Vinurile si viticultura din Europa

Vita-de-vie este una dintre cele mai iubite,mai respectate si mai populare plante de
cultura.Multumindu-se cu putin,pretinzand numai caldura,lumina si putina apa si
pregatite sa creasca in cele mai vitrege conditii de amplasament si sol,catarate pe pantele
cele mai abrupte sau cultivate pe nisipuri si prundisuri,vitele sunt dispuse sa ofere omului
tot ce produc,de la struguri pana la frunze.
Strugurii si vinul fac parte din sacralitatea vietii.Despre ei se vorbeste in Biblie,vinul a
devenit bautura sfintita ce simbolizeaza Sangele Domnului si se foloseste la
impartasanie,frunzele de vita si strugurii sunt prezenti pe icoane sau pe catapesmele
bisericilor.
Povestea vitei-de-vie incepe cu multe milenii in urma.Se pare ca vitele salbatice isi
au originea in sud Caucazului,in arealul bogat in vegetatie cuprins intre Marea Neagra si
Marea Caspica.Raspandirea ei s.a facut in trei directii :spre apus,in bazinul
Dunarii,ajungand in Tracia si in India si spre sud,prin Anatolia si Siria,patrunzand pana in
Palestina si Egipt.Din Tracia,vitele au ajuns in vechea Elada,de acolo au fost preluate de
romani,iar prin intermediul trupelor imperiale ale Romei s.au raspandit in toate tarile
Europei Occidentale.
Cultura vitei-de-vie s.a dezvoltat in limitele a doua fasii ce traverseaza globul,una
situata in emisfera nordica,alta in cea sudica.Ambele se intind in apropierea paralelei de
40 grade-intre paralele de 30-50 grade in emisfera nordica si intre paralele de 20-40 grade
in emisfera sudica.
Cea mai mare suprafata viticola este concentrata in Europa (59% din cea totala) ,dupa
care urmeaza,in ordine,Asia,cele doua Americi,Africa si Oceania(Australia si Noua
Zeelanda)
Productia mondiala de vin variaza,in functie de an,intre 260 si 300 milioane
hl,fiind dominata de cea europeana.Tarile Asiei detin suprematia in productia strugurilor
de masa (917 mii tone in 2004,ceea ce reprezinta 53% din cea mondiala),aceasta fiind
destul de importanta si in Europa(351 mii tone in 2004).

Europa
Tarile Europei viticole se intind intre Oceanul Atlantic,la vest,si muntii Urali,la est.
Viticultura tarilor din acesta parte a lumii s.a dezvoltat fara probleme pana spre sfarsitul
secolului al XIX-lea,strabatand un drum finalizat prn aparitia unor sortimente de soiuri
bine diferentiate si prin instituirea unor practici culturale dezvoltate in decursul
timpului.Cultura vitei de vie se facea prin metode simple.Infiintarea se realiza prin
infigerea in pamant a unor portiuni de coarde care inradacinau la locul de
plantare.Ingrijirea viilor se facea prin prasile si prin legarea lastarilor de araci.Urma apoi
culesul strugurilor.Bolile si daunatorii nu constituiau,in acele timpuri,probleme.

Viile au un istoric ndelungat n Peninsula Iberic, via-de-vie fiind adus aici nainte de
cucerirea roman, de ctre navigatorii fenicieni, apoi de ctre greci, noteaz oenologul
Mihai Macici n cartea ''Lumea vinurilor. Vinurile lumii''. Multe dintre vii au fost
defriate, apoi, de ctre arabi, dar viticultura s-a refcut ulterior, ocupnd un loc foarte
important n agricultura spaniol.
Cu toate c Spania se bucur, n linii mari, de o clim favorabil culturii viei-de-vie,
randamentele nu sunt foarte mari. Acest fapt se datoreaz climatului secetos din anumite
regiuni, dar i solului arid. Influena Oceanului Atlantic i a Mrii Mediterane creeaz
condiii climatice diferite de la o zon la alta, arat prof.dr. Constantin rdea i prof.dr.
Liviu Dejeu, n cartea ''Viticultur''. Astfel, n partea de sud i de est, clima este
mediteraneean, cu veri calde i secetoase, ierni blnde i ploioase, n nord-est, clima este
oceanic, cu precipitaii bogate, iar n partea central, clima este continental.

Suprafaa viticol a Spaniei cuprinde ase mari zone. n nord, se afl regiunile viticole
Rioja, Navarra, Aragon; n centru, Castillia-La Mancha; n est, Catalonia, Valencia i
Murcia; n nord-est, Galicia; n sud, Andaluzia, la toate acestea adugndu-se Insulele
Baleare.

Cea mai ntins regiune viticol spaniol este Castillia-La Mancha, n care se obine
aproape jumtate din producia total de vin a rii. Aici se produc, n primul rnd, vinuri
albe, pe primul loc n sortiment fiind soiul Airen, dar n ultima perioad tot mai
important a devenit producia de vinuri roii i roz, din soiuri precum Cencibel,
Moravia sau Garnacha.

n nordul Spaniei, se ntind regiunile viticole Rioja, Navarra i Aragon. Prima dintre
acestea, Rioja, i trage numele de la cel al unui ru mic care strbate aceast zon, Rio
Oja. Este o regiune celebr pentru calitatea nalt a vinurilor roii, produse aici din
soiurile Tempranillo i Garnacha. De altfel, obinerea unor vinuri de o calitate att de
bun n Rioja se datoreaz i puternicei influene franceze, manifestat ndeosebi prin
aplicarea metodei de maturare a vinurilor roii n baricuri, originar din Bordeaux.

Regiunea viticol Navarra, situat mai la nord de Rioja, este celebr pentru obinerea
vinurilor roii i roz, acestea din urm fiind unele dintre cele mai apreciate vinuri roz
spaniole, iar n Aragon, la est de Navarra, se produc vinuri roii de Garnacha,
Tempranillo i Moristel i vinuri albe pe baz de Macabeo i Viura.

Vinurile spaniole de mare celebritate rmn, ns, Jerez i Malaga, ambele obinute n
regiunea viticol a Andaluziei, care se bucur de un climat deosebit de favorabil, cu ploi
rare i temperaturi moderate pe perioada verii. Andaluzia este cea mai nsorit regiune
viticol spaniol din zona litoral atlantic.

Vinurile de Jerez, cunoscute i sub denumirile de Xeres i Sherry, se obin n sud-vestul

Spaniei, din soiurile Palomino de Jerez, Palomino Fino i Pedro Ximenez. Aceste vinuri
sunt unice n lume prin caracteristicile lor de compoziie i organoleptice, fcnd parte
din categoria vinurilor speciale, obinute prin adaos de alcool.

Vinurile de Jerez sunt obinute printr-o tehnologie aparte, constnd n maturarea vinurilor
sub o pelicul de drojdii. Dar, ntregul proces de producere a vinului este supus unui
adevrat ritual, nc de la prelucrarea strugurilor, ritual ce se mai respect i n zilele
noastre ndeosebi n gospodriile mai mici. Astfel, dup ce sunt culei, strugurii sunt
aezai pe rogojini pentru a se usca la soare, iar noaptea sunt acoperii cu rogojini din
fibre ierboase, pentru a-i proteja de rou, scrie Giuseppe Sicheri n cartea ''Vinurile
lumii''. Apoi, strugurii sunt separai de ciorchine i zdrobii cu picioarele ntr-un vas de
piatr, clctorii de struguri fiind nclai cu nite pantofi din piele prevzui cu nite
gheare, pentru a nu strivi prea tare prile solide. Aceast operaiune dureaz circa 12 ore,
de la miezul nopii, pn la miezul zilei. Mustul este pus n butoaie de stejar i lsat la
fermentare. Butoiul, ns, nu se umple dect n proporie de 90%, lsnd astfel loc
aerului. La suprafaa vinului se formeaz o pelicul subire de drojdii, care ferete
vinurile de oxidare, favoriznd, totodat, dezvoltarea unor nsuiri particulare de arom i
de gust caracteristice acestora. Se obine, astfel, un vin de baz sec, cu o trie alcoolic de
11,5-12% vol., care, prin adaos de alcool, se aduce la 15,5% vol., n cazul tipului de vin
Fino i de 18% vol, pentru tipul de vin Olorosso.

Malaga, cel de-al doilea vin spaniol de mare celebritate, se obine n regiunea viticol
Malaga, situat pe Costa del Sol, n apropierea Mrii Mediterane. Vinurile de Malaga
sunt dulci, bogate n alcool i se obin din soiurile Pedro Ximenez i Moscatel. Pentru
prepararea lor, se pornete de la cteva vinuri materie prim, cum ar fi vinurile
''tierno'', ''maestro'' i ''dulce'', noteaz oenologul Mihai Macici. ''Tierno'' se obine din
struguri de Pedro Ximenes supramaturai pe butuc sau ntini la soare, cu o trie alcoolic
de 15,5-16% vol. i cu un coninut bogat de zahr. ''Maestro'' se obine prin alcoolizarea
mustului pn la 7% vol., urmat de fermentare i de alcoolizarea definitiv pn la 16%
vol,, cu un coninut n zahr de minim 190 g/l, iar ''dulce'', un alt partener folosit n
producerea vinurilor de Malaga, se obine prin alcoolizarea mustului de pn la 5% vol,
cu un coninut n zahr de cel puin 50 g/l.

Diferitele tipuri de vin de Malaga se obin prin amestecul acestor trei componente, la care
se adaug aa-numitul ''arrope'', un must concentrat obinut prin nclzire pe foc, n
cazane cu fund dublu, pn ce scade la o treime din volum. Vinurile de Malaga obinute
sunt, de regul, vinuri dulci, cu o trie alcoolic cuprins ntre 15 i 20% vol.

Portugalia ocup locul al IV-lea n topul rilor europene cultivatoare de vi-de-vie, cu o

suprafa de 217.000 ha, situndu-se astfel dup Spania, Frana i Italia, i cu doar o
poziie mai sus fa de Romnia, care se bucur de cel de-al V-lea loc n aceast ierarhie.
n ceea ce privete producia de vin pe anul 2015, Portugalia ocup locul al V-lea n
rndul rilor europene, potrivit acelorai statistici, cu o producie de 7 milioane hectolitri
i o estimare de 5,6 milioane hectolitri pentru anul 2016, clasndu-se, astfel, dup Italia,
Frana, Spania i Germania.

Viticultura portughez i are rdcinile n perioada de dinaintea colonizrii romane, via-

de-vie fiind adus aici de ctre fenicieni, n jurul anului 1000 .Hr., noteaz Giuseppe
Sicheri, n volumul ''Vinurile lumii''. Cultura viei-de-vie a fost apoi extins i ameliorat
de ctre clugri, n secolul al XII-lea, cnd au nfiinat numeroase mnstiri. Portugalia
s-a bucurat, ns, de recunoatere n acest domeniu mult mai trziu, odat cu obinerea
renumitului vin de Porto, produs n regiunea viticol Douro. De altfel, cea mai mare parte
a vinurilor portugheze se obin din soiuri locale, unele dintre ele fiind cultivate din
timpuri strvechi, dup cum arat oenologul Mihai Macici n cartea ''Lumea vinurilor.
Vinurile lumii''. Pentru vinurile roii se folosesc soiurile Touriga-Nacional, Tinta-
Francisca, Alvarelhao, Touriga-Francesa, Tinta Cao, Tinta Roriz, Tempranillo, iar pentru
cele albe Rabigato, Alvarinho, Loureiro, Arinto, L'Encruzado, Assario Branco, Sercial,
Bual i Verdelho.

Pornind de la nord ctre sud, ntlnim regiuni viticole celebre, precum: Douro, Vinhos
Verdes, Dao, Bairrada, Ribatejo, Alentejo, Colares, Bucelas, Setubal, Algarve i Madeira,
aceasta din urm fiind situat pe insula cu acelai nume.

Regiunea viticol Douro, situat n nordul rii, pe pantele abrupte ale cursului mediu i
superior al fluviului omonim, este recunoscut ca prima regiune din lume delimitat
pentru cultura viei-de-vie (1756), renumit pentru celebrul vin de Porto, produs aici abia
din secolul al XVII-lea i devenit cunoscut n lumea ntreag.

Exista o multitudine de vinuri de Porto, clasificate n funcie de culoare i de gradul de

dulcea. n funcie de culoare, vinurile de Porto se ncadreaz n urmtoarele categorii:
Retinto (rou-nchis), Tinto (rou), Tinto aloirado (rubiniu), Aloirado (rou-crmiziu),
Aloirado-claro (coaj de ceap), Branco-palido (galben pal), Branco-palha (galben-pai) i
Branco-doirado (galben-auriu). Iar n ceea ce privete coninutul de zahr, vinurile pot fi
Extra Seco, Seco, Meio Seco, Doce i Muito Doce o Lagrima. ns indiferent de culoare
i de coninutul n zahr, vinurile de Porto se ncadreaz n dou grupe mari: ''Porto
normale'', care sunt vinuri de cupaj, i ''Porto speciale'' sau ''Vinos de novidade'', vinuri de
nalt calitate, ce provin din recolta unor ani excepionali, supuse unui ndelungat proces
de nvechire.

Cea de-a doua regiune viticol important este Vinhos Verdes, dispus sub forma unui
vast amfiteatru cu expoziie la Atlantic. Aici se produc celebrele Vinhos Verdes (Vinuri
verzi), vinuri albe, seci, uoare, ce se consum ndeosebi ca vinuri tinere. Termenul
''verde'' indic gradul ridicat de aciditate ce caracterizeaz acest vin.

n partea sudic a Portugaliei ntlnim cteva regiuni viticole, printre care mica regiune
Setubal, n apropierea capitalei Lisabona. Aici se produce cunoscutul vin Moscatel de
Setubal, un vin bogat n alcool i foarte aromat, obinut din soiul cu acelai nume, dar i
vinul aromat rou, obinut din soiul Moscatel Roxo. Vinul este supus unui proces de
maturare n butoaie din lemn de stejar, proces ce dureaz cel puin doi ani, dar poate
ajunge pn la 20 de ani. Vinurile au o culoare galben-aurie pn la chihlimbarie i
prezint o arom pronunat i un gust dulce persistent.

Un alt vin portughez celebru este cel de Madeira, obinut n insula cu acelai nume din
Oceanul Atlantic. Cele mai rspndite soiuri cultivate aici sunt Malvasia, Bual, Verdelho,
Sercial, Malvasia Roxa i Tinta da Madeira. Tehnologia de vinificare const n
fermentarea n butoaie de stejar, pentru trei sptmni, dup care vinul este supus unui
proces de nclzire, aplicat n depozite mari, unde temperatura este ridicat treptat pn la
45 grade Celsius, apoi este redus treptat. Apoi, vinul este trecut n cisterne, pentru nc
1-2 ani. n urma aplicrii acestei tehnologii, vinurile sufer modificri importante de
compoziie, miros i gust, caracteristicile acestor vinuri ducnd la apariia termenului de
maderizare.
Vinurile de Madeira sunt, de regul, comercializate sub numele soiurilor din care provin.
Astfel, exist vinul de Malvasia, dulce, brun, foarte aromat, vinul de Bual, un vin mai
lejer i mai puin dulce, vinul de Verdelho, demisec, i vinul de Sercial, sec. Pe lng
acestea, mai sunt dou vinuri mai comune, respectiv Sauce Madera, de culoare roie, i
Rainwater, de culoare mai deschis.

Bucurndu-se de condiii deosebit de favorabile culturii viei-de-vie, att n ceea ce

privete clima, ct i solul, Portugalia se poate mndri, pe bun dreptate, cu o capacitate
remarcabil de obinere a unor vinuri de nalt calitate, fapt ce se datoreaz, n parte,
respectului fa de metodele tradiionale de producere a vinurilor.

Germania se afl printre cele mai nordice ri productoare de vin, avnd condiii
climatice foarte specifice, care joac un rol important n obinerea vinurilor
proaspete, elegante i fructate, att de apreciate de consumatorii din toat lumea.
Din punct de vedere istoric, putem spune c viticultura n Germania a aprut datorit
Alpilor n perioada ocupaiei romane. Din cauza dificultii transportului amforelor cu vin
prin trectorile din Alpi, romanii au preferat s transporte butaii de vi-de-vie, nfiinnd
astfel primele plantaii acum aproximativ 2.000 de ani. i aici, ca n toat Europa,
centrele de vinificare din Evul Mediu erau concentrate n jurul mnstirilor. Producia de
struguri i de vin, precum i comerul cu vin au fost reglementate prin decret regal nc
din secolul VIII. Pn n secolul XVI, vinul constituia butura cea mai important pe
teritoriul Germaniei. n jurul anului 1500 a nceput s scad producia de vin, datorit pe
de o parte modificrilor climatice, pe de alt parte creterilor calitative i a produciei de
bere.
Soiurile de struguri negri care au adus faima viticulturii germane sunt preponderent
ncruciri realizate de institutele de cercetare locale, dar regsim n numr mare i soiu-
rile internaionale. Din totalul de 102 mii hectare de plantaii de vi-de-vie, doar 37%
reprezint soiurile negre. Aceste plantaii se gsesc n principal n regiunile Rheinhessen,
Pfalz, Baden i Wurttemberg. Vinurile roii cele mai renumite din Germania provin din
soiul Spatburgunder, mai cunoscut pentru noi sub denumirea de Pinot Noir, soi cultivat pe
teritoriul Germaniei de circa 1.000 de ani. De obicei vinurile obinute sunt destul de
corpolente i fructate, n ultimii 10-15 ani productorii obinnd rezultate internaionale
cu vinuri maturate n butoaie de stejar.
Soiul cel mai cunoscut pe plan internaional este Dornfelder, aprut n 1956 n urma unei
ncruciri realizate de ctre August Herold. A primit numele funcionarului care s-a
ocupat de nfiinarea institutului de cercetare din Weinsberg, locul crerii soiului. n
timpul fermentrii pielia intens pigmentat coloreaz mustul ntr-o culoare de un rou
profund, mai neobinuit pentru vinurile roii din Germania. De obicei este vinificat n sec
n dou stiluri: vin tnr, intens fructat cu arome de viine, mure i fructe de soc; sau
vinuri maturate n lemn, cu corp mai accentuat, tanini mai puternici i structur bine
definit.
Blaufrankisch-ul se prezint n Germania sub numele de Lemberger i este printre
soiurile negre cu importan n zona Wurttemberg, cu vinuri ce abund n arome uor ge-
moase de fructe roii i negre de pdure.
Schwarzriesling, fr alt legtur cu soiul Riesling n afara asemnrii ntre forma
ciorchinilor, este soiul Pinot Meunier din Frana i are o importan foarte mare n
producia de vinuri spumante din ambele ri.
Alte soiuri prezente n plantaii sunt soiurile tradiionale ca Trollinger ce necesit o
perioad de vegetaie lung, dar dup cules ajunge foarte rapid n consum; ncruciri
precum Cabernet Cubin Lemberger&Cabernet Sauvignon, Cabernet Dorio
Dornfelder&Cabernet Sauvignon, Domina Portugieser&Spattburgunder, Regent
Silvaner&Mller-thurgau&Chambourcin.

Istoric, pe teritoriul actual al Elvetiei se face vin neintrerupt de pe vremea romanilor, care
au intemeiat aici provincia Raetia, si multe localitati moderne se trag direct din vechi
asezari romane (Geneva ar fi cel mai celebru exemplu, vizitata chiar de Cezar, in timpul
razboaielor galice). Inca din Evul Mediu timpuriu sunt amintite tranzactii cu vii, intre
manastiri. Sunt cateva zone unde exista documentati peste 1000 de ani de cultivare
neintrerupta terasele Lavaux de exemplu, patrimoniu UNesco. Chiar si azi, multi
producatori fac asta de cateva generatii, si exista asociatii de viticultori cu mai mult de
100 de ani vechime.
Elvetia produce vin care acopera abia 39% din consmul intern, importand restul de 61%
In ciuda prejudecatilor ca bautori de bere si schnaps (pe care le consuma, de
asemenea, cu voiosie), elvetienii sunt mari amatori de vinuri, consumand anual in jur de
280 milioane de litri de vin (la o populatie de 8 milioane si ceva). Mai putin de 1% din
productia de vin este exportata, si asta in special in tarile inconjuratoare. Chiar daca pe
40% din suprafata Elvetiei sunt zone montane, exista sase zone viticole, care grupeaza o
diversitate de soluri si microclimate: Valais -cu peste o treime din totalul productiei,
Vaud, cantoanele germane, Geneva, Ticino, si regiunea trei-lacuri (Neuchatel).
Elvetienii de asemenea se supun unor reglementari si controale foarte stricte din partea
organismelor de certificare ale diferitelor AOP-uri. In special productivitatea este
controlata minutios, iar cantitatile ce exced normele sunt aspru descurajate. Ca o
paranteza, productiile se masoara in grame / metru patrat, nu in tone la hectar.

Elvetia nu este tocmai un chilipir, dar se gaseste cate un vin pentru fiecare buzunar.
Preturile reflecta perfect conditiile pietei locale: o buna putere de cumparare, o cerere in
continua crestere, cumparatori cu mult discernamant, o diversitate mare de importuri din
toata lumea. In plus fata de asta, mai exista niste factori intrinseci ai producatorilor
elvetieni: cei mai multi sunt de marime mica si medie, afaceri de familie ori mici
cooperative. Tinand cont de relieful accidentat si parcelele fragmentate, cultivarea
presupune un volum disproportionat de mare de munca manuala. Spre exemplu, un hectar
de vie din Burgundia are nevoie in medie de 300 de ore de munca pe an, in timp ce unul
din Elvetia de 1000
Elvetienii se bucura de o mostenire viticola de exceptie, existand peste 60 de varietati
locale (soiuri vechi si incrucisari moderne). Multe soiuri relativ cunoscute -Chasselas,
Savagnin- isi au originea genetica pe teritoriul actual al Elvetiei., iar altele mai obscure
(Armigne, Arvigne, Bondola, Cornalin) sunt de gasit doar intr-un canton ori o vale. In
acest sens, cunoasterea soiurilor este importanta. In acelasi timp, exista multe varietati
cunoscute, care dau rezultate foarte bune -Pinot Noir, Gamay si Merlot dintre rosii, si
Chardonnay, Pinot Gris si Chenin Blanc dintre albe. Pinot Noir detine cea mai mare
suprafata plantata, urmat de Chasselas, Gamay, Chardonnay si Merlot. In general nord-
vestul este al vinurilor albe, iar centrul si sudul al vinurilor rosii.
n Austria, cultura vinului nseamn s poi savura un vin bun, s vizitezi pivnie i
domenii viticole, s participi la seminari despre vin i s te bucuri de ct mai multe
experiene oenologice, pentru a afla adevrul despre vin, n teorie i practic.

Toamna viticol n Austria Inferioar

Cine iubete vinul se simte ca acas n Austria Inferioar. Aici se cultiv mai mult de
jumtate din producia de vin din Austria. S bei vinul acolo unde crete este o experien
oferit pe opt domenii viticole, care mpreun cu 150 de localiti constituie drumul
vinului din Austria Inferioar.
Fiecare regiune n care se face viticultur are propriile caracteristici geografice, care se
regsesc i n gustul vinurilor. Regiunea Wachau este renumit pentru trei categorii de
vinuri care cresc numai aici: Steinfeder fructat, Federspiel, cu multe nuane i un
caracter puternic i Smaragd, la categoria de lux, din struguri care cresc exclusiv pe
cele mai nsorite dealuri terasate din Wachau. n regiunile Weinviertel, Traisental,
Kremstal i Kamptal marca de calitate DACgaranteaz calitatea altor vinuri specifice
regiunii. Grner Veltliner cu marca de calitate Weinviertel DAC trebuie s fie fructat,
condimentat, sec i fr gust de baric sau de lemn. n Kremstal, n afar de Grner
Veltliner mai gsim i Riesling DAC, cu un buchet deosebit, specific regiunii.
Toamna vinului din Austria Inferioar aduce numeroase evenimente cu un program
tradiional, autentic. Locul ideal pentru a cunoate i a savura vinurile este desigur una
din camerele de degustare de la viticultori.
Drumul vinului din Austria Inferioar
Pivniele din Weinviertel

ara vinului, sudul Stiriei

Pe drumul vinului din sudul Stiriei se gsesc vinuri albe i roii cu un gust excelent,
care pot fi degustate la terasele sau n grdinile de la faa locului. La o simpl privire
asupra dealurilor elegante din sudul Stiriei, se vede clar c acestea sunt foarte abrupte.
Astfel, multe dintre dealurile folosite pentru viticultur au o pant de peste 26 %, intrnd
astfel la categoria viticultur montan, care necesit o ngrijire intens.
Sudul Stiriei este cunoscut mai ales pentru gustul fructat i prospeimea vinurilor sale
albe, Welschriesling, Sauvignon Blanc sau Morillon, cum este denumit vinul Chardonnay
n aceast regiune. Gsim aici i vinuri roii excelente precum Zweigelt sau
Blauburgunder. Toamna se poate degusta o alt specialitate din regiune, care se savureaz
alturi de castane prjite: mustul (Sturm), care ncepe s fermenteze. Este bine de tiut c
nainte de a bea must se spune Mahlzeit (poft bun) i nu Prost (noroc), deoarece
mustul nu este considerat o butur terminat. Cu mustul nu se ciocnete, iar cine este
prins c ncalc aceast regul a locului trebuie s fac cinste cu o rund de vin.

Vin din Burgenland

Clima bnd, cu 300 de zile de soare pe an, pmntul excelent i experiena de sute de ani
a viticultorilor locali au transformat Burgenland ntr-o regiune viticol de prim mn.
Domeniile viticole din Burgenland se afl n zone climatice moderate, ntinzndu-se pe
13.600 hectare. Cele patru regiuni viticole Neusiedler See, Neusiedler See-
Hgelland, Mittelburgenland i Sdburgenland v ateapt cu vinuri albe bogate, vinuri
roii pline i vinuri dulci excelente.
n 1990, aici a nceput s se dezvolte o viticultur de calitate, continuat cu consecven
pn n ziua de astzi. Generaia de viticultori cu o formare excelent i experien n
strintate a implementat foarte repede msurile de mbuntire a calitii. Faptul c
acetia se concentreaz asupra soiurilor de vi autohton subliniaz ncrederea
viticultorilor din Burgenland n specificul regiunii regiunii.
Pe drumul vinului din Burgenland, vizitatorii pot savura vinuri excelente alturi de
preparate culinare regionale, n timp ce se bucur de frumuseile celui mai tnr land
austriac.

Viena i vinul

Cu 660 hectare de vi de vie, Viena este singura metropol din Europa, cu o viticultura
semnificativ, din punct de vedere economic. n Viena, Dunrea creaz o microclim
deosebit, mprind oraul n mai multe zone geologice. Din punct de vedere geografic,
cele mai importante zone viticole se afl pe dealurile Kahlenberg-Bisamberg, n nordestul
oraului i la sud, pe muntele Maurer. Poziia sudic i clima blnd sunt potrivite pentru
vinurile albe Veltliner, Riesling, Chardonnayi Weiburgunder ns i pentru vinurile
roii Zweigelt sau Blauer Burgunder. O alt specialitate vienez cu tradiie este
Gemischter Satz, pentru care mai multe tipuri de struguri cresc, se culeg i se
prelucreaz mpreun.
Cea mai mare parte a produciei anuale de vin vienez se consum la restaurantele de
sezon, heurigen, pe bnci simple din lemn, mpreun cu oaspei dintre cei mai diveri.
Restaurantele heurigen sunt peste tot acolo unde crete via. Majoritatea lor se afl n
localitile Grinzing, Sievering, Nussdorf, Heiligenstadt i Neustift-Salmannsdorf. La
fel i n localitatea Mauer, de unde se poate ajunge pe jos n localitile viticole
nvecinate Perchtoldsdorf i Stammersdorf. Dup mnunchiul de pin de deasupra uii,
se poate tii dac un heuriger este deschis sau nu.

Republica Cehia are o suprafa de plantaii viticole de aproape 18 mii de hectare,

repartizate n 377 de localiti, n care opereaz 19.336 de proprietari-productori de vin.
Vorbim de viticultorii nregistrai.
Suprafaa total cultivat cu vi de vie este ns de trei ori mai mare dect cea
nregistrat, viile fiind plantate pe 1.303 loturi. Dar nu toate acestea sunt recunoscute
drept zone cu specific viticol.

Cehia are practic dou regiuni vitivinicole recunoscute i renumite - Boemia i Moravia.
Morava, cum i spun cehii, este cea mai important zon pe harta vinurilor din aceast
ar. Are patru subregiuni viticole, 311 comune productoare de vin, 19.183 de
productori i 16.734 hectare cu vi de vie nregistrate.

Majoritatea suprafeelor agricole din subregiunile morave sunt incluse ntr-un program
european destinat produciei ecologice, Moravia fiind geografic parte a Provinciei
Panonice.

Regiunea Boemia e mult mai mic, avnd dou subregiuni, 156 de productori
nregistrai i 684 de hectare cultivate cu vi de vie.

n subregiunea Slovacia (aflat la grania cu ara ce poart acelai nume) cea mai mare
comun viticol este Mutnice. Am vizitat aceast localitate la nceputul lunii septembrie
a.c. i aa am aflat amnunte interesante despre istoria i prezentul renumitelor vinuri
morave...

Recorduri viticole n Moravia

Cea mai mare nedumerire a fost legat de termenul comune viticole. Practic, ntr-o
localitate cum este Mutnice, aproape c nu exist localnic care s nu fie viticultor.
Mutnice deine i dou recorduri: cea mai productiv comun viticol din ntreaga Cehie
i comuna cu cei mai muli productori de vin nregistrai - 900 la numr.

106 ani de producie viticol

n anul 1890, cnd Filoxera a invadat Europa, Cehia avea 30 de mii de hectare cultivate
cu vi de vie. Aproape toate au fost distruse, rmnnd doar cteva podgorii n Boemia.
n data de 2 septembrie 1902, n cadrul edinei Societii viticole din Bzenc a fost
evaluat situaia culturilor de vi de vie i a produciei vinicole din regiunea Moravia.

n urma evalurii, a fost propus nfiinarea unei reele naionale de loturi experimentale
pentru stabilirea viitoarelor arealuri de cultivare a viei de vie. Pe atunci, la Mutnice se
cultiva vie pe un singur hectar. S-a nceput plantarea pe butucii europeni cu soiuri
americane.

Peste 70 de soiuri i hibrizi de struguri pentru vin i 60 de sortimente de struguri pentru

mas au fost testate n acea perioad. n primii ani de existen ai staiei de cercetare din
Mutnice, principala preocupare a fost educarea i instruirea celor preocupai de
viticultur.
n anul 1939, la Mutnice a nceput selecia i atenia a fost ndreptat spre testarea
soiurilor locale de vi de vie. ncepnd cu anul 1984, aceast staie a contribuit la
nnobilarea soiurilor de vi de vie i la pstrarea acestora pentru producie. n 1966
compania aparinea de Staiunea de cercetri vitivinicole din Brno, ntreaga suprafa
fiind folosit pentru testri de soiuri.

Dup divizarea Cehoslovaciei, n zona viticol Mutnice s-a oprit orice activitate timp de
10 ani, n care s-a tot decis ce aparine de Cehia i ce de Slovacia. n 2003 actuala
podgorie s-a privatizat iar proprietarii ei se ocup astzi de cultura viei de vie, producia
de vin i agroturism.

Crama a fost construit n urm cu mai bine de 85 de ani, iar unele butoaie au o vechime
de 70 de ani. Vinurile provin din peste 30 de sortimente i hibrizi noi, ns doar 14 sunt
etichetate: 6 vinuri roii i 8 vinuri albe. Sunt n general vinuri seci, puternic aromate,
specifice acestui areal de cultur. Toate sunt procesate dup metode tradiionale i
pstrate la maturare timp de doi-trei ani nainte de a fi mbuteliate.

Produs n Cehia, consumat de cehi

Toat producia de vin produs n cele dou regiuni - Boemia i Moravia - se vinde n
Cehia. Nu pleac nimic la export. Ba dimpotriv, 60 la sut din consumul intern este
asigurat de vinurile importate din ri vecine ca Germania sau Austria. Asta deoarece,
odat cu integrarea Cehiei n UE, a venit i limitarea suprafeelor cultivate cu vi de vie,
n timp ce consumul mediu anual a crescut n 10 ani de la 13 la 17 litri pe cap de locuitor.

Legea vinului, fr tocmeal

Doar soiurile de struguri nregistrate conform legii pot fi cultivate n vederea producerii
de vin. Lista soiurilor oficiale din Republica Cehia cuprinde: 26 de sortimente de vin alb,
20 de vin rou, 9 soiuri de struguri de mas i 7 varieti de portaltoi pentru hibridri,
acestea din urm folosite ca protecie mpotriva atacurilor de Phylloxera.

Vinurile sunt clasificate n diverse categorii, n funcie de gradul de maturitate a

strugurilor n momentul recoltrii, determinat de cantitatea de zahr coninut n must.
Strugurii folosii pentru obinerea vinurilor de calitate provin numai din anumite regiuni
iar recolta, n aceste cazuri, nu trebuie s depeasc producia maxim prestabilit la
hectar.

nainte de lansarea pe pia, vinurile trebuie aprobate de Comisia de experi din cadrul
Institutului naional de inspecie, evaluare i clasificare a vinurilor. De asemenea,
strugurii destinai obinerii vinurilor de calitate, care vor fi comercializate la nivel
naional, sunt inspectai n ziua recoltei, notndu-se sortimentul, originea, coninutul de
zahr i greutatea ciorchinelui.

Vinurile regionale, mai puin pretenioase, pot fi obinute att din soiuri nregistrate, ct i
din alte varieti, prevzute i acestea n regulamentele oficiale.

Numeroase podgorii - aceeai credincioisemn al peisajului slovac cum ar fi muni i

castele. Pentru prima dat, a existat o vi de vie n aceast regiune n urm cu cinci mii
de ani, iar astzi vinurile slovace sunt ntotdeauna n cerere nu numai printre localnici, ci
i n rndul vizitatorilor.
Podgorii a aprut pe sol slovacgraie legionarilor romane. Marcus Aurelius a ncurajat
puternic vin, ci pentru c n timpul domniei sale viticultura a nflorit. Soldaii pmnturi
tratate multe legiuni, care, potrivit mpratului, a ntrit disciplina n armat. Continu
tradiia roman a vinificatori n Evul Mediu. Vin a fost utilizat n acei ani, i n timpul
cult, precum i pentru tratamentul bolilor, precum i pentru amuzamentul oamenilor n
timpul srbtorilor. Astzi, pentru producia de vin n Slovaciacultivate mai mult de
patruzeci de soiuri de struguri i zonele cele mai fertile sunt sudul rii, i regiunea
Malokarpate Tokaj. Pentru fanii tururi de vin din Slovacia exist un drum de vin celebru,
construit in zona Carpatilor mici de cultivare. Se pune minciunile care ncep n satul
Raca, unde se fac vinul rou "Frankovka". Pe calea urmnd drumul vinului, putei gusta
nu numai cele mai bune vinuri din Slovacia, dar, de asemenea, specialiti locale: gsc
friptur, brnz i tortilla loksha. O dat n Slovacia, n septembrie, este de a merge la
regiunea Pezinok i s participe la un festival al vinului chateau de vacan. n aceast zi,
localnicii incep cules strugurii.

Cele mai multe soiuri de struguri permise n Slovacia vin alb, i doar 15% din fructele
sunt cultivate pentru obinerea vinurilor roii.

Cel mai cunoscut vin unguresc este cel de Tokaj, o regiune viticol ce se ntinde pe o
lungime de 87 de kilometri n nord-estul rii vecine i cuprinde 6.000 de hectare de vi
de vie. Toat suprafaa este cultivat doar cu ase soiuri, conform legislaiei naionale
care a fixat exact i ce fel de struguri pot crete n Tokaj, tocmai pentru a pstra i a duce
mai departe tradiia zonei de podgorii.

Vorbim n primul rnd despre un climat i un sol despre care se spune c ar fi unice n
lume. Astfel, substratul este vulcanic, plin de minerale, de zeolit, situat n imediata
apropiere a rurilor Tisa i Bodgorod, ceea ce asigur o umezeal i o expunere perfect a
viei. De aici se obine un vin aparte, datorit stratului fin de Botrytis cinerea (un mucegai
care atac mai ales fructele moi, precum strugurele sau cpuna) ce se dezvolt pe
boabele din ciorchine.
Sistemul de plantare este clasic

Sistemul de plantare folosit este cel tipic pentru regiunea viticol Tokaj. La un hectar
intr n jur de 500-510 plante, asta nseamn c distana ntre rnduri este 2,2 metri, iar
ntre plante pe rnd distana este de 0,8 metri.
ntruct n vile din regiunea viticol Tokaj, mucegaiul nobil (Botrytis cinerea) este utilizat
la obinerea faimosului vin Aszu, vinicultorii nu aplic la vie tratamente fungice.

Procesul de producie a vinului se desfoar n vinotec.

Pentru presarea strugurilor ne folosim foarte mult de gravitaie, n partea de sus

recepionm struguri, dup care sunt dui pe o band trasportoare ctre presele acionate
automat, urmnd ca mai apoi pe nivelul cel mai de jos s aib loc filtrarea si fermentarea
vinurilor n tancuri. Primul vin pe care l-am obinut aici este din 2003, un an foarte bun n
producia de vin.

50% din producia de vin merge la export

Vinurile produse n regiunea viticol Tokaj sunt celebre n toat lumea, tocmai de aceea
cererea pentru aceste vinuri este ntr-o continu cretere. Jumtate din producia de vin
care se obine n podgoria familiei Bres merge la export. Vindem vinul n special n
Polonia, Slovacia, Rusia i rile nordice. Cererea de vin de Tokaj crete constant. Restul
sticlelor de vin ajunge pe mesele maghiarilor, care apreciaz o mas bun acompaniat de
un vin nobil, a adugat Janos Jarcsni.

Mustul = 100% suc din struguri

n timp ce n Romnia, atunci cnd zici must te duci cu gndul la butura rezultat dup
imediata presare a strugurilor, dulce, puin acid i cu un coninut de alcool destul de
sczut, dar care fermenteaz destul de repede, la vecinii notri maghiari, mustul este de
fapt suc obinut din struguri, extrem de dulce, fr nici un pic de aciditate i fr nici un
gram de alcool, pasteurizat i mbuteliat, cu un termen de valabilitate ce poate ajunge
pn la 1 an.

n afar de vinurile clasice, producem i un produs care nu conine alcool i este 100%
suc de struguri. Noi l numim must, dar nu este mustul care rezult din prima pres a
strugurilor. Practic mustul nostru nu este altceva dect suc obinut din presarea
strugurilor, filtrat i pasteurizat, care nu are nici un adaos de zahr sau alte elemente

Climatul Ungariei este favorabil pentru cultivarea unor struguri de calitate, intrucat
temperatura medie este mult mai ridicata decat in nordul Frantei, de exemplu, iar
toamnele sunt mai degraba uscate, cu saptamani calde si insorite, pana la jumatatea lunii
octombrie (perioada la care se face adesea referire ca fiind vara indiana). Aceasta permite
Ungariei sa produca intrega gama de vinuri clasice: albe, rose, rosii, precum si cele dulci,
naturale. Adauga si lanturile muntoase de origine vulcanica si vei obtine o combinatie de
conditii naturale, care impreuna cu talentul producatorilor de vinuri, are ca rezultat licori
bahice de calitate. In regiunile viticole ale Ungariei sunt cultivate soiuri de struguri
internationale si locale, din care se obtine o mare varietate de vinuri.

Nord-estul Ungariei
Nordul Ungariei este zona in care se afla doua regiuni viticole faimoase in intreaga lume.

Tokaj-Hegyalja

Probabil cea mai bine cunoscuta dintre toate regiunile viticole din Ungaria, este Tokaj,
unde se produc vinuri dulci si vinuri albe clasice. Vinul cu gust de miere, asz, este
printre primele trei cele mai bune vinuri din lume, aducand faima acestei regiuni din
Ungaria. Unicitatea soiului Tokaj este rezultatul catorva atribute naturale: clima, solul
vulcanic si traditia veche de secole a producatorilor de vinuri. Cele mai importante
varietati de struguri si vinuri sunt: Furmint, Hrslevel (frunza de tei), Yellow Muscat.

Eger

Regiunea viticola Eger este si ea bine cunoscuta in afara granitelor Ungariei, in principal
pentru soiul de vin rosu Sange de taur, care a fost promovat pe scara larga si exportat in
tarile occidentale in perioada comunista. Talentatii producatori de vinuri au resuscitat
viticultura in regiunea Eger, iar in prezent, pe langa Sangele de taur, au devenit
faimoase si vinurile albe precum Lenyka, Kirlylenyka, Tramini, Olaszrizling (Riesling
Italian), care pot oricand concura cu vinurile albe faimoase la nivel
international. Szpasszony Vlgye (Valea femeilor frumoase), aflata chiar langa Eger,
ofera un loc deosebit de pitoresc in care poti degusta vinurile din regiune.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: rosii: Kkfrankos (Blaufrankish), Merlot,

Kkoport, care au la baza Sangele de taur si albe: Lenyka, Kirlylenyka, Tramini,
Olaszrizling (Riesling Italian)

Transdanubia de Sud

Doua regiuni viticole produc vinuri rosii de exceptie in zona mediteraneana din sudul
Lacului Balaton, cunoscuta drept Transdanubia de Sud. Numarul mare al orelor insorite
din timpul anului, istoria lunga si traditia producerii vinului, fara a mai pune la socoteala
si solul unic, fac din urmatoarele doua regiuni, unele dintre cele mai bune producatoare
de vin rosu, atat la nivel local cat si international.

Villny-Sikls

Vinuri rosii exclusiviste sunt produse pe culmile blande ale dealurilor Villny si Sikls.
In opinia multora, cel mai bun vin Pinot Noir din Ungaria provine din regiunea Villny,
dar tot aici sunt produse si alte varietati de vin rosu.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: rosii: Kkfarnkos (Blaufrankish),

Portugeiser, Merlot si albe: Riesling Italian si Lenyka, un soi indigen, cu o nota eleganta
de tei, excelent pentru producerea vinurilor dulci. Minunatele rute ale vinului si pivnitele
locale isi intampina iubitorii acestei licori, dornici sa o savureze intr-un cadru natural
mirific, in Villnykvesd si Palkonya.
Szekszrd

Kadarka era candva cea mai cautata varietate de vin din regiunea Szekszrd. In secolul
19, el era chiar exportat in Franta, intrucat se ridica la nivelul celorlalte vinuri rosii
frantuzesti. Din pacate, la fel ca si in cazul altor vinuri, Kadarka a fost neglijat si aproape
pe cale de disparitie, in timpul perioadei comuniste. Producatorii devotati au reusit insa sa
salveze aceasta varietate speciala de vin care merge de minune cu preparatele traditionale
unguresti, facute cu boia. In afara de Kadarka, conditiile climaterice si solul sunt perfecte
pentru obtinerea altor vinuri rosii de calitate, care provin din Szekszrd: Cabernet Franc
si Cabernet Sauvignon. Locuitorii din Szekszrdi considera ca Sangele de taur din
regiunea lor este mult mai autentic si de o calitate net superioara celui produs in Eger. Ei
sustin ca cel din Szekszrd are o textura mai intensa si mai catifelata si un parfum mai
bogat.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon,

Kkfrankos (Blaufrankish), Merlot.

Lacul Balaton

Atat malul din nord cat si cel sudic al Lacului Balaton au fost facute parca pentru a
produce vin. Odata cu degustarea unor vinuri de calitate, te vei putea bucura si de
frumusetea peisajului si de activitatile pe care le ofera imprejurimile Lacului Balaton, de-
a lungul anului. Climatul de aici este unul sub-mediteranean, iar vinurile difera de la o
pivinita la alta, in functie de colina pe care se afla podgoria.

Badacsony

Colinele de bazalt de pe malul nordic al Lacului Balaton ofera o combinatie extrem de

placuta intre peisajele mirifice si delicioasele vinuri locale. Cele mai des intalnite sunt
vinurile albe, produse pe dealurile vulcanice din Szt Gyrgy, Gulcs, Csobnc si Tti.
Culoarea vinurilor este un amestec minunat de galben si verde, la vederea caruia iti vei
dori sa le savurezi cat mai repede. Szrkebart (Pinot Gris) si o varietate locala,
Kknyel, sunt printre cele mai bune dintre vinurile produse in regiunea Badacsony.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: Riesling Italian, Pinot Gris si Kknyel.

Balatonfred-Csopak

Regiunea viticola Balatonfred-Csopak se afla cuibarita in coltul nord-estic al Lacului

Balaton. Combinatia dintre apele termale si vinuri, fac din Balatonfred o destinatie
turistica populara in toata lumea. Peninsula Tihany aflata in apropiere, apartine si ea
regiunii viticole Balatonfred-Csopak. Rieslingul Italian este produs pe scara larga in
aceasta regiune. Buchetul sau fin si gustul usor amarui ce seamana cu cel al migdalelor
sunt greu de egalat. Aroma bogata si pamantoasa a vinurilor din regiunea Balatonfred-
Csopaki este atribuita solului rosu, caracteristic acestor locuri.
Balatonboglr

In zona de campie de pe malul sudic al Lacului Balaton, sunt produse vinuri usoare,
fructate, din soiurile de struguri cultivate aici. Vinurile din Balatonboglr, cu continutul
loc echilibrat de acid, stau la baza producerii sampaniei.

Nord-vestul Ungariei

Sopron

Regiunea Sopron din nord-vestul Ungariei este una dintre cele mai importante regiuni
producatoare de vin rosu din Ungaria. Aflata langa granita cu Austria, regiunea viticola
Sopron produce vinuri similare celor din regiunea Burgenland. Vinul elegant si cu un
pronuntat buchet, Soproni Kkfrankos (Blaufrankish) este putin mai acru decat cele
produse in alte regiuni din Ungaria. Datorita climatului racoros, vinurile au un continut
ridicat de tannin si sunt mai acide. In orasul baroc Sopron, poti admira cladiri cu o
arhitectura minunata si privelistea incantatoare a acestor locuri. Apropierea de Lacul
Fert este o garantie pentru relaxare activa, pe durata sederii tale aici.

Fanul sau ghirlandele de brad atarnate de portile caselor sunt un semn ca acolo pot fi
degustate vinuri locale. Panglicile albe sau rosii marcheaza daca sunt oferite spre testare
vinuri albe sau rosii, sau ambele soiuri.

szr-Neszmly

Regiunea viticola szr-Neszmly din Transdanubia de Vest se afla pe culmile Dealurilor

Gerecse, de-a lungul Dunarii. In aceasta regiune din Ungaria sunt produse exclusiv vinuri
albe, intre ele regasindu-se principalele soiuri internationale: Chardonnay, Sauvignon
Blanc, Rhine Riesling, Tramini, Muscat Ottonel si Irsai Olivr. Conditiile climaterice sunt
favorabile pentru producerea de vinuri parfumate, elegante si destul de acidulate. Vinurile
din szr Neszmly au nevoie de cel putin 5-6 ani, pentru a se transforma in vinuri de
calitate. Cserszegi Fszeres, o varietate unica ungureasca, produsa in regiune de catre
podgoria Neszmly Hilltop, a cucerit in anul 1998, trofeul de Vinul alb al anului in
Marea Britanie.

Soml

Trei dealuri alcatuiesc aceasta mica regiune viticola din Ungaria, in Transdanubia
Centrala, acolo unde sunt cultivate numai soiuri albe. Solul vulcanic este bogat in
substante minerale, care dau un caracter pamantos vinurilor din Soml. Poti explora
aceasta regiune viticola pe cele patru rute ale vinului din zona, in timp ce admiri
frumusetea peisajului si obiectivele istorice, precum Capela Sf. Margareta, impreuna cu
ruinele altor trei biserici, sau Castelul Soml. Producerea vinului aici respecta intocmai
vechile traditii. Similar cu vinurile Tokaj, vinurile Soml sunt considerate a avea
proprietati medicinale si magice. Elegante, cu un buchet aparte, usor acide si care au
nevoie sa stea ceva vreme in butoaie din lemn, asa sunt majoritatea vinurilor din Soml.
Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: Somli Juhfark, o varietate ungureasca
(Hungaricum), Furmint, Riesling Italian.

Regiunea nordic
Lund-o pe cmpiile fertile dintre Dunre i Stara Planina un segment din lanul
munilor Balcani i una dintre cele mai mari atracii turistice muntoase ale Bulgariei
descoperi o regiune uscat, ars de razele soarelui, unde cres 35% din culturile de vi de
vie ale rii. Aici, viticultorii acoper aproape toate soiurile, producnd vinuri clasice seci
(Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc i Aligot sunt favorite), vinuri roii precum
Cabernet Sauvignon, Merlot i Pamid i vinuri dulci, ns nu Muscat Ottonel. Vinul care
poart semntura regiunii este Gamza, vinul rou sngeriu i uor picant.

Vinerie: Gseti Vinprom Ruse Winery n Ruse. Acesta este unul dintre primii
vinificatori ai rii, care i-a nceput activitatea n 1948 i care este acum cunoscut pentru
calitatea, dar i pentru cantitatea de vinuri bulgreti produs anual: 40 de milioane de
litri. Cele mai apreciate vinuri bulgreti sunt Gamza i albe dunrene.

Regiunea estic Coasta Mrii Negre

Cobornd pe coasta din Romnia spre Turcia, aceast regiune gszduiete aproape 30%
din podgoriile Bulgariei. Cu veri lungi, fierbini, i toamne clduroase, regiunea este
ideal pentru cultivarea soiurilor de struguri albi. Soiurile de top ale regiunii includ
Dimyat, Traminer, Riesling, Muscat Ottonel, Gewrztraminer i mult iubitul Sauvignon
Blanc.

Vinerie: Un fort palat roial de var, Chateau Euxinograde de lng Varna a fost stabilit
aici n 1891 de Prinul Battenberg. Imensul complex include un palat ornat, o grdin
botanic masiv i un butic de vinuri specializat n Riesling, Traminer i n rachiu n stil
franuzesc. De asemenea, aici sunt pstrate i coleciile nepreuite de vinuri ale Prinului
Ferdinand i Tsar Boris III.

Regiunea sub-balcanic Valea Trandafirilor

Cunoscut cel mai bine pentru producia de ulei roze, aceast mic regiune aflat la sud
de lanul muntos Stara Planina i la nord de al doilea ora bulgresc, Padivov nu
nceteaz s uimeasc cnd vine vorba de vinuri bulgreti albe seci. Regiunea este
faimoas pentru producia de Misket, soi dezvoltat aproape de perfeciune n Valea
Sungurlare. Punctul de plecare spre aceast vale este oraul Kaznlak.

Vinerie: cea mai faimoas vinerie a regiunii este, fr ndoial, Vinex Slavyantsi, situat
n zona fertil a Vii Sungurlare. Aceasta primete constant premii pentru calitatea
vinului alb nc din secolul al 19-lea, iar din amestecul lor reiese Chardonnay, Muscat i
Dimyat, unele dintre vinurile top-selling ale Scandinaviei.

Regiunea sudic Trmul de jos al Tracilor

Aceast regiune n sudul Stara Planina i ntinzndu-se spre Munii Sakar produce
unul dintre cele mai faimoase vinuri bulgreti: rou, neptor Mavrud. Alte soiuri roii
includ Merlot, Cabernet Sauvignon, Red Muscadine i Pamid. Sub regiunea Valea Bessa
are o istorie serioas: aici au fost produse vinuri bulgreti nc din secolul al 5-lea d.Hr.
Vinerie: Bessa Valley Winery i-a ctigat reputaia pentru superbul Merlot i Cabernet
Sauvignon, precum i pentru Enira, o combinaie a celor dou soiuri de struguri. Vineria
ofer tururi de degustare, la preuri ntre 10 i 25 de euro, de persoan. Tot n aceast
regiune, la poalele munilor Sakar, lng grania cu Turcia, ai Terra Tangra primul
productor certificat al Bulgariei pentru vinuri bulgreti organice. Vinria este condus
de o familie i este specializat n producia de mici loturi de vinuri bulgreti, incluznd
localul Mavrud.

Regiunea sud- vestic Valea Rului Struma

Regsit n sud-vestul Bulgariei ntre Rul Struma i Munii Pirin aceast mic dar
semnificativ regiune este casa micului ora Melnik. Cu toate c oraul are sub 400 de
locuitori, Melnik este naiunea-lider a produciei de vinuri bulgreti roii tari. Regiunea
este arid, iar climatul mediteranean ajut la producia aromat de Cabernet Sauvignon i
Merlot. Cu toate acestea, semntura oraului i a micii regiuni este celebrul Shiroka
Melnishka Loza.

Vinerie: Damianitza este liderul. Fondat n 1940, vineria a ajuns s combine inovaiile
moderne cu vechile tehnici de producie, crend astfel cele mai reuite soiuri de vinuri
bulgreti, cu Cabernet Sauvignon, Rubin i un mix de Nebbiolo i Syrah. La un pas de
grania macedonian, Logodaj Winery produce, nc din 1994, un mic lot de vinuri
vintage, printre care Shiroka Melnishka Loza i Ruen specialitatea lui.

Slovenia - paradis viticol secret n plin expansiune

Secretul este nc bine pstrat de cunosctori: vinul sloven exist i are n fa un viitor
promitor, datorit varietii zonelor viticole ale acestei ri aflat la rscruce de Balcani,
Italia, Ungaria i Austria. Potrivit cercettorilor, cultura viei de vie n regiune dateaz din
vremea celilor, n urm cu 2.400 de ani, nainte de invazia romanilor.

Potrivit legendei locale, cruciaii n drum spre Pmntul Sfnt au rmas uimii de calitatea
buturii, astfel nct nu i-au mai continuat drumul i s-au stabilit aici, reboteznd locul
'Ierusalim'. ns astzi nimeni nu cunoate numele vinurilor i culturilor noastre, este de
prere Tatjana Puklavec, efa podgoriei "Puklavec and Friends" din Ormoz, n nord-estul
acestei mici ri cu 2 milioane de locuitori. "Trebuie s devenim cei mai buni", spune
tnra.

Prezent n 20 de ri i principal exportator naional, podgoria a renscut n 2009.

Tatjana Puklavec a povestit c bunicul ei, Martin, a creat o societate n 1930, la care s-au
asociat n 1950 circa 40 de confrai, crend o mare cooperativ, cu cram pe apte nivele.
Autoritile comuniste i-au rezervat apoi un rol secundar n administrarea unitii. n
2008 a fost cumprat de tatl Tatianei Puklavec, Vladimir. "Am convenit s producem
vinuri albe, fructate", a spus ea.

Societatea exploateaz n prezent circa 1.100 de hectare de vi de vie i produce 65.000

de hectolitri pe an, reprezentnd aproximativ 9% din producia naional. Societatea
viticol este repertoriat de gigantul de distribuie britanic, Tesco.
ns, n pofida dezvoltrii unui grup ambiios de podgorii, Slovenia export mai puin de
10% din producia sa. Marea majoritate a viticultorilor dein sub un hectar de vi de vie,
iar vinul este destinat n principal consumului local circa 39 de litri pe an pe cap de
locuitor.

Specializat n vinuri albe, Slovenia ofer dei are un teritoriu mic o mare
diversitate de tipuri de clim i soluri, de la malul Adriaticii pn la vrfurile alpine, cu o
ampl varietate de soiuri. Pe lng soiurile obligatorii Sauvignon, Chardonnay, Pinot
blanc i Pinot gri, ara se preteaz cultivrii soiurilor Welschriesling i Furmint (muscat
alb) o varietate local a celebrului Tokay maghiar, destinate mai ales cunosctorilor
strini.

Societatea Tatianei Puklavec nu a ntors totui complet spatele epocii iugoslave: n

pivniele sale uriae se pstreaz circa 270.000 de sticle aparinnd celor mai bune
recolte, precum sticla de Sauvignon din 1956, un vin pe care familia crede c l-a produs
nsui bunicul lor, Martin Puklavec.

Turism viticol in Croatia: vinurile din Istria

Cand oamenii se gandesc la Croatia, nu se gandesc in principal la vin. Dar cei pentru
care licoarea bahica inseamna mai mult decat un paharel baut la masa ar trebui sa stie
ca Peninsula Istria, care se afla in partea de vest a tarii, pe Coasta Adriatica, are niste
vinuri minunate, cunoscute in intreaga lume.

Productia de vin in Istria este concentrata in principal in 4 centre, care sunt Buje, Porec,
Pazin si Rovinj, plus zonele adiacente lor. Poti vizita vinariile din regiune, de-a lungul
asa-numitelor drumuri ale vinului si poti degusta atat vinurile care au cucerit medalii
internationale, cat si cele facute de localnici la ei acasa. Urmand aceste trasee, te poti opri
fie la vinarii, fie la proprietatile private care au anunturi ca ofera vin. Drumurile serpuiesc
prin minunata Peninsula Istria si fiecare asezare are propriul Konoba, un restaurant local,
unde poti incerca vinurile regiunii si nu cumva sa ratezi prsut o sunca afumata absolut
fantastica. Multe sate si orase ofera camere si cazare.

Drumurile vinului sunt:

1. Brtonigla, Umag, Novigrad, Dajla, Nova Vas, Groznjan, Buje, Savudrija

2. Visnjan, Tar, Baderna, Funtana, Lovrec

3. Buzet, Tinjan, Pazin

4. Rovinj, Vodnjan, Valbandon

Exista trei tipuri de vin istrian, si anume: vinul

alb malvazija (malmsey), muscat(muscatel) si vinul rosu teran. Malvazijadateaza de
secole si este un vin de culoare galbena spre auriu, cu parfum de floare de salcam.
Intrucat aroma acestui vin este foarte racoritoare, merge de minune cu fructele de mare
senzationale din Peninsula Istria, gasite in special in orasele de langa coasta. Teran, care a
fost pretuit si a fost vinul ales de Casanova (rezident in Istria) are o savoare fructata si
merge foarte bine cu carne. Unul dintre vinurile cele mai populare din aceasta zona
este Muskat, care are o culoare aurie, parfum floral si este foarte dulce. Ai grija insa la
consumul acestui soi, intrucat se considera a fi afrodisiac (bun, acum stim ca vei consuma
foarte mult!)

Istria este cea mai mare peninsula de pe Coasta Adriatica si se inclina usor pana catre
Marea Adriatica. Vinul din regiune este imbogatit de structura terenului si de de solul
rosu bogat.

Bosnia si Hertegovina

Viticultura acestei tari este cantonata in sudul Hertegovinei,in apropiere de litoralul

adriatic si la nord-vest de Dubrovnik,pe cursul inferior al raului Neretva.

In Bosnia-Hertegovina,viile ocupa o suprafata redusa,de aprox.4000 ha si realizeaza o

productie anuala in jurul a 70-750000 hl vin.Consumul mediu anual de vin este
redus,putin mai mare de 2 litri pe locuitor.

Sortimentul viticol este format mai ales din soiuri locale :Zilavka si Smederevka pentru
vinuri albe,Vramac si Blatina pentru cele rosii.Din soiul Zilavka se obtin vinuri albe seci
si proaspete,cu arome caracteristice.Soiul Vranac produce vinuri rosii robuste si bogate in
alcool,iar vinuri de Blatina sunt mai moi.

Macedonia are trei zone destinate productiei de vin : Povardarie, Pcinja Osogovo si
Pelagonia-Polog, dar in mare parte, cam toate vinurile pe care le-am baut in aceasta
excursie erau produse in Povardarie. Pe langa soiurile internationale (Merlot, Cabernet
Sauvignon, Riesling, Chardonnay) se cultiva mai ales soiuri locale Smederevka, Vranec
si Temjanika.

Fata de muntii si lacurile lor, vinurile macedonene nu sunt din categoria celor menite sa
te faca sa visezi. Sunt vinuri simple, corect facute. Mi s-a parut ca, in general, vinul rosu
sufera de un usor dezechilibru, e prea acid pentru gustul meu si cam subtirel la corp

Alexandria Cuve, 2007 un cupaj de 30% Riesling cu 70% Chardonnay, o combinatie

foarte interesanta. Vinul are caracteristica untoasa a chardonnay-ului dublata de note
proaspete de citrice si pere, e placut si are un final lung.

In plus, vinul macedonean, raportat la preturile celorlalte produse din magazine, e o

bautura scumpa (7-8 euro o sticla de vin de calitate medie la supermarket). In paranteza
fie spus, in Macedonia, TVA-ul produselor alimentare e 5%.
Au fost insa, alte aspecte care m-au impresionat. In primul rand, au doua reviste de vin in
limba macedoneana cu preturi in jur de 2,5 euro, care pot fi cumparate de la orice chiosc
de presa. Si nu mica mi-a fost mirarea cand, in Ohrid, am gasit la chioscurile de presa, pe
langa cele doua reviste si Wine Spectator, la pretul de 9 euro. Atat in Skopje cat si in
Ohrid, am vizitat magazine specializate de vin cu vanzatori amabili care iti prezentau spre
consultare carti in engleza despre vinul macedonean.
Potentialul de vinificatie n Bulgaria este enorm. Clima n partea de nord a trii este
continental, cu ierni reci si veri calde. Este mai usoara spre sud, datorit influentei date
de Marea Neagr si Marea Mediteran. Terenurile deluroase locale sunt ideale pentru a
crea micro-climate iar in combinatie cu soluri de bun calitate genereaza conditii extrem
de potrivite pentru cresterea celor mai buni struguri de calitate. Bulgaria are viticultura
bine dezvoltata iar instiutul de eonologie din Plovdiv, este al doilea cel mai mare oras din
tara.

Bulgaria este al doilea mare exportator de vinuri mbuteliate din lume, a doua n urma
Frantei, detinand de patru ori suprafata Californiei plantat cu Cabernet Sauvignon. Se
pare a fi cea mai rapid crestere a unui nou-venit pe piata vinurilor. Productia medie
anual de vin din Bulgaria variaz ntre 200 220 milioane de litri, n functie de cultur.
n industria vinului din Bulgaria, tehnologiile traditionale clasice dar si rafinate sunt
aplicate, iar cele moderne sunt mprumutate de la cele mai importante tri productoare
de vin, cum ar fi Franta

Cele mai bune vinuri sunt produse din soiurile Merlot si Cabernet Sauvignon, de nalt
calitate, bogate si Bordeaux. Strugurii de pe plan local includ:
Gamza un fel mai rspndit care produce vin rosu, simplu. n Romnia si Ungaria
este cunoscut sub numele de Cadarca.
Mavrud este un strugure rosu corpolent, picant care poate ajunge la vrste de peste 8
ani
Melnik cultivat n partea cea mai sudica a tarii face ca vinurile rosii consistente odata
cu trecerea timpului
Pamid rustic si greu dar de neuitat, ns suficient de bun pentru a fi comercial

Conform Legii vinului din Bulgaria, acestea se mpart n urmtoarele categorii:

1. Vin fr ORIGINE DECLARATA, dar de soi declarate sau nume de marca inregistrata.
Ele constituie 5% din productia total a vinurilor de calitate.

2. Vinuri regionale, numite, de asemenea, Vinuri de tara. Aceste vinuri posed

propriettile originale ale soiurilor de struguri sunt obtinute din dou denumiri de soiuri
de plante ce pot fi mentionate pe etichet. Ele corespund categoriei de vin de pays
(Franta) si land weine (Germania). Aceste vinuri reprezint 18% din productia total de
vinuri de calitate.

3. Vinurile cu origine geografic declarata (DGO) Acestea sunt vinuri din struguri
selectionati, provenind de la o regiune geografic. Originea este declarat de productor.
Aceast categorie reprezint 70% din vinurile de calitate.
4. Vinuri cu denumiri de origine controlata (DOC) Aceste vinuri sunt facute din struguri,
provenite din podgorii micro-regionale strict definite si controlate cu un randament
maxim limitat de struguri pe hectar si continut minim de zahr bine definit. Aceste vinuri
reprezint aproximativ 2% din productia total de vinuri de calitate.

5. Rezerva Categorie Aceasta este o categorie special de vinuri vechi n butoaie mici
de stejar, cu scopul de a extrage compusi fenolici din lemn, si apoi n butoaie mari de
stejar. Vinuri de rezerv poate fi fie de originea geografic declarata, sau cu denumire de
origine controlata.

Moldova este o gur de rai. De milenii pe aceste meleaguri, via a fost mblnzit de-a
lungul secolelor prin trud i druire.
Vinul a devenit faima i simbolul rii, imbold de renatere i trofeu de victorie.

Vinurile moldoveneti sunt cele produse n Republica Moldova. Vin moldovenesc se

poate referi i la vinul produs n Moldova, Romnia. Republica Moldova are o industrie
a vinului bine dezvoltat, cu o suprafa de 148.500 hectare de vii, din care 107.800 de
hectare sunt folosite pentru producia comercial. Restul de 40.700 de hectare sunt viile
cultivate n sate, pe terenurile de lng case, folosit pentru a face vin de cas. Multe
familii au propriile lor reete din struguri care au fost transmise de-a lungul generaiilor.
Cea mai mare parte a produciei rii de vin comercial este pentru export.

n Moldova exist patru regiuni importante productoare de vin:

Bli (nord)
Codru (centru)
Nistreana (sud-est) care include i faimoasa zon Purcari.
Comrat (sud)

Cea mai important zon, cea de sud, de la Cahul - este potrivit pentru vinurile roii
dulci i semi-dulci. Vinurile albe au un coninut ridicat de alcool. Micro-regiuni cum ar
fi Taraclia, Ciumai, Comrat, Ceadr-Lunga, Baurci, Cazaiac, Tomai, Cimislia, etc. sunt,
de asemenea, n regiunea de sud.
Soiuri locale
Numai cteva soiuri locale pot fi nc gsite astzi n Moldova:

Feteasc Alb - soi alb, vinurile obinute sunt seci sau demiseci, cu un coninut
moderat de alcool (11.5-12%), aciditate i zahr, i o finee natural
Feteasc Regal - vinuri albe, o cruciare natural ntre Feteasc alb i Furmint;
Rara Neagr - soi rou. Rara Neagr este una din componentele responsabile
pentru faima vinurilor de Purcari ncepnd cu secolul XVII, nainte ca Cabernet
Sauvignon s se cultive n Republica Moldova. Aceast varietate este folosit ca un
component important n cupajul celui mai faimos vin de Purcari, Negru de Purcari.
n Romnia este numit Bbeasc Neagr.
 Feteasc Neagr - soi rou. Vinul obinut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un
coninut alcoolic de circa 12-12,5%. Este un vin rou, cu tente rubinii i o arom de
stafide negre, mai bogat i mai fin odat cu nvechirea.
Plavai - soi alb, popular n secolul XIX i la nceputul secolului XX. Acum foarte
rar, aproape a disprut.

Soiurile de struguri care se cultiv la Purcari

1. Chardonnay
2. Sauvignon blanc
3. Cabernet Sauvignon
4. Merlot
5. Pinot Noir
6. Malbec
7. Rara Neagr
8. Saperavi

Beciuri

Pivnie la Miletii Mici

Colecia de vinuri moldoveneti Miletii Mici, cu aproape 2 milioane de sticle, este cea
mai mare colectie de vinuri din lume, potrivit Guinness Book. Se ntinde pe 250 km, din
care doar 120 km sunt n prezent n uz. Vinurile pstrate aici sunt n proporie de 70%
vinuri roii, cu numai 20% vinuri albe i 10% vinuri de desert. Cea mai valoroas sticl
de vin prezent n colecie a fost produs n 1973-74 i valoreaz 480. Soiurile de vin
colecionate la Mileti
sunt: Pinot, Traminer, Muscat, Riesling, Feteasc, Dnestrovscoie, Milestscoie, Codru, Ne
gru de Purcari, Trandafirul Moldovei, Auriu, Cahor-Ciumai.
Combinatul de vinuri Cricova are, de asemenea, o reea extins de tuneluri subterane care
se ntind pe 120 km.
Un planetoid, 3359 Purcari, descoperit pe 13 septembrie 1978 de ctre astronomul
sovietic Nikolai Stepanovici Cernh, a fost numit astfel pentru a imortaliza soiul de
vin Negru de Purcari