LEGISLAȚIA DEZVOLTĂRII RURALE

Viticultura și producerea vinului la

Beciul Domnesc Compania

Student: Ioan Alexandru Răuță

Master an II IFR MDR
A străbate drumul parcurs de viță de vie pe actualul teritoriu al României

înseamnă, de fapt, a reconstitui trecutul acestei țări începând din cele mai vechi timpuri.
 Apariția viței de vie în actualul spațiu geografic al României nu poate fi plasată în

timp decât cu o foarte mare aproximație. Se admite că pe acest teritoriu au existat

forme din care au derivat specii ale genului Vitis încă de la începutul erei neozoice.

Vița-de-vie, alături de grâu, este una dintre cele mai vechi plante de cultură. Ea a

fost cultivată mai întâi în partea răsăriteană a Mării Negre, în Transcaucazia, teritorii ce

aparțin astăzi Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului. Cultivarea viței de vie și producția

vinurilor a pornit din zona Bazinului Mării Negre, datorită condițiilor climatice și

geografice favorabile.

România a produs anul trecut 4,5 milioane de hectolitri de vin, ceea ce înseamnă

1,7% din tot vinul realizat în 2021 la nivel mondial. Piaţa locală a câştigat teren dat fiind

că pe plan local producţia a crescut cu 16% versus 2020, în timp ce cantitatea totală

realizată în lume a fost cu 1% mai mică.

Astfel, conform cifrelor, România este al 12-lea producător mondial de vin, la

egalitate cu Rusia, dar la mare depărtare de lideri, conform datelor OIV.

Unii dintre cei mai mari producători de vin din UE au înregistrat creşteri

semnificative ale producţiei în 2021, este cazul Portugaliei (14%), al României (16%), al

Austriei (3%) şi al Greciei (6%). Pentru Portugalia, este cea mai mare producţie de după

2006“, spun analiştii de la OIV. În ceea ce priveşte România, acesta este al doilea cel

mai bun an din ultimii cinci, la distanţă mare însă de 2018.

 România a atras mulți oameni de afaceri și cumpărători de vin, unul dintre

motive fiind accesibilitatea prețurilor podgoriilor și vinurilor în comparație cu alte țări

producătoare de vin, precum Franța, Germania sau Italia . Climatul și compoziția

solurilor din zonele de platou și de deal, fac din România o țară foarte potrivită pentru

cultivarea viței de vie.

Curând s-a realizat o revigorare a viticulturii și vinificației românești datorită

programului de reconversie și a investițiilor masive în acest sector. De asemenea,

vinurile românești sunt apreciate în țară și peste hotare, participând an de an la

numeroase competiții de acest gen. Atât marii producători, cât și cei mici au șansa de a

își evalua vinurile și ulterior de a le promova.

Cunoscută drept „Ţara viei şi vinului”, Vrancea este, din acest punct de vedere,

judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie, având un patrimoniu viticol de

27.639 ha, din care 85% în sectorul privat, reprezentând 11% din totalul terenului

agricol al judeţului şi circa 10% din suprafaţa viticolă a României.

Vrancea este lider naţional atât ca suprafaţă cât şi sub aspectul producţiei de

struguri.

Datorită condiţiilor naturale favorabile, viile au un potenţial de producţie ridicat în

această zonă, astfel că viticultura reprezintă o ramură economică importantă a judeţului

(30 – 40% din valoarea producţiei totale agricole a judeţului) şi o activitate în care este

implicată o mare parte a pieței locale.

 Modul de utilizare a terenurilor evidenţiază profilul funcţional al unităţilor

administrative, precum şi modul de intervenţie al factorului antropic în mediul natural.

Schimbările în modul de utilizare a terenurilor au o influenţă directă asupra

ecosistemelor aflate în zone puternic umanizate, sau a acelora care se afla la limita

unor terenuri agricole.

Particularităţile reliefului în judeţul Vrancea au permis, în general, practicarea

agriculturii încă din cele mai vechi timpuri. După formele de relief, se conturează 3 zone

agricole distincte a căror pondere în balanţa fondului funciar diferă, atât ca suprafaţa

totală, cât şi al categoriilor de folosinţă.

 Astfel, sectorul montan, cu relief înalt, fragmentat, soluri cu fertilitate scăzută,

climat rece şi umed, au favorizat dezvoltarea pășunilor, fâneţelor şi în special a

pădurilor în detrimentul suprafeţelor arabile, prezente doar în depresiuni, pe mici

suprafeţe.

Sectorul subcarpatic, cu o altitudine joasă, văi largi şi terase, îndeplineşte condiţii

favorabile culturilor de pomi fructiferi, culturii viţei de vie, cu veche tradiţie în teritoriu

determinând aici prezenţa celor mai mari podgorii din ţară, respectiv Panciu, Coteşti şi

Odobeşti.

BECIUL DOMNESC S.A. s-a înființat în anul 1949 și este una din cele mai mari

societăți care produc si comercializează vin, distilate din vin, băuturi spirtoase si otet.

Compania deține în acest moment peste 1400 ha de viță de vie în regiuni viti-viticole cu

renume, precum Odobești, Cotești, Panciu, Huși, podgorii ce aparțin celei mai mari

regiuni viticole ale țării.

Mândria acestui loc unic în România este Monumentul Beciul Domnesc, un

ansamblu de pivnițe vechi de sute de ani, descoperit în jurul anului 1834. Prințul
Sturdza, care a moștenit atunci 200 de hectare de viță de vie în zona Odobești, a cerut

refacerea beciurilor aflate în ruină. Datând de pe vremea lui Ștefan cel Mare, beciurile

au fost inaugurate la 1839, iar azi se află în patrimoniul cultural al României.

Beciul contemporan conține peste 100.000 de sticle de vin învechit, din care se

pot cumpăra două sortimente: Pinot Gris (1993) și Tămâioasă Românească (2001).
 întotdeauna pe podium, indiferent de natura clasamentului, Beciul Domnesc a

dezvoltat un portofoliu care cuprinde vinuri de exceptie, premiate, cum ar fi Beciul

Domnesc în segmentul Premium sau vinarsuri din distilat vechi de vin, de o calitate

unica în Europa de Sud-Est.

Beciul Domnesc S.A., liderul naţional al producătorilor de vin, deţine unităţi de

producţie care pot procesa într-un sezon aproape 83.000 tone de struguri, capacitatea

de stocare în cramele proprii fiind de peste 80 de milioane de litri de vin. Materia primă

provine din trei dintre cele mai cunoscute podgorii din România (Coteşti, Odobeşti şi

Panciu), acoperind un areal de 28000 ha de cultură de viţă-de-vie.

Cele 2 combinate de condiționare și îmbuteliere a vinului, alături de 3 instalații

Charente, o cramă de învechire a distilatelor și 2 linii de îmbuteliere a acestora, conferă

societătii o redutabilă forță de producție, ceea ce o distinge net în mediul concurențial

intern. Facilităţile de îmbuteliere pentru vin ale firmei constau în patru linii complete, cu

o capacitate de 5 500 sticle pe oră, liniile de îmbuteliere fiind dotate cu echipamente

moderne importate din Italia şi Germania. Această capacitate a fost utilizată în ultimul

an în proporţie de 64%. Vinurile sunt selectate şi îmbuteliate sub directa supraveghere

a unei echipe de specialişti care au urmat stagii de pregătire în Franţa.

 Firma oferă o gamă vinuri atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă: vinuri roşii

(Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon), vinuri albe (Sauvignon Blanc). Cele mai

cunoscute branduri ale Vincon sunt Comoara Pivnitei (vinuri de colectie),Sceptrus,

Mirabilis Machina, Sempre Rose, Beciul Domnesc (segmentul Premium), actualmente

marca fanion a companiei.

În derularea activităţilor apar, firesc, şi probleme. Una dintre acestea este legată

de calitatea materiei prime pe care societatea o obţine de la furnizori. Aceştia nu deţin

specialişti care să controleze şi să menţină pure soiurile de viţă-de-vie cultivate şi astfel

producţia scade atât calitativ cât şi cantitativ. Pe lângă aceasta au apărut şi o serie de

noi firme care produc şi îmbuteliază vin şi care folosesc aceeiaşi furnizori.

Concurenţa în domeniul vinurilor nu este de neglijat. În România, există mai

multe firme care sunt distribuite geografic şi în ultima perioadă, mai ales pentru piaţa
internă, preţurile constituie un criteriu important. Pe plan intern, în condițiile crizei

economice, s-a observat o creştere a cererii pentru vinurile româneşti vrac, atât pentru

vânzarea în noile magazine de vinuri tip cramă cât și în restaurante, la carafă. Firma are

experienţă în fabricarea acestor vinuri dar a renunțat dupa privatizare la producția de

vinuri in vrac, aceasta reprezentând una din marile probleme industriale ale companiei.

Lucrările de întreținere din perioada de vegetație se desfășoară pe baza

programului de combatere a bolilor și dăunătorilor, iar momentul efectuării operațiunilor

este strâns legat de datele culese de platforma decizională, de prognoză și avertizare,

prevăzută cu stații meteo care acoperă întreaga plantație viticolă.

An de an, principalul obiectiv în privința managementului calității vizează

obținerea de producții de struguri de calitate, realizate prin aplicarea unei tehnologii

performante, cu sprijinul unei echipe profesionale, competente. Obiectivul major îl

reprezintă optimizarea tehnologiilor prin fundamentare științifică în vederea asigurării

sustenabilității.

Încă din iarnă, se execută operațiuni care vin să susțină potențialul biologic de

producție al soiurilor. Astfel, tăierile sunt dirijate în scopul uniformizării încărcăturii de

rod pe fiecare plantă.

Operațiile de desfrunzit sunt total mecanizate și se efectuează cu mașina de

desfrunzit, odată îndepărtarea stratului foliar în perioada de coacere a strugurilor,

pentru reducerea riscului de apariție a bolilor botritice și în vederea reducerii

tratamentelor antibotritice. Viticultorul își încheie astfel sarcina, producând un strugure

sănătos, cu un grad de maturare optim în funcție de scopul propus, ultima etapă fiind

controlul evoluției maturării, al conținutului în zaharuri și aciditate, respectiv polifenoli

pentru strugurii negrii.

Stabilirea momentului optim de recoltare se realizează în funcție de soi și de

gradul de maturare a boabelor, urmărindu-se obținerea echilibrului optim între nivelul de

aciditate, zaharuri și arome.

 În funcție de soi și de direcția de producție, se stabilește modul de recoltare,

manual sau mecanizat. Imediat după cules, în cel mult două ore, strugurii trebuie să

ajungă în cramă pentru prelucrare. Un contact îndelungat al boabelor cu ciorchinele sau

cu frunzele de viță poate afecta calitatea mustului.

Prima operațiune de vinificare este desciorchinarea, separarea boabelor de

ciorchine. Odată separate, boabele sunt ușor zdrobite pentru a permite separarea
mustului. După aceasta, în funcție de soi, amestecul de boabe cu must, cunoscut și sub

denumirea de „mustuială”, trece prin procese diferite.

Pentru soiurile nearomate se trece direct la obținerea mustului. Acesta poate fi

de tip ravac, obținut gravitațional prin curgerea liberă a sucului din bob, sau must de

presă, obținut prin presare.

Pentru soiurile aromate, mustuiala ajunge în vinificatoare unde este supusă unui

proces de extracție a compușilor de aromă și culoare din pieliță, proces denumit

macerare peliculară. După presare, se obține mustul, fie ravac, fie de presă. Odată

obținut, mustul este limpezit, operațiune care se realizează la temperaturi scăzute,

pentru o mai bună decantare.

Odată cu creșterea temperaturii, mustul limpede intră în fermentație. Aceasta se

realizează în cisterne complet automatizate pentru monitorizarea și gestionarea

procesului.

Vinul proaspăt obținut în urma fermentației este separat de drojdie și pregătit

pentru maturare, în decursul căreia începe să-și contureze caracterul.

 Maturarea se realizează în principal în butoaie de lemn de stejar, la temperaturi

de 9°–12°C. În funcție de soi, de tipul de vin (sec, demisec, demidulce, dulce) și de

mărimea butoaielor, perioada de maturare variază între 3 luni și 2 ani.

După maturare, urmează alte două etape importante: cupajarea vinului din

același soi de struguri sau din soiuri diferite, în funcție de sortimentul dorit și stabilizarea

proteică, tartrică și microbiologică a vinurilor.

Înainte de îmbuteliere, parametri fizico-chimici ai vinului sunt atent monitorizați

pentru a asigura o cât mai bună păstrare a însușirilor senzoriale și a caracterului de soi.

Jidvei deține patru linii de îmbuteliere, cu o capacitate de peste 10.000 de sticle pe oră,

prevăzute cu instalații de microfiltrare a vinului.

 În procesul de îmbuteliere, un alt aspect deosebit de important este alegerea

tipului de dop. Utilizarea dopurilor din plută sau din polimeri de trestie de zahăr este una

dintre măsurile importante ale politicii și preocupărilor companiei din sfera

sustenabilității.

În funcție de gamă și soi, dopurile sunt supuse, în prealabil, unor teste de

laborator, fiind acceptate numai cele care nu generează defecte ale vinului, nu

influențează senzorial intensitatea aromelor varietale și nu permit transferul de oxigen.

Îmbutelierea vinului este strict monitorizată, un accent deosebit se acordă

îmbutelierii vinului cu un conținut minim în oxigen, pentru asigurarea unui produs cu o

structură senzorială optimă, cu un profil aromatic tipic și autentic, dar și cu reducerea la

minimum a dozelor de sulfiți utilizate.

 Descoperirea care a contribuit la creșterea prestigiului vinului a fost aceea că, de

cele mai multe ori, vinul poate deveni mai bun dacă se învechește. Important în

procesul de învechire a vinului în sticle este locul de păstrare, care trebuie să asigure o

atmosferă aerisită, un control atent al umidității, la adăpost de lumină și ferit de

trepidații, și care păstrează o temperatură constantă de 9°-12°C.

Viticultura romanească este o activitate tradițională, fiind extrem de importantă

în economie: permite îmbunătățirea hranei de toate zilele, oferă unor membri ai

societății posibilitatea de a-și câștiga existența, stimulează activitatea producătorilor de

unelte, mașini și utilaje adecvate pentru viticultori, protejează împotriva eroziunii

solurilor, contribuie la dezvoltarea bugetului statului prin impozite și valorificarea

produselor viticole, înfrumusețează peisajul natural în zonele în care există astfel de

plantații etc.

Viticultura rămâne și astazi un domeniu cu un potențial uriaș. Viticultorii moderni

și-au dat seama că viticultura clasică, bazată pe munca manuală, nu mai este deloc de

actualitate daca vor să aibă succes în afaceri și că trebuie să investească în tehnologia

mecanizată sau să pună un accent sporit pe calitatea produselor pe care le aduc în fața

consumatorilor naționali sau internaționali. 

 BIBLIOGRAFIE

1. https://www.zf.ro/companii/romania-contribuit-anul-trecut-1-7-productia-

mondiala-vin-situandu-20862990

2. https://romania.europalibera.org/a/31554435.html

3. https://www.onvpv.ro/ro/content/competente-obiective

4. http://old.madr.ro/pages/proiecte_interne2012/legea-viei-si-vinului-

aprilie2012.pdf
5. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/TAG00121/default/table?

lang=en&category=agr.apro.apro_crop.apro_cp.apro_cpsh

6. https://www.oiv.int/sites/default/files/documents/eng-state-of-the-world-vine-

and-wine-sector-april-2022-v6_0.pdf

7. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20201119-2

8. http://www.danubewineway.ro/doc/Ghid_ro.pdf

9. https://dokumen.tips/documents/44916604-cultura-vitei-de-viepdf.html?

page=6

10. https://www.researchgate.net/profile/Carmen-Visan/publication/

283854900_VINEYARD_ROAD_-

_THE_VISIT_CARD_OF_VRANCEA_COUNTY_DRUMUL_PODGORIILOR_-

_CARTEA_DE_VIZITA_A_TARII_VRANCEI/links/

5648b97f08ae9f9c13eba28c/VINEYARD-ROAD-THE-VISIT-CARD-OF-

VRANCEA-COUNTY-DRUMUL-PODGORIILOR-CARTEA-DE-VIZITA-A-

TARII-VRANCEI.pdf

11. https://vinul.ro/advertorial-beciul-domnesc-intre-primele-300-de-marci-din-

romania.html

12. https://blog.atomico.ro/viticultura-intre-traditie-si-viitor-lucruri-stiute-si-mai-

putin-stiute-despre-acest-domeniu/

13. https://vinul.ro/enologul-creator-artist-sau-tehnolog-cu-nicu-mateescu-beciul-

domnesc-despre-inovatie-si-traditie-export-si-recunoasteri-externe.html

14. https://beciuldomnesc.ro/?

gclid=EAIaIQobChMI4tronrzJ_AIVJ41oCR0JXg_6EAAYASAAEgL7b_D_BwE