea primului ajutor. ANALIZA SITUATIEI
Vor fi reglementate actiunile persoanei/persoane- plagile abdominale mari;

lor prezente la locul producerii evenimentului, vor Salvatorul trebuie: EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)
fi stabilite responsabilitatile pentru anuntarea ser- accidentatii cu amputatii de membre si cu

viciului 112, a personalului desemnat pentru acor- - sa determine natura accidentului: Salvatorul va examina victima inainte de a efectua interven- distrugeri musculare si osoase mari;
darea primului ajutor si a serviciului intern si/sau tia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect si
externe de prevenire si protectie. -interogand martorii; a obtine rezultatul asteptat. accidentatii in stare de inconstienta.

 Controlul periodic si revizuirea (daca este ca- -interogand victima; Pentru aceasta, salvatorul:
zul) planului de actiune. Planul de actiune va fi
verificat periodic prin exercitii in fiecare zona a cen- -cercetand elementele materiale semnificative;  va cerceta si va recunoaste, urmand o anumita 
Urgenta a doua cuprinde:
trului de munca. succesiune, prezenta unuia sau mai multor sem-
- daca mai exista vreun pericol ? nne care indica faptul ca viata victimei este ame- I. accidentatii cu traumatisme cranio-cerebra-
Angajatii au obligatia de a-si insusi responsabilitatile nintata: le, vertebro-medulare si de bazin insotite de
corespunzatoare situatiilor in care este necesara acor- -de surpare; fracturi si de leziuni ale organelor interne
darea primului ajutor. sangereaza abundent ?
 (creier,maduva spinarii,organele din cavita-
-de electrocutare; tea abdominala si din pelvis,etc.)
ACTIUNILE SALVATORULUI IN CAZUL PRODUCERII raspunde la intrebari ?

UNUI ACCIDENT -de incendiu sau explozie; II. fracturile deschise
respira ?

Principalele activitati efectuate de salvator: -de intoxicatie printr-un gaz toxic etc. III. hemoragiile
ii bate inima?

- ANALIZA SITUATIEI; - daca poate fi suprimat acest pericol fara risc ? 
In urgenta a treia sunt considerati accidentatii cu
 in functie de semnul gasit, salvatorul prefigureaza celelalte tipuri de traumatisme.
- PROTEJAREA VICTIMEI; -daca da,sa o faca el insusi sau sa pe altii sa o faca; si rezultatul interventiei sale;
CLASIFICAREA, MAI SUS MENTIONATA NU ESTE AB-
- EXAMINAREA VICTIMEI; -daca nu-sa interzica accesul in zona periculoasa.  in cazul in care victima prezinta mai multe semne, SOLUTA.
el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor
- ANUNTAREA ACCIDENTULUI; si a rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina; 
Salvatorii trebuie sa actioneze cu sange rece, sa
PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMELOR) analizeze fiecare caz in parte, avand in minte si
- ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR;  in cazul existentei mai multor victime, salvatorul faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita aju-
Cercetarea si identificarea riscurilor care persista, pentru a va efectua triajul acestora, pe baza unei exami- tor, pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer,
- SUPRAVEGHEREA VICTIMEI. proteja victima si a preveni extinderea accidentarii, reprezin- nari rapide. ei insisi, ajutor si evacuarea din zona producerii
ta prima actiunie a salvatorului, avand ca scop evitarea unei accidentului.

 Prima obligatie a fiecarui salvator este aceea da a asi- noi accidentari, atat a lui cat si a altor persoane (martori).
gura securitatea victimei,de a elimina orice cauza ime- 
In cazuri extreme, cu numar foarte mare de acci-
diata care ar putea actiona in defavoarea ei (evitarea In cazul unui acident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa Clasificarea victimelor pe urgente dentati, care depasesc posibilitatile salvatorului,
unei explozii,electrocutare,strivire etc.). efectueze urmatoarele interventii: victimele cu stop cardio-respirator se abandonea-

Sunt considerati ca extrema urgenta accidentatii za, acordandu-se ajutor celorlalte.

 Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai 1. fara a se expune el insusi, sa identifice eventuale caror functii vitale sunt deteriorate, si anume:
daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii alele riscuri remanente, care ameninta victima
agraveaza situatia. accidentului si/sau mediul lui inconjurator, pre- acidentatii cu stop cardio-respirator;
 ANUNTAREA ACCIDENTULUI
cum si celelalte persoane expuse la risc.

 Salvatorul trebuie sa indeparteze persoanele care,prin hemoragii mari;
 Dupa acordarea primului ajutor, salvatorul va anunta acci-
agitatia care o creeaza ,prin sfaturi sau actiuni nepotri- 2. sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea dentul personal sau prin alta persoana.
vite,dauneaza salvarii victimei,instituind un ,,baraj de riscurilor sau sa scoata victima de sub actiunea hemoragiile organelor interne;

securitate’’ marcat vizibil in jurul victimei. riscului, fara a se expune el insusi la risc. Pentru Pentru aceasta, el:
aceasta, salvatorul: plagile cu hemoragii arteriale unde nu se


 Pe cat posibil,salvatorul isi alege 1-3 ajutoare si, prin- poate aplica garou (gat, axila) si/sau unde - va identifica pe cine trebuie sa anunte si in
tr-o persoana potrivita, anunta accidentul si cere ajutor 1. va hotari actiunile care trebuie realizate pen- prin pansament compresiv sau compresi- ce ordine;
in interiorul intreprinderii si in afara ei. tru a inlatura riscul; une manuala, hemoragia nu se poate opri;
- va alege,dintre persoanele prezente si dupa

 Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate (sa 2. va repera materialele adecvate pentru aceas- accidentatii cu plagi toracice mari, cu tul-
 criterii prestabilite, persoana cea mai apta
devina din salvator, victima) salvatorul trebuie: ta operatiune; burari respiratorii; pentru a declansa alerta;
- va da persoanei respective informatii pertinen-  pansament compresiv; - va ajutala transportul victimei in autosa- 
Leucoplast 2,5 cm/2,5 m
te, pentru a asigura o transmisie eficienta a nitara si, la solicitarea medicului, va insoti
mesajului si va defini elementele mesajului de  compresie manuala la distanta (in zona ambulanta pana la unitatea medicala spe- 
Alcool sanitar 200 ml
alarma pentru a permite ajutoarelor chemate subclaviculara sau inghinala). cializata care preimeste accidentatul.
sa organizeze o interventie corespunzatoare; 
Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10 buc.
e).Daca victima prezinta arsuri provocate de:
- va asigura accesul ajutoarelor la locul (locuri- 
Pansament individual 2 cm/6 cm
le) accidentului, cat mai aproape de victima.  foc sau caldura,se face spalare pentru a ECHIPAMENTE DE PRIM AJUTOR
evita ca arsurile sa progreseze si pentru 
Pansament cu rivanol 6 cm /10 cm
racorire; Depinzand de riscurile prezente in fiecare intreprindere, de
PRIMUL AJUTOR dimensiunile acesteia, angajatorul este obligat de a dispu- 
Plasture 6 cm/50 cm
 substante chimice,se face spalare abun- ne de o trusa de prim ajutor sau o incapere adecvata pentru
Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil denta cu apa (nu se incearca neutralizarea acordarea primului ajutor. 
Creion
sa efectueze interventia (succesiunea manevrelor) cores- acidului cu baza si invers!).
punzatoare starii victimei. Pentru aceasta,salvatorul: 
Caiet a 50 de pagini
f).Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua TRUSA DE PRIM AJUTOR.
- va hotari interventia pe care trebuie s-o anumite miscari: 
Brosura cu instructiuni de prim ajutor
efectueze pentru a obtine rezultatul as- Continutul minim, conform
teptat si pe care a decis-o din examinarea  oricare ar fi semnele, va actiona ca sicum legislatiei actuale a unei 
Rivanol solutie 10/00, 200 ml
prealabila a victimei; victima ar avea o fractura, evitand sa o truse de prim ajutor intr-o
deplaseze si respectand toate eventualele intreprindere sunt: foarfece, 
Apa oxigenata sau perogen
- va efectua interventia hotarata; deformari la nivelul: membrului superior, garou, mausi de examina-
membrului inferior, coloanei vertebrale. re,atele din material plastic 
Alcool iodat 200 ml
- va verifica, supraveghind victima, daca Fesi din tifon mici 5 cm/4 m
rezultatul asteptat s-a produs si daca se g).Victima poate sa prezinte: 5,fesi din tifon, vata, hidrofila
mentine pana la preluarea victimei de ca- sterila, leucoplast, comprese Deseori, in cazul unui accident de munca se intampla ca
tre personalul specializat.  plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie sterile, alcool sanitar, etc. mijloacele oferite de trusa de prim ajutor sa nu fie suficiente
adecvata, ingrijirea segmentului amputat, pentru a acorda un prim ajutor rapid si eficient persoanei
compresie pentru oprirea sangerarii etc; 
Cutie din material plastic, etansa, cu colturi accidentate.
Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel: rotunjite
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.
a).Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), 
Foarfece cu varfuri boante CABINET PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
dar respira si ii bate inima (are puls) sunt necesare: SUPRAVEGHEREA VICTIMEI PANA LA SOSI-
REA AUTOSANITAREI(AMBULANTEI) 
Garou 50 cm Trebuie sa fie cel putin o trusa de prim ajutor, un pat si o
 asezarea in pozitie de siguranta; sursa de apa potabila, va fi amplasat in centrul de munca
Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul: 
Deschizator de gura din material plastic in aproprierea locurilor de munca si vor avea un acces pen-
 acoperirea victimei, alarma; tru brancarde. Materialul de prim ajutor prezent in cabinet
 va urmari semnalele vitale ale victimei: prezenta 
Dispozitiv de respiratie gura la gura trebuie adaptat necesitatilor si riscurilor profesionale pre-
 supravegherea circulatiei, a starii de con- respiratiei, a pulsului, starea de constiintei si va zente in intreprindere si tipurilor de accidente care se pot
stienta, a respiratiei, pana la sosirea aju- supraveghea in continuare efectele primului ajutor 
Pipa Guedel marimea 4 produce.
toarelor medicale. acordat (restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea
hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea 
Pipa Guedel marimea 10
b).Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate fracturilor, pozitia de siguranta etc.);
inima, sunt necesare: 
Manusi de examinare, pereche Principii generale in situatii de urgenta
 va asigura interventiile necesare daca survin modi-
degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 ficari in starea victimei; 
Pahare de unica folosinta In orice accident de munca, persoanele care acorda pri-
mul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze
manevra Heimlich;
  va nota, pe cat posibil, datele importante privind: 
Batiste de hartie cu solutie dezinfectanta sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei
situatii secventiale:
respiratie ,,gura la gura’’ sau ,,gura la nas’’.
 - accidentul; 
Atele din material plastic
c).Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate - evolutia starii victimei; 

Fesi din tifon mici 5 cm/4 m
inima, sunt necesare: “P” de PROTECTIE:
- alte informatii despre victima. 
Fesi din tifon mari 10 cm/5 m
 reanimare cardio-respiratorie (masaj car- Inainte de a actiona,
diac extern asociat cu respiratie ,,gura la La sosirea echipei de specialisti si a autosanitarei, salva- 
Bandaj triunghiular I = 80 mm trebuie sa ne asiguram
gura’’ sau ,,gura la nas’’). torul: ca atat lucratorul acci-

Vata hidrofila sterila, pachet A 50 g dentat cat si celelalte
d).Daca victima sangereaza abundent se aplica: - va comunica medicului toate informatiile persoane care se ga-
obtinute despre accident si despre starea 
Ace de siguranta sesc la locul acciden-
 compresie manuala locala; victimei si ii preda notele respective; tului, nu sunt expusi ni-

Leucoplast 5 cm/3 m ciunui pericol. Trebuie
luate masurile necesare pentru protectia accidentatului prin torilor accidentat/accidentati; Membre  Fracturi deschise: se aplica doar un pansament
asezarea acestuia intr-o pozitie de siguranta (mentinand in simplu evitand orice presiune directa la locul fracturii,
pozitie dreapta axul cap-gat-trunchi)-si intr-un loc sigur care Vor fi evaluate leziunile in functie de gra-
  observarea posibilelor rani, fracturi, defor- se incearca controlul hemoragiei, se imobilizeza arti-
va si semnanlizat adecvat(in masura posibilitatilor). vitate; mari articulare la maini si picioare; culatia pe deasupra si dedesuptul leziunii si se ridica
partea afectata pentru a reduce inflamatia/edemul.
Va fi acordat un sprijin psihologic si emoci-
 Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea pri-
onal ranitului. mului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI
“A” de ALERTARE: leziunilor accidentatului/accidentatilor. Interventiile de prim
Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt doar actiuni de In industria alimentara se pot produce arsuri care se clasifi-
Odata asigurata securitatea generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor si stabilizarea ca in functie de agentul termic in arsuri produse de:
persoanelor, se va anunta pro- necesare fiecarui caz. starii accidentatului.
ducerea accidentului serviciilor  caldura uscata: termice, electrice si chimice
medicale de urgenta (externe, EVALUAREA PRIMARA
in cazul in care nu exista un  caldura umeda: apa si lichide fierbinti, abur, grasimi,
serviciu medical intern) indi- Se incearca identificarea situatiilor care presupun o ame- TIPURI DE LEZIUNI SI ACTIUNI SPECIFICE DE PRIM
candu-le: nintare pentru viata accidentatului. Se analizeaza, intotdea- AJUTOR Actiuni de prim ajutor
una in urmatoarea ordine:
 Tipul si locul exact unde s-a PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGII  partea lezata se spala cu apa rece sau cu alcool
produs accidentul; a) Stadiul de constienta: raspunde?, nu raspun- sanitar si nu se aplica comprese
de?, vorbeste?, se plange? Acestea sunt provocate de ruperea unui vas sangvin si
Descrierea cat mai exacta a imprejurarilor
 constau in pierderea de sange ale organismului. Se cla-  nu se sparg veziculele si nu se aplica creme sau lo-
accidentului; b) Semne vitale: respiratie (proba oglinzii , ob- sifica dupa: tiuni pe zona arsa
servarea urcarii si coborarii toracelui) si puls
Numarul ranitilor si stadiul lor de sanatate;
 (luarea pulsului la artera carotida).  Locul de aparitie:interna (vasul de sange se rupe  nu se inlatura hainele care sunt aderente pe piele si
in interiorul organismului) si externa (sangele se se acopera zonele arse cu pansament steril
Prezenta de factori care pot agrava acci-
 EVALUAREA SECUNDARA scurge in exterior).
dentul sau consecintele lui;  in cazul comei se plaseaza victima in pozitie de si-
Depasita faza anterioara, se va analiza cu atentie acciden-  Tipul de vas de sange afectat: arteriala (sangele guranta
Tipul de asistenta medicala sau echipa-
 tatul pentru identificarea posibilelor leziuni pe regiuni ana- curge in jeturi regulate si este rosu aprins) si venoa-
mente speciale care poate fi necesara tomice. sa (sangele are o culoare rosu inchisa si are loc o PRIMUL AJUTOR IN HIPOTERMII SI/DEGERATURI
(echipamente medicale, echipe de descar- scurgere continua).
cerare, etc.); Cap Hiportemiile si degeraturile pot sa apara in sarcinile de lu-
Actiuni de prim ajutor cru realizate in conditii termohigrometrice extreme (munca
Datele personale (numele si prenumele)
  cautarea de leziuni si semne de lovituri pe in congelatoare, rampe de incarcare descacare in sezonul
ale celui care anunta accidentul; pielea capului si pe fata;  Hemoragii externe: se plaseaza un pansament rece fara a dispune de echipamente de protectie individu-
compresiv( suficient pentru acoperirea leziunii direct ala adecvate, etc.). Accidentatii prezinta simptome carac-
Orice informatie suplimentara solicitata de
  observarea existentei unor eventuale hemo- pe leziune(daca nu sunt prezenti corpi straini) si se teristice cum ar fi tegumente reci, respiratie superficiala si
interlocutor. ragii pe gura, nas sau urechi; transporta victima la spital. puls greu, somnolenta ce poate ajunge pana la coma si
rigiditate musculara.
Trebuie subliniat ca in functie de precizia informatiei  posibile leziuni oculare;  Hemoragii interne: se pozitioneaza victima in po-
tranmise depinde cantitatea si calitatea mediilor umane zitie orizontala inclusiv in cazul transportului, nu se
si materiale care ajung la locul accidentului.  aspectul fetei: palida, transpirata; misca victima in cazul traumatismelor mai sus de Actiuni de prim ajutor
umeri, se realizeaza o evaluare generala(culoarea
Gat fetei, mucoaselor, pulsul).  indepartarea hainelor umede, inghetate;
“S” de SALVARE:  luarea pulsului carotidian; PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI 

acoperirea accidentatului cu paturi uscate si incal-
zite;
Este vorba de  slabirea presiunii hainelor; Sunt leziunile produe prin ruperea unuia sau mai multor
obiectivul final ale oase si se clasifica in 
administrarea de bauturi calde(este interzisa admi-
activitatilor de prim Torace nistrarea de alcool) la ranitii constienti;
ajutor in cazul unui  Inchise (osul sau parte din el nu iese la suprafata).
accident. Pentru  cautarea posibilelor rani, fracturi costale; 
transportarea la spital a persoanelor i stare de hipo-
realizarea secven-  Deschise (capetele osului fracturat ies prin piele). termie grava(32-34ºC).
tei corecte de acti-  observarea respiratiei si a eventualelor difi-
uni este necesara cultati de respiratie;
o evaluare a accidentatului dupa cum urmeaza:
Abdomen Actiuni de prim ajutor PRIMUL AJUTOR IN ALERGII SI INTOXICATII
Va fi realizat un examen fizic al ranitului;

 cautarea posibilelor leziuni exterioare, a du-  Fracturi inchise: se imobilizeza articulatia pe dea- In sectorul alimentar se utilizeaza un numar mare de com-
Vor fi evaluate starea ranitului/ranitilor,
 rerii abdominale si verificarea consistentei la supra si dedesuptul leziunii, se transporta victima la pusi chimici care pot provoca leziuni sau afectiuni perso-
analizandu-se situatiile care presupun o palpare; spital in cazul in care se poate realiza imobilizarea si nalului care le manipuleaza sau care se afla in imediata
amenintare pentru viata lucratorului/lucra- se solicita ajutor. apropiere. Sunt de amintit: agenti frigorifici, pesticidele
b) Informa lucratorii nou angajati despre activitatile
si produsele fumigene, dioxidul de carbon, PVC-ul si Actiuni de prim ajutor sunt diferite, in functie de starea
aditivii alimentari. accidentatului:
TEST DE EVALUARE specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, ris-
1. Semnele de obligativitate sunt: curile pentru securitate si sanatate in munca, pre-
Pacientul este constient:
Toate noxele chimice sunt capabile sa provoace efecte ne- a) Semne de forma triunghiulara, cu pictograma neagra pe cum si masurile si activitatile de prevenire si protec-

gative asupra sanatatii lucratorilor in conditiile expunerii la  se contacteaza la numarul de telefon care vine pe fond galben si margine neagra (partea galbena trebuie tie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general;
acest factor de risc. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi ambalajul produsului cu care s-a realizat intoxicatia c) Informa periodic lucratorii despre activitatile specifice
imediat, pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate apa- pentru a cere; sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului);
rea in timp, generand boli profesionale (intoxicatii cronice). b) Semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru

Simptomele sunt variate de la anomalii de comportament  se provoaca voma pacientului (daca toxicul nu este alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie tre- securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
, tulburari digestive, pana la afectiuni musculatre si ner- caustic sau spumant)si se transporta la spital. activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprin-
voase, depinzand in primul rand de calea de patrundere buie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului);
in organism a substantelor chimice (respiratorie, digestiva, Pacientul este inconstient sau in stare comatoasa derii si/sau unitatii, in general.
c) Semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe
cutanata sau parenterala).

 nu se provoaca varsaturi; fond albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel 7. Instruirea periodica al carei scop este reimprospata-
putin 50% din suprafata panoului). rea si actualizarea cunostintelor in domeniul secu-
 se plaseaza accidentatul in pozitie laterala de siguranta. ritatii si sanatatii in munca, se executa suplimentar
2. Semnele de avertizare sunt:
planificarii:
a) Semne de forma triunghiulara, cu pictograma neagra
a) Când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
pe fond galben si margine neagra (partea galbena tre-
buie sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului); b) Când au aparut modificari ale prevederilor de securitate
Exemplu de actiuni de prim ajutor in cazul de luxatie, entorsa si fractura si sanatate in munca privind activitati specifice ale lo-
b) Semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond
cului de munca si/sau postului de lucru sau ale instruc-
LEZIUNE SIMPTOME RECOMANDARI alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie tre-
tiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau
Durere Evitarea miscarilor buie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului);
aparitiei de noi riscuri in unitate;
LUXATIE Inflamatie si echimoze Imobilizarea c) Semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe fond
c) La reluarea activitatii dupa accident de munca;
albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel putin
Deformare articulara si impotenta functionala Evacuarea ranitului d) Toate variantele sunt corecte.
50% din suprafata panoului).
Criotratament local
Durere 8. Cerintele minime pentru organizarea si desfasura-
ENTORSA Imobilizarea 3. Echipamentele individuale de protectie se acorda:
Inflamatie rea instruirii:
Evacuarea ranitului a) De catre angajator, la cererea lucratorilor;
a) Sunt reglementate prin HG 355 din 11 aprilie 2007;
Evitarea miscarilor b) De catre angajator, in functie de evaluarea riscuri-
Durere lor profesionale; b) Sunt reglementate prin HG 1425 din 11 octombrie
Evaluarea pulsului
FRACTURA Inflamatie si echimoze 2006 cu modificarile si completarile ulterioare;
Imobilizarea membrului, zonei afectate c) De catre angajator, la recomandarea Comitetului de
Deformare articulara si impotenta functionala Securitate si Sanatate in Munca. c) Sunt stabilite de angajator.
Evacuarea ranitului
4. Supravegherea sanatatii lucratorilor: 9. Planul de Actiune in Caz de Urgenta:
a) Este reglementata prin HG 1425 din 11 octombrie a) Este prezentat doar personalului care are atributiuni in
2006 cu modificarile si completarile ulterioare; cadrul acestui Plan;
b) Nu este reglementata de niciun act normativ; b) Este prezentat intregului presonal;
c) Este reglementata prin HG 355 din 11 aprilie 2007. c) Este prezentat doar sefilor locurilor de munca.
5. Pentru angajati, exemenele medicale de suprave- 10. Acordarea primului ajutor va fi facuta:
ghere a sanatatii la locul de munca sunt: a) De primul lucrator ajuns la locul accidentului;
a) Gratuite si voluntare; b) Doar de personale desemnate si instruite in
b) Gratuite si obligatorii. acordarea primului ajutor;
c) Doar de medicii de medicina muncii;
6. Instruirea introductiv-generala are scopul de a:
d) Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxica-
a) Prezenta riscurile pentru securitate si sanatate in mun- tia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului
ca, precum si masurile si activitatile de prevenire si pro- de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si
tectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/ care provoaca incapacitate temporara de cel putin 3

««««« sau fiecarei functii exercitate; zile calendaristice, invaliditate sau deces.
MODULUL 2
Notiuni privind riscurile specifice si
prevenirea acestora.
Sector: Industria Lactatelor
Unitatea 1
Riscurile derivate din conditiile de
securitate a muncii in functie de
procese de productie si sarcini de lucru
A. CADERILE Consecintele caderilor de la acelasi nivel, desi frecvente,
nu sunt de obicei grave, cu exceptia acelor caderi care se
In industria lactatelor, caderile de persoane au fost indicate produc atunci cand se transporta obiecte voluminoase sau
ca fiind una din principalele cauze al accidentelor de munca. care au loc in apropierea utilajelor.
Sunt caderile la acelasi nivel la posturile de Acest risc este asociat tuturor fazelor procesului de
munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, productie, factorii de risc fiind obiectele sau materialele
depozitate in zone si culoare de trecere, apa prezenta pe
etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii pardoseli si materialele improprii folosite pentru pardoseli,
echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. iluminatul insuficient, etc. Consecintele caderilor la acelasi
nivel nu sunt de obicei grave, insa in anumite situatii pot
produce fracturi si, mai rar, deces.
Din acest motiv, trebuie sa se acorde o atentie speciala ma-
surilor preventive ce au ca scop evitarea producerii lor la
locul de munca. Caderile la acelasi nivel se pod produce in orice etapa a pro-
cesului de productie, probabilitatea fiind totusi mai mare la:
Caderile pot fi de doua tipuri:
• Receptia materiilor prime (lapte) si procesarea pri-
 Caderile de la acelasi nivel. mara;
 Caderile de la inaltime sau in adancime. • Curatenia si mentenanta locurilor de munca si a

echipamentelor de munca;
1. Caderile la acelasi nivel
• Lucrul in camerele frigorifice.
CAUZELE RISCULUI
 Apa
Apa, datorita necesitatii pastrarii curateniei este o prezenta constanta la nivel solului. De asemenea, un
alt factor care contribuie la prezenta apei pe pardoseli este umiditatea ridicata specifica majoritatii cen-
trelor de munca din sectorul procesarii laptelui. Astfel, caderile datorate alunecarii sunt un risc extrem
de prezent in acest sector industrial. Si lucratori care desfasoara sarcini de munca in camere frigorifice
si congelatoare sunt expusi acestui risc datorita prezentei pe sol a condensului, respectiv a zonelor
acoperite cu pelicule de gheata.
 Impiedicarea de materiale, echipamente de lucru, etc.
Lipsa ordinii la locul de munca poate determina depozitarea temporara neautorizata sau abandonarea
diverselor materiale sau obiecte utilizate in procesul de productie, in zonele de tranzit, pe caile de acces
pietonal, etc., aparand astfel riscul de cadere datorata impiedicarii. De asemenea, partile nesemnalizate
ale echipamentelor de munca aflate la nivelul solului, diferentele de nivel nesemnalizate, defecte ale par-
doselii, pot fi cauza caderilor la acelasi nivel datorate impiedicarii.

«««««
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA ACELASI NIVEL CAUZELE RISCULUI
Adoptarea si respectarea masurilor preventive trebuie sa faca parte din activitatea zilnica la locul de Dimensiuni inadecvate ale rampelor/platformelor de receptie (inaltime prea mare, spatiu insuficient

munca. raportat la dimensiunile marfurilor, etc).
Lipsa elementelor de protectie (balustrade, garduri, etc.).

Pardoselile.

Lipsa semnalizarii zonelor periculoase in spatiile destinate descarcarii/incarcarii materiilor prime/pro-

Pardoselile trebuie sa aiba caracteristici speciale: trebuie sa fie anti-alunecare, impermeabile si usor de duselor finite.
curatat. Pardoselile trebuie sa aiba unghiul declivitatii orientat catre sistemele de canalizare pentru a Deplasarea motostivuitoarelor in apropierea marginilor rampelor/platformelor de receptie/distributie.

directiona catre acestea apa si resturile lichide, facilitand astfel curatarea lor. Se recomanda ca suprafata
pardoselilor sa fie usor rugoasa pentru ca aderenta sa fie cat mai ridicata. Imperfectiunile sau degradarile Prezenta balcoanelor, a spatiilor aferente lifturilor de serviciu sau a zonelor de depozitare aflate la

inaltime fara protectie.
pardoselii datorate uzurii trebuie sa fie remediate cat mai curand posibil.
Transportul si ridicarea de persoane pe furcile motostivuitoarelor sau pe marfa manevrata de acestea.

Ordinea si Curatenia

Lipsa ordinii si curateniei in zonele de receptie/distributie sau in vehicule.

Activitatea de curatenie este fundamentala si obligatorie in cadrul tuturor etapelor procesului de produc- Scari insuficient iluminate si/sau fara elemente antiderapante.

tie fiind recomandata implementarea unui program de curatenie periodica la locul/postul de munca. De
asemenea, este extrem de importanta constientizarea lucratorilor privind mentinerea ordinei si curateniei Nerspectarea regulilor privind utilizarea scarilor mobile.

in centrul de munca si la postul de lucru.
Pardoseala trebuie sa fie curata frecvent pentru a elimina toate rezidurile, etc. care o pot face alunecoasa.
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA INALTIME
Deseurile organice, a petele de grasime sau ulei, reziduurile periculoase vor fi rapid eliminate. Rampe de incarcare:

Este necesar a se impune si a se verifica respectarea acestei reguli, ca zona locului/postului de munca Multe dintre companiile din sectorul lactatelor detin rampe de incarcare pentru a compensa diferenta de inaltime
dintre suprafetele camioanelor si a vehiculelor de transport a materiei prime si zona de incarcare din cadrul punc-
sa nu fie depozitate unelte, materiale si obiecte inutile. tului de lucru. Ca elemente constructive de siguranta, rampele de incarcare trebuie sa depaseasca o greutate de
patru ori mai mare decat maxima prevazuta, in plus trebuie sa fie ample, astfel incat in cazul in care se folosesc
Incaltamintea
 motostivuitoare sau orice alt mediu auxiliar de transport al incarcaturilor acest lucru sa nu presupuna alte riscuri.
In cazul in care rampa are mai mult de 2 metri inaltime, va fi prevazuta cu bare de protectie in zona care nu este
Incaltamintea muncitorilor este extrem de importanta pentru evitarea caderilor. destinata incarcarii si descarcarii marfii.
Aceasta trebuie sa indeplineasca doua functii: La rampele de incarcare trebuie sa se semnalizeze:

• Riscul de cadere de la inaltime.
• Sa fie impermeabila si usor de curatat.
• Accesul in zona doar a personalului autorizat.
• Sa fie aderenta. Pe de alta parte, intotdeauna cand se desfasoara activitati de incarcare si descarcare pe rampa de incarcare tre-
buie sa se realizeze urmatoarele verificari:
Incaltamintea recomandata este reprezentata de cizmele de cauciuc (standard EN 347) care indeplinesc
• Ca vehiculul sa fie fixat si parcat corespunzator.
conditia de a fi impermeabile si usor de curatat, avand si o talpa ale carei caracteristici le fac a fi indicate
activitatilor din industria conservelor din fructe si legume. • Ca sa nu existe riscul de deplasare a vehiculului tras la rampa de incarcare.
• Ca rampa sa poata suporta greutatea maxima luand in considerare greutatea auxiliara de transport.
In functie de postul de lucru, ar putea fi necesar, in mod suplimentar, ca aceste cizme sa fie dotate cu  Platforme:
varfuri ranforsate iar materialul sa ofere protectie impotriva perforarii. Se va verifica ca incaltamintea sa
corespunda normelor UE si se vor respecta indicatiile producatorului referitoare la utilizare si depozitare. • Instalarea de bare de protectie de-a lungul platformelor.
• Podeaua platformelor trebuie sa aiba orificii si deschizaturi de mici dimensiuni pentru evacuarea lichidelor si
evitarea acumularii de murdarii pe acestea.
2. Caderile de la diferite niveluri time, scari fixe si mobile, rampe de receptie. • Structura platformei trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a suporta greutatea lucratorilor care realizea-
za operatiuni pe aceasta.
Caderile de la inaltime sunt mai putin frecvente in acest Sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, uti- • Accesarea platformelor de lucru la inaltime sau a zonelor de depozitare la inaltime prin intermediul scarilor
sector insa consecintele sunt mai grave decat cele aferente fixe sau mobile asigurate corespunzator si respectarea limitelor de incarcare a acestor elemente.
caderilor de la acelasi nivel. laje, etc) si caderile in adancime (gropi, santuri,
deschideri in sol, etc) datorate pierderii echili- • Pastrarea curateniei pe platformele de lucru pentru a evita alunecarile.
Caderile de la inaltime se pot produce atunci cand se lu- • Podeaua platformelor trebuie sa aiba prevazut un sistem anti-alunecare si o latime minima de 60 cm.
creaza pe platforme elevatoare, platforme fixe aflate la inal- brului (prin alunecare, impiedicare, etc).
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA INALTIME Leziunile datorate folosirii instrumentelor manuale se zistente si corecta instruire a lucratorilor in vederea folosirii
pot reduce la minim prin proiectarea si intretinerea cores- acestor instrumente. Dispozitivele de taiere mecanica de
 Deschideri si denivelari punzatoare a acestora, dispunerea de zone de lucru adec- asemenea constituie o sursa de risc iar o intretinere co-
• Instalarea de dispozitive de protectie colectiva (plase, bare de protectie, grilaje, platforme, etc.) sau alte sis- vate, selectia instrumentului potrivit pentru fiecare sarcina respunzatoare si o formare optima a lucratorilor se poate
teme de siguranta si protectie echivalente pentru deschiderile si denivelarile care ar putea presupune un risc de lucru, folosirea manusilor si a sorturilor de protectie re- dovedi a fi esentiala pentru evitarea leziunilor.
de cadere de la inaltime.
• Protejarea perimetrelor unde exista riscul pentru lucratori, datorita denivelarilor, de cadere de la inaltimi mai
mari de 2 metri. CAUZELE RISCULUI
 Utilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor.
• Semnalizarea si protejarea spatiilor, deschiderilor, foselor si a zonelor unde nu se preteaza instalarea de dis-
pozitive colective de protectie cum sunt cele enumerate mai sus.  Iluminarea inadecvata.
• Barele de protectie vor avea o inaltime minima de 90 cm si vor dispune de grilaje care vor impiedica trecerea  Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de munca datorata monotoniei muncii,
sau alunecarea pe sub acestea sau caderea de obiecte sau persoane. Vor fi fabricate din materiale rigide, cu
protectie intermediara si inferioara. oboselii, etc.
• Blocarea accesului catre zonele de lucru cu margini catre zonele cu diferente de nivel de peste 2 m inaltime si  Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, cas-
care nu dispun de elemente de protectie colectiva. ti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare,
 Scari pliabile intepatoare, etc. sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau inte-
patoare;
Trebuie sa subliniem faptul ca folosirea scarilor pliabile trebuie sa se limiteze pentru cazurile in care nu se pot
utiliza alte echipamente de lucru mai sigure.  Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic;
• Inainte de a lucra pe o scara pliabila:  Coordonarea defectuoasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in
 Se va verifica starea treptelor, a talpilor si a picioarelor de sustinere (cu sistem anti-alunecare, asi- echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana;
gurand astfel stabilitatea sa), a curelelor si a dispozitivelor de fixare.  Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora;
 Punctele de spijin a scarii pliabile se vor aseza ferm pe un suport corespunzator.
 Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana;
• Nu se vor instala pe suprafete fragile sau nesigure si se vor folosi departe de obiecte care se pot miscare sau
le pot lovi.
• Daca se folosesc in apropierea unei usi, aceasta se va lasa deschisa pentru ca scara sa fie vizibila si se vor
instala semne de informare sau echipamente de protectie (conuri, curele, plase, etc). MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA LOVITURILOR, TAIETURILOR PROVOCATE OBIECTE SI UNELTE
• Nu se vor folosi de doua sau mai multe persoane concomitent. DE MANA
• Nu se permite folosirea scarilor a caror constructie a fost improvizata si a caror rezistenta nu este garantata.  Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE;
• Nu se permite folosirea incaltamintelor de tip sabot.
Utilizarea uneltelor in conformitate cu instructiunile producatorului si numai in acele locuri de munca

• Este interzisa desfasurarea activitatii de munca pe ultimele trepte ale scarii.
pentru care au fost concepute, precum si evitarea suprasolicitarii acestora;
• Urcarea si coborarea de pe scara se va realiza avand mainile libere, prinzand treptele cu acestea si in pozitia
cu fata catre scara. Niciodata nu se va cobora cu spatele catre scara. Orice obiect care se transport trebuie
sa fie agatat de corp sau de talie. Asigurarea de spatii adecvate pentru pastrarea uneltelor, interzicandu-se lasarea acestora in alte

• Lucrarile desfasurate pe scarile pliabile la inaltimi mai mari de 3,5 m calculate de la punctul la care se opereaza locuri decat cele destinate depozitarii temporare (cutitele/cutterele, dupa utilizare, se vor introduce in
si pardoseala, cu miscari sau eforturi periculoase pentru stabilitatea operatorului necesita folosirea echipa- suporturi sau teci care acopera complet lama);
mentelor individuale de protectie anti-cadere sau adoptarea altor masuri alternative de protectie.
• Nu se vor folosi scarile pliabile la inaltimi mai mari de 5 m. Mentinerea curateniei manerelor uneltelor folosite pentru a se evita accidentele de munca provocate

de prinderea/manuirea deficitara;
B.LOVITURI, TAIETURI CAUZATE DE OBIECTE SI UNELTE DE MANA Interzicerea pastrarii temporare a uneltelor in buzunare sau in alte locuri in care pot compromite

integritatea fizica a lucratorilor;
Sunt efectele contactului oricarei parti a cor- torului consta in folosirea, intretinerea si controlul bunei
pului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoa- functionari a instrumentelor de-a lungul intregului proces de
munca. In ceea ce priveste instrumentele manuale (cutite, In cazul deteriorarii uneltelor, se interzice repararea acestora, fiind necesara inlocuirea lor;

re sau abrazive, lucratorul suferind o leziune
datorata unui obiect sau unei unelte care se cuttere, etc.) trebuie mentionat faptul ca sunt cauzatoare
misca datorita unei forte diferite de cea a gravi- a unui numar ridicat de accidente, leziunile pe care le pro- Cand nu sunt folosite, este obligatorie protejarea partilor taioase ale uneltelor cu: aparatori mobile,

tatiei. Sunt incluse leziunile produse de cioca- voaca afectand in special mainile, plecand de la o simpla cu aparatori retractabile, etc.;
ne, cutite, etc, fiind excluse loviturile datorate taietura pana la determinarea incapacitatii acesteia.
caderilor de obiecte. Manevrarea obiectelor cu muchii sau parti taioase, intepatoare se va face utilizand echipamente in-

Originea riscului o reprezinta instrumentele de taiat (cutite,
In industria laptelui, riscul apare la manipularea instrumen- cuttere, foarfece, spatule) si suprafetele periculoase (mar- dividuale de protectie (manusi, sorturi, incaltaminte din materiale rezistente la taieturi si intepaturi).
telor de taiat, a paletilor si a recipientelor. Sarcina lucra- gini metalice, recipiente si suprafete aspre).
C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCURILOR DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR
Marea majoritate a utilajelor care se folosesc in cadrul Operatiunile in cadrul carora se produc de obicei accidente  Achizitionarea utilajelor/echipamentelor de munca marcate “CE”, sigla care garanteaza conformita-
tea cu cerintele minime de securitate recomandate de normele europene;
procesului de productie din industria lactatelor (sepa- datorate utilajelor sunt in principal urmatoarele:
ratoare smantana, malaxoare, aparate de pasteurizare,  Lucratorii care deservesc utilajele vor beneficia de pregatire specifica, pentru a capata deprinderile
sterilizatoare, autoclave, masini de ambalat, etc.), consti-  La incarcarea si descarcarea materiilor prime: necesare exploatarii in conditii de maxima siguranta a acestor utilaje.
tuie o sursa importanta de riscuri in munca pentru lucratori: risc de prindere.
 Instruirea specifica si detaliata este partea cea mai importanta a oricarui program de prevenire a
• Lovituri si taieturi provocate de instrumente, suprafete  La standardizare si omogenizare: risc de ta- riscurilor derivate din utilizarea masinilor. Instruirea trebuie sa contina:
taioase si ascutite. iere si prindere. • Identificarea si descrierea fiecarui risc specific utilajului pentru care se face instruirea;
• Descrierea modului in care dispozitivele de securitate ofera protectie;
• Proiectarea de fragmente si particule datorita caracte-  La amestecarea aditivilor si a emulgatorilor:
risticilor proprii ale etapelor de productie si a echipa- risc de prindere, lovire si taiere datorita elemen- • Demonstratii practice ale functionarii sau utilizarii dispozitivelor de protectie;
mentelor de lucru. telor mobile. • Indicatii despre modul si situatiile in care dispozitivele de protectie pot fi indepartate sau
dezactivate, precum si de catre cine (de obicei, de catre personalul echipelor de reparatii
• Intepaturi, produse de suprafetele ascutite.  La amestecarea tipurilor de branza (branza sau mentenanta);
topita), operatiune in cadrul careia se foloseste • Descrierea procedurii care trebuie urmate (ex.:contactarea sefului locului de munca) in ca-
• Lovituri provocate de partile mobile ale utilajelor. un malaxor cu cutite de taiere: risc de taiere si zurile defectarii, lipsei sau functionarii inadecvate a dispozitivelor de protectie.
prindere.
• Prinderile de catre sau intre obiecte si/sau partile uti-  Utilizarea elementelor de protectie si a dispozitivelor de siguranta conform specificatiilor fabrican-
tului utilajului;
lajelor.  In cadrul procesului de formare, presare, sa-
rare a branzei cand se folosesc prese si matri-  Copiile in limba romana a manualelor de instructiuni vor fi disponibile pentru fiecare utilaj aflat in ex-
• Contacte cu zone fierbinti: parti ale echipamentelor de ce manuale si mecanice: risc de prindere. ploatare si vor fi pastrate de sefii locurilor de munca in a caror responsabilitate se afla aceste utilaje;
lucru sau instalatii (tevi de transfer al lichidelor sau ga-
zelor, sudarea sau termoformarea ambalajelor).  La amestecarea si scoaterea untului: lovituri,  Elementele de protectie si dispozitivele de siguranta vor fi verificate periodic, testandu-se eficacita-
taieturi si prinderi. tea acestora;
• Contacte cu zone foarte reci.  Se vor stabili, respectandu-se specificatiile fabricantilor, programe de mentenanta pentru fiecare
 La parafinarea branzei: risc de contact termic. utilaj aflat in exploatare, obligatoriu fiind ca lucrarile specifice de mentenanta sa fie realizate de
• Contacte electrice directe si indirecte. personal calificat si autorizat. Pe timpul mentenantei utilajele vor fi deconectate de la orice sursa de
 La ambalare. energie, iar elementele mobile periculoase vor fi blocate. De asemenea se va afisa intr-un loc vizibil
avertizarea: „ATENTIE, SE LUCREAZA! NU CONECTATI!”;
CAUZELE RISCULUI  In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au inceput lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil
„ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!”
 Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul liniilor de procesare in flux con-
 In cazul utilajelor vechi, intrate in exploatere anterior aparitiei reglementarilor privind introducerea
tinuu folosite (sterilizare, etichetare, ambalare); pe piata romaneasca a echipamentelor de munca si a celor care stabilesc cerintele minime de secu-
 Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite la ambalarea ritate si sanatate in munca pentru echipamentele de munca, se va face evaluarea acestora si se vor
adopta masurile tehnice necesare pentru protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori
si paletizarea produselor finite; mobile cu blocare automata, aparatori reglabile sau retractabile sau dispozitive electronice de sigu-
ranta (senzori de miscare, celule fotoelectrice, etc);
 Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucra-
tori a echipamentelor de munca (HG 1146/2006);  Se vor acoperi cu carcase protectoare transmisiile motoarelor si angrenajele actionate mecanic,
electric sau manual, in cazul in care acestea nu au fost prevazute de fabricant cu acest element de
 Realizarea unei miscari reflexe a angajatului/angajatilor in cazul unei functionari defectuoase sau protectie. In situatia in care aceasta solutie nu poate fi implementata, se va delimita si semnaliza
corespunzator zona periculoasa;
blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor
deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc.;  Partile utilajelor unde exista acest risc vor fi semnalizate, pictograma corespunzatoare riscului ur-
mand a fi afisata in locul cu vizibilitate maxima.
 Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de
 Reglarea manuala si orice interventie la utilaje se va face numai dupa oprirea din functiune si deco-
mentenanta a echipamentele de munca; nectarea de la reteaua electrica.
 Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteris-
ticilor constructive sau specificului procesului de productie; Sectorul lactatelor poseda un parc important de utilaje si  Anul fabricatiei.
masini: aparate de pasteurizare, separatoare de smantana,
 Neatentia in timpul executarii sarcinilor de munca in zonele in care procesul de productie implica autoclave, masini de ambalat, masini de incapsulat, etc.  Denumirea seriei sau a modelului.
utilizarea conveierelor;
In plus, fiecare utilaj trebuie sa aiba prevazute intr-o forma  Numarul de serie, daca exista.
 Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor; lizibila cel putin urmatoarele indicatii:
Companiile din sectorul lactatelor trebuie sa asigure o intre-
 Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lanti-  Numele (denumire sau marca comerciala) si adresa tinere periodica a parcului sau de utilaje, efectuand reviziile
soare, etc); producatorului. corespunzatoare. Acesta intretinere trebuie sa fie realizata
de catre personalul competent si intotdeauna cu respec-
 Lipsa delimitarii zonelor periculoase din apropierea utilajelor, benzilor transportoare, etc.  Marca CE, daca o detine. tarea indicatiilor producatorului specificate in manualul
de instructiuni. Este necesara realizarea procedurilor sau  Intretinerea utilajelor o va realiza personalul spe- UTILAJELE DIN INDUSTRIA LACTATELOR, De amintit:
protocoalelor de lucru in cadrul carora sa se stabileasca cializat. MASURI PREVENTIVE SPECIFICE
liniile de lucru sigure pentru toate echipamentele: instalare, Pentru prevenirea riscurilor provenite de la
montare, demontare, operatiuni de curatare si intretinere,  Manipularea obiectelor se va realiza de catre per- utilaje, etapa cea mai importanta este cea de
plecand de la specificatiile stabilite de catre producator in sonalul instruit in acest sens. Sectorul lactatelor dispune de un important parc de masini
manualul de instructiuni: si utilaje: aparate de pasteurizare, separatoare de smanta- cumparare sau achizitie.Asigurati-va ca utilajul
 Echipamentele vor fi dotate cu dispozitive de pro- na, masini de ambalat, masini de incapsulat, etc. indeplineste conditiile de securitate care sa ga-
 Inainte de a desfasura operatiuni de intretinere tectie: ranteze integritatea lucratorului.
sau curatare se va deconecta echipamentul de la
reteaua de curent electric.  Colectiva: dispozitive de protectie impotriva prin- Este absolut necesara instruirea lucratorului
derilor de catre elementele giratorii (axe, curele, cu privire la corecta exploatare a utilajelor si
 Daca echipamentul de lucru nu se poate folosi da- rulmenti, arbore cardanic), elemente pentru taiat informarea sa in ceea ce priveste posibilele
torita unei avarii se va mentiona acest lucru prin- (cutite, paleti, foarfece, etc.) sau elemente de pre- riscuri generate de o manipulare gresita.
tr-un panou de semnalizare „scos din uz”. sare (prese, aparate de ambalat, aparate de impa-
chetat, etc.)
 Inainte de punerea lor in functiune se va asigura
ca toate dispozitivele de siguranta sunt montate si  Dispozitive de siguranta fixe cum sunt MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA CENTRIFUGELOR
functioneaza corect. de exemplu carcasele care protejeaza La momentul achizitionarii utilajului, se va verifica daca dispune de masurile de siguranta necesare

lucratorii de partile mobile ale echipa-
 Intotdeauna se vor folosi elementele de protectie si mentelor de lucru (motoare, curele, ma- pentru a garanta integritatea operatorului (capac de protectie).
securitate prevazute pentru echipamente. sini)
Nu se vor curata niciodata paletii avand centrifuga in functiune.

 Nu se vor dezactiva si nici nu se vor modifica re-  Dispozitive de siguranta mobile, care
spectivele dispozitive de securitate din comoditate sunt de obicei asociate dispozitivelor Nu se vor modifica si nici nu se vor dezactiva dispozitivele de protectie si securitate prevazute la

sau rapiditate la momentul utilizarii echipamentelor. de blocare sau dispozitivelor de de-
tectie si se instaleaza in cazul in care centrifuga. De exemplu, dispozitivul de securitate care deconecteaza utilajul atunci cand capacul cen-
este necesar accesul la partile mobile trifugii este deschis.
Compania trebuie sa ofere lucratorilor informatiile si in- sau partile de transmisie ale utilajului.
struirea adecvata si corespunzatoare riscurilor produse de
catre echipamente cat si masurile necesare pentru a evita  Dispozitivele pentru oprirea de urgenta sunt in- Utilizarea in forma prevazuta a sistemelor si dispozitivelor ergonomice prevazute de echipament.

respectivele riscuri. Trebuie sa se ofere echipamente in- stalate la majoritatea utilajelor care se folosesc in
dividuale de protectie necesare pentru o utilizare sigura a industria lactatelor, totusi apar la echipamentele de Atunci cand este necesara ridicarea sau coborarea capacului centrifugii, se va asigura ca nu exista

echipamentelor de lucru si sa se supravegheze folosirea lor lucru ce prezinta riscuri mecanice (prinderi, striviri, alti lucratori in zona.
corecta de catre lucratori. taieri) si au urmatoarele caracteristici:
Lovituri si taieturi:  Sunt vizibile si usor accesibile pentru Atunci cand se inclina capacul pentru a-l deschide sau inchide este recomandat sa se prinda doar

lucrator. brida, pentru a evita prinderea mainilor de catre acesta.
 Se vor achizitiona accesoriilor de taiere corespun-
zatoare echipamentului si materialului de lucru  Sunt de culoare rosie si au diferite for-
(discuri, cutite, etc) si se va realiza lor intretinerea me: buton (palarie de ciuperca), pedala Informarea si instruirea operatorilor cu privire la corecta exploatare si manipulare a masinii si cu pri-

adecvata. sau sfoara. vire la riscurile care pot proveni dintr-o utilizare gresita.
 Lucratorii vor fi informati si instruiti cu privire la ma-  Dupa activarea lor repunerea in functiu- In caz de avarie, nu se va incerca repararea sa. Se va apela la personalul de intretinere calificat.

nipularea echipamentelor care pot fi folosite doar ne a utilajelor se realizeaza cu ajutorul
de catre personalul calificat si autorizat in acest unei chei.
sens. Se va folosi imbracaminte de lucru stransa pe corp, in special la maneci, nu se vor purta bijuterii care

Dispozitivele de blocare trebuie sa asigure blocarea ar putea fi prinse iar in cazul in care lucratorul are parul lung, acesta va fi purtat strans legat.
 Se vor respecta indicatiile si recomandarile din ma- dispozitivelor de pornire a utilajelor pentru a evita punerea
nualele echipamentelor care trebuie sa fie puse la accidentala in functiune in timpul desfasurarii activitatilor
dispozitia operatorilor implicati. de intretinere, prin deconectarea lor de la orice sursa de
energie (electrica, pneumatica sau hidraulica). Taierea 1. CENTRIFUGA
 Nu se vor suprasolicita utilajele si echipamentele energiilor periculoase consta in incetarea furnizarii de
de lucru peste limitele indicate de catre producator. energie (electrica, mecanica, pneumatica, hidraulica, fur-
nizarea de combustibili, energii acumulate) care ar putea
 Se vor folosi manusi de protectie si incaltaminte de pune in functiune echipamentul sau o parte din acesta,
siguranta. presupunand un risc de producere a unui accident.
Taierea acestor energii periculoase, asociata cu un sistem
Prinderi: de semnalizare cu panouri si blocare cu lacate, care sa
impiedice inceperea in mod accidental sau deliberat a
 Utilajele lucreaza izolate, in caz contrar vor fi pro- furnizarii de energie echipamentului, este ceea ce se
tejate. cunoaste drept „Starea de Energie Zero”.
MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA MALAXOARELOR MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA MASINILOR DE AMBALAT
La momentul achizitionarii utilajului, se va verifica daca dispune de masurile de siguranta necesare
 Inainte de folosirea masinii este necesara asimilarea instructiunilor de manipulare a acesteia oferite

pentru a garanta integritatea operatorului ca de exemplu capace de siguranta, dispozitive de protectie de catre producator.
ale lamelor care sa impiedice atingerea acestora cu mana, dispozitive pentru oprirea de urgenta, etc. Daca se observa o avarie, incurcatura sau o functionare defectuoasa a utilajului nu se va incerca

repararea sa de catre operator daca acesta nu detine calificarea necesara in acest sens. Se va anunta
Instruirea si informarea lucratorului cu privire la corecta exploatare a utilajului si cu privire la riscurile
 personalul autorizat pentru aceasta.
provenite dintr-o utilizare gresita. Nu se vor modifica si nici dezactiva dispozitivele de siguranta prevazute de catre masina.

Se vor folosi in forma prevazuta sistemele si dispozitivele ergonomice prevazute de echipament.

Folosirea de manusi de protectie in timpul procesului de adaugare a aditivilor, branzeturilor, emulga-

torilor. Se va acorda o atentie deosebita sistemului dispensator de bobine de folie si sistemului de cilindrii

care sunt localizati pe benzile transportatoare ce formeaza masina de ambalat.
In caz de avarie, nu se va incerca repararea sa. Se va apela la personalul de intretinere calificat.
 Se va acorda o atentie deosebita cutitelor care realizeaza operatiunea de taiere a foliei de sigilare a

cutiilor si mai ales in caz de incurcare, atunci cand exista riscul de prindere.
Se va folosi imbracaminte de lucru stransa pe corp, in special la maneci, nu se vor purta bijuterii care

Se va folosi imbracaminte de lucru stransa pe corp iar parul va fi strans legat si nu se vor purta nici

ar putea fi prinse iar in cazul in care lucratorul are parul lung, acesta va fi purtat strans legat. inele si nici lanturi care s-ar putea agata de elementele mobile ale masinii.
2. MALAXORUL 3. MASINA DE BATUT UNT 4. MASINA DE AMBALAT D. PROIECTAREA

DE PARTICULE
A. PROIECTAREA
Acest DEoperatiunilor
risc apare in cadrul PARTICULE care presupun folo-
sirea de lichide sub presiune si pot produce proiectare de
particule. Leziunile sunt produse de piesele, fragmentele
sau micile particule de material proiectate de un utilaj, in-
strument sau materie prima care se manipuleaza si pro-
ceseaza. Cuprinde accidentele datorate proiectarii asupra
lucratorului de particule sau fragmente provenite de la utila-
je sau instrumente folosite in cadrul proceselor productive.
MASURI PREVENTIVE LA MANIPULAREA MASINILOR DE BATUT UNT MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA PROIECTARII DE PARTICULE
Inainte de a exploata utilajul este nevoie de asimilarea instructiunilor de manipulare oferite de catre pro-
 Achizitionarea si folosirea de utilaje si echipamente de lucru prevazute cu elemente de protectie (pa-

ducator si de familiarizarea cu toate dispozitivele si elementele de actionare ale acestuia. nouri, dispozitive de siguranta, etc.) pentru evitarea proiectarii de fragmente si particule.
In caz de avarie sau functionare defectuoasa a utilajului, nu se va incerca repararea sa de catre lucrator
 Achizitionarea accesoriilor pentru taiere adecvate echipamentului si materialului de lucru (discuri,

cutite, etc) si efectuarea operatiunilor adecvate de intretinere.
daca acesta nu detine calificarea necesara in acest sens. Se va anunta personalul autorizat pentru aceasta.
Ajustarea utilajelor si a echipamentelor de lucru pentru respectarea cerintelor minime de siguranta

Exista un dispozitiv in tancul utilajului prin care, atunci cand se ridica capacul tamburului paletii se
 si sanatate.
opresc automat. Nu se vor modifica si nici dezactiva dispozitivele de siguranta prevazute de catre acesta.
Informarea si instruirea lucratorilor pentru manipularea echipamentelor care pot fi folosite doar de

Atunci cand trebuie sa se efectueze operatiuni de intretinere, curatenie, ajustari sau scoaterea paletilor
 catre personalul calificat si autorizat pentru aceasta.
pentru ascutirea sau schimbarea lor, se va asigura ca utilajul este deconectat de la reteaua de energie Folosirea dispozitivelor ca de exemplu panouri transparente protectoare la echipamentele de lucru

electrica inainte de realizarea acestora. In cadrul acestor operatiuni se vor folosi manusi cu un nivel me- ce prezinta riscuri de proiectare, care sa permita vizibilitatea insa care sa impiedice particulele sau
diu de protectie impotriva taieturilor. fragmentele sa atinga ochii sau fata operatorului.
Inainte de efectuarea operatiunilor de curatare se va intrerupe furnizarea cu energie electrica a utilajului.
 Folosirea de ochelari de protectie in timpul operatiunilor care pot genera un risc de proiectare de

particule sau fragmente.
Pentru curatarea cutitelor se va folosi o perie si niciodata materiale textile.
 Ochelarii de protectie trebuie sa poarte marca CE si sa se adapteze caracteristicilor lucratorului care
Se va folosi imbracaminte de lucru stransa pe corp iar parul se va purta strang legat si se vor da jos lan-
 ii va folosi.
turile sau bijuteriile care ar putea sa se agate de elementele mobile ale masinii. Riscul electric existent in industria lactatelor are un caracter preferential datorita caracteristicilor activitatii de productie
E. CONTACTELE ELECTRICE Riscul de contact electric direct apare atunci cand o
parte a corpului lucratorului atinge un conductor prin care
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI DE CONTACT ELECTRIC
a. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice directe
si de procesare a laptelui. In cadrul punctelor de lucru din circula curent electric si acesta este deviat in pamant (sau
sectorul lactatelor, datorita insasi procesului de productie spre alt potential). In general se datoreaza instalatiilor fixe  Transformatoarele de inalta tensiune trebuie sa fie localizate in afara spatiilor de lucru, avand
exista zone sau uneori chiar intreg punctul de lucru care, fie cu izolari inadecvate si inexistentei conductorilor flexibili si acces limitat;
sunt locatii cu umiditate ridicata fie sunt locatii ude. a lampilor portabile (cabluri desfacute, izolatii rupte).  Intreaga instalatie de inalta tensiune trebuie sa fie periodic supusa unui program de intretinere,
realizat de catre personal specializat;
Lucratorii sunt in mod frecvent cu mainile umede sau chiar
ude, de multe ori aflandu-se pe o pardoseala de asemenea Riscul de contact electric indirect apare atunci cand o  In caz de avarii, doar personalul specializat va putea avea acces la instalatie;
uda, cu un grad ridicat de umiditate ambientala (vapori, par- parte a corpului lucratorului atinge o parte a unui echipa-  Clestii electrici trebuie sa dispuna de suficiente dispozitive de protectie izolatoare pentru a evita
ticule) care potenteaza riscul electric la care sunt expusi. ment (utilaj, instrument, instalatie, etc.) care nu ar trebui sa trecerea curentului electric la operator;
In plus, prezenta apei si a ambientului umed favorizeaza se afle sub tensiune insa care, din diverse motive, se afla
contactele electrice crescand conductivitatea electrica. sub tensiune.  Clestii vor fi intotdeauna deconectati pana la momentul utilizarii lor. Se recomanda ca acestia sa
aiba prevazut un intrerupator la maner;
Instalatiile de joasa tensiune (instalatiile sub 1.000 de V In general se datoreaza erorilor de izolare care lasa in mod  Folosirea ciocanelor electrice trebuie sa se faca respectand distanta corespunzatoare de sigu-
nominali) sunt prezente in toate instalatiile. Cerintele ener- accidental in tensiune carcase sau parti metalice inactive ranta fata de alti muncitori, evitand posibilele contacte accidentale;
getice ale instalatiilor de caldura (cuptoare, aparate de pas- ale utilajelor sau instrumentelor electrice. Metoda de lucru  La momentul achizitionarii instrumentelor electrice si a utilajelor se recomanda verificarea izola-
teurizat), frig (camere de racire si congelare) si masini care folosita si echipamentele si materialele utilizate pentru lu- tiilor. Acestea trebuie sa se afle in perfecta stare si sa dispuna de sisteme de protectie aditionala,
fac necesara existenta de centre de transformare de inalta crari electrice ar trebui sa asigure protectia lucratorului im- ca de exemplu separarea circuitelor, tensiuni de siguranta, etc;
tensiune si le transforma intr-o sursa de risc cu consecinte potriva riscului electric, garantand in special ca lucratorul
foarte grave pentru lucratori. sa nu poata intra in contact in mod accidental cu vreun alt  Toata utilajele trebuie sa detina dispozitive de protectie, ca de exemplu intrerupatoare diferentiate
element sau potential diferit de al sau. si dispozitive de impamanare.
b. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice indirecte
 Sisteme de protectie Clasa A
CAUZELE RISCULUI Constau in principal in reducerea riscului facand astfel incat contactele sa nu fie periculoase si sa impie-
dice contactele simultane intre mase si elementele conductoare. Pentru aceasta se pot folosi mai multe
 Lipsa reviziilor periodice a instalatiilor electrice, cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice; sisteme de protectie:
 Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla  Separarea circuitelor: care constau in separarea circuitelor de utilizare in raport cu sursa de
normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu sarcini electrice energie prin intermediul transformatoarelor sau a grupurilor de conversie pastrand impa-
datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensi- mantate toate conductoarele circuitului de utilizare inclusiv cel neutru;
une, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii
la pamant a elementelor deconectate;  Folosirea de niveluri mici de tensiuni de siguranta, in mod normal 24 V in acest sector;
 Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care in mod normal nu este sub  Separarea partilor active si a maselor accesibile printr-o izolatie de protectie: folosirea unei
tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte izolatii suplimentare functionale (toate partile active ale aparatelor electrice pentru a putea
elemente aflate sub tensiune etc), prin el trecand “curenti de defect” (curenti care circula pe alte cai functiona si ca o protectie de baza de contactele directe);
decat cele destinate trecerii curentului electric);  Conexiuni echipotentiale ale maselor: unirea intre ele a tuturor maselor instalatiei ce trebuie
 Tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta protejata si a elementelor conductoare care sunt accesibile pentru a evita aparitia intre aces-
de 0,8 m) intre care exista o diferenta de potential ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent tea, la un moment dat, a diferentelor potential periculoase.
electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei linii  Sisteme de protectie Clasa B
aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care
trece un curent electric; Constau in impamantarea directa a maselor sau neutralizarea acestora si in dotarea cu un dispozitiv de
taiere automata care sa poata deconecta instalatiile defecte cu scopul de a evita aparitia de tensiuni de
 Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune contact potential periculoase.
electrica in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod nor-
mal nu sunt sub tensiune;  Se impamanteaza masele si dispozitivele de intrerupere in caz de avarie la tensiune;
 Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre  Se neutralizeaza masele si dispozitivele de intrerupere in functie de intensitatea avariei;
lucratori necalificati/neautorizati;  Se impamanteaza masele si dispozitivele de intrerupere in functie de intensitatea avariei;
 Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc neadaptate unui mediu caracterizat de  Folosirea de intrerupatoare diferentiale.
umiditate excesiva;
 Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc) la tablourile electrice,
intrerupatoare, prize, etc;
 Folosirea prelungitoarelor improvizate, utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in
spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/sau a apei; F. INCENDIILE SI EXPLOZIILE
 Utilizarea aparatelor electrice cu mainile umede, operatiuni de mentenanta fara a deconecta de la Riscul de incendiu in industria lactatelor este relativ scazut UHT de lapte (productia de lapte praf), in cadrul instalatiilor
retea echipamentele alimentate cu energie electrica; in zonele de productie, datorita faptului ca atat produsele de ambalat (termo-sudarea si termo-ambalarea), a zone-
care intervin in cadrul procesului de productie cat si gra- lor de depozitare a materialelor din carton si alte elemente
 Lipsei semnalizarii tablourilor electrice si a pericolului de electrocutare; dul ridicat de humiditate ambientala nu favorizeaza apari- auxiliare folosite in munca datorita scaparilor inregistrate la
 Manipularea cablurilor neizolate, prize si conectoare care nu sunt conform standardelor. tia acestora. Acest risc creste insa in zonele de depozitare echipamentele hidraulice de inalta presiune. In plus, riscul
frigorifica si a congelatoarelor datorita sistemelor pentru de incendiu este relationat cu existenta unei instalatii elec-
lichidul de racire (respectiv amoniacul), in zona instalatiilor trice importante.
CAUZELE RISCULUI CAUZELE RISCULUI
Utilizarea echipamentelor electrice cu deficiente sau degradate;
 Generarea de gaze sau vapori inflamabili in spatii inchise care ajung la o concentratie exploziva.

Instalatie electrica defecta (fire neprotejate, conductori neizolati, etc);
 Scapari de gaze potential explozive.

Utilizarea cuptoarelor;
 Functionarea incorecta a recipientelor sau utilajelor care contin un fluid sub presiune: tunele de usca-

Acumularea de material combustibil.
 re, echipamente de sterilizare, pasteurizare, fermentatie si deshidratare, echipamente de refrigerare si
congelare, etc.
Defectele de functionare a robinetilor, valvelor, dispozitivelor de control a temperaturii si a indicatorilor

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR de presiune.
Instalatia electrica trebuie sa se revizuiasca periodic, de catre personalul specializat.
 Starea proasta a sistemelor de conducere pentru distributia echipamentelor de compresie.

In masura posibilitatilor, tablourile electrice trebuie sa se pastreze curate, fara praf.
 Inexistenta dispozitivelor de control si securitate.

Trebuie sa se stabileasca planuri de urgenta necesare pentru a face fata unei posibile situatii de in-
 Lipsa unui program de intretinere a instalatiei, care sa includa revizii periodice.

cendiu.
In cadrul punctului de munca trebuie sa existe resurse corespunzatoare de stingere a incendiilor: ex-

tinctoare adecvate ca numar si tip de foc, care sunt supuse reviziilor periodice si care sunt localizate MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA EXPLOZIILOR
corespunzator, in locuri vizibile. Instalarea unui aparat de detectie a scaparilor de amoniac din cadrul instalatiilor de refrigerare si con-

Instruirea si informarea lucratorilor cu privire la posibilele situatii care ar putea provoca un incendiu
 gelare care folosesc aceasta substanta ca agent de frig.
cat si cu privire la masurile prevazute pentru controlul si stingerea lor, cum sunt planurile de urgenta, In cadrul instalatiilor de producere a laptelui praf:

extinctoarele si modul lor de utilizare, etc.  Instruirea si informarea lucratorilor si oferirea de Echipamente Individuale de Protectie speci-
Dispunerea doar de cantitatea necesara de materiale inflamabile si de combustibili pentru desfasura-
 fice pentru zonele cu risc de explozie (incaltaminte antistatica si imbracaminte de lucru pentru
rea activitatii de munca intr-o zi, restul va fi depozitat sau transportat in locatii individuale izolate si evitarea sarcinilor electrostatice care pot provoca ignitia mediilor explozive).
ventilate.  Obligatia de a respecta instructiunile, procedurile si permisele de lucru.
Interzicerea fumatului si semnalizarea acestui lucru in intreg punctul de lucru.
  Proiectarea unei instalatii de ventilare adecvata in cadrul punctului de lucru pentru a evita acu-
Semnalizarea si indepartarea oricarui obstacol de pe caile de iesire de urgenta.
 mularea de praf si gaze.
Dispunerea de o instalatie electrica antideflagranta in zonele unde exista risc de medii inflamabile.
  Instalarea mediilor optice si acustice de alarma in zonele cu risc de explozie.
 Semnalizarea zonelor din cadrul punctului de lucru in care se reunesc conditii de explozie.
Revizuirea si mentinerea instalatiilor electrice, izolate si protejate.

Instruirea si informarea corecta si suficienta a lucratorilor care lucreaza in zone unde se pot forma

Instalarea sistemelor de detectare si alarma pentru incendii.
 medii explozive cu privire la protectie in caz de explozii.
Instalarea panourilor cu planul de localizare.
 Retinerea si controlarea in siguranta a scaparilor si eliberarilor de gaze, vapori, ceata inflamabile sau

Efectuarea intretinerii echipamentelor impotriva incendiilor si realizarea de exercitii periodice de simu-
 de prafuri combustibili care creeaza riscuri de explozie prin devierea si evacuarea lor intr-un loc sigur.
lare a evacuarii in caz de incendii. Ajustarea masurilor de protectie la cel mai ridicat risc potential atunci cand mediul exploziv contine

diferite tipuri de gaze, vapori, ceata sau prafuri combustibili sau inflamabili.
Identificarea materiilor prime folosite, a substantelor si produselor finale susceptibile de a forma un

mediu exploziv.
Modul de actionare in caz de incendiu:  Inchideti toate ferestrele si deconectati aparatele Analizarea instalatiilor, proceselor industriale, echipamentelor, etc. in special punctele si activitatile in

electrice de care raspundeti. care substantele inflamabile care intervin se pot amesteca cu aerul formand un mediu exploziv.
 Daca este doar un inceput de incendiu, se va in-
cerca stingerea focului cu resursele avute la dispo-  Nu intarziati pentru a va strange bunurile personale. Analizarea modului in care anumite substante inflamabile se pot forma in cadrul procesului productiv.

zitie, actionand in mod coordonat cu ceilalti colegi. Identificarea si controlarea instalatiilor, proceselor si activitatilor care pot forma un amestec de sub-

 Daca flacarile v-au cuprins imbracamintea, nu ince- stante inflamabile cu aerul.
 Se va folosi extinctorul potrivit fiecarui tip de foc. peti sa fugiti ci intindeti-va pe podea si incepeti sa va Dispunerea doar de cantitatea necesara de materiale inflamabile sau combustibili pentru activitatea de

rostogoliti. munca intr-o zi, restul vor ramane depozitate.
 Daca focul creste in intensitate si exista pericol de
extindere, nu se vor asuma riscuri inutile.  Daca va aflati in compania unei persoane aflate in Depozitarea produselor inflamabile in locatii diferite si independente de spatiile de lucru, corect izolate

vizita, aveti obligatia de a o ghida la evacuare. si ventilate.
 Nu se vor deschide usi care se afla la o temperatu- Eliminarea posibilelor surse de energie de activare si efectuarea ventilatiei naturale sau fortate.

ra ridicata. In cazul in care trebuie sa se actioneze Cauza principala a exploziei in industria lactatelor este Efectuarea intretinerii corespunzatoare si a reviziilor periodice la instalatii (electrice, de gaz si aer com-

totusi astfel, se va proceda foarte incet. amestecul comburent care intra in contact cu o sursa de primat) ca masuri absolut necesare in prevenirea si protectia impotriva riscului de explozie, indiferent
ignitie (suprafete fierbinti, flacari si gaze fierbinti, scantei de de tipul de masuri tehnice care au fost luate.
 Daca ia foc imbracamintea, nu fugiti ci intindeti-va origine mecanica, material electric, electricitate statica, cu- Eliminarea flacarilor, a suprafetelor fierbinti, a scanteilor de origine mecanica si/sau electrica, a des-

pe podea si incepeti sa va rostogoliti. renti electrici paraziti, radiatii, unde electromagnetice si de carcarilor electrostatice, a supraincalzirilor prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoarelor
radiofrecventa, reactie exotermica-autoignitie). termice... care pot constitui o sursa de ignitie.
Modul de actionare in caz de evacuare:
Explozia chimica de asemenea este o reactie de combustie, Nu se vor realiza lucrari electrice in tensiune in prezenta mediilor cu potential exploziv.

 Efectuati evacuarea intr-un mod rapid si ordonat, insa are loc la o viteza foarte mare, cu care se genereaza o Se va pune la dispozitia lucratorilor incaltaminte antistatica si imbracaminte de lucru adecvata pro-

fara sa fugiti. eliberare foarte mare de energie intr-un timp foarte scurt. dusa din materiale care nu produc descarcari electrostatice care pot cauza ignitia mediilor explozive.
G. CONTACTELE TERMICE Arsurile datorate actiunii lichidelor fierbinti si a echipamen-
telor (aparate de sterilizat, de pasteurizat) sunt frecvente H. ACCIDENTARI, LOVIRI, accidentarea de persoane de catre vehicule cat si acciden-
tele de vehicule in cadrul carora lucratorul vatamat se afla
Sunt situatiile de contact direct al oricarei
si produc leziuni similare celor obtinute in urma manipularii
de vapori sau apa fierbinte in cadrul procesului de curatare CIOCNIRI CU SAU DE CATRE in vehicul. In acesta categorie nu sunt incluse accidentele
din trafic.
parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg
corpului cu obiecte sau substante (indiferent
a echipamentelor. Se pot produce accidente mai grave ca
urmare a exploziei aparatului de pasteurizat, a autoclavelor VEHICULE Procesele de productie din industria lactatelor implica
de starea de agregare) avand temperaturi ex- si a tancurilor datorita lipsei controalelor regulate, a unei transportul intern si extern (materii prime, ingrediente sau
treme (fierbinte sau foarte rece). instruiri deficitare a lucratorilor, a adoptarii de proceduri in- Sunt situatiile de contact direct al oricarei alte produse) sau depozitarea, procese mecanizate care
adecvate sau a unei intretineri incorecte. parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg includ folosirea in mod curent a vehiculelor (camioane, mo-
corpului cu obiecte sau substante (indiferent tostivuitoare, etc.) in cadrul companiilor.
CAUZELE RISCULUI de starea de agregare) avand temperaturi ex-
Circulatia acestor vehicule relationate cu procesele de pro-
treme (fierbinte sau foarte rece). ductie in cadrul punctului de lucru si cea a lucratorilor pe
Prezenta echipamentelor de lucru care servesc pentru tratarea termica a produselor si care pentru

aceasta au nevoie de atingerea unor temperaturi ridicate cum este cazul in principal al aparatelor de caile de circulatie impreuna cu o semnalizare deficitara a
Riscurile de la locul de munca provenite din utilizarea diferi- cailor de circulatie, viteza inadecvata de circulatie a vehicu-
sterilizat si pasteurizat. telor vehicule in cadrul diverselor etape de productie includ lelor reprezinta principalele cauze.
Manipularea recipientelor care pot atinge temperaturi ridicate dupa ce au trecut prin tratamentele de

pasteurizare si sterilizare.
Contacte care ar putea sa se produca cu lichide aflate la o temperatura ridicata.

Contacte cu suprafete fierbinti ale echipamentelor de lucru (canalizarea vaporilor, aparatele de pasteu-

rizat si de sterilizat, etc.).
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI DE CONTACT TERMIC

Respectarea semnalizarilor existente in locurile si la instalatiile unde exista acest factor de risc

(cuptoare, etc);
Protejarea prin panouri si/sau separarea zonelor de risc, semnalizandu-le corespunzator;

Izolarea termica a obiectelor si uneltelor care prezinta riscul supraincalzirii (manere, etc);
 CAUZELE RISCULUI
Izolarea termica a suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca si a instalatiilor auxiliare cu
  Circulatia vehiculelor (camioane, motostivuitoare) in incinta centrelor de munca datorita necesitatilor pro-
materiale termoizolante, iar in situatiile in care izolarea nu este posibila, este obligatorie semnaliza- ceselor de productie(incarcare descarcare materii prime, produse finite, aprovizionare linii de productie)
rea si/sau delimitarea zonelor de siguranta; reprezinta principala cauza de accidentari, lovituri sau ciocniri pe care le pot suferi lucratorii;
 Manevrarea defectuoasa sau neatentia in manevrare, incarcare necorespunzatoare a acestor echipamente;
Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile profesionale datorate expunerii la caldura

sau la frig, cat si la masurile de prevenire care trebuie adoptate pentru evita sau a reduce la minim  Lipsei sistemelor anti-rasturnare ale echipamentelor de transport sau ridicat materiale (sisteme ROPS pen-
aceste riscuri si aplicarea masurilor de prim ajutor. tru motostivuitoare) si depasirii sarcinei maxime admise;
 Lipsei reviziilor tehnice periodice, verificarii periodice a sistemelor de semnalizare vizuala si auditiva ale
Folosirea echipamentelor individuale de protectie necesare, cat si a imbracamintii adecvate pentru fie-
 acestor echipamente;
care activitate si supravegherea utilizarii acestora.
 Nerespectarii distantelor de siguranta fata de echipamentele de lucru care executa activitati de incarcare,
Stabilirea pauzelor fixe frecvente si permiterea pauzelor in functie de nevoile angajatilor.
 descarcare sau transport de materiale;
Stabilirea programului de lucru astfel incat sa se evite in masura posibilitatilor desfasurarea activitatii in
  Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/incar-
zone deschise in perioadele caniculare sau frig extrem. care a materiilor prime/produselor finite;
Rotatia angajatilor pentru sarcinile de munca care necesita desfasurarea activitatii in conditii termice
  Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza
dificultati in manevrarea mijloacelor auxiliare de transport si ridicat (motostivuitoare, transpaleti, etc);
extreme.
 Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de trans-
Adaptarea protectiilor astfel incat sa permita evacuarea caldurii (grile, placi perforate, etc);
 port si/sau de ridicat;
Acordarea unei atentii speciale sarcinilor ce lucru ce prevad manipularea produselor fierbinti sau cu
  Lipsa calificarii operatorilor motostivuitoarelor;
precautiile adecvate pentru a evita posibilele varsari sau stropiri.  Transportul de persoane in motostivuitoare, pe furcile acestora sau deasupra marfii transportate de aces-
Raportarea imediata a situatiilor de supraincalzire a echipamentelor de munca sau a instalatiilor
 tea;
electrice (cabluri, motoare electrice) si luarea masurilor stabilite pentru astfel de evenimente;  Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor
de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor;
Achizitionarea echipamentelor de munca cu marcajul CE, plasat pe utilaj in mod clar, vizibil sau

afisarea declaratiei CE de Conformitate;  Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare, des-
carcare, ridicare si transport marfuri;
Respectarea prevederilor manualelor de instructiuni ale producatorilor, pentru instalarea, utilizarea
  Lipsa centurilor de siguranta in cazul modelelor mai vechi de motostivuitoare sau neutilizarea centurii de
si mentenanta echipamentelor de munca. siguranta in cazul existentei acestora.
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI TEST DE EVALUARE b) Este singura masura pentru a face fata riscurilor privind
securitatea.
Amenajarea si delimitarea in cadrul punctului de lucru a zonelor de circulatie, a zonelor de stationare

si parcare adecvata pentru vehicule. 1. Sunt riscuri privind securitatea caracteristice in- c) Este o masura care permite sublinierea importantei
Limitarea folosirii echipamentelor doar de catre personalul autorizat cu instruire adecvata in acest
 dustriei lactatelor: unei corecte utilizari a echipamentelor de lucru si cu-
sens. noasterea riscurilor care pot proveni dintr-o utilizare
Dispunerea de instructiuni de lucru care sa includa norme de siguranta privind circulatia si manipula-
 a) Contactul cu agentii biologici. gresita.
rea vehiculelor.
Instruirea si formarea adecvata si suficienta a lucratorilor care lucreaza in zone unde exista circulatie
 b) Caderile la acelasi nivel sau de la inaltime.
de vehicule. Vehiculele care nu sunt destinate transportului de persoane nu se vor folosi pentru trans-
portul lucratorilor. c) Ambele raspunsuri sunt corecte. 4. O operatiune in cadrul careia se poate produce ca-
derea de persoane de la inaltime este:
Semnalizarea zonelor de circulatie curenta pentru vehicule in cadrul operatiunilor de incarcare si des-

carcare, a zonelor de trecere, respectarea respectivei semnalizari. a) La incarcarea si descarcarea materiilor prime (rampe
Semnalizarea si ajustarea vitezei maxime de circulatie la caracteristicile cailor de circulatie si la condi-
 2. La folosirea malaxorului (branza topita): de incarcare).
tiile din cadrul punctului de lucru.
Achizitionarea echipamentelor cu protectie impotriva acestor riscuri: semnale vizuale sau acustice
 a) Nu se produc de obicei accidente grave. b) In zona de procesare primara a laptelui.
pentru excesul de incarcatura, foraibar de siguranta, sisteme de franare de urgenta, cadru de protectie
in cazul motostivuitoarelor, etc. b) Doar in cazul lucrarilor de curatenie se poate manipula c) La ambalare.
In manevrele de mers inapoi trebuie sa se activeze automat semnalul acustic si luminos pentru anun-
 cu acesta aflat in functiune.
tarea lucratorilor.
c) Este absolut necesar ca la adaugarea ingredientelor uti-
Evitarea stationarii in raza de actiune a vehiculelor si pastrarea intotdeauna a unei distante de prudenta.
 lajul sa fie deconectat de la reteaua de energie electrica. 5. Riscul de incendiu in industria lactatelor:
Nu se realizeaza niciodata apropierea de vehicule din lateral sau din spate pentru ca se poate intra in

zonele de unghi mort pentru soferii/operatorii acestora. a) Este foarte ridicat.
Daca este nevoie de apropierea de vehicule datorita vreunei circumstante speciale, se va semnala

acest lucru soferului si acesta va trebui sa opreasca masina si sa o asigure. 3. Instruirea lucratorilor: b) Este foarte scazut.
Se vor verifica luminile si indicatoarele vehiculelor.

a) Reprezinta o activitate preventiva care nu este utila in c) Este relationat in principal cu folosirea energiei elec-
Se vor instala oglinzi retrovizoare, daca acestea nu sunt prevazute.
 cazul riscurilor privind securitatea. trice.
Se vor semnaliza accesoriile vehiculelor (remorcilor) cu lumini indicatoare si semne reflectorizante.

Se va semnaliza in mod corect, inainte de a initia o manevra.

Se va folosi centura de siguranta in timpul manevrarii vehiculelor.

Se va pastra o viteza prudenta in tot timpul manevrarii vehiculelor.

Se blocheaza sensul de mers inapoi si se asigura rotile cu cale atunci cand vehiculul este stationat in

panta.
Asezati-va in fata soferului la o distanta prudenta, oblic pe directia de mers a vehiculului si atrageti-i

atentia prin semne pentru a fi vazut.
Apropierea de vehicul se va face doar atunci cand acesta este oprit.

Se vor stabili programe de intretinere preventiva pentru vehicule. Se va face revizia periodic la elemen-

tele principale ale vehiculului (sistem de directie, frane, ambreiaj, etc.) si se vor comunica posibilele
deficiente care se vor inregistra.
Efectuarea intretinerii corespunzatoare si a reviziilor tehnice periodice obligatorii pentru vehicule ca

masuri absolut necesare pentru prevenirea si protectia impotriva riscului de accidentare cu vechicule.
 Proiectarea de particule si fragmente.

REZUMAT
 Contact electric direct sau indirect. Instalatia electrica
Principalele riscuri relationate cu securitatea care pot apa- trebuie sa asigure functionarea numeroaselor instala-
rea in cadrul proceselor ce se desfasoara in industria lac- tii si utilaje. In cazul instalatiilor pe cald si frig, cerinte-
tatelor sunt: le de energie sunt mult mai ridicate, prin urmare este
 Caderile de la acelasi nivel si de la inaltime datorita nevoie de centre de transformare de inalta tensiune.
prezentei apei si a resturilor de produse pe pardosea-
la, a desfasurarii de activitati de munca pe rampe de  Incendii si explozii.
incarcare si descarcare, a folosirii scarilor sau a lucru-
lui pe platforme la inaltime.  Riscuri derivate din exploatarea utilajelor.
 Taieturile, loviturile si prinderile provocate de elemen-  Contactele termice.

tele mobile ale echipamentelor de lucru sau alte ris-
 Accidentari, loviri, ciocniri cu sau de catre vehicule.
«««««
curi relationate cu folosirea utilajelor.
MODULUL 2
Notiuni privind riscurile specifice
si prevenirea acestora.
Unitatea 2
Riscurile derivate din conditiile
de igiena industriala
A. AGENTI BIOLOGICI festat, lucratorii care il proceseaza fiind cei expusi. fectat cat si un loc adecvat pentru depozitarea
lor si pentru refolosirea lor periodica.
 Nu se va manca, bea si fuma in afara spatiilor
special amenajate si autorizate pentru aceasta.
 Brucella abortus: afecteaza vacile, aparand ace-
Sunt microorganismele prezente in mediul easi situatie ca cea mentionata anterior.  Se va pune la dispozitia lucratorilor vestiare  Inainte de a manca, bea sau fuma si dupa fina-
de munca capabile de a provoca afectiuni res- independente pentru imbracamintea de lucru lizarea activitatii de munca, fiecare angajat tre-
piratorii, dermatologice, circulatorii, etc. Riscu- Este vorba despre un agent biologic de tip 3, conform HG si cea de strada, care se vor depozita separat. buie sa se ocupe de igiena personala, trebuie sa
rile profesionale generate de noxele biologice privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor relationate cu se spele pe maini si fata cu apa si sapun dezin-
apar in general, la locurile de munca unde sunt expunerea la agenti biologici in timpul desfasurarii activitatii  Se vor aloca bai in care sa se includa produse fectant. Trebuie sa se spele foarte bine cu peria
prezente animale vii si/sau unde sunt procesa- de munca. Poate produce o boala grava la lucratori cu risc pentru curatarea ochilor (coliriu) si antiseptice de maini, in special in zona unghiilor.
real de contagiere a populatiei adiacente, totusi exista un (sapun) pentru piele.
te materii prime sau produse de origine animala tratament preventiv si terapeutic eficient. Bruceloza este re-  In cazul acelor sarcini de lucru in care poate
sau vegetala. cunoscuta ca boala profesionala la lucratorii care vin in con-  Se va aloca lucratorilor un interval de 10 minu- exista un contact direct cu apele reziduale sau
tact direct cu bovinele si in industriile in care se proceseaza te pentru efectuarea igienei personale inainte cu deseurile organice, trebuie sa se foloseasca
Infectiile si bolile infectioase sau parazitare transmise de produse contaminate cum este cazul industriei lactatelor. de masa si inainte de plecarea de la locul de manusi adecvate. Daca este necesar, se vor fo-
animale sau prin produsele de origine animala reprezinta munca. losi si filtre, masti, ochelari de protectie, imbra-
probleme comune in industria alimentara.  Listeria monocytogenes: poate provoca listerioza caminte impermeabila si cizme.
la lucratori. Este vorba despre un agent biologic de  Se va asigura spalarea si dezinfectarea im-
In industria lactatelor exista multe microorganisme folosite tip 2 conform celor specificate in HG 1092/2006, cu bracamintei de lucru si a echipamentelor de  Orice rana care se produce va trebui dezinfec-
in cadrul diferitelor procese de productie, ca de exemplu la un nivel redus de transmitere la populatia adiacenta protectie folosite de catre lucratori din resur- tata imediat si acoperita tot timpul. Bandajul va
producerea iaurtului si a branzei; marea lor majoritate sunt si cu un tratament adecvat. sele interne si externe ale companiei. trebui schimbat frecvent si intotdeauna atunci
considerate inofensive pentru sanatatea lucratorilor, cum cand se finalizeaza programul de lucru si se pa-
sunt bacteriile din categoria Streptococcus si Lactobacillus.  Mycobacterium Bovis: poate provoca tuberculoza  Se va interzice lucratorilor luarea imbracamin- raseste punctul de lucru.
bovina, o boala profesionala recunoscuta in cazul tei de lucru si a echipamentelor individuale de
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui lucratorilor expusi la bacterie in timpul realizarii anu- protectie la domiciliu pentru a le curata.  In zonele de risc va trebui sa se foloseasca filtrul
risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale pro- mitor lucrari. Este vorba despre un agent biologic si ochelarii de protectie, evitand ramanerea in
cesului tehnologic: de tip 3, cu acelasi efect ca in cazul Brucella. Este aceasta zona mai mult decat este necesar.
o boala infectioasa care dispune de un tratament Pe de alta parte, printre masurile relationate cu monitoriza-
 Receptia materiilor prime (lapte si/sau lapte praf) si des- antibiotic. rea starii de sanatate a lucratorilor, compania trebuie sa deti-  Dupa incheierea zilei de lucru, fiecare lucrator
carcarea manuala/semi-mecanizata; na o lista cu angajatii expusi si afectati de riscul biologic si sa se va ocupa de strangerea instrumentelor si us-
o pastreze timp de 10 ani. Aceasta lista trebuie sa coincida tensilelor folosite, se va ocupa de depozitarea
Procese de prelucrare primara a laptelui;
 Trebuie sa se stabileasca intotdeauna o serie de masuri cu acele posturi in care a fost identificat riscul de expunere lor intotdeauna in acelasi loc si va avea grija sa
preventive ce au ca scop reducerea riscurilor biologice si o la agenti biologici. le verifice zilnic. In plus, se va ocupa de curata-
Procese de elaborare a branzeturilor (topite sau matu-
 serie de masuri de igiena: rea acestora cu apa si substanta dezinfectanta.
rate): framantare si inmuiere, malaxare amestec, for- Trebuie sa se garanteze monitorizarea starii de sanatate in
mare, presare, scoatere matrita, sarare/saramurare (in  Reducerea la minimul posibil a numarului de lucra- mod expres si periodic si sa se tina o evidenta medicala in-  In cadrul punctului de lucru se va dispune de de-
cazul proceselor manuale sau semi-mecanizate); tori care sunt sau pot fi expusi, stabilind limitari de dividuala pentru fiecare lucrator in parte. Angajatorul trebuie pozite de apa potabila pentru igiena personala si
acces catre anumite zone de lucru, cum este de sa instruiasca si sa informeze lucratorii cu privire la riscul de truse medicale portabile.
Ambalare si baxare manuala;
 exemplu zona spalarii branzei. biologic, incluzand:
 La incheierea zilei de lucru, fiecare lucrator va
Ceea ce intr-adevar constituie o importanta preocupare  Stabilirea unui program de curatenie si intretinere  Potentialele riscuri pentru sanatate. face dus si isi va lasa imbracamintea de lucru in
pentru acest sector este posibila contaminare microbiologi- adecvata a sistemului de aer conditionat: filtre de spatiul prevazut pentru acesta (vestiare separa-
ca a produselor lactate. Lucratorii intra in contact cu agentii aer, umidificatoare si aparate de racire, sisteme de  Precautiile care trebuie luate pentru preveni- te pentru hainele de lucru si hainele de strada).
biologici asociati manipularii laptelui proaspat si a branzetu- ventilatie si turnuri frigorifice. rea exploziei.
rilor netratate sau prin contactul cu animale, in cazul in care  Efectuarea consultarilor medicale obligatorii si
laptele se obtine in cadrul aceluiasi punct de lucru. Trebuie  Eliminarea apei statute (tavi de drenaj, umidifica-  Dispozitiile in materie de igiena. participarea la campaniile de vaccinare care se
avut in vedere faptul ca contaminarea cu agenti biologici se toare, etc.) si reducerea umiditatii excesive a aeru- vor organiza in vederea prevenirii bolilor din sec-
realizeaza fara sa fie nevoie de un contact prelungit. Este lui, din pereti, tavane, pardoseala.  Folosirea imbracamintei si echipamentelor in- tor (bruceloza, tuberculoza).
necesara evaluarea respectivului risc, avand in vedere ca dividuale de protectie.
poate provoca boli profesionale luand in considerare agentii  Adoptarea urmatoarelor masuri relationate cu igie-
biologici la care lucratorii din industria lactatelor pot fi expusi. na personala pe care lucratorii trebuie sa le aplice,
mai ales in ceea ce priveste:
 Masurile care vor trebui adoptate de catre lu-
cratori in caz de incidente si pentru prevenirea
B. ZGOMOTUL
Printre agentii biologici daunatori pentru sanatatea lucratorilor acestora. Zgomotul este un agent poluator foarte comun la toate lo-
din sector enumeram: brucella, clostridium botulinum, listeria  Este interzis mancatul, bautul si fumatul in curile de munca din industria alimentara, si de asemenea
monocytogenes, salmonella, escherichia coli, bacillus cereus, zonele de lucru cu risc de expunere la agenti in cadrul punctelor de fabricatie din industria lactatelor.
staphylococcus aureus, hepatita A si E, si diversi paraziti. biologici. Zgomotul provine in principal de la functionarea utilajelor si
PROCEDURA DE SIGURANTA IN CAZUL RISCURILOR echipamentelor de lucru.
Brucella: poate provoca bruceloza la lucratori. In cadrul  Se va semnaliza corespunzator interzicerea. BIOLOGICE
acestei categorii exista specii ce au o afinitate pentru anu- Un pericol potential relationat cu gradul de mecanizare din
mite animale:  Se va oferi lucratorilor imbracamintea de pro-  Folosirea adecvata a imbracamintei de lucru industria lactatelor actual il reprezinta expunerea la zgomot a
tectie necesara (cizme si manusi de cauciuc, puse la dispozitie de catre companie, care nu lucratorilor. De fapt, este un fapt obisnuit ca zgomotul sa atin-
 Brucella melitensis: afecteaza in principal caprele piese pentru protectia capului, sorturi), toate trebuie sa intre in contact direct cu hainele de ga niveluri ridicate care se pot dovedi nocive pentru lucratori,
si oile, astfel ca laptele acestor animale poate fi in- dintr-un material usor de curatat si de dezin- strada. in special in cadrul proceselor de ambalare sau imbuteliere.
In industria lactatelor riscul se poate datora urmatoarelor la focarul de origine a riscului, la mediul de transmi-  Realizarea monitorizarii starii de sanatate spe- boala profesionala dupa cativa ani (intoxicare cronica).
cauze: tere si la receptor (lucrator). Trebuie subliniat faptul cifice a lucratorilor expusi la zgomot.
ca trebuie actionat in principal asupra focarului de Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui
Combinatia zgomotelor generate de diferitele utilaje si
 origine a riscului pentru ca un numar cat mai mare Scopul folosirii optionale a echipamentelor individuale de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale pro-
echipamente de transport/ridicat prezente in zonele de de lucratori sa fie protejat impotriva expunerii la protectie trebuie sa fie intotdeauna protectia personala, insa cesului tehnologic:
receptie. zgomot. exista cazuri in care acest lucru este necesar si obligatoriu,
astfel ca trebuie respectate masurile cuprinse in normativa Receptie materii prime si materiale;

Functionarea simultana a unor diferite tipuri de utilaje
 Masurile ce vizeaza originea: referitoare la zgomot, luand in considerare urmatoarele:
intr-un spatiu redus si inchis, situatie specifica zonelor Operatiuni de mentenanta, curatenie a echipamentelor

de procesare si ambalare.  Alegerea si achizitionarea de echipamente de  Daca nivelul de zgomot depaseste 80 dBA trebuie de munca si a spatiilor, dezinfectii si dezinsectii in cadrul
lucru adecvate care sa genereze un nivel redus sa se ofere lucratorilor EIP desi folosirea lor este punctului de lucru;
Mentenanta necorespunzatoare a utilajelor si/sau folosi-
 de zgomot. voluntara.
rea utilajelor invechite. Amestecare ingrediente si emulgatori (branza topita);

 Proiectarea de utilaje si procese mai putin zgo-  Daca nivelul de zgomot depaseste 85 dBA, atat
Lipsa delimitarii si/sau semnalizarii zonelor periculoase;
 motoase. punerea la dispozitie cat si folosirea EIP sunt obli- Sarare, saramurare si parafinare (branza);

gatorii. Aceasta obligatie trebuie sa fie semnalata.
Lipsa sau neutilizarea echipamentelor de protectie au-
  Reducerea concentrarii echipamentelor de lu-
ditiva; cru emitatoare de zgomot. Trebuie evitat riscul la origine prin adoptarea de masuri
In ceea ce priveste monitorizarea starii de sanatate a lucra- preventive corespunzatoare de catre compania, respectiv
Aceasta situatie obliga la aplicarea HG 493/2006, cu privire  Modificarea pieselor sau instrumentelor. torilor expusi la zgomot, trebuie mentionate urmatoarele: punerea la dispozitie de echipamente de protectie colecti-
la protectia lucratorilor impotriva riscurilor provenite din ex- va, echipamente individuale de protectie.
punerea la zgomot in timpul desfasurarii activitatii de mun-  Proiectarea adecvata a locurilor si a spatiilor de  a) Daca nivelul de zgomot depaseste 80 dBA, con-
ca care stabileste ca firma trebuie sa evalueze expunerea lucru. troalele medicale privitoare la functia auditiva a lu-  Folosirea substantelor cu aceleasi proprietati insa
lucratorilor la zgomot pentru a sti daca se depasesc sau nu cratorilor se vor realiza o data la cinci ani. care sunt mai putin periculoase.
limitele stabilite prin normativa.  Diminuarea ritmului de productie.
 b) Daca nivelul de zgomot depaseste 85 dBA,  Depozitarea produselor chimice in locuri adecvate,
 Proiectarea sarcinilor si metodelor de lucru functia auditiva se va verifica o data la trei ani. bine ventilate semnalizand localizarea lor si pas-
Riscurile provenite din expunerea la zgomot trebuie sa se pentru a evita expunerea la zgomot. trandu-le in recipientele originale.
combata la originea lor sau sa se reduca la nivelul cel mai
scazut posibil. In acele posturi de lucru in care nivelul zil-  Asigurarea mentenantei corecte a utilajelor. C. AGENTI CHIMICI  Solicitarea producatorului a fiselor de date de se-
nic echivalent se afla intre 80 si 85 dBA sau depaseste 137 curitate corespunzatoare produselor.
dBA la nivel de varf trebuie sa se planifice o serie de masuri Masurile ce vizeaza transmiterea: Agentii chimici sunt substante, elemente sau compusi chi-
preventive in vederea diminuarii zgomotului la niveluri ac- mici a caror stare sau ale caror caracteristici fizico-chimice  Stabilirea unui plan de actiuni pentru folosirea
ceptabile in ceea ce priveste instruirea si informarea lucra-  Instalarea de bariere absorbante intre focarul le permit intrarea in contact cu lucratorii, sub forma aero- produselor: metodologii de lucru, echipamente de
torilor, controalele medicale periodice, protectiile auditive si emitent de zgomot si receptor. solilor, gazelor sau vaporilor si care pot produce un efect protectie colectiva, individuala, depozitare, igiena
evaluarile periodice ale nivelului de zgomot o data la trei ani. advers asupra sanatatii. si curatenie inainte, in timpul si dupa utilizare.
 Izolarea sursei de zgomot (inchideri).
Expunerea continua la niveluri de zgomot ridicate poate Elaborarea produselor lactate si varietatea proceselor de  Evitarea contactului cu pielea folosind malaxoare,
ajunge sa provoace surzenie profesionala, pierderea capa-  Cresterea distantei dintre sursa de zgomot si productie presupun posibilitatea de contact a lucratorilor paleti, sisteme inchise, aparate de omogenizat.
citatii auditive nefiind recuperabila. In afara de efectele fizi- lucrator. din sector cu diferite substante chimice:
ologice (modificari ale somnului, cresterea tensiunii ateria-  Dispunerea si folosirea echipamentelor individuale
le, probleme digestive...) apare dificultatea de comunicare,  Aparate de reducere a zgomotului si tratamente  Amoniac (vapori) datorita utilizarii sale ca agent de de protectie cu marca CE, conform prescriptiilor de
reducerea randamentului de lucru, etc. In industria lactate- fonoabsorbante. racire la sistemele de frig. utilizare a acestora si conform fisei de date de se-
lor gradul de mecanizare este ridicat, de aceea zgomotul curitate a produselor.
este prezent in aproape intreg procesul de productie, insa  Elemente anti-vibratii.  Acid fosforic (coroziv) folosit la fabricarea branzei
acesta afecteaza in principal urmatoarele sarcini de lucru: de vaci.  Dispunerea de metode de neutralizare, strangere a
Masurile ce vizeaza lucratorul: varsarilor de produse si de eliminare a deseurilor.
Procesele de productie corespunzatoare prelucrarii pri-
  Peroxid de hidrogen provenit din procesul de ter-
mare si tratamentelor principale aplicate la produsele  Evitarea expunerii nenecesare, limitarea si/sau mo-ambalare.  Pastrarea recipientelor inchise.
lactate: centrifugare, pasteurizare, umplere ambalaje reducerea timpului de expunere la zgomot.
iaurt, framantare si inmuiere branza (branza topita);  Ozonul si radiatii ultraviolete provenite din proce-  Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente im-
 Instalarea de cabine insonorizate. sele de igienizare a echipamentelor de lucru. permeabile.
Ambalare, baxare si paletizare semi-mecanizata si me-

canizata;  Rotirea posturilor de lucru si trasarea sarcinilor  Monoxidul de carbon provenit din procesele de
in vederea minimizarii ramanerii in medii zgo- „cleaning in place” datorita contactului zaharurilor In vederea prevenirii efectelor toxice, masurile preventive
Receptie materii prime si materiale, depozitare, trans-
 motoase. din lapte cu substantele de curatare. trebuie sa se aplica in ordinea prioritatilor: masuri ce vizea-
port si distributie produse finite. za sursa emitenta, masuri ce vizeaza mediul si masuri ce
 Folosirea echipamentelor individuale de protec- vizeaza lucratorul.
Masuri preventive tie impotriva zgomotului. Toti poluantii chimici sunt capabili sa produca efecte negative
asupra sanatatii lucratorilor daca acestia sunt expusi o peri-  Masuri ce vizeaza sursa:
Masurile preventive ce au drept scop reducerea ni-  Limitarea numarului de lucratori carora li s-au oada de timp suficienta. Vatamarea poate apararea imediat
velului de zgomot se pot aplica la diferite niveluri: alocat sarcini de lucru in medii zgomotoase. sau pe termen scurt (intoxicare acuta) sau poate provoca o  Selectarea echipamentelor de lucru adecvate.
 Substituirea produselor toxice sau nocive. cratorilor, (prezenta unor niveluri ridicate de umiditate, tem- • Localizarea necorespunzatoare a ferestrelor si de munca si prevederea unei instalatii de ex-
peraturi scazute, etc). luminatoarelor tragere localizata pentru a elimina aerul cald
 Izolarea proceselor, atunci cand sunt genera- in apropierea surselor.
toare de produse chimice nocive. Cu toate ca, in general sarcinile de lucru in camerele frigori-
fice si congelatoare in industria laptelui sunt punctuale (de- Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina  Furnizarea apei potabile si sarii in zonele adi-
 Depozitarea respectivelor produse chimice pozitare si aprovizionare cu materii prime si aditivi, stocare de munca, sunt expusi acestor factori de risc, existand to- acente locului de munca.
in depozite specifice care dispun de extractie si depozitare de produse finite) frigul este un agent care tusi si o expunere mai mare in cazul lucratorilor care exe-
localizata. poate genera riscuri pentru sanatatea lucratorilor. cuta sarcini de munca in spatii deschise (rampe de incar-  Desfasurarea de programe de instruire a per-
care-descarcare, . sonalului adecvate riscului (acordarea primu-
 Realizarea mentenantei preventive a insta- Exista o serie de variabile care caracterizeaza mediul ter- lui ajutor in caz de probleme de suprasolici-
latiilor si echipamentelor de lucru: verifica- mic si senzatia de disconfort termic pentru angajat care in- Masuri preventive: tare termica, recunoasterea simptomelor si
rea periodica a starii tevilor prin care circula fluenteaza in mod direct conditiile de lucru in acest sector: semnelor corespunzatoare expunerii si dege-
gaze, depozitarea tancurilor care contin gaze (temperatura, umiditatea si viteza de circulatie a aerului)  Reglarea temperaturii la locul de munca in raturilor precoce).
in locuri izolate si bine ventilate. conformitate cu sarcinile de realizat si cerinte-
In plus, folosirea apei din abundenta in cadrul proceselor le climatice (incalzire, aer conditionat).  Dotarea sistemelor de distributie a aerului
 Masuri ce vizeaza mediul: de productie sau ca element de curatare a mainilor, instru- rece cu elemente difuzoare de aer care sa im-
mentelor, ustensilelor, pardoselilor, echipamentelor de lu-  Evitarea curentilor de aer deranjanti si insta- piedice sau sa minimizeze actiunea directa a
 Realizarea curateniei locatiilor si spatiilor de cru, etc. contribuie la crearea unui ambient umed. larea, la nevoie, a sistemelor de ventilatie for- aerului asupra lucratorilor.
lucru in mod periodic. tata.
Nivelul de umiditate reprezinta un factor determinant pentru  Recomandarea unei diete adecvate lucratori-
 Semnalizarea riscurilor. cunoasterea conditiilor ambientale ale unui punct de lucru.  Limitarea duratei de expunere a lucratorilor. lor (bogata in calorii).
Controlul acesteia nu doar ca va repercuta asupra sanatatii
 Dispunerea de sisteme de ventilatie gene- operatorilor ci va influenta si calitatea alimentelor care se  Izolarea cu panouri termoizolante a surselor  Reducerea sau eliminarea sarcinilor de lucru
rala adecvate sau chiar de hote de extractie manipuleaza. de caldura radianta, izolarea proceselor de ce presupun simpla supraveghere, respectiv o
(filtrele acestor aparate trebuie sa se curate productie, echipamentelor sau partilor lor foar- activitate fizica scazuta.
periodic). te reci sau foarte fierbinti si efectuarea unei
Riscul expunerii la conditii termohigrometrice si de iluminat rotatii a angajatilor expusi.  Cresterea efortului pentru acele sarcini care
 Instalarea de sisteme de alarma in locuri cu se poate datora urmatoarelor cauze: presupun realizarea unei activitati de munca
risc de scapari de gaze, varsari de lichide,  Efectuarea pauzelor de odihna in sali ame- usoara.
etc.  Conditii termohigrometrice najate in cadrul carora sa se poata consuma
bauturi calde sau racoritoare.  Evitarea iluminarii directa prin instalarea de
 Realizarea de teste periodice. • Nerespectarea masurilor ce pot fi aplicate in perdele sau jaluzele.
perioadele cu temperaturi extreme pentru pro-  Efectuare examinarilor medicale specifice
 Masuri ce vizeaza persoanele expuse (recepto- tectia persoanelor incadrate in munca in cazul prevazute si periodice.  Combinarea luminii artificiale cu cea naturala,
rii): lucratorilor care executa sarcini de munca in ajustarea intensitatii luminoase la tipul de ac-
spatii deschise sau in incinte neclimatizate;  Prevederea luarii unei perioade de timp pen- tivitate, localizarea corecta a luminatoarelor.
 Informarea si instruirea lucratorilor cu privire tru adaptare, in cazul schimbarilor bruste de
la utilizarea produselor chimice, atat a aditivi- • Centre de munca dotate cu instalatii de climati- temperatura in cadrul realizarii sarcinilor de  Folosirea echipamentelor individuale de pro-
lor cat si a produselor de curatat, in conditiile zare subdimensionate; lucru si respectarea acesteia ca pas prealabil tectie adecvate pentru temperaturile si con-
indicate de catre producator si pentru utiliza- incorporarii definitive la locul de munca. ditiile climatice din cadrul punctelor de lucru
rile prevazute. • Prezenta de curenti de aer din incinte; (SR-EN 340: Imbracaminte de protectie. Ce-
 Punerea la dispozitie de echipamente indivi- rinte generale si SR EN 343 Imbracaminte de
 Evitarea contactului respectivelor produse cu • Dotarea lucratorilor cu imbracaminte inadecva- duale de protectie si oferirea imbracamintei de protectie. Protectie impotriva ploii)
alimentele. ta conditiilor termohigrometrice din centru; protectie impotriva frigului/caldurii.
 Folosirea imbracamintei de protectie pentru
 Izolarea lucratorului de sursa de contamina- • Proiectarea defectuoasa a spatiilor de produc-  Izolarea termica adecvata a instalatiilor si frig, avand in vedere protectia impotriva frigu-
re. tie; semnalizarea surselor de temperaturi extre- lui si a umiditatii.
me.
 Folosirea de echipamente individuale de pro- • Lipsa unei ventilatii sau prezenta uneia subdi-
tectie (EIP) specificate in fisele de securitate mensionate;  Reducerea gradului de umiditate printr-un sis- 1. Activitati de munca desfasurate in ca-
a produselor chimice. tem de drenaj verificat si intretinut periodic. merele frigorifice si congelatoare
• Nerespectarea regulilor de acces si a timpilor
D. CONDITII de stationare in congelatoare si camere frigo-
rifice;
 Limitarea incarcaturii fizice de munca, progra-
mand sarcinile de lucru mai dificile in perioa- Majoritatea materiilor prime, produselor intermediare si a
TERMOHIGROMETRICE Conditii de iluminat

dele mai reci de la locul de munca. produselor elaborate care se manipuleaza in industria pro-
duselor lactate sunt produse perisabile astfel ca pentru de-
Conditiile termohigrometrice sunt conditiile fizice ambienta-  Reducerea perioadei de sedere in camerele pozitarea si/sau conservarea lor se foloseste frigul.
le ce vizeaza temperatura, umiditate si ventilatia de la locul • Nerespectarea standardelor referitoare la ilumi- frigorifice, folosirea mediilor mecanice pentru
de munca. natul interior si exterior in centrele de munca; transport si depozitare care sa evite necesita- In ceea ce priveste efectele datorate expunerii la medii
rea realizarii acestor activitati manual. foarte reci care se relationeaza desfasurarii de activitati de
Lucrul in industria laptelui si a produselor lactate prezinta • Neexecutarea curateniei si mentenantei perio- munca in interiorul camerelor frigorifice, a congelatoarelor,
un ansamblu de probleme legate de confortul termic al lu- dice;  Instalarea unui sistem de climatizare la locul activitati de munca desfasurate in zona rampelor de incar-
care/descarcare de marfa, lucrul la exterior in timpul sezo- tru depozitare. Riscurile in munca aferente spatiilor inchise care executa sarcini de munca in spatii inchise si/ siti in mod frecvent.
nului de iarna, putem mentiona de la modificari la nivelul sunt relationate in principal cu activitatile de curatenie si sau izolate. c) Sa puna la dispozitia angajatilor istoricul
cailor respiratorii (de exemplu bronsita) pana la instalarea intretinere, datorita lipsei unor proceduri adecvate pentru fiselor privind siguranta pentru toti agentii chi-
degeraturilor si a hipotermiei. realizarea acestor sarcini.  Stabilirea unui sistem de urgenta si de prim ajutor mici care au fost folositi in cadrul companiei.
inainte de inceperea realizarii sarcinilor de munca.
In acele camere frigorifice unde temperatura este sub 0ºC 4. In cadrul tuturor activitatilor in care exista un risc
trebuie sa existe: Spatiile inchise se caracterizeaza prin: limitarea intrarilor si  Masurarea nivelului de aer si gaze, temperatura si pentru sanatatea si siguranta muncitorilor ca urmare
iesirilor („one way out”), intrarea si iesirea de dimensiuni controlarea continua a acestor parametrii in timpul a lucrului cu agenti biologici, angajatorul va trebui sa
 Semnale luminoase care sa sesizeze prezen- reduse si proiectarea adecvata doar pentru folosirea spora- realizarii operatiunilor pentru determinarea nivelu- adopte masurile necesare pentru:
ta persoanelor in interior. dica sau limitata a spatiului. lui de pericol din spatiile inchise si/sau izolate. a) A interzice muncitorilor mancatul, bautul
sau fumatul in zonele de lucru in care exista
 Alarma optica si acustica.  Asigurarea masurilor preventive adecvate inainte respectivul risc.
Principalele riscuri prezente in spatiile inchise si/sau izo- de a intra:
 Topor tarnacop pentru incendiu. late sunt: caderea de obiecte si unelte, prinderi si blocari, b) Furnizarea muncitorilor a imbracamintii
zgomot, conditii termohigrometrice inadecvate, lipsa unei  Inlaturarea posibilelor obstacole la intrare speciale de protectie sau a unui alt tip de
Pe de alta parte, sistemul de inchidere a usilor camerelor iluminari adecvate, prezenta de atmosfere cu deficit sau si iesire si semnalizarea adecvata a zonei echipament special.
frigorifice trebuie sa permita deschiderea atat din interior exces de oxigen, inflamabile si explozive, pozitii de munca de lucru; c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
cat si din exterior, si de asemenea trebuie sa detina semnal fortate si manipulari manuale de incarcaturi (spatii reduse
luminos care se sesizeze prezenta persoanelor in interior. si prezenta de obstacole). Asigurarea ventilatiei naturale sau instala-
 5. Echipamentele individuale de protectie in cazul lu-
rea unei ventilatii fortate; crului cu aditivi alimentari sunt:
Durata zilei de lucru si a perioadelor de odihna in cazul ac- Exista trei tipuri de spatii inchise: a) Ochelari de protectie si manusi de protectie;
tivitatilor de munca desfasurate in interiorul camerelor fri- Utilizarea de echipamente individuale de

gorifice si a congelatoarelor trebuie sa respecte normativa  in care lucratorii sunt supusi la un risc grav si imi- protectie adecvate; b) Ochelari de protectie, semimasca de protec-
legala aplicabila. nent care le poate pune viata in pericol; tie si manusi de protectie;
Asigurarea echipamentelor de acces
 c) Ochelari de protectie, semimasca de pro-
 In cazul camerelor frigorifice cu temperaturi  in care lucratorii sunt supusi la riscuri care pot fi (scari, platforme) si de evacuare; tectie, manusi de protectie.si halat/salo-
intre 0 si pana la -5ºC, trebuie sa se stabileas- reduse prin utilizarea echipamentelor individuale peta de protectie.
ca o perioada de pauza de recuperare pentru de protectie, fara insa a se pune in pericol viata  Prezenta a cel putin doi lucratori, dintre care unul
angajati de zece minute o data la fiecare trei acestora;, va sta in exteriorul spatiului inchis/izolat si monitori- 6. Expunerea la temperaturi extreme este specifica:
ore de munca desfasurata neintrerupt in inte- zarea permanenta din exterior a operatiunilor. a) Zonei de receptie, in perioadele cu tem-
rior.  in care nu trebuie luate masuri speciale de protec- peraturi extreme;
tie individuala sau nu se necesita modificarea pro-  Asigurarea de canale permanente de comunicare
 In cazul camerelor frigorifice cu temperaturi cedurilor de munca; cu persoanele din interior. b) Camerelor de refrigerare sau congelatoa-
intre -5 si pana la -18ºC, perioada maxima de relor;
lucru in interiorul acestora va fi de sase ore, c) Zonei de procesare.
fiind necesara stabilirea unei perioade de pa- Aparitia riscurilor in spatiile inchise se datoreaza lip-
uza de recuperare pentru angajati de 15 minu- sei de oxigen, prezentei sau acumularii de gaze toxice sau
te o data la fiecare ora de munca desfasurata inflamabile, lichide sau substante solide toxice, conditiilor TEST DE EVALUARE 7. Care este actul normativ care stabileste masurile ce
neintrerupt in interior. termohigrometrice necorespunzatoare si lipsei vizibilitatii. pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme?
Printre alte cauze, enumeram: 1. In industria lactatelor riscul de expunere la agenti
biologici rezulta din: a) OUG 99 din 29 iunie 2001;
 In cazul camerelor frigorifice cu temperaturi
de peste -18 ºC, perioada maxima de lucru in  Generarea de fum sau vapori toxici (amoniac) a) La producerea iaurtului. b) HG 1425 din 11 octombrie 2006;
interiorul acesta va fi de sase ore, fiind nece- datorita pierderilor sau scaparilor accidentale de c) OUG 99 din 29 iunie 2000.
sara stabilirea unei perioade de pauza de re- substante chimice care pot modifica compozitia at- b) La producerea branzei.
cuperare pentru angajati de 15 minute o data mosferei din spatiul izolat si/sau inchis. c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
la fiecare 45 de minute de munca desfasurata
neintrerupt in interior.  Curatarea echipamentelor de lucru care pot pro- 2. Prima masura pe care trebuie sa o aiba in vedere
voca reactii chimice intre substantele chimice (sol- compania pentru a reduce nivelul de zgomot este:
In perioadele de pauza lucratorii vor trebui sa serveasca venti, agenti de spalare) utilizate si care pot genera a) Izolarea salilor zgomotoase.
bauturi calde pentru a evita instalarea hipotermiei. Echipa- vapori sau substante nocive pentru sanatate.
mentele individuale de protectie a angajatilor care intra in b) Punerea la dispozitia angajatilor a unor
camerele frigorifice sau in congelatoare trebuie sa constea  Scaderea nivelului oxigenului datorita oxidarii me- casti de protectie.
in imbracaminte si incaltaminte adecvata (haine pentru pro- talelor componente a recipientelor de stocare (tan- c) Achizitionarea de echipamente cu cele mai
tejarea impotriva pentru frigului EN 342 si manusi pentru curi, cuve, vani) si a utilizarii gazelor nobile (heliu, scazute niveluri de emitere a zgomotului.
expunere la frig EN 511). azot) si a dioxidului de carbon.
3. Pentru gestionarea adecvata a riscului chimic com-
2. Desfasurarea de activitati de munca Masuri preventive pania trebuie:
in locatii inchise a) Sa puna la dispozitia angajatilor fisele
 Evitarea realizarii sarcinilor de munca in spatille privind siguranta pentru toti agentii chi-
inchise si/sau izolate. mici folositi.
Exista multe spatii inchise in industria produselor lactate,
un exemplu tipic sunt tancurile si recipientele de stocare a  Informarea si instruirea adecvata a lucratorilor ( b) Sa puna la dispozitia angajatilor fisele pri-
vind siguranta pentru toti agentii chimici folo-
«««««
materiilor prime, cuvele pentru amestecare si vanele pen- caracteristici riscuri si masuri preventive specifice)
MODULUL 2
Notiuni privind riscurile specifice
si prevenirea acestora.
Unitatea 3
Riscurile ergonomice si psihosociale
si riscurile in functie de procese
de productie si sarcini de lucru
1. RISCURILE ERGONOMICE  Manipularea incarcaturilor grele, si/sau instabile
sau neregulate care fac mai dificila prinderea lor.
Masuri preventive pentru suprasolicitarile da-
torate manipularii manuale a incarcaturilor
 Evitarea deplasarii incarcaturilor pe distante mai
mari de 1 m.
IN INDUSTRIA LACTATELOR  Manipularea manuala a sacilor cu aditivi sau a  Incarcaturile nu se vor manipula la peste 175 cm.
Cuvantul ergonomie face referire la activitatea cu caracter produselor ambalate. Referitoare la sacina de lucru-lucrator: Daca incarcatura
multidisciplinar care se ocupa cu studiul comportamentu- are o greutate semnificativa, are o forma sau o dimensiune  Se va alterna manipularea frecventa a incarcaturi-
lui si activitatilor persoanelor pentru ajustarea produselor,  Ritmuri de lucru rapide si lipsa aptitudinilor fizice, care o fac dificil de apucat sau sustinut, sau care pot produ- lor cu activitati mai putin solicitante, astfel incat sa
sistemelor, posturilor de lucru si mediilor aferente activitatii a instruirii si/sau a experientei pentru realizarea ce taieturi sau leziuni lucratorului datorita continutului sau se permita recuperarea fizica a lucratorilor.
de munca la lucratori. sarcinilor de manipulare manuala a incarcaturilor. sau a caracteristicilor sale exterioare:
 Se va analiza traseul de realizat cu incarcatura
 Dimensiuni neadecvate ale locatiilor care fac ac-  Se vor folosi dispozitive mecanice, cum sunt mo- si se va elibera inainte de posibilele obstacule
Activitatea de munca din industria lactatelor trebuie sa evite cesul dificil la incarcaturi iar lucratorii trebuie sa tostivuitoarele, transpaletii electrici etc. in cazul intalnite.
pastrarea aceleasi pozitii perioade lungi de timp, alternand efectueze intoarceri sau intinderi pentru a ajunge in care se manipuleaza incarcaturi cu o greutate
sarcinile de lucru care necesita pozitii statice in picioare, in la acestea, adoptand pozitii incorecte. mare.  Incarcatura se va distribui in mod echilibrat si daca
sezut sau miscari repetate, distribuindu-le sau intercaland este posibil se va imparti in pachete mai mici.
perioade mici de odihna.  Inexistenta sau lipsa utilizarii mediilor mecanice  Se vor manipula incarcaturile care au manere
auxiliare de transport. adecvate pentru a putea fi sustinute ferm, permi-
tand astfel adoptarea unei pozitii de lucru corecte. Trebuie subliniat faptul ca daca caracteristicile lucra-
In majoritatea cazurilor, durerile de spate, atat in zona  Existenta prealabila a unei patologii dorsolombare torului nu sunt adecvate pentru efectuarea unei anumite
lombara cat si in zona cervicala au o origine mecanica. la lucrator si neadaptarea postului la acesta.  Reducerea, in masura posibilitatilor, a greutatii in- sarcini de lucru relationate cu manipularea incarcaturilor,
Se datoreaza in principal miscarilor gresit efectuate, po- carcaturilor de manipulat. Se recomanda ca gre- acest lucru poate creste riscul de aparitie a unei leziuni dor-
zitiilor incorecte adoptate in desfasurarea activitatilor de  Realizarea unor sarcini de lucru energice si foarte utatea maxima pentru incarcaturile manipulate solombare si se vor lua urmatoarele masuri preventive:
munca si/sau domestice, inclusiv pot aparea daca se su- repetitive cu incarcaturi grele si un ritm de lucru manual sa fie de 25 kg. In cazul femeilor, tinerilor
prasolicita coloana in pozitie statica sau de odihna. Cheia rapid. sau a persoanelor in varsta, acestia nu trebuie sa
prevenirii acestor dureri consta in adoptarea masurilor de manipuleze incarcaturi mai mari de 15 kg.
igiena referitoare la pozitie. Scopul final este prevenirea  Conditii ergonomice nefavorabile, incarcatura afla-  Se va pune la dispozitia lucratorilor si se vor folo-
durerii, flexibilizarea coloanei, pastrarea mobilitatii articu- ta la distanta de corp, adoptarea de pozitii incorecte  Manipularea manuala a incarcaturilor se va realiza si incaltaminte de siguranta si manusi de protectie
lare si potentarea musculaturii spinale, abdominale si cea in timpul desfasurarii activitatii de munca, prezenta pe suprafete stabile evitand transportul acestora care sa faciliteze apucarea incarcaturilor.
a extremitatilor. unor conditii ambientale nefavorabile (pardoseli in- pe sau de pe scarile pliabile atunci cand greutatea
stabile, incarcaturi voluminoase, etc.). sau dimensiunilor lor pot pune in pericol siguranta  Lucratorii vor fi informati si instruiti cu privire la ma-
lucratorului. nipularea incarcaturilor pentru a evita miscarile si
A. Suprasolicitarile  Existenta factorilor individuali: pozitiile care suprasolicita structura musculo-sche-
 Recipientele sau ambalajele metalice se vor inlocui letica cat si masurile preventive si de protectie care
provenite din manipularea  Intrinseci: lipsa aptitudinilor fizice, existenta unei cu altele din materiale mai usoare pentru manipu- trebuie adoptate in cazul sarcinilor de lucru concre-
patologii dorsolombare prealabile si excesul de larea incarcaturilor daca circumstantele de produc- te ce trebuie realizate.
manuala a incarcaturilor sau greutate. tie permit acest lucru.
miscarile gresit efectuate  Se vor respecta pauzele de odihna la locul de
 Extrinseci: lipsa informarii si instruirii specifice, a  Asezarea incarcaturilor mai putin grele in zonele munca.
In industria lactatelor manipularea incarcaturilor este o acti- imbracamintei si incaltamintei sau altele. superioare sau inferioare ale rafturilor din depozit
vitate frecventa, atat manipularea lor manuala cat si meca- si rezervarea spatiilor favorabile incarcaturilor mai Referitor la caracteristicile sarcinii de lucru de realizat,
nica. Riscul cel mai important care provine din manipularea  Alte caracteristici ca varsta, sexul, obiceiuri in grele. au o influenta depunerea de eforturi o perioada prea lunga
manuala a incarcaturilor este leziunea dorsolombara. Desi afara orelor de munca (consum de tutun, activi- de timp sau prea frecvent, perioadele insuficiente de odih-
isi pot avea originea in afara activitatii de munca, inclusiv pe tati sportive, sarcina, etc.). Masurile preventive de adoptat, in ceea ce priveste na fiziologica sau de recuperare, ritmurile inadecvate ale
plan personal, conditiile de munca sunt cele care provoaca efortul fizic care trebuie depus de catre lucrator, sunt procesului de productie, distantele prea mari de ridicare,
o mare parte din ele. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui urmatoarele: coborare sau transport. Dintre masurile preventive menti-
risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale pro- onam:
Definitie cesului tehnologic:  Adoptarea pozitiilor corecte si intotdeauna cand
este posibil, evitarea miscarilor de intoarcere, flexi-  Contractia muschilor abdominali si gluteali pentru
Orice operatiune de transport sau ridicare a unei incarcaturi  Receptia si depozitarea manuala si semi-mecanizata a une sau extensie a corpului cu incarcatura. Pozitia stabilizarea pelvisului inainte de deplasarea unui
de catre unul sau mai multi lucratori, cum sunt ridicarile, materiilor prime, produselor auxiliare, ambalajelor, etc.; corecta pentru manipularea unei incarcaturi este obiect, protejand astfel ligamentele si articulatiile
asezarile, impingerile, tractiunile sau deplasarile care da- avand spatele drept. impotriva tensiunii si a leziunilor. Se va expira la
Ambalare, impachetare si etichetare (manuala si
torita caracteristicilor lor sau a conditiilor ergonomice ina-  momentul depunerii efortului.
decvate prespun riscuri, in particular dorsolombare pentru semi-mecanizata);  Deplasarile pe verticala a incarcaturilor trebuie sa
lucratori. se realizeze cat mai putin posibil. Se considera ca  Orientarea picioarelor in directia care se va lua ul-
Baxare, paletizare, depozitare manuala si semi-meca-
 deplasarea pe verticala ideala a unei incarcaturi terior, nu doar pentru a mentine echilibrul ci si pen-
nizata;. este de maxim 25 cm; acceptandu-se deplasarile tru evitarea efectuarii intoarcerilor din coloana care
cuprinse intre inaltimea umerilor si lungimea medie pot fi periculoase.
In continuare se va mentiona originea riscului in secto-  Transport si distributie produse finite. a piciorului.
rul produselor lactate si o parte din factorii care influen-  Intotdeauna este mai bine sa se impinga decat sa
teaza acest risc impreuna cu masurile preventive de avut  Majoritatea sarcinilor de munca din procesele de prelu-  Evitarea impingerilor sau tractiunilor deasupra se traga si se va folosi greutatea proprie a corpului
in vedere. crare primara si principala a produselor lactate. umerilor sau sub talie. pentru a reduce efortul care se va depune.
 Se recomanda, pe cat posibil, lucrul la o inaltime taliei dintr-o singura miscare. Receptie manuala si semi-mecanizata de materii prime,  Monitorizarii starii de sanatate specifice.

adecvata. Daca suprafata de lucru este prea inal- materiale, ambalaje si recipiente pentru ambalare, de-
ta, se poate produce supra-extensia lombara, daca  Bratele se vor mentine lipite de corp si cat pozitare; Pozitia statica consta in mentinerea o perioada lunga de timp
este prea joasa se va indoi spatele. mai incordate posibil. a aceleasi pozitii (asezata, in picioare, etc.) fapt care provoa-
Adaugare de arome si coloranti, macinare si inmuiere ca compresia vaselor sanguine si necesitatea de schimbare

Mediul fizic poate reprezenta un factor care, prin caracte-  Se va cere ajutorul unui coleg atunci cand di- (branza),amestecare ingrediente si emulgatori (branza a pozitiei pentru a permite circulatia sangelui. Daca se supra-
risticile sale, sa creasca sansele ca un lucrator sa sufere mensiunile incarcaturii necesita acest lucru. topita), formare/presare/scoatere matrita (branza proas- solicita organismul se va produce o oboseala musculara pe
o leziune dorsolombara in timpul manevrarii incarcaturilor. pata si maturata); termen scurt si leziuni osteo-musculare pe termen lung.
Astfel, masurile preventive au ca scop evitarea sau reduce-  Efectuarea controalelor medicale specifice prea-
rea manipularii manuale a incarcaturilor: labile si periodice pentru prevenirea modificarilor Ambalare, impachetare si etichetare manuala si
 Desfasurarea activitatii de munca in pozitia sezut
musculo-scheletice. semi-mecanizata;
 Automatizarea proceselor, a sarcinilor concrete, Exista activitati de munca care se realizeaza in aceasta po-
etc. care sa presupuna eliminarea manipularii ma- Baxare, paletizare, depozitare manuala si semi-mecanizata;
 zitie, si desi este o pozitie care in principiu nu ar trebui sa
nuale a anumitor produse. Fractionarea incarcaturilor manipulate astfel incat sa nu creeze multe probleme, se poate dovedi destul de incomo-
se depaseasca limitele recomandate prin normativa in Transport si distributie produse finite.
 da si poate afecta sanatatea daca:
 Prevederea, pentru posturile care au nevoie, a vigoare.
dotarii cu medii mecanice evitandu-se astfel ridi- Masuri preventive  Nu se alterneaza cu alte pozitii care sa presupuna o
carea incarcaturilor, transportul si manipularea lor anumita miscare.
manuala: motostivuitoare, carucioare, transpaleti B. RISCURILE ERGONOMICE Pentru reducerea adoptarii de pozitii incomode sau fortate,
manuali, etc. in special folosind bratele, spatele si gatul, este vitala:  Lucratorii nu au suficient spatiu pentru genunchi.
PROVOCATE DE ADOPTAREA
 Studierea proceselor productive cu scopul de a DE POZITII FORTATE Evitarea:  Se manipuleaza obiecte grele.
obtine reducerea cat de mult posibil a traseelor
lucratorilor care transporta incarcaturi.  Inclinarii capului si a desfasurarii activitatii de munca cu  Este nevoie de aplicarea de forte.
Pozitii fortate corpul aplecat, cu umerii ridicati.
 Astfel, proiectarea spatiilor de lucru la inaltime si Masuri preventive:
dispunerea lor astfel incat sa se evite manipularea Sunt pozitiile de munca care, datorita sarcinilor  Realizarii intoarcerilor sau a miscarilor laterale pentru
neadecvata a incarcaturilor. de munca, implica una sau mai multe regiuni a nu forta coloana vertebrala, incercarea adoptarii unei  Mentinerea corpului drept in raport cu planul de lu-
anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie pozitii cat mai drepte a spatelui in timpul desfasurarii cru si cat mai aproape posibil de acesta.
 Pastrarea ordinii si a curateniei in zonele de lucru naturala si confortabila, fiind astfel suprasolici- activitatii de munca.
si zonele de circulatie pe unde se transporta incar- tate si putand cauza leziuni osteomusculare.  Se va verifica sa se poata atinge toate elementele
caturile.  Efectuarii de miscari bruste si incercarea inlocuirii lor de la locul de munca fara intinderea fortata a cor-
cu miscari ritmice. pului sau a bratelor.
 Aplicarea masurilor tehnice organizationale pentruSarcinile de lucru din sectorul lactatelor ce presupun adop-
evitarea manipularii manuale a incarcaturilor, auto-
tarea de pozitii fortate afecteaza in principal trunchiul, bra-  Intoarcerilor bruste ale trunchiului la asezarea obiecte-  Evitarea pozitiilor statice perioade lungi de timp,
matizarea si mecanizarea proceselor de productie tele si picioarele, si sunt frecvente in cazul desfasurarii lor pentru ca se intind muschii spatelui existand posibi- schimbandu-le frecvent.
si logistica, etc. activitatilor de munca in picioare perioade lungi de timp. litatea afectarii lor.
Adoptarea acestor pozitii provoaca numeroase leziuni mus-  Luarea de pauze scurte si dese evitand pauzele
 Luarea in considerare a recomandarilor cu privire culo-scheletice lucratorilor responsabili cu realizarea lor.  Torsionarii partii superioare a corpului, facandu-se cati- lungi si rare.
la manipularea manuala a incarcaturilor. va pasi mici pentru a efectua o intoarcere.
Definitie:  Schimbarea pozitiei in timpul pauzelor de odihna
 Sprijinirea picioarelor in mod ferm si separa- Stimularea: si indepartarea de spatiul de lucru iar daca este
rea lor la o distanta aproximativa de 50 cm Pozitiile fortate sunt acele pozitii de munca adoptate care posibil efectuarea de intinderi musculare.
unul fata de altul. presupun ca una sau mai multe regiuni anatomice ale cor-  Adaptarii fizice a postului de lucru la angajat, imbuna-
pului sa nu se afle intr-o pozitie naturala si comoda perioa- tatindu-se planurile de lucru pentru a le face mai acce-  Stabilirea in masura posibilitatilor a unor pauze de
 Aplecarea cu indoirea genunchilor pentru a de lungi de timp. sibile, imbunatatind pozitiile de lucru si crescand posi- odihna intre 10 si 15 minute la fiecare interval de
ridica incarcatura. bilitatea de alternare a acestora. o ora sau doua de munca continua, cu executarea
Originea riscului: unei serii de exercitii de intindere1.
 Nu se va suprasolicita spatele si se va men-  Intercalarii sarcinilor de lucru ce presupun miscari dife-
tine drept. Pozitiile fortate pot aparea la ambalare, impachetare sau rite ale corpului si care necesita interventia unor cate- Desfasurarea activitatii de munca in picioare
baxare datorita rapiditatii miscarilor de realizat, a rotatiilor gorii diferite de muschi.
 Corpul nu se va roti in timpul sustinerii unei mici insa continue si a flexiunilor corpului lucratorilor. Pentru a evita, in masura posibilitatilor, problemele in-
incarcaturi grele.  Flexibilitatii programului de lucru la nivel individual si a erente desfasurarii activitatii de munca in picioare, tre-
Nevoia de realizare a sarcinilor de lucru cu adoptarea de rotatiei lucratorilor la posturile ce presupun pozitii fortate. buie sa se respecte urmatoarele principii:
 Incarcatura se va mentine cat mai aproape de pozitii fortate cu trunchiul aplecat sau bratele ridicate dea-
corp cu putinta, acest lucru crescand foarte supra capului favorizeaza aparitia durerilor si chiar a leziu-  Dotarii cu dispozitive de sprijinire externa a segmente- Planul de lucru: elementele de actionare si control al echi-
mult capacitatea de ridicare. nilor datorita suprasolicitarii musculare. lor corporale ale lucratorului care sunt in pozitii fortate. pamentelor si intrumentele vor fi in cadrul spatiului de lucru
la nivelul coatelor sau acest lucru poate varia in functie de
 Folosirea greutatii corpului in mod efectiv pen-  Organizarii activitatii de munca evitandu-se repetitia si caracteristicile activitatii. In cazul activitatilor de precizie,
tru a impinge obiectele si a trage de ele. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui stabilindu-se un sistem de pauze. planul de lucru poate fi localizat usor mai sus de coate, in
risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale pro- vederea diminuarii efortului static al bratelor.
 Nu se va ridica o incarcatura grea deasupra cesului tehnologic:  Informarii si instruirii lucratorilor. 2
A se vedea tabelul de exercitii din Anexa.
Pentru a intarzia aparitia starii de oboseala: Baxare, paletizare, depozitare manuala si semi-meca-
 DECALOG – PREVENIREA LEZIUNILOR MUSCULO-SCHELETICE
nizata. 1º Se va avea in vedere proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, adaptandu-se caracteristicilor perso-
 Se va alterna aceasta pozitie cu altele ca de exemplu
nale ale fiecarui individ in parte (statura, varsta), favorizand desfasurarea activitatii de munca intr-un mod comod
pozitia in sezut sau care presupun miscare, fiind de Masuri preventive
preferat pozitia in sezut. Daca sarcina de lucru trebuie si fara suprasolicitari.
realizata in picioare este necesar ca activitatea sa se Se pot distinge doua tipuri de masuri: 2º Realizarea sarcinilor de lucru evitandu-se adoptarea unor pozitii incomode sau fortate ale corpului si a
poata desfasura cu bratele la inaltimea taliei fara sa
mainilor si cautand mentinerea, in masura posibilitatilor, a mainii pe aceeasi linie cu antebratul, a spatelui drept
fie nevoie de aplecarea spatelui. Masuri tehnice
si a umerilor in pozitie de odihna.
 Luarea pauzelor de oodihna, schimband pozitia corpu-  Realizarea unui design ergonomic al posturilor de 3º Evitarea eforturilor prelungite si aplicarea unei forte manuale excesive, mai ales in cazul miscarilor de pre-
lui si efectuand miscari usoare de intindere a muschilor. lucru, analizandu-se procedurile de lucru si favori-
sare, flexo-extensie si rotatie.
zandu-se metodele de lucru care sa evite miscarile
 Alternarea sprijinirii greutatii corpului de pe un picior repetitive. 4º Folosirea instrumentelor manuale de proiectare ergonomica pentru executia sarcinilor de lucru care
pe altul, mentinand celalalt picior pe un dispozitiv de atunci cand se apuca cu mana permit incheieturii sa ramana in linie dreapta cu antebratul. La manipularea instru-
sprijinire.  Selectarea utilajelor de lucru cu un design adecvat
mentelor care necesita un efort manual continuu este mai bine sa se distribuie forta prin actionarea mai multor
pentru evitarea pozitiilor fortate si a suprasolicita-
 Evitarea intoarcerii trunchiului la manipularea incarca- rilor. degete si folosirea alternativa a mainilor.
turilor din pozitia in picioare, incercand intoarcerea cu 5º Reducerea fortei care se foloseste in cazul anumitor sarcini de lucru (mentinerea instrumentelor de taiat
intreg corpul cu efectuarea unor pasi mici.  Intarirea musculaturii prin efectuarea de exercitii
ascutite) si folosirea instrumentelor adecvate fiecarui tip de activitate de munca cat si pastrarea lor in bune
fizice.
 Impiedicarea suprasolicitarii corporale statice prelungite conditii astfel incat sa nu fie nevoie de aplicarea unui efort suplimentar sau adoptarea unei pozitii gresite pentru
cu sprijinirea greutatii corpului de pe un picior pe altul.  Dispunerea de ajutoare automate sau mecanizate a compensa incapacitatea instrumentului.
pentru realizarea sarcinii de lucru.
6º Folosirea manusilor de protectie care sa se ajusteze corect pe maini si care sa nu reduca sensibilitatea,
 Folosirea de incaltaminte comoda.
 Dispunerea de instrumente manuale adecvate din pentru ca in caz contrar se aplica o forta mai mare decat cea necesara.
punct de vedere ergonomic (usoare, cutite cu ma-
C. Riscurile ergonomice nere lungi).
7º Evitarea sarcinilor repetitive programand cicluri de lucru mai mari de 30 de secunde. Se va intelege prin
ciclu de lucru „Succesiunea de operatiuni necesare pentru executia unei sarcini de lucru sau obtinerea unei uni-
provocate tati de productie”. De asemenea, trebuie evitata repetarea aceleasi miscari intr-un procent mai mare de 50% din
 Mecanizarea postului: automatizarea anumitor sar-
de miscarile repetitive cini repetitive. durata ciclului de munca.
8º Realizarea consultarilor medicale periodice care faciliteaza detectia posibilelor leziuni musculo-scheletice.
Definitie:  Echipamente si instrumente adecvate sarcinii de
realizat si cu un design ergonomic si efectuarea 9º Stabilirea pauzelor periodice care sa permita recuperarea din oboseala si odihna necesara. Favorizarea al-
Grup de miscari continue care presupun folosirea ace- unei intretineri adecvate a acestora. ternantei si schimbarii de sarcini pentru a reusi folosirea diferitelor grupuri musculare si in acelasi timp sa se
luiasi ansamblu osteo-muscular provocandu-i: obosea-
reduca monotonia activitatii de munca.
la musculara, suprasolicitare, durere si in final leziune.  Reducerea cerintelor fizice ale activitatii de mun-
ca. 10º Informarea lucratorilor cu privire la riscurile in munca care pot produce modificari musculo-scheletice
Originea riscului: si stabilirea unor programe de formare periodice care sa permita desfasurarea activitatii de munca intr-un grad
Masuri organizationale mai mare de siguranta.
Automatizarea centrelor de productie din industria lacta-
telor si reglarea ritmului de lucru de catre utilaje sau linii  Controlul temporar al sarcinii de lucru de catre
de productie cu benzi transportatoare (selectie, ambalare) lucrator.
afecteaza in prezent un numar important de lucratori in sec-
tor. Sarcinile de lucru in cadrul acestui tip de centre se ca-  Alternarea in limita posibilitatilor a activitatilor de 2. Riscurile “Interactiunile dintre continutul, organizarea si gesti-
unea activitatii de munca si conditiile ambientale, pe
racterizeaza prin repetarea aceleiasi miscari intreaga zi de
lucru si adoptarea unei pozitii de munca statica determinata
munca desfasurare in picioare cu cele desfasurate
in pozitia sezut si respectiv mers. psihosociale in industria de o parte, si functiile si nevoile lucratorilor, pe de alta
parte, ar putea exercita o influenta nociva asupra starii
de proiectarea posturilor de lucru.
 Trasarea unor noi metodologii de lucru. lactatelor de sanatate a lucratorilor prin intermediul perceptiilor
si experientelor acestora.“2
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui In sectorul produselor lactate, aplicarea Preventiei Riscu-
risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale pro-  Informarea si instruirea lucratorilor cu privire la rilor la Locul de Munca presupune realizarea unei serii de Principalii factori de risc psihosocial, rezultati din interre-
cesului tehnologic: folosirea corecta a instrumentelor si utilajelor, cu actiuni pentru a evita afectarea starii de sanatate a lucra- lationarea dintre persoane si posturi de munca, raspund
adoptarea unei pozitii adecvate pentru efectuarea torilor. aspectelor ce au legatura cu:
Receptie si depozitare manuala si semi-mecanizata de
 sarcinii de lucru.
materiale, ambalaje si recipiente pentru ambalare; Cauzele care stau la baza riscurilor psihosociale pot fi di- Natura si continutul sarcinii de lucru: monotonia, repeti-
 Efectuarea consultarilor medicale specifice preala- verse si au legatura respectiv sunt influentate de percep- tivitatea, nivelul de responsabilitate, oportunitatea de dez-
Amestecare ingrediente si emulgatori (branza topita),
 bile si periodice. tiile, experientele personale si personalitatea lucratorului. voltare a aptitudinilor, ritmul de lucru, solicitarea mintala,
formare/presare/scoatere matrita (branza proaspata si etc.
maturata), in cazul in care aceste operatiuni sunt exe-  Prelungirea ciclurilor de lucru si diversificarea sar- Anumite caracteristici ale activitatii in sector, impreuna cu
cutate manual; cinilor aferente postului. perceptia pe care o are lucratorul cu privire la acestea se Structura organizatiei: definirea competentelor (conflict
pot constitui intr-un risc, in acest caz denumit risc psihoso- sau ambiguitate de rol), cai de comunicare si informare,
Ambalare, impachetare si etichetare manuala si
  Promovarea rotatiei intre posturi si stabilirea unui cial, capabil sa prejudicieze si sa afecteze sanatatea lucra- tipuri de management, etc.
semi-mecanizata; sistem adecvat de pauze de odihna. torului. 3
Organizatia Internationala a Muncii, 1986
Mediul fizic: proiectarea postului de lucru, conditiile ergo- Evitarea aparitiei oboselii: se recomanda luarea
  Lipsa autonomiei in ceea ce priveste realizarea Stabilirea mecanismelor care sa permita lucratoru-

nomice, de securitate sau igiena, etc. pauzelor scurte si frecvente in cazul activitatilor de sarcinilor de lucru, ordinea, metodologia, etc. lui luarea deciziilor cu privire la pauze, ritmuri de
munca ce presupun un nivel ridicat al solicitarilor lucru, etc.
Organizarea activitatii de munca: activitatea de munca mintale sau posibilitatea de alternare cu alte tipuri de  Monotonia la realizarea sarcinilor de lucru.
desfasurata in ture, activitatea de munca desfasurata in sarcini care necesita un nivel mai scazut de atentie. Dispunerea de o perioada de timp suficienta pentru

ture de noapte sau in weekend-uri, etc.  Ritmuri rapide de munca datorita fluctuatiei cereri- efectuarea activitatii de munca.
Incercarea de a reduce sarcina de lucru in cazul
 lor si a termenilor scurti pentru fabricare.
Relatiile interpersonale la locul de munca. desfasurarii activitatii de munca in ture, in ture de Mentinerea lucratorilor in mod constant informati si

noapte, cand este mai dificila mentinerea nivelului  Lipsa previziunii unor varfuri in activitatea de mun- instruiti cu privire la activitatea companiei, diferitele
Lucratorul insasi (factori externi firmei): calitatea vietii de atentie. ca, datorita unei planificari deficitare a acesteia. etape ale procesului tehnologic, functiile fiecarui
persoanelor, problemele sociale, problemele familiare si departament in cadrul procesului tehnologic, etc.
orice alt tip de problema de natura sociala, etc. Evaluarea nivelului de experienta si instruire (rela-
  O distributie inadecvata a sarcinilor de lucru. cat si cu privire la procesele si procedurile adec-
tionate cu realizarea sarcinii de lucru) a persoanei, vate activitatii de munca, riscurile si masurile pre-
avand in vedere ca reprezinta o variabila care influ-  Reducerea personalului si amortizarea posturilor ventive de luat in considerare la executia sarcinilor
A. Riscuri datorate solicitarii enteaza in mod decisiv solicitarea mintala. datorita crizei economice. de lucru, necesitatea si folosirea echipamentelor
mintale la locul de munca individuale de protectie, etc.
Stabilirea unui timp suficient pentru instruire intot-
  Nesiguranta locului de munca.
Definitie deauna cand se efectueaza schimbari tehnologice,
operationale sau organizationale.  Lipsa controlului asupra ritmului de lucru si a pau- C. Desfasurarea de activitati
Solicitarea mintala se poate defini ca fiind efortul mintal zelor de odihna.
deliberat care trebuie depus pentru a obtine un rezultat de munca in ture. Bune practici
concret; acest proces necesita o stare de atentie (capaci- B. Riscuri provenite din or-  Comportamente inadecvate ale lucratorilor, relatii organizationale
tatea de a fi „in alerta”) si de concentrare (capacitatea de a interpersonale deficiente intre colegi, imposibilita-
ramane focusat pe o activitate sau un ansamblu de activita- ganizarea activitatii de munca tea comunicarii in timpul desfasurarii activitatii de Numarul de lucratori care desfasoara activitati de munca
ti o anumita perioada de timp). munca. atat noaptea cat si in ture este considerabil in sectorul pro-
sau datorate caracteristicilor duselor lactate si tinde sa creasca progresiv in paralel cu
Dezvoltarea tehnologica inregistrata in ultimii ani a influen- sarcinii de lucru  Insatisfactie in munca, posibilitati scazute de dez- dezvoltarea capacitatilor productive ale companiilor.
tat in mod decisiv evolutia solicitarii in munca, crescand din voltare si promovare in cadrul companiei.
ce in ce mai mult solicitarea mintala. Activitatea de munca Conditiile relationate cu organizarea activitatii de munca,
necesita din ce in ce mai mult un contact mai putin direct cu continutul acesteia si efectuarea sarcinii de lucru in indus- Riscurile datorate organizarii activitatii de munca afectea- Cauzele ce determina acest fenomen sunt de natura teh-
produsele si cu procesarea acestora, aceasta activitate fi- tria lactatelor nu afecteaza doar desfasurarea activitatii de za toate sarcinile de lucru corespunzatoare proceselor din nica (necesitatea de continuitate a procesului), economica
ind realizata de utilaje, instrumente de lucru, etc. Persoana, munca ci si starea de sanatate a lucratorilor. industria lactatelor de la receptia materiei prime si pana la (rentabilizarea la maxim a investitiei realizate, competitivi-
pe de alta parte, este responsabila de controlul functionarii fabricare, ambalare si ulterioara expeditie a produsului finit. tate, ajustarea la nivelul cererii) si sociala (solicitarea pre-
corecte a acestor utilaje. Acest lucru presupune necesita- Datorate companiei si modului de organizare al acesteia: starii anumitor servicii 24 de ore din 24).
tea de a fi atent la o serie de semnale, cunoasterea insem-
natatii lor si actionarea butoanelor de comanda corespun- -Caracteristicile companiei: dimensiune, activitate desfa- Ca si masuri preventive enumeram: Desfasurarea activitatii de munca pe timp de noapte si in
zatoare pentru a obtine operatiunea dorita. surata, localizare, politica organizationala, valori... ture este din ce in ce mai frecventa, din mai multe moti-
Planificarea si coordonarea activitatilor de munca
 ve: economice, datorita nevoilor de productie si din moti-
- Structura companiei: definirea competentelor, structura luand in considerare posibilitatea primirii altor sar- ve sociale. Din punctul de vedere al preventiei riscurilor in
La studierea solicitarii mintale trebuie sa se aiba in vedere ierarhica, caile de comunicare, dezvoltarea profesionala... cini de lucru sau a unor urgente. munca, desfasurarea activitatii de munca in ture trebuie sa
cantitatea si complexitatea informatiei care trebuie procese organizeze luand in considerare faptul ca trebuie sa se
sata, timpul de care se dispune pentru formularea raspun- - Organizarea activitatii de munca: durata si tipul zileii de Distribuirea cu claritate a sarcinilor de lucru si a
 prevada posibilele consecinte asupra sanatatii lucratorilor
sului si aspectele individuale ale lucratorului. O activitate munca, prelungirea zilei de munca... competentelor fiecarei activitati de munca, trasand (nivel fizic, psihosocial sau de interactiune sociala).
de lucru poate fi nociva pentru o persoana nu doar datorita obiective si prioritati de executie.
suprasolicitarii ci si datorita unei solicitari insuficiente, adica Datorate postului de lucru
datorita unei sarcini care nu presupune niciun efort mintal Evitarea prelungirii prea mult a zilei de munca si
 Masurile preventive relationate cu desfasurarea activitatii
din partea operatorului. Compania va trebui sa evite postu- -Caracteristicile postului de lucru: proiectarea postului compensarea sa cu perioade de odihna. de munca in ture includ recomandari organizationale ce au
rile de lucru a caror sarcini nu au continut si nu necesita din de lucru, salariul, stabilitatea postului, conditiile fizice (zgo- drept scop diminuarea la maxim a consecintelor negative,
partea operatorului un efort minim mintal. mot, sistem de iluminare...) Evaluarea nivelului de experienta si instruire a lu-
 atat pentru angajati cat si pentru companii.
cratorilor la momentul distribuirii posturilor, a com-
Consecintele unei solicitari mintale excesive (suprasolici- - Caracteristicile sarcinii de lucru: cantitatea activitatii de petentelor si a responsabilitatilor. In mod normal, lucratorilor le este greu sa se adapteze la
tare) sau prea reduse (subsolicitare) pot fi: iritabilitate, demunca, simplitatea/complexitatea, monotonia/repetitivitatea... desfasurarea activitatii de munca pe timp de noapte sau in
presie, lipsa de energie, stare de sanatate mai fragila, etc. Luarea pauzelor pentru odihna si rotirea sarcinilor
 ture, totusi, cei care lucreaza in domenii de productie sau
Trebuie subliniat faptul ca toti lucratorii, indiferent de locul Factorii individuali ai lucratorului: Tiparul de compor- de lucru. auxiliare nu au probleme de adaptare.
de munca, pot fi supusi, dupa caz, unei suprasolicitari sau tament, gradul de angajament fata de realizarea sarcinii,
subsolicitari mintale determinate de sarcina de munca. nivelul de stima de sine, stil personal de confruntare a fac- Efecutarea consultarilor medicale specifice.

torilor de stres... Factorii de organizare pe ture se refera la sistemul ture-
Masuri preventive pentru solicitarea mintala la locul In cazul programelor de lucru in ture cunoasterea
 lor: programe de lucru, durata turelor de lucru, frecventa
de munca Cauzele riscului modificarilor de program cu suficient timp inainte si organizarea activitatii de munca pe timp de noapte, re-
pentru o acomodare mai usoara. gularitatea si gradul de flexibilitate al rotatiei. Alte caracte-
Facilitarea fiecarei etape a procesarii informatiei si
  Sarcini ce presupun o solicitare fizica excesiva sau ristici sunt cele relationate cu experienta in munca, tipul de
luarii de decizii. un nivel ridicat de concentrare si atentie. Stimularea participarii si comunicarii personale.
 organizare al acestora (fix sau prin rotatie, sensul si durata
rotatiei, etc.), contextul de munca (tipul sectorului, sarcina  Reducerea pe cat posibil a solicitarii desfasurarii de lucru la nevoile personale, acest sistem s-a demonstrat a interventie psihosociala in cadrul firmelor, recomandate cu
de lucru, pozitia in cadrul organizatiei). activitatii de munca in ture de noapte. fi bine acceptat atat de catre interesatii directi cat si de catre rezervele corespunzatoare si adaptate fiecarui context in
angajatori, pentru ca se reduce astfel absenteismul. In final, parte, care se propun sub forma unui decalog al strategiilor
 Evitarea sarcinilor de lucru care presupun un nivel vom enumera cateva strategii generale ale procesului de atat personale cat si organizationale:
Pe de alta parte, in cadrul companiilor exista de obicei infor- ridicat de atentie in intervalul orar 3 si 6 dimineata.
matii cu privire la o serie de variabile (absenteism, rotatie,
etc.) care nu pot fi trecute cu vederea in acest tip de studii  Informarea din timp a calendarului aferent organi-
si care ar trebui relationate cu datele obtinute in cadrul altor zarii turelor.
evaluari.
 Favorizarea participarii lucratorilor la formarea
echipelor.
10 REGULI DE AUR PENTRU PREVENIREA
ORGANIZAREA PE TURE  Pastrarea acelorasi membrii de echipa astfel incat
RISCURILOR PSIHOSOCIALE
sa se faciliteze relatiile stabile.
Organizarea turelor trebuie sa includa, printre obiectivele
sale, protectia sanatatii lucratorilor, respectarea recoman-  Implementarea unui sistem de monitorizare medi-
darilor unei politici globale in cadrul careia sa se iau in con- cala care sa detecteze lipsa adaptarii si sa previna
siderare urmatorii factori: situatiile ireversibile.
 Alegerea turelor va fi discutata de catre partile  Stabilirea rotatiei pe ture in doua sensuri: un sens
interesate pe baza informatiei complete si exacte „natural”: dimineata-dupa amiaza-noaptea, si un
care sa permita luarea de decizii conform nevoilor sens invers: noaptea-dupa amiaza-dimineata. Ro-
individuale. tatia inversa favorizeaza odihna iar rotatia naturala
este mai propice pentru recuperarea din starea de
 Turele vor trebui sa respecte complet ciclul de oboseala.
somn, evitand ca tura de dimineata sa inceapa la
o ora prea devreme. Schimbarile de tura pot avea Organizarea programelor de lucru reprezinta o
loc, de exemplu, intre 6 si 7 dimineata, intre 14.00 tema care se afla continuu in dezbatere, astfel poa-
si 15.00 si intre 22.00 si 23.00. O variabila care tre- te fi interesanta includerea unei parti din noile ten-
buie luata in considerare este distanta dintre punc- dinte in prezentul manual, desi in anumite aspecte
tul de lucru si domiciliul lucratorilor. nu exista inca concluzii definitive.
 Turele de noapte si de dupa amiaza vor fi mai lungi In general, factorii care trebuie luati in considerare
decat cele de dimineata, care e de preferat sa fie la stabilirea duratei zilei de munca sunt:
mai scurte.
 Starea de sanatate si varsta lucratorilor.
 In ceea ce priveste durata fiecarui ciclu, in prezent
se tinde catre realizarea de cicluri scurte (se re-  Cerintele specifice ale sarcinii de lucru, atat din
comanda schimbarea turei o data la doua sau trei punct de vedere fizic cat si din punct de vedere
zile), pentru ca se pare ca, in acest fel, ritmurile mintal.
circadiene sunt cel mai putin afectate. Totusi, viata
sociala este mai dificila cu un ritm de rotatie atat  Diversitatea (lipsa monotoniei) in munca.
de schimbator, prin urmare pot aparea contradictii
intre punctul de vedere fiziologic si nevoile psiho-  Expunerea la produsi toxici.
sociale ale indivizilor. Acesta este unul dintre as-
pectele pentru care problema rotatiei este atat de  Timpul alocat deplasarii lucratorilor.
complexa si pentru care este nevoie sa fie adapta-
ta necesitatilor individuale cu participarea directa a  Obligatiile familiare.
interesatilor.
 Cresterea numarului de perioade in care se poate

dormi noaptea: posibilitatea de odihna dupa efectu- Turele flexibile
area turei de noapte, acumularea de zile de odihna
si cicluri de rotatie diferite pe intreg parcursul anului. Sistemul flexibil de organizare a timpului consta in oferirea
diverselor optiuni de programe de lucru, lucratorul avand
 Oferirea unei mese calde si echilibrate, amenaja- posibilitatea de a alege acel program pe care il considera
rea spatiilor adecvate pentru aceasta, stabilirea cel mai potrivit. Cazul extrem ar consta in prevederea unui
unei perioade suficiente pentru luarea mesei. program de lucru pentru fiecare persoana in parte, singurele
conditii fiind cele impuse de caracteristicile sarcinii de lucru
 Reducerea numarului de ani in care individul isi (nevoile de productie, clientii, etc.). Principalul inconvenient
desfasoara activitatea de munca in ture, limitarea consta in complexitatea organizarii, insa avand in vedere po-
varstei, etc. sibilitatea pe care o ofera angajatilor de a adapta programul
TEST DE EVALUARE RISCURI IN FUNCTIE 
Dispunerea de pardoseli cu sistem anti-alunecare,
construite din materiale rezistente si usor de curatat si
Masuri preventive:
1.–In industria produselor lactate, activitatile de munca

DE ETAPELE PROCESULUI intretinerea lor in conditii adecvate. 
Evitarea contactului cu agentii biologici, care pot trans-
mite boli la om.
de realizat in cadrul camerelor frigorifice: DE PRODUCTIE SI SARCINILE 
Folosirea echipamentelor individuale de protectie, re-
spectiv incaltaminte de siguranta cu talpa anti-aluneca- 
Efectuarea unui control sanitar-veterinar adecvat al
a) Nu necesita adoptarea de masuri de siguranta. DE MUNCA re, manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice. laptelui.
b) Nu pot avea o durata mai mare de doua ore. 

Usile si trapele trebuie sa aiba prevazute manere. 
Mentinerea suprafetelor si cailor de trecere curate si
LAPTE/BRANZA/IAURT/SMANTANA/ libere de obstacule.
c) Perioadele de expunere sunt stabilite in functie de UNT 
Dispunerea de echipamente individuale de protectie
temperatura din aceste camere. adecvate pentru temperaturi extreme. 
Folosirea cizmelor cu sistem anti-alunecare.
A. RECEPTIA SI DESCARCAREA MATERII-
2.–Ritmul de lucru in cadrul lantului de productie afe- LOR PRIME / DEZAERAREA 
Dispunerea de ajutoare mecanice la manipularea in- 
Semnalizarea riscului biologic corespunzator sarci-
rent activitatii de impachetat/paletizat: carcaturilor, reducerea dimensiunii si greutatii incarca- nii de lucru si limitarea numarului de lucratori expusi
Riscuri turilor. si folosirea echipamentelor individuale de protectie
a) Se poate adapta cerintelor fiecarui lucrator. adecvate.
Contactul cu laptele crud si cu animalele, daca acesta
 
Dotarea echipamentelor de lucru cu elemente de si-
b) Nu presupune niciun risc in munca. este obtinut in acelasi punct de lucru. guranta (dispozitive de protectie, dispozitive de fixare, 
Semnalizarea rampelor de incarcare si a diferentelor
dispozitive de protectie fixe si mobile, dispozitive de de nivel protejandu-le corespunzator cu elemente de
c) Prezinta inconvenientul ca impune un anumit ritm Accidente provocate de vehicule (camioane cisterne).
 oprire de urgenta si de blocare). protectie colectiva.
de lucru.
Caderi la acelasi nivel si de la inaltime (diferente de
 
Respectarea distantelor de siguranta fata de elemente- 
Respectarea masurilor preventive in cazul utilizarii de
3.–In ceea ce priveste riscurile datorate solicitarii fizi- nivel, pardoseli alunecoase) in zonele de incarcare si le mobile ale utilajelor. scari pliabile.
ce, in industria lactatelor putem gasi: descarcare (rampe de incarcare, depozite, tancuri).

Respectarea normativei specifice cu privire la electrici-  Pastrarea conditiilor de iluminare adecvate.
a) Riscuri provenite din manipularea manuala a incar- Prinderi ale extremitatilor la deschiderea sau inchide-
 tate, realizarea evaluarilor periodice la instalatia electri-
caturilor, pozitiile fortate si miscarile repetitive. rea usilor sau a trapelor. ca in zona de productie. 
Dispunerea de pardoseli anti-alunecare, din materiale
rezistente si usor de curatat si pastrarea lor in conditii
b) Riscurile provenite din manipularea manuala a incarca- Disconfort termohigrometric, in cazul desfasurarii acti-
 optime in zonele de productie.
turilor, solicitarea mintala si miscarile repetitive. vitatilor de munca la exterior (expunerea la temperaturi
extreme: frig si cald). B. DEPOZITAREA /REFRIGERAREA /DEPOZI- 
Folosirea echipamentelor individuale de protectie, re-
c) Riscurile provenite din solicitarea mintala, ritmul de lu- TAREA REFRIGERATA/ STANDARDIZAREA / spectiv incaltaminte de siguranta cu talpa anti-aluneca-
cru si miscarile repetitive. Taieturi si lovituri cu obiecte sau instrumente.
 OMOGENIZAREA/ DEZODORIZAREA re, manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice.
4.–Sunt masuri preventive pentru evitarea riscurilor 

Riscuri asociate folosirii echipamentelor de lucru: lovi- 
Dispunerea de echipamente individuale de protectie
provenite din manipularea manuala a incarcaturilor: turi, taieturi, prinderi. Riscuri: adecvate pentru asigurarea protectiei impotriva tempe-
raturilor extreme.
a) Stabilirea pauzelor adecvate. Incendii si explozii (dezaerare) datorita folosirii de tan-
 Contact cu laptele crud.

curi sub presiune sau echipamente pentru golire. 
Dispunerea de ajutoare mecanice la manipularea in-
b) Reducerea greutatii incarcaturilor care se manipuleaza.  Caderi la acelasi nivel si de la inaltime (diferente de carcaturilor, reducerea dimensiunilor si a greutatii in-
Contacte electrice cu echipamentele de lucru.
 nivel, pardoseli alunecoase) in zona pasarelelor, depo- carcaturilor.
c) Ambele raspunsuri sunt corecte. zitelor, tancurilor.
 Suprasolicitarile la manipularea incarcaturilor, sacilor 
Verificarea existentei de mecanisme de siguranta la uti-
5.-Ce pozitii de lucru sunt recomandate pentru un post de aditivi, accesoriilor pentru incarcarea si descarcarea Prinderi ale extremitatilor la deschiderea sau inchide-
 laje ca de exemplu dispozitive de oprire de urgenta cu
de lucru fix in cadrul lantului de productie pentru am- materiilor prime (tuburi, racorduri, etc.). rea capacelor la aparatele de separat smantana, la elemente mecanice, dispozitive de siguranta fixe, dis-
balarea laptelui in punga, unde se manipuleaza greutati centrifuge. pozitive de fixare, detectoare de prezenta (aparate de
mici, este nevoie ca operatorul sa se ridice de cel putin Masuri preventive separat smantana semideschise).
15-20 de ori pe ora si unde este prevazut spatiu pentru Disconfort termohigrometric in cazul desfasurarii acti-

genunchi si picioare?  Vaccinarea efectivelor de animale si efectuarea unui vitatii de munca in conditii de umiditate (expunerea la 
Instalarea dispozitivelor de siguranta manuale sau au-
control sanitar-veterinar adecvat al laptelui. temperaturi extreme: frig, caldura). tomate de deschidere, inchidere, ajustare sau fixare
a) Pozitia in picioare. si nu se vor dezinstala sau dezactiva dispozitivele de
 Semnalizarea riscului biologic aferent realizarii sarcinii Taieturi si lovituri cu obiecte sau instrumente.
 protectie: capace, dispozitive de protectie, bariere, du-
b) Pozitia in picioare cu alternarea unei perioade de timp de lucru si limitarea numarului de lucratori expusi. bla comanda si verificarea eficacitatii dispozitivelor de
in sezut. Riscuri asociate utilizarii echipamentelor de lucru: lovi-
 protectie existente.
 Ordonarea si semnalizarea traficului in cadrul punctului turi, taieturi, prinderi.
c) Obligatoriu alternarea pozitiilor in sezut-in picioare. de lucru si a manevrelor vehiculelor in cadrul operatiu- 
Folosirea dispozitivelor de siguranta existente la utilaje
nilor de incarcare si descarcare. Risc de incendii si explozii.
 in modul si conditiile prevazute de catre producator si
care sa impiedice accesul la elementele mobile si sa

Semnalizarea rampelor de incarcare si a diferentelor Contacte electrice cu echipamentele de lucru.
 pastreze distantele de siguranta.
de nivel, protejandu-le in mod corect cu dispozitive de

««««« protectie colectiva. Suprasolicitarile la manipularea incarcaturilor.
 
Respectarea normelor de siguranta indicate de catre
producator in manualul de instructiuni cu privire la folo- 
Semnalizarea riscului sau folosirea indicatoarelor de nivel pentru lichide in cadrul instalatiilor pentru preve- E. DEPOZITAREA REFRIGERATA/ AMBA-
sirea utilajului. nivel pentru lichide in cadrul instalatiilor pentru prevenirea scurgerilor. LAREA/ CURATENIA
nirea varsarilor.

Respectarea normativei specifice privind electricitatea, 
efectuarea reviziilor periodice la instalatia electrica in 
Dispunerea de echipamente individuale de protectie guranta (dispozitive de protectie, dispozitive de fixare, Riscuri:
zonele de productie. adecvate pentru temperaturi ridicate. dispozitive de protectie fixe si mobile, dispozitive de
oprire de urgenta si de blocare) Risc datorat desfasurarii activitatii de munca in spatii


Izolarea si protejarea imbinarilor si conexiunilor, folosi- 
Dotarea echipamentelor de lucru cu elemente de si- inchise, realizarii procesului de curatare a tancurilor, a
rea echipamentelor de joasa tensiune in spatii inchise, guranta (dispozitive de protectie, dispozitive de fixare, 
Pastrarea distantelor de siguranta fata de elementele depozitelor.
tancuri, depozite sau in containere si in medii umede dispozitive de protectie fixe si mobile, dispozitive de mobile ale utilajelor.
sau ude. oprire de urgenta si de blocare) Riscuri asociate folosirii echipamentelor de lucru: lovi-


Respectarea normativei specifice privind electricitatea, turi, taieturi, prinderi.

Nu se vor folosi aparate electrice cu mainile umede si 
Pastrarea distantelor de siguranta fata de elementele realizarea reviziilor periodice la instalatiile electrice in
se vor deconecta echipamentele inainte de curatarea mobile ale utilajelor. zonele de productie. Riscuri de contact termic datorat folosirii caldurii in ca-

lor. drul operatiunilor de curatenie.

Respectarea normativei specifice privind electricitatea, 
Izolarea si protejarea imbinarilor si conexiunilor realiza-
efectuarea reviziilor periodice la instalatia electrica in te la instalatiile electrice. Contacte electrice cu echipamentele de lucru.

zonele de productie.
C. TRATAMENT TERMIC /PASTEURIZARE 
Informarea si instruirea corespunzatoare a lucratorilor cu Expunerea la zgomot.

/TRATAMENT UHT /STERILIZARE 
Izolarea si protejarea imbinarilor si conexiunilor realiza- privire la riscurile asociate sarcinii de lucru de realizat.
te la instalatiile electrice. Incendii si explozii.


La echipamentele de lucru cu riscuri asociate:
Riscuri: 
Informarea si instruirea adecvata a lucratorilor cu privi- Risc datorat suprasolicitarilor.

re la riscurile asociate sarcinii de lucru de realizat. • Protectia la deschiderea dozato-
Taieturi si lovituri cu obiecte sau instrumente.
 rului (adaugarea de fermenti).
Masuri preventive:
Riscuri asociate utilizarii echipamentelor de lucru: lovi-
 • Folosirea de perii pentru curata-
turi, taieturi, prinderi. D. ADAUGAREA DE FERMENTI / FERMEN- rea cutitelor (aparat de taiat). 
Informarea si instruirea corecta a lucratorilor in ceea ce
TARE / SPARGERE / AMESTECARE / priveste riscurile asociate sarcinilor de lucru si caracte-
Contacte electrice cu echipamentele de lucru.
 INCHEGARE / SCURGEREA ZERULUI SI • Curatarea cutitelor intotdeauna cu risticile echipamentelor de lucru.
TAIERE / MATRITARE SI PRESARE / SA- utilajul scos din functiune.
Contact termic: caldura.
 RARE SI MATURARE 
Semnalizarea riscului biologic al sarcinii de lucru si limi-
• Protejarea elementelor mobile ale tarea numarului de lucratori expusi si folosirea echipa-
Incendii si explozii.
 utilajului. mentelor individuale de protectie adecvate.
Riscuri:
Caderi la acelasi nivel datorita alunecarilor produse pe
 • Folosirea de imbracaminte stran- 
Dispunerea de sisteme mecanice la manipularea incar-
suprafete alunecoase. Taieturi si lovituri cu obiecte sau instrumente.
 sa pe corp pentru a reduce riscul caturilor, reducerea dimensiunii si greutatii incarcaturii.
de prindere.
Masuri preventive: Risc biologic.
 

Efectuarea unui control sanitar-veterinar adecvat al guranta (dispozitive de protectie, dispozitive de fixare,

Adaptarea echipamentelor de lucru si protejarea celor Riscuri asociate utilizarii de echipamente de lucru: lo-
 lapteului. dispozitive de protectie fixe si mobile, dispozitive de
care ating temperaturi ridicate impotriva riscurilor de vituri, taieri provocate de masina de scurs zerul si de oprire de urgenta si de blocare).
contact sau de apropierea de lucratori. taiere, amputari datorate prinderilor membrelor, taieri 
Semnalizarea riscului biologic aferent sarcinii de lucru
la maini la montarea, demontarea si curatarea cutitelor si limitarea numarului de lucratori expusi. 
Respectarea distantelor de siguranta fata de elemente-

Respectarea instructiunilor privind folosirea echipa- si matritelor, prinderi provocate de elementele mobile le mobile ale utilajelor.
mentelor care ating temperaturi ridicate (instalatii UHT, ale utilajelor. 
Ordonarea si semnalizarea traficului in cadrul punctului
aparate de pasteurizat). de lucru si a manevrelor vehiculelor la operatiunile de 
Respectarea normativei specifice privind electricitatea,
Contacte electrice cu echipamente de lucru.
 incarcare si descarcare. realizarea reviziilor periodice la instalatia electrica in

Eliminarea aerului cald in apropierea surselor prin in- zonele de productie.
stalatii de extractie localizata. Incendii si explozii.
 
Semnalizarea rampelor de incarcare si a diferentelor
de nivel protejandu-le in mod corect cu elemente de 
Izolarea si protejarea imbinarilor si conexiunilor.

Realizarea unei intretineri adecvate a aparatelor de Caderi la acelasi nivel datorita alunecarilor provocate
 protectie colectiva.
pasteurizat, de sterilizat si a instalatiilor UHT. de suprafete alunecoase. 
Realizarea unei intretineri corespunzatoare a aparate-

Dispunerea de pardoseli cu sisteme anti-alunecare, din lor de pasteurizat, de sterilizat si a instalatiilor UHT.

Instalarea elementelor de protectie (termoizolante) la Risc de suprasolicitare.
 materiale rezistente si usor de curatat si pastrarea lor
tevile instalatiilor pe unde trec vapori sau lichide fier- in conditii adecvate. 
Instalarea de materiale de protectie (termoizolatoare)
binti. Masuri preventive: la tevile de vapori sau lichide fierbinti.

Folosirea echipamentelor individuale de protectie re-

Folosirea echipamentelor antideflagrante si a instru- 
Folosirea echipamentelor de lucru care respecta cerin- spectiv incaltaminte de siguranta cu talpa anti-alune- 
Folosirea echipamentelor antideflagrante si a instru-
mentelor care nu produc scantei la instalatiile de lapte tele privind prevenirea exploziilor in cadrul instalatiilor. care, manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice. mentelor care nu produc scantei la instalatiile de lapte
praf si respectarea cerintelor de prevenire a exploziilor praf si respectarea cerintelor privind prevenirea explo-
la aceste instalatii. 
Semnalizarea riscului sau folosirea indicatoarelor de 
Usile si trapele trebuie sa aiba prevazute manere. ziilor la aceste instalatii.
COD DE BUNE PRACTICI SECTORUL INDUSTRIEI
LAPTELUI DIN ROMANIA BIBLIOGRAFIE indicative prin implementarea Directivei Consiliului
80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva
LACTEAS, FTA-UGT – Guía para la Mejora de la
Gestión de la Prevención de Riesgos Laborales
riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici en las Actividades Industriales del Sector
Acest Cod cuprinde un ansamblu de norme si recomandari  Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind intro- si biologici la locul de munca. Lácteo (Ghid pentru Imbunatatirea Managementului
voluntare pentru companiile din Sectorul Industriei Lapte- ducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii de Prevenirea a Riscurilor Profesionale in Industria
lui din Romania, care se pot aplica in cadrul politicilor de securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.  H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor mini- Laptelui).
management a fiecarei companii din sector, cu scopul de me de securitate si sanatate in munca pentru asigu-
a promova securitatea si sanatatea la locul de munca si  Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 rarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate  FOMENT DEL TREBALL NACIONAL - El ABC de la
prevenirea riscurilor in munca respectiv integrarea proce- iulie 2006. de prezenta agentilor chimici. Promoción de la Prevención de Riesgos Laborales
durii de prevenire a riscurilor in munca in cadrul sistemului en la Empresa (ABC-ul de Promovare a Prevenirii
general de management al firmei.  Normele metodologice de aplicare a legii nr.  Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru Riscurilor Profesionale in Companie).
319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si comple- semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul
Respectarea principiilor care sunt cuprinse in acest cod re- tarile ulterioare). de munca.  COMISION DE SALUD PUBLICA, CONSEJO IN-
prezinta o referinta care faciliteaza companiilor respectarea TERTERRITORIAL DEL SISTEMA NACIONAL DE
obligatiilor lor in materie de prevenire a riscurilor in munca,  Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de  H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru SALUD, JUNTA DE EXTREMADURA, Protocolos
cu beneficii de ambele parti, atat pentru companii cat si sanatate si securitate pentru locul de munca. semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la lo- de Vigilancia Sanitaria Específica – Agentes Bioló-
pentru angajatii lor. cul de munca. gicos (Protocoale specifice de supraveghere a sa-
 H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de se- natatii – Agenti Biologici).
Obiectivul principal al Codului este facilitarea unui instru- curitate si sanatate pentru locul de munca.  Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pen-
ment care sa ajute in cadrul proceselor de implementare tru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii  FUNDACION BIODIVERSIDAD, CCAMARA – Guía
si management al preventiei riscurilor in munca in cadrul  Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere Buenas Prácticas Medioambientales en el Sector
companiilordin Sectorul Industriei Laptelui din Romania. sanatate si securitate pentru folosirea de catre lu- explozive. Lácteo (Ghid de Bune Practici Medio-ambientale in
Principiile codului de bune practici in Industria Alimentara cratori a echipamentelor de lucru la locul de munca. Sectorul Laptelui).
se pot integra intr-un decalog al bunelor practici:  H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru
 H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de se- imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucra-  FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIÓN PARA
1. Adoptarea modului de organizare a actiunii de curitate si sanatate pentru utilizarea in munca de torilor care pot fi expusi unui potential risc datorat LA PREVENCIÓN DE RIESGOS LABORALES –
prevenire care se preteaza cel mai bine caracte- catre lucratori a echipamentelor de munca. atmosferelor explozive. Claves para Integrar la Vigilancia de la Salud en la
risticilor companiei: angajator, angajat desemnat, Empresas (Indicii pentru Integrarea Supravegherii
serviciu propriu sau extern de prevenire a riscurilor  Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de  Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor Sanatatii in Companii).
profesionale. securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lu- contra riscurilor legate de expunerea la agenti biolo-
cratori a echipamentelor individuale de protectie la gici la locul de munca.  UGT, FIAB – Códico de Buenas Prácticas en la In-
2. Cunoasterea riscurilor care exista in cadrul firmei locul de munca. dustria Alimentaria (Coduri de Bune Practici in In-
si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau redu-  H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor im- dustria Alimentara).
cerea lor.  H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de potriva riscurilor legate de expunerea la agenti bio-
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lu- logici in munca.  PREVALIA CGP, UGT – Guía para la Prevención
3. Pastrarea la dispozitia autoritatii in munca a docu- cratori a echipamentelor individuale de protectie la de Riesgos Psicosociales en la Industria
mentatiei privind prevenirea riscurilor si actualiza- locul de munca.  Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sa- Láctea, 2010 (Ghid pentru Prevenirea Riscurilor
rea acesteia atunci cand se va considera necesar. natate si securitate referitoare la riscurile ce decurg Psihosociale in Industria Laptelui).
 Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislati- din expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii).
4. Stimularea politicilor de constientizare si imbunata- ei statelor membre referitoare la echipamente indi-  PREVALIA CGP, UGT – Guía para la Vigilancia de
tire a nivelurilor de siguranta si sanatate in cadrul viduale de protectie.  H.G. nr. 1876/2005 privind cerintele minime de se- la Salud en la Industria Láctea, 2010 (Ghid pentru
companiei. curitate si sanatate referitoare la expunerea lucrato- Supravegherea Sanatatii in Industria Laptelui).
 H.G. nr. 809/2005 privind stabilirea cerintelor esen- rilor la riscurile generate de vibratii.
5. Implementarea si aplicarea unui plan de prevenire tiale de securitate ale echipamentelor individuale de  HAUS – Aplicaciones para los Alimentos (Aplicacii
a riscurilor in munca. protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe  Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de pentru Industria Alimentara).
piata. securitate si sanatate referitoare la expunerea lucra-
6. Efectuarea evaluarii riscurilor in cadrul tuturor torilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot).  UGT - Riesgos en la Industria Láctea (Riscuri in
punctelor de lucru.  Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de Industria Laptelui).
sanatate si securitate pentru manipularea manua-  H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de secu-
7. Planificarea activitatii preventive in functie de rela a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc ritate si sanatate referitoare la expunerea lucratori-  ANTONIA FERNANDEZ RAMIREZ – Buenas Prác-
zultatele evaluarii riscurilor. pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui. lor la riscurile generate de zgomot. ticas Preventivas en la Empresa Agroalimentaria.
La Cultura Preventiva – noviembre 2010 (Bune
8. Informarea lucratorilor cu privire la riscurile exis-  H.G. nr. 1051/2006 privind cerintele minime de se-  Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de Practici in Companiile din Industria Alimentara –
tente in cadrul companiei si instruirea lor in vede- curitate si sanatate pentru manipularea manuala a securitate si sanatate referitoare la expunerea lu- Cultura Preventiva – noiembrie 2010).
rea evitarii acestora. maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in spe- cratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri
cial de afectiuni dorsolombare. electromagnetice).  CCAMARA A CORUNA – Guía de Buenas Prácti-
9. Punerea la dispozitia lucratorilor de echipamente cas Ambientales en la Industria Alimentaria – 2008
de lucru si de protectie adecvate.  Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si  H.G. nr. 1136/2006 privind cerintele minime de secu- (Ghid de Bune Practici dpdv Ambiental in Industria
securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de ritate si sanatate referitoare la expunerea lucratori- Alimentara - 2008).
10. De amintit ca Prevenirea Riscurilor Profesionale agentii chimici la locul de munca. lor la riscuri generate de campuri electromagnetice.
reprezinta un angajament pentru TOTI: atat pentru  PREVALIA CGP, UGT – Talleres Prácticos so-
angajatori cat si pentru angajati.  Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita  FEDERACIÓN NACIONAL DE INDUSTRIAS bre la Mejora de la Prevención de Riesgos
Labolares en las Actividades Industriales el Trabajo, 2011 (Legislatie in ceea ce Priveste Se-
del Sector Lácteo (Workshop-uri Practice curitatea si Sanatatea in Munca).
privind Imbunatatirea Securitatii si Sanatatii in
Munca in Activitatile Industriale din Sectorul  FRATERNIDAD MUPRESPA - Manual de Preven-
Laptelui). ción de Riesgos Laborales – Trabajo en Altura
Avanzado, 2006 (Manual de Prevenire a Riscurilor
 FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIÓN PARA Profesionale – Lucrul la Inaltime).
LA PREVENCIÓN DE RIESGOS LABORALES
– Detección de la Sobrecarga Física desde  UNIVERSIDAD POLITECNICA DE VALENCIA –
la Variable de Género, 2007 (Detectarea Trabajo en Espacios Confinados, 2008 (Lucrul in
Suprasolicitarilor Fizice in functie de Gen). Spatii Inchise).
 MONTSERRAT GARCIA, PILAR JAEN, RUTH  FRATERNIDAD MUPRESPA – Manual de Buenas

CAPDEVILA – Manual de Coordinación de Prácticas – Factores Psicosociales (Manual de
Actividades Empresariales (Manual de Bune Practici – Factori Psihosociali).
Coordonare a Activitatilor Societatii ).
 ELISEO FERRER MUNOZ - Manual de Coordin-
 AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA ación de Actividades Empresariales, 2007
SALUD EN EL TRABAJO – Los Efectos del Ruido (Manual de Coordonare a Activitatilor
en el Trabajo, 2005 (Efectele Zgomotului la Locul Societatii).
de Munca).
 IFADO, FEDERAL INSTITUTE FOR OCCUPATI-
 PREVALIA CGP, ASEPUR CEIM – Guía para la ONAL SAFETY AND HEALTH – Prevención de
Aplicación de los Primeros Auxilios en las Trastornos Musculoesqueléticos en el Lugar
Empresas (Ghid pentru Aplicarea Masurilor de Trabajo (Prevenirea Afectiunilor Musculo-
de Prim Ajutor in Companii). scheletice la Locul de Munca).
 CONFEDERACION DE EMPRESARIOS DE NA-  FRATERNIDAD MUPRESPA – Guía Práctica para

VARRA – La Gestión de la Prevención de los la Elaboración del Plan de Movilidad (Ghid
Riesgos Laborales deste el Puesto Directivo Practic pentru Elaborarea unui Plan de
(Gestionarea Activitatii de Prevenire a Mobilitate).
Riscurilor Profesionale de catre Manageri).
 OSALAN – Manual para la Implantación de un
 FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIES- Plan de PRL en la Empresa, 2006 (Manual
GOS LABORALES – Lesiones músculo – esqueléti- pentru Implementarea unui Plan de SSM in
cas. Lesiones por movimientos repetitivos (Leziuni Societate).
musculo-scheletice. Leziuni rezultate din miscari
repetitive).  WASHINGTON DEPARTMENT OF LABOR AND
INDUSTRIES – Successful Strategies in the Food
 SERVICIO DE PREVENCIÓN DE RIESGOS LA- Processing Industry, 2001 (Strategii de Succes in
BORALES – Seguridad en la Manipulación de Industria de Prelucrare a Alimentelor).
Productos Químicos Peligrosos (Manipularea in
Siguranta a Produselor Chimice Periculoase).
 DIRECCION GENERAL DE RELACIONES LABO-

RALES – Manual para la Identicación y Evaluación
de Riesgos Laborales. Version 3.1. – 2006 (Manual
pentru Identificarea si Evaluarea Riscurilor Profesi-
onale).
 REGION DE MURCIA, CONSEJO ASESOR REGI-

ONAL DE FORMACIÓN PROFESIONAL – Indus-
trias Alimentarias (Industria Alimentara).
 FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIES-

GOS LABORALES – Plan de Actuación para la Im-
plantación de la Cultura Preventiva en la Industria
Agroalimentaria, 2005 (Plan de Actionare pentru
Implementarea Culturii Preventive in Industria Ali-
mentara).
 OSALAN – Legislación sobre Seguridad y Salud en
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro
88 Manual de bune practici in industria lactatelor

Manual Lapte PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Lapte PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de bune practici in industria lactatelor 1

TEST DE EVALUARE INITIALA 5

II. MASURI GENERALE DE PREVENIRE 18

III. MEDICINA MUNCII. SUPRAVEGHEREA SANATATII LUCRATORILOR 22

V. ACTIUNI IN CAZ DE URGENTA 26

VI. PRIMUL AJUTOR 27

Manualul are intentia de a transforma prevenirea riscurilor a) Nu.

Accident de munca - atamarea violenta a orga-

II. MASURI GENERALE

Conform H.G. nr. 971 din 2006 privind ce-

c).Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate - evolutia starii victimei; 

“S” de SALVARE:  luarea pulsului carotidian; PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI 

 Caderile de la inaltime sau in adancime. • Curatenia si mentenanta locurilor de munca si a

Aceasta trebuie sa indeplineasca doua functii: La rampele de incarcare trebuie sa se semnalizeze:

2. MALAXORUL 3. MASINA DE BATUT UNT 4. MASINA DE AMBALAT D. PROIECTAREA

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI DE CONTACT TERMIC

 Proiectarea de particule si fragmente.

 Taieturile, loviturile si prinderile provocate de elemen-  Contactele termice.

 Cresterea numarului de perioade in care se poate

1.–In industria produselor lactate, activitatile de munca

b) Nu pot avea o durata mai mare de doua ore. 

4.–Sunt masuri preventive pentru evitarea riscurilor 

 MONTSERRAT GARCIA, PILAR JAEN, RUTH  FRATERNIDAD MUPRESPA – Manual de Buenas

 CONFEDERACION DE EMPRESARIOS DE NA-  FRATERNIDAD MUPRESPA – Guía Práctica para

 DIRECCION GENERAL DE RELACIONES LABO-

 REGION DE MURCIA, CONSEJO ASESOR REGI-

 FUNDACIÓN PARA LA PREVENCIÓN DE RIES-

 OSALAN – Legislación sobre Seguridad y Salud en

© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro

88 Manual de bune practici in industria lactatelor

S-ar putea să vă placă și

c).Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate - evolutia starii victimei; 