Centrul de Excelenta in Viticultura

si Vinificatie din Chisinau

Tema:Starea Viticulturi din Franta, Rominia,Moldova

Profesoara: Zmeu Irina

Elevul: Ciocirta Dan

 Regiunile viticole si vinurile Frantei

De sute de ani Franta s-a bucurat de reputatia de a fi cel

mai mare producator de vinuri din lume. In prezent
aceasta reputatie este pusa la incercare de alte natiuni
producatoare de vin aflate pe patru continente. Cu toate
aceste, pentru cei care stiu sa aleaga si vor sa invete mai
multe despre vinuri, Franta inca ofera unele dintre cele
mai bune vinuri, o varietate mare de sortimente si preturi
adecvate.
 Vinurile

Zonele viticole ale regiunii Burgundia acopera o fasie ingusta de pamant

pe pantele estice ale dealurilor care coboara spre sud est de capitala
regiunii, Dijon. Centrul regiunii viticole Burgundia este orasul istoric
Beaune, unde vanzarile de toamna de vinuri din cladirea
istorica Hospices, reprezinta unul din punctele principale ale anului viticol.

Vinurile din Burgundia sunt clasificate pe patru niveluri, cel mai de jos
purtand denumirea generica Bourgogne. Zone speciale din regiunea
viticola au propriile criterii de clasificare precum Cote de Beaune. In cadrul
acestora sunt zone si mai mici, sate sau grupuri de sate, renumite pentru
producerea unor vinuri de calitate, precum Pernard Vergelesse sau Aloxe
Corton. In cele din urma in varful piramidei se afla proprietati viticole
precum Clos Vougeot, cu numai 51 de hectare de vita de vie.
 Viticultura in Romania

 Pe meleagurile noastre, vita de vie s-a cultivat din cele mai

vechi timpuri, existand dovezi istorice care atesta existenta
acestei traditii inca de pe vremea geto-dacilor. Cu o experienta
de cultivare a vitei de vie de peste 2500 de ani si tinuturi
prielnice acestei culturi, tara noastra este in prezent al saselea
producator de vin din Europa. Totodata, suntem a cincea tara
din Europa ca suprafata viticola.
 Rominia

 Vita de vie se cultiva pe intreg teritoriul Romaniei, in toate

zonele principale. Cateva exemple de podgorii recunoscute
atat la nivel national, cat si european, sunt podgoriile Odobesti
si Husi din Moldova, podgoria Murfatlar din Dobrogea sau
podgoria Dealu Mare din Muntenia.
 Viticultura in Moldova

Viticultura a cunoscut o dezvoltare accentuată în secolele VII-

VI î.Hr., odată cu întemeierea coloniilor greceşti pe malurile
Dunării, Prutului, Nistrului şi Bugului de sud. După începutul
secolului al XI-lea, viticultura Moldovei cunoaşte o nouă etapă
de dezvoltare, odată cu sosirea coloniştilor romani, care au adus
cu ei noi tehnici de perfecţionare a culturii, dar şi lărgirea
sortimentului de soiuri. Aşa se face că, în secolul al IX-lea,
principii de la Kiev apreciau în mod deosebit vinul ”adus de
dincolo de Nistru”.
 Moldova

 Regiunea centrală, care cuprinde circa 60% din viticultura Moldovei,

beneficiază de un relief favorabil culturii viţei-de-vie. Pădurile şi dealurile
de aici protejează via de vânturile uscate din anotimpul estival, dar şi de
gerurile de peste iarnă. Este regiunea cea mai bună pentru obţinerea unor
vinuri albe valoroase, precum şi a vinurilor roşii. Tot aici se află şi centrul
viticol Romaneşti, primul centru imperial de vinificaţie al dinastiei
Romanov, unde se obţine vinul comercializat sub denumirea de
”Trandafirul Moldovei”, realizat din soiul Traminer, notează oenologul
Mihai Macici în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.
 Vinurile in Moldova

Pe lângă aceste vinuri, în Moldova se obţin şi vinuri speciale

tari de tip Porto, Madera, Jerez sau Marsala, dar şi spumante
renumite sau distilate. Cât despre distilatele de vin de bună
calitate, acestea sunt comercializate sub numele de ”Divin”,
constituind o adevărată mândrie naţională. Sunt învechite în
butoaie de stejar timp de 3-5 ani, putând ajunge chiar şi până la
40 de ani. Astfel, ”Divinul” Bucuria se obţine după o maturare
de 10 ani, Noroc, după 20 de ani, iar President şi Ambasador,
după 40 de ani.