Sunteți pe pagina 1din 24

Vinurile si viticultura din Europa

Vita-de-vie este una dintre cele mai iubite,mai respectate si mai populare plante de
cultura.Multumindu-se cu putin,pretinzand numai caldura,lumina si putina apa si
pregatite sa creasca in cele mai vitrege conditii de amplasament si sol,catarate pe
pantele cele mai abrupte sau cultivate pe nisipuri si prundisuri,vitele sunt dispuse sa
ofere omului tot ce produc,de la struguri pana la frunze.
Strugurii si vinul fac parte din sacralitatea vietii.Despre ei se vorbeste in Biblie,vinul a
devenit bautura sfintita ce simbolizeaza Sangele Domnului si se foloseste la
impartasanie,frunzele de vita si strugurii sunt prezenti pe icoane sau pe catapesmele
bisericilor.
Povestea vitei-de-vie incepe cu multe milenii in urma.Se pare ca vitele salbatice isi
au originea in sud Caucazului,in arealul bogat in vegetatie cuprins intre Marea Neagra si
Marea Caspica.Raspandirea ei s.a facut in trei directii :spre apus,in bazinul
Dunarii,ajungand in Tracia si in India si spre sud,prin Anatolia si Siria,patrunzand pana in
Palestina si Egipt.Din Tracia,vitele au ajuns in vechea Elada,de acolo au fost preluate de
romani,iar prin intermediul trupelor imperiale ale Romei s.au raspandit in toate tarile
Europei Occidentale.
Cultura vitei-de-vie s.a dezvoltat in limitele a doua fasii ce traverseaza globul,una
situata in emisfera nordica,alta in cea sudica.Ambele se intind in apropierea paralelei de
40 grade-intre paralele de 30-50 grade in emisfera nordica si intre paralele de 20-40
grade in emisfera sudica.
Cea mai mare suprafata viticola este concentrata in Europa (59% din cea totala) ,dupa
care urmeaza,in ordine,Asia,cele doua Americi,Africa si Oceania(Australia si Noua
Zeelanda)
Productia mondiala de vin variaza,in functie de an,intre 260 si 300 milioane
hl,fiind dominata de cea europeana.Tarile Asiei detin suprematia in productia strugurilor
de masa (917 mii tone in 2004,ceea ce reprezinta 53% din cea mondiala),aceasta fiind
destul de importanta si in Europa(351 mii tone in 2004).

Europa
Tarile Europei viticole se intind intre Oceanul Atlantic,la vest,si muntii Urali,la est.
Viticultura tarilor din acesta parte a lumii s.a dezvoltat fara probleme pana spre sfarsitul
secolului al XIX-lea,strabatand un drum finalizat prn aparitia unor sortimente de soiuri
bine diferentiate si prin instituirea unor practici culturale dezvoltate in decursul
timpului.Cultura vitei de vie se facea prin metode simple.Infiintarea se realiza prin
infigerea in pamant a unor portiuni de coarde care inradacinau la locul de
plantare.Ingrijirea viilor se facea prin prasile si prin legarea lastarilor de araci.Urma apoi
culesul strugurilor.Bolile si daunatorii nu constituiau,in acele timpuri,probleme.

Viile au un istoric îndelungat în Peninsula Iberică, vița-de-vie fiind adusă aici înainte de
cucerirea romană, de către navigatorii fenicieni, apoi de către greci, notează oenologul
Mihai Macici în cartea ''Lumea vinurilor. Vinurile lumii''. Multe dintre vii au fost
defrișate, apoi, de către arabi, dar viticultura s-a refăcut ulterior, ocupând un loc foarte
important în agricultura spaniolă.

Cu toate că Spania se bucură, în linii mari, de o climă favorabilă culturii viței-de-vie,


randamentele nu sunt foarte mari. Acest fapt se datorează climatului secetos din
anumite regiuni, dar și solului arid. Influența Oceanului Atlantic și a Mării Mediterane
creează condiții climatice diferite de la o zonă la alta, arată prof.dr. Constantin Țârdea și
prof.dr. Liviu Dejeu, în cartea ''Viticultură''. Astfel, în partea de sud și de est, clima este
mediteraneeană, cu veri calde și secetoase, ierni blânde și ploioase, în nord-est, clima
este oceanică, cu precipitații bogate, iar în partea centrală, clima este continentală.

Suprafața viticolă a Spaniei cuprinde șase mari zone. În nord, se află regiunile viticole
Rioja, Navarra, Aragon; în centru, Castillia-La Mancha; în est, Catalonia, Valencia și
Murcia; în nord-est, Galicia; în sud, Andaluzia, la toate acestea adăugându-se Insulele
Baleare.

Cea mai întinsă regiune viticolă spaniolă este Castillia-La Mancha, în care se obține
aproape jumătate din producția totală de vin a țării. Aici se produc, în primul rând, vinuri
albe, pe primul loc în sortiment fiind soiul Airen, dar în ultima perioadă tot mai
importantă a devenit producția de vinuri roșii și rozé, din soiuri precum Cencibel,
Moravia sau Garnacha.

În nordul Spaniei, se întind regiunile viticole Rioja, Navarra și Aragon. Prima dintre
acestea, Rioja, își trage numele de la cel al unui râu mic care străbate această zonă, Rio
Oja. Este o regiune celebră pentru calitatea înaltă a vinurilor roșii, produse aici din
soiurile Tempranillo și Garnacha. De altfel, obținerea unor vinuri de o calitate atât de
bună în Rioja se datorează și puternicei influențe franceze, manifestată îndeosebi prin
aplicarea metodei de maturare a vinurilor roșii în baricuri, originară din Bordeaux.

Regiunea viticolă Navarra, situată mai la nord de Rioja, este celebră pentru obținerea
vinurilor roșii și rozé, acestea din urmă fiind unele dintre cele mai apreciate vinuri rozé
spaniole, iar în Aragon, la est de Navarra, se produc vinuri roșii de Garnacha,
Tempranillo și Moristel și vinuri albe pe bază de Macabeo și Viura.

Vinurile spaniole de mare celebritate rămân, însă, Jerez și Malaga, ambele obținute în
regiunea viticolă a Andaluziei, care se bucură de un climat deosebit de favorabil, cu ploi
rare și temperaturi moderate pe perioada verii. Andaluzia este cea mai însorită regiune
viticolă spaniolă din zona litorală atlantică.
Vinurile de Jerez, cunoscute și sub denumirile de Xeres și Sherry, se obțin în sud-vestul
Spaniei, din soiurile Palomino de Jerez, Palomino Fino și Pedro Ximenez. Aceste vinuri
sunt unice în lume prin caracteristicile lor de compoziție și organoleptice, făcând parte
din categoria vinurilor speciale, obținute prin adaos de alcool.

Vinurile de Jerez sunt obținute printr-o tehnologie aparte, constând în maturarea


vinurilor sub o peliculă de drojdii. Dar, întregul proces de producere a vinului este supus
unui adevărat ritual, încă de la prelucrarea strugurilor, ritual ce se mai respectă și în
zilele noastre îndeosebi în gospodăriile mai mici. Astfel, după ce sunt culeși, strugurii
sunt așezați pe rogojini pentru a se usca la soare, iar noaptea sunt acoperiți cu rogojini
din fibre ierboase, pentru a-i proteja de rouă, scrie Giuseppe Sicheri în cartea ''Vinurile
lumii''. Apoi, strugurii sunt separați de ciorchine și zdrobiți cu picioarele într-un vas de
piatră, călcătorii de struguri fiind încălțați cu niște pantofi din piele prevăzuți cu niște
gheare, pentru a nu strivi prea tare părțile solide. Această operațiune durează circa 12
ore, de la miezul nopții, până la miezul zilei. Mustul este pus în butoaie de stejar și lăsat
la fermentare. Butoiul, însă, nu se umple decât în proporție de 90%, lăsând astfel loc
aerului. La suprafața vinului se formează o peliculă subțire de drojdii, care ferește
vinurile de oxidare, favorizând, totodată, dezvoltarea unor însușiri particulare de aromă
și de gust caracteristice acestora. Se obține, astfel, un vin de bază sec, cu o tărie
alcoolică de 11,5-12% vol., care, prin adaos de alcool, se aduce la 15,5% vol., în cazul
tipului de vin Fino și de 18% vol, pentru tipul de vin Olorosso.

Malaga, cel de-al doilea vin spaniol de mare celebritate, se obține în regiunea viticolă
Malaga, situată pe Costa del Sol, în apropierea Mării Mediterane. Vinurile de Malaga
sunt dulci, bogate în alcool și se obțin din soiurile Pedro Ximenez și Moscatel. Pentru
prepararea lor, se pornește de la câteva vinuri — materie primă, cum ar fi vinurile
''tierno'', ''maestro'' și ''dulce'', notează oenologul Mihai Macici. ''Tierno'' se obține din
struguri de Pedro Ximenes supramaturați pe butuc sau întinși la soare, cu o tărie
alcoolică de 15,5-16% vol. și cu un conținut bogat de zahăr. ''Maestro'' se obține prin
alcoolizarea mustului până la 7% vol., urmată de fermentare și de alcoolizarea definitivă
până la 16% vol,, cu un conținut în zahăr de minim 190 g/l, iar ''dulce'', un alt partener
folosit în producerea vinurilor de Malaga, se obține prin alcoolizarea mustului de până la
5% vol, cu un conținut în zahăr de cel puțin 50 g/l.

Diferitele tipuri de vin de Malaga se obțin prin amestecul acestor trei componente, la
care se adaugă așa-numitul ''arrope'', un must concentrat obținut prin încălzire pe foc,
în cazane cu fund dublu, până ce scade la o treime din volum. Vinurile de Malaga
obținute sunt, de regulă, vinuri dulci, cu o tărie alcoolică cuprinsă între 15 și 20% vol.

Portugalia ocupă locul al IV-lea în topul țărilor europene cultivatoare de viță-de-vie, cu o


suprafață de 217.000 ha, situându-se astfel după Spania, Franța și Italia, și cu doar o
poziție mai sus față de România, care se bucură de cel de-al V-lea loc în această ierarhie.
În ceea ce privește producția de vin pe anul 2015, Portugalia ocupă locul al V-lea în
rândul țărilor europene, potrivit acelorași statistici, cu o producție de 7 milioane
hectolitri și o estimare de 5,6 milioane hectolitri pentru anul 2016, clasându-se, astfel,
după Italia, Franța, Spania și Germania.

Viticultura portugheză își are rădăcinile în perioada de dinaintea colonizării romane,


vița-de-vie fiind adusă aici de către fenicieni, în jurul anului 1000 î.Hr., notează Giuseppe
Sicheri, în volumul ''Vinurile lumii''. Cultura viței-de-vie a fost apoi extinsă și ameliorată
de către călugări, în secolul al XII-lea, când au înființat numeroase mănăstiri. Portugalia
s-a bucurat, însă, de recunoaștere în acest domeniu mult mai târziu, odată cu obținerea
renumitului vin de Porto, produs în regiunea viticolă Douro. De altfel, cea mai mare
parte a vinurilor portugheze se obțin din soiuri locale, unele dintre ele fiind cultivate din
timpuri străvechi, după cum arată oenologul Mihai Macici în cartea ''Lumea vinurilor.
Vinurile lumii''. Pentru vinurile roșii se folosesc soiurile Touriga-Nacional, Tinta-
Francisca, Alvarelhao, Touriga-Francesa, Tinta Cao, Tinta Roriz, Tempranillo, iar pentru
cele albe — Rabigato, Alvarinho, Loureiro, Arinto, L'Encruzado, Assario Branco, Sercial,
Bual și Verdelho.

Pornind de la nord către sud, întâlnim regiuni viticole celebre, precum: Douro, Vinhos
Verdes, Dao, Bairrada, Ribatejo, Alentejo, Colares, Bucelas, Setubal, Algarve și Madeira,
aceasta din urmă fiind situată pe insula cu același nume.

Regiunea viticolă Douro, situată în nordul țării, pe pantele abrupte ale cursului mediu și
superior al fluviului omonim, este recunoscută ca prima regiune din lume delimitată
pentru cultura viței-de-vie (1756), renumită pentru celebrul vin de Porto, produs aici
abia din secolul al XVII-lea și devenit cunoscut în lumea întreagă. 

Exista o multitudine de vinuri de Porto, clasificate în funcție de culoare și de gradul de


dulceață. În funcție de culoare, vinurile de Porto se încadrează în următoarele categorii:
Retinto (roșu-închis), Tinto (roșu), Tinto aloirado (rubiniu), Aloirado (roșu-cărămiziu),
Aloirado-claro (coajă de ceapă), Branco-palido (galben pal), Branco-palha (galben-pai) și
Branco-doirado (galben-auriu). Iar în ceea ce privește conținutul de zahăr, vinurile pot fi
Extra Seco, Seco, Meio Seco, Doce și Muito Doce o Lagrima. Însă indiferent de culoare și
de conținutul în zahăr, vinurile de Porto se încadrează în două grupe mari: ''Porto
normale'', care sunt vinuri de cupaj, și ''Porto speciale'' sau ''Vinos de novidade'', vinuri
de înaltă calitate, ce provin din recolta unor ani excepționali, supuse unui îndelungat
proces de învechire. 

Cea de-a doua regiune viticolă importantă este Vinhos Verdes, dispusă sub forma unui
vast amfiteatru cu expoziție la Atlantic. Aici se produc celebrele Vinhos Verdes (Vinuri
verzi), vinuri albe, seci, ușoare, ce se consumă îndeosebi ca vinuri tinere. Termenul
''verde'' indică gradul ridicat de aciditate ce caracterizează acest vin.

În partea sudică a Portugaliei întâlnim câteva regiuni viticole, printre care mica regiune
Setubal, în apropierea capitalei Lisabona. Aici se produce cunoscutul vin Moscatel de
Setubal, un vin bogat în alcool și foarte aromat, obținut din soiul cu același nume, dar și
vinul aromat roșu, obținut din soiul Moscatel Roxo. Vinul este supus unui proces de
maturare în butoaie din lemn de stejar, proces ce durează cel puțin doi ani, dar poate
ajunge până la 20 de ani. Vinurile au o culoare galben-aurie până la chihlimbarie și
prezintă o aromă pronunțată și un gust dulce persistent.

Un alt vin portughez celebru este cel de Madeira, obținut în insula cu același nume din
Oceanul Atlantic. Cele mai răspândite soiuri cultivate aici sunt Malvasia, Bual, Verdelho,
Sercial, Malvasia Roxa și Tinta da Madeira. Tehnologia de vinificare constă în
fermentarea în butoaie de stejar, pentru trei săptămâni, după care vinul este supus unui
proces de încălzire, aplicat în depozite mari, unde temperatura este ridicată treptat
până la 45 grade Celsius, apoi este redusă treptat. Apoi, vinul este trecut în cisterne,
pentru încă 1-2 ani. În urma aplicării acestei tehnologii, vinurile suferă modificări
importante de compoziție, miros și gust, caracteristicile acestor vinuri ducând la apariția
termenului de maderizare.

Vinurile de Madeira sunt, de regulă, comercializate sub numele soiurilor din care provin.
Astfel, există vinul de Malvasia, dulce, brun, foarte aromat, vinul de Bual, un vin mai
lejer și mai puțin dulce, vinul de Verdelho, demisec, și vinul de Sercial, sec. Pe lângă
acestea, mai sunt două vinuri mai comune, respectiv Sauce Madera, de culoare roșie, și
Rainwater, de culoare mai deschisă.

Bucurându-se de condiții deosebit de favorabile culturii viței-de-vie, atât în ceea ce


privește clima, cât și solul, Portugalia se poate mândri, pe bună dreptate, cu o capacitate
remarcabilă de obținere a unor vinuri de înaltă calitate, fapt ce se datorează, în parte,
respectului față de metodele tradiționale de producere a vinurilor.

Germania se află printre cele mai nordice țări producătoare de vin, având condiții
climatice foarte specifice, care joacă un rol important în obținerea vinurilor proaspete,
elegante și fructate, atât de apreciate de consumatorii din toată lumea.
Din punct de vedere istoric, putem spune că viticultura în Germania a apărut datorită
Alpilor în perioada ocupației romane. Din cauza dificultății transportului amforelor cu
vin prin trecătorile din Alpi, romanii au preferat să transporte butașii de viță-de-vie,
înființând astfel primele plantații acum aproximativ 2.000 de ani. Și aici, ca în toată
Europa, centrele de vinificare din Evul Mediu erau concentrate în jurul mânăstirilor.
Producția de struguri și de vin, precum și comerțul cu vin au fost reglementate prin
decret regal încă din secolul VIII. Până în secolul XVI, vinul constituia băutura cea mai
importantă pe teritoriul Germaniei. În jurul anului 1500 a început să scadă producția de
vin, datorită pe de o parte modificărilor climatice, pe de altă parte creșterilor calitative și
a producției de bere.
Soiurile de struguri negri care au adus faima viticulturii germane sunt preponderent
încrucișări realizate de institutele de cercetare locale, dar regăsim în număr mare și soiu-
rile internaționale. Din totalul de 102 mii hectare de plantații de viță-de-vie, doar 37%
reprezintă soiurile negre. Aceste plantații se găsesc în principal în regiunile Rheinhessen,
Pfalz, Baden și Wurttemberg. Vinurile roșii cele mai renumite din Germania provin din
soiul Spatburgunder, mai cunoscut pentru noi sub denumirea de Pinot Noir, soi cultivat
pe teritoriul Germaniei de circa 1.000 de ani. De obicei vinurile obținute sunt destul de
corpolente și fructate, în ultimii 10-15 ani producătorii obținând rezultate internaționale
cu vinuri maturate în butoaie de stejar.
Soiul cel mai cunoscut pe plan internațional este Dornfelder, apărut în 1956 în urma
unei încrucișări realizate de către August Herold. A primit numele funcționarului care s-a
ocupat de înființarea institutului de cercetare din Weinsberg, locul creării soiului. În
timpul fermentării pielița intens pigmentată colorează mustul într-o culoare de un roșu
profund, mai neobișnuit pentru vinurile roșii din Germania. De obicei este vinificat în sec
în două stiluri: vin tânăr, intens fructat cu arome de vișine, mure și fructe de soc; sau
vinuri maturate în lemn, cu corp mai accentuat, tanini mai puternici și structură bine
definită.
Blaufrankisch-ul se prezintă în Germania sub numele de Lemberger și este printre
soiurile negre cu importanță în zona Wurttemberg, cu vinuri ce abundă în arome ușor
gemoase de fructe roșii și negre de pădure.
Schwarzriesling, fără altă legătură cu soiul Riesling în afara asemănării între forma
ciorchinilor, este soiul Pinot Meunier din Franța și are o importanță foarte mare în
producția de vinuri spumante din ambele țări.
Alte soiuri prezente în plantații sunt soiurile tradiționale ca Trollinger – ce necesită o
perioadă de vegetație lungă, dar după cules ajunge foarte rapid în consum; încrucișări
precum Cabernet Cubin – Lemberger&Cabernet Sauvignon, Cabernet Dorio –
Dornfelder&Cabernet Sauvignon, Domina – Portugieser&Spattburgunder, Regent –
Silvaner&Müller-thurgau&Chambourcin.

Istoric, pe teritoriul actual al Elvetiei se face vin neintrerupt de pe vremea romanilor,


care au intemeiat aici provincia Raetia, si multe localitati moderne se trag direct din
vechi asezari romane (Geneva ar fi cel mai celebru exemplu, vizitata chiar de Cezar, in
timpul razboaielor galice). Inca din Evul Mediu timpuriu sunt amintite tranzactii cu vii,
intre manastiri. Sunt cateva zone unde exista documentati peste 1000 de ani de
cultivare neintrerupta –terasele Lavaux de exemplu, patrimoniu UNesco. Chiar si azi,
multi producatori fac asta de cateva generatii, si exista asociatii de viticultori cu mai
mult de 100 de ani vechime.
Elvetia produce vin care acopera abia 39% din consmul intern, importand restul de 61%
… In ciuda prejudecatilor ca bautori de bere si schnaps (pe care le consuma, de
asemenea, cu voiosie), elvetienii sunt mari amatori de vinuri, consumand anual in jur de
280 milioane de litri de vin (la o populatie de 8 milioane si ceva). Mai putin de 1% din
productia de vin este exportata, si asta in special in tarile inconjuratoare. Chiar daca pe
40% din suprafata Elvetiei sunt zone montane, exista sase zone viticole, care grupeaza o
diversitate de soluri si microclimate: Valais -cu peste o treime din totalul productiei,
Vaud, cantoanele germane, Geneva, Ticino, si regiunea trei-lacuri (Neuchatel).
Elvetienii de asemenea se supun unor reglementari si controale foarte stricte din partea
organismelor de certificare ale diferitelor AOP-uri. In special productivitatea este
controlata minutios, iar cantitatile ce exced normele sunt aspru descurajate. Ca o
paranteza, productiile se masoara in grame / metru patrat, nu in tone la hectar.

Elvetia nu este tocmai un chilipir, dar se gaseste cate un vin pentru fiecare buzunar.
Preturile reflecta perfect conditiile pietei locale: o buna putere de cumparare, o cerere
in continua crestere, cumparatori cu mult discernamant, o diversitate mare de importuri
din toata lumea. In plus fata de asta, mai exista niste factori intrinseci ai producatorilor
elvetieni: cei mai multi sunt de marime mica si medie, afaceri de familie ori mici
cooperative. Tinand cont de relieful accidentat si parcelele fragmentate, cultivarea
presupune un volum disproportionat de mare de munca manuala. Spre exemplu, un
hectar de vie din Burgundia are nevoie in medie de 300 de ore de munca pe an, in timp
ce unul din Elvetia de 1000…

Elvetienii se bucura de o mostenire viticola de exceptie, existand peste 60 de varietati


locale (soiuri vechi si incrucisari moderne). Multe soiuri relativ cunoscute -Chasselas,
Savagnin- isi au originea genetica pe teritoriul actual al Elvetiei., iar altele mai obscure
(Armigne, Arvigne, Bondola, Cornalin) sunt de gasit doar intr-un canton ori o vale. In
acest sens, cunoasterea soiurilor este importanta. In acelasi timp, exista multe varietati
cunoscute, care dau rezultate foarte bune -Pinot Noir, Gamay si Merlot dintre rosii, si
Chardonnay, Pinot Gris si Chenin Blanc dintre albe. Pinot Noir detine cea mai mare
suprafata plantata, urmat de Chasselas, Gamay, Chardonnay si Merlot. In general nord-
vestul este al vinurilor albe, iar centrul si sudul al vinurilor rosii.
În Austria, cultura vinului înseamnă să poți savura un vin bun, să vizitezi pivnițe și
domenii viticole, să participi la seminari despre vin și să te bucuri de cât mai multe
experiențe oenologice, pentru a afla adevărul despre vin, în teorie și practică.

Toamna viticolă în Austria Inferioară

Cine iubește vinul se simte ca acasă în Austria Inferioară. Aici se cultivă mai mult de
jumătate din producția de vin din Austria. Să bei vinul acolo unde crește este o
experiență oferită pe opt domenii viticole, care împreună cu 150 de localități
constituie drumul vinului din Austria Inferioară.
Fiecare regiune în care se face viticultură are propriile caracteristici geografice, care se
regăsesc și în gustul vinurilor. Regiunea Wachau este renumită pentru trei categorii de
vinuri care cresc numai aici: „Steinfeder” fructat, „Federspiel”, cu multe nuanțe și un
caracter puternic și „Smaragd”, la categoria de lux, din struguri care cresc exclusiv pe
cele mai însorite dealuri terasate din Wachau. În regiunile Weinviertel, Traisental,
Kremstal și Kamptal marca de calitate DACgarantează calitatea altor vinuri specifice
regiunii. Grüner Veltliner cu marca de calitate „Weinviertel DAC” trebuie să fie fructat,
condimentat, sec și fără gust de baric sau de lemn. În Kremstal, în afară de Grüner
Veltliner mai găsim și Riesling DAC, cu un buchet deosebit, specific regiunii.
Toamna vinului din Austria Inferioară aduce numeroase evenimente cu un program
tradițional, autentic. Locul ideal pentru a cunoaște și a savura vinurile este desigur una
din camerele de degustare de la viticultori.
Drumul vinului din Austria Inferioară
Pivnițele din Weinviertel

Țara vinului, sudul Stiriei

Pe drumul vinului din sudul Stiriei se găsesc vinuri albe și roșii cu un gust excelent, care
pot fi degustate la terasele sau în grădinile de la fața locului. La o simplă privire asupra
dealurilor elegante din sudul Stiriei, se vede clar că acestea sunt foarte abrupte. Astfel,
multe dintre dealurile folosite pentru viticultură au o pantă de peste 26 %, intrând astfel
la categoria viticultură montană, care necesită o îngrijire intensă.
Sudul Stiriei este cunoscut mai ales pentru gustul fructat și prospețimea vinurilor sale
albe, Welschriesling, Sauvignon Blanc sau Morillon, cum este denumit vinul Chardonnay
în această regiune. Găsim aici și vinuri roșii excelente precum Zweigelt sau
Blauburgunder. Toamna se poate degusta o altă specialitate din regiune, care se
savurează alături de castane prăjite: mustul (Sturm), care începe să fermenteze. Este
bine de știut că înainte de a bea must se spune „Mahlzeit” (poftă bună) și nu „Prost”
(noroc), deoarece mustul nu este considerat o băutură terminată. Cu mustul nu se
ciocnește, iar cine este prins că încalcă această regulă a locului trebuie să facă cinste cu
o rundă de vin.

Vin din Burgenland

Clima bândă, cu 300 de zile de soare pe an, pământul excelent și experiența de sute de
ani a viticultorilor locali au transformat Burgenland într-o regiune viticolă de primă
mână. Domeniile viticole din Burgenland se află în zone climatice moderate, întinzându-
se pe 13.600 hectare. Cele patru regiuni viticole Neusiedler See, Neusiedler See-
Hügelland, Mittelburgenland și Südburgenland vă așteaptă cu vinuri albe bogate, vinuri
roșii pline și vinuri dulci excelente.
În 1990, aici a început să se dezvolte o viticultură de calitate, continuată cu consecvență
până în ziua de astăzi. Generația de viticultori cu o formare excelentă și experiență în
străinătate a implementat foarte repede măsurile de îmbunătățire a calității. Faptul că
aceștia se concentrează asupra soiurilor de viță autohtonă subliniază încrederea
viticultorilor din Burgenland în specificul regiunii regiunii.
Pe drumul vinului din Burgenland, vizitatorii pot savura vinuri excelente alături de
preparate culinare regionale, în timp ce se bucură de frumusețile celui mai tânăr land
austriac.

Viena și vinul
Cu 660 hectare de viță de vie, Viena este singura metropolă din Europa, cu o viticultura
semnificativă, din punct de vedere economic. În Viena, Dunărea crează o microclimă
deosebită, împărțind orașul în mai multe zone geologice. Din punct de vedere geografic,
cele mai importante zone viticole se află pe dealurile Kahlenberg-Bisamberg, în
nordestul orașului și la sud, pe muntele Maurer. Poziția sudică și clima blândă sunt
potrivite pentru vinurile albe Veltliner, Riesling, Chardonnayși Weißburgunder însă și
pentru vinurile roșii Zweigelt sau Blauer Burgunder. O altă specialitate vieneză cu
tradiție este „Gemischter Satz”, pentru care mai multe tipuri de struguri cresc, se culeg
și se prelucrează împreună.
Cea mai mare parte a producției anuale de vin vienez se consumă la restaurantele de
sezon, heurigen, pe bănci simple din lemn, împreună cu oaspeți dintre cei mai diverși.
Restaurantele heurigen sunt peste tot acolo unde crește via. Majoritatea lor se află în
localitățile Grinzing, Sievering, Nussdorf, Heiligenstadt și Neustift-Salmannsdorf. La fel
și în localitatea Mauer, de unde se poate ajunge pe jos în localitățile viticole
învecinate Perchtoldsdorf și Stammersdorf. După mănunchiul de pin de deasupra ușii,
se poate știi dacă un heuriger este deschis sau nu.

Republica Cehia are o suprafaţă de plantaţii viticole de aproape 18 mii de hectare,


repartizate în 377 de localităţi, în care operează 19.336 de proprietari-producători de
vin. Vorbim de viticultorii înregistraţi.

Suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie este însă de trei ori mai mare decât cea
înregistrată, viile fiind plantate pe 1.303 loturi. Dar nu toate acestea sunt recunoscute
drept zone cu specific viticol.

Cehia are practic două regiuni vitivinicole recunoscute şi renumite - Boemia şi Moravia.
Morava, cum îi spun cehii, este cea mai importantă zonă pe harta vinurilor din această
ţară. Are patru subregiuni viticole, 311 comune producătoare de vin, 19.183 de
producători şi 16.734 hectare cu viţă de vie înregistrate.

Majoritatea suprafeţelor agricole din subregiunile morave sunt incluse într-un program
european destinat producţiei ecologice, Moravia fiind geografic parte a Provinciei
Panonice.

Regiunea Boemia e mult mai mică, având două subregiuni, 156 de producători
înregistraţi şi 684 de hectare cultivate cu viţă de vie.

În subregiunea “Slovacia” (aflată la graniţa cu ţara ce poartă acelaşi nume) cea mai mare
comună viticolă este Mutěnice. Am vizitat această localitate la începutul lunii
septembrie a.c. şi aşa am aflat amănunte interesante despre istoria şi prezentul
renumitelor vinuri morave...

 
Recorduri viticole în Moravia

Cea mai mare nedumerire a fost legată de termenul “comune viticole”. Practic, într-o
localitate cum este Mutěnice, aproape că nu există localnic care să nu fie viticultor.
Mutěnice deţine şi două recorduri: cea mai productivă comună viticolă din întreaga
Cehie şi comuna cu cei mai mulţi producători de vin înregistraţi - 900 la număr. 

106 ani de producţie viticolă 

În anul 1890, când Filoxera a invadat Europa, Cehia avea 30 de mii de hectare cultivate
cu viţă de vie. Aproape toate au fost distruse, rămânând doar câteva podgorii în Boemia.
În data de 2 septembrie 1902, în cadrul şedinţei Societăţii viticole din Bzenc a fost
evaluată situaţia culturilor de viţă de vie şi a producţiei vinicole din regiunea Moravia.

În urma evaluării, a fost propusă înfiinţarea unei reţele naţionale de loturi


experimentale pentru stabilirea viitoarelor arealuri de cultivare a viţei de vie. Pe atunci,
la Mutěnice se cultiva vie pe un singur hectar. S-a început plantarea pe butucii europeni
cu soiuri americane.

Peste 70 de soiuri şi hibrizi de struguri pentru vin şi 60 de sortimente de struguri pentru


masă au fost testate în acea perioadă. În primii ani de existenţă ai staţiei de cercetare
din Mutěnice, principala preocupare a fost educarea şi instruirea celor preocupaţi de
viticultură.

În anul 1939, la Mutěnice a început selecţia şi atenţia a fost îndreptată spre testarea
soiurilor locale de viţă de vie. Începând cu anul 1984, această staţie a contribuit la
înnobilarea soiurilor de viţă de vie şi la păstrarea acestora pentru producţie. În 1966
compania aparţinea de Staţiunea de cercetări vitivinicole din Brno, întreaga suprafaţă
fiind folosită pentru testări de soiuri.

După divizarea Cehoslovaciei, în zona viticolă Mutěnice s-a oprit orice activitate timp de
10 ani, în care s-a tot decis ce aparţine de Cehia şi ce de Slovacia. În 2003 actuala
podgorie s-a privatizat iar proprietarii ei se ocupă astăzi de cultura viţei de vie, producţia
de vin şi agroturism.

Crama a fost construită în urmă cu mai bine de 85 de ani, iar unele butoaie au o vechime
de 70 de ani. Vinurile provin din peste 30 de sortimente şi hibrizi noi, însă doar 14 sunt
etichetate: 6 vinuri roşii şi 8 vinuri albe. Sunt în general vinuri seci, puternic aromate,
specifice acestui areal de cultură. Toate sunt procesate după metode tradiţionale şi
păstrate la maturare timp de doi-trei ani înainte de a fi îmbuteliate.

Produs în Cehia, consumat de cehi


Toată producţia de vin produsă în cele două regiuni - Boemia şi Moravia - se vinde în
Cehia. Nu pleacă nimic la export. Ba dimpotrivă, 60 la sută din consumul intern este
asigurat de vinurile importate din ţări vecine ca Germania sau Austria. Asta deoarece,
odată cu integrarea Cehiei în UE, a venit şi limitarea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie,
în timp ce consumul mediu anual a crescut în 10 ani de la 13 la 17 litri pe cap de locuitor.

Legea vinului, fără tocmeală

Doar soiurile de struguri înregistrate conform legii pot fi cultivate în vederea producerii
de vin. Lista soiurilor oficiale din Republica Cehia cuprinde: 26 de sortimente de vin alb,
20 de vin roşu, 9 soiuri de struguri de masă şi 7 varietăţi de portaltoi pentru hibridări,
acestea din urmă folosite ca protecţie împotriva atacurilor de Phylloxera.

Vinurile sunt clasificate în diverse categorii, în funcţie de gradul de maturitate a


strugurilor în momentul recoltării, determinat de cantitatea de zahăr conţinut în must.
Strugurii folosiţi pentru obţinerea vinurilor de calitate provin numai din anumite regiuni
iar recolta, în aceste cazuri, nu trebuie să depăşească producţia maximă prestabilită la
hectar. 

Înainte de lansarea pe piaţă, vinurile trebuie aprobate de Comisia de experţi din cadrul
Institutului naţional de inspecţie, evaluare şi clasificare a vinurilor. De asemenea,
strugurii destinaţi obţinerii vinurilor de calitate, care vor fi comercializate la nivel
naţional, sunt inspectaţi în ziua recoltei, notându-se sortimentul, originea, conţinutul de
zahăr şi greutatea ciorchinelui.

Vinurile regionale, mai puţin pretenţioase, pot fi obţinute atât din soiuri înregistrate, cât
şi din alte varietăţi, prevăzute şi acestea în regulamentele oficiale.

Numeroase podgorii - aceeași credincioșisemn al peisajului slovac cum ar fi munți și


castele. Pentru prima dată, a existat o viță de vie în această regiune în urmă cu cinci mii
de ani, iar astăzi vinurile slovace sunt întotdeauna în cerere nu numai printre localnici, ci
și în rândul vizitatorilor.
Podgorii a apărut pe sol slovacgrație legionarilor romane. Marcus Aurelius a încurajat
puternic vin, ci pentru că în timpul domniei sale viticultura a înflorit. Soldații pământuri
tratate multe legiuni, care, potrivit împăratului, a întărit disciplina în armată. Continuă
tradiția romană a vinificatori în Evul Mediu. Vin a fost utilizat în acei ani, și în timpul cult,
precum și pentru tratamentul bolilor, precum și pentru amuzamentul oamenilor în
timpul sărbătorilor. Astăzi, pentru producția de vin în Slovaciacultivate mai mult de
patruzeci de soiuri de struguri și zonele cele mai fertile sunt sudul țării, și regiunea
Malokarpate Tokaj. Pentru fanii tururi de vin din Slovacia există un drum de vin celebru,
construit in zona Carpatilor mici de cultivare. Se pune minciunile care încep în satul
Raca, unde se fac vinul roșu "Frankovka". Pe calea urmând drumul vinului, puteți gusta
nu numai cele mai bune vinuri din Slovacia, dar, de asemenea, specialități locale: gâscă
friptură, brânză și tortilla loksha. O dată în Slovacia, în septembrie, este de a merge la
regiunea Pezinok și să participe la un festival al vinului chateau de vacanță. În această zi,
localnicii incep cules strugurii.

Cele mai multe soiuri de struguri permise în Slovacia vin alb, și doar 15% din fructele
sunt cultivate pentru obținerea vinurilor roșii.

Cel mai cunoscut vin unguresc este cel de Tokaj, o regiune viticolă ce se întinde pe o
lungime de 87 de kilometri în nord-estul țării vecine și cuprinde 6.000 de hectare de viță
de vie. Toată suprafața este cultivată doar cu șase soiuri, conform legislației naționale
care a fixat exact și ce fel de struguri pot crește în Tokaj, tocmai pentru a păstra și a duce
mai departe tradiția zonei de podgorii.

Vorbim în primul rând despre un climat și un sol despre care se spune că ar fi unice în
lume. Astfel, substratul este vulcanic, plin de minerale, de zeolit, situat în imediata
apropiere a râurilor Tisa și Bodgorod, ceea ce asigură o umezeală și o expunere perfectă
a viei. De aici se obține un vin aparte, datorită stratului fin de Botrytis cinerea (un
mucegai care atacă mai ales fructele moi, precum strugurele sau căpșuna) ce se dezvoltă
pe boabele din ciorchine.
Sistemul de plantare este clasic

Sistemul de plantare folosit este cel tipic pentru regiunea viticolă Tokaj. La un hectar
intră în jur de 500-510 plante, asta înseamnă că distanța între rânduri este 2,2 metri, iar
între plante pe rând distanța este de 0,8 metri.

ntrucât în vile din regiunea viticolă Tokaj, mucegaiul nobil (Botrytis cinerea) este utilizat
la obținerea faimosului vin Aszu, vinicultorii nu aplică la vie tratamente fungice.

Procesul de producție a vinului se desfășoară în vinotecă.

”Pentru presarea strugurilor ne folosim foarte mult de gravitație, în partea de sus


recepționăm struguri, după care sunt duși pe o bandă trasportoare către presele
acționate automat, urmând ca mai apoi pe nivelul cel mai de jos să aibă loc filtrarea si
fermentarea vinurilor în tancuri. Primul vin pe care l-am obținut aici este din 2003, un an
foarte bun în producția de vin.

50% din producția de vin merge la export

Vinurile produse în regiunea viticolă Tokaj sunt celebre în toată lumea, tocmai de aceea
cererea pentru aceste vinuri este într-o continuă creștere. ”Jumătate din producția de
vin care se obține în podgoria familiei Béres merge la export. Vindem vinul în special în
Polonia, Slovacia, Rusia și țările nordice. Cererea de vin de Tokaj crește constant. Restul
sticlelor de vin ajunge pe mesele maghiarilor, care apreciază o masă bună acompaniată
de un vin nobil”, a adăugat Janos Jarcsni.

Mustul = 100% suc din struguri

În timp ce în România, atunci când zici must te duci cu gândul la băutura rezultată după
imediata presare a strugurilor, dulce, puțin acidă și cu un conținut de alcool destul de
scăzut, dar care fermentează destul de repede, la vecinii noștri maghiari, mustul este de
fapt suc obținut din struguri, extrem de dulce, fără nici un pic de aciditate și fără nici un
gram de alcool, pasteurizat și îmbuteliat, cu un termen de valabilitate ce poate ajunge
până la 1 an.

”În afară de vinurile clasice, producem și un produs care nu conține alcool și este 100%
suc de struguri. Noi îl numim ”must”, dar nu este mustul care rezultă din prima presă a
strugurilor. Practic mustul nostru nu este altceva decât suc obținut din presarea
strugurilor, filtrat și pasteurizat, care nu are nici un adaos de zahăr sau alte elemente”

Climatul Ungariei este favorabil pentru cultivarea unor struguri de calitate, intrucat
temperatura medie este mult mai ridicata decat in nordul Frantei, de exemplu, iar
toamnele sunt mai degraba uscate, cu saptamani calde si insorite, pana la jumatatea
lunii octombrie (perioada la care se face adesea referire ca fiind vara indiana). Aceasta
permite Ungariei sa produca intrega gama de vinuri clasice: albe, rose, rosii, precum si
cele dulci, naturale. Adauga si lanturile muntoase de origine vulcanica si vei obtine o
combinatie de conditii naturale, care impreuna cu talentul producatorilor de vinuri, are
ca rezultat licori bahice de calitate. In regiunile viticole ale Ungariei sunt cultivate soiuri
de struguri internationale si locale, din care se obtine o mare varietate de vinuri.

Nord-estul Ungariei

Nordul Ungariei este zona in care se afla doua regiuni viticole faimoase in intreaga lume.

Tokaj-Hegyalja

Probabil cea mai bine cunoscuta dintre toate regiunile viticole din Ungaria, este Tokaj,
unde se produc vinuri dulci si vinuri albe clasice. Vinul cu gust de miere, aszú, este
printre primele trei cele mai bune vinuri din lume, aducand faima acestei regiuni din
Ungaria. Unicitatea soiului Tokaj este rezultatul catorva atribute naturale: clima, solul
vulcanic si traditia veche de secole a producatorilor de vinuri. Cele mai importante
varietati de struguri si vinuri sunt: Furmint, Hárslevelű (frunza de tei), Yellow Muscat.

Eger

Regiunea viticola Eger este si ea bine cunoscuta in afara granitelor Ungariei, in principal
pentru soiul de vin rosu ‘Sange de taur’, care a fost promovat pe scara larga si exportat
in tarile occidentale in perioada comunista. Talentatii producatori de vinuri au resuscitat
viticultura in regiunea Eger, iar in prezent, pe langa ‘Sangele de taur’, au devenit
faimoase si vinurile albe precum Leányka, Királyleányka, Tramini, Olaszrizling (Riesling
Italian), care pot oricand concura cu vinurile albe faimoase la nivel
international. Szépasszony Völgye (Valea femeilor frumoase), aflata chiar langa Eger,
ofera un loc deosebit de pitoresc in care poti degusta vinurile din regiune.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: rosii: Kékfrankos (Blaufrankish), Merlot,


Kékoportó, care au la baza ‘Sangele de taur’ si albe: Leányka, Királyleányka, Tramini,
Olaszrizling (Riesling Italian)

Transdanubia de Sud  

Doua regiuni viticole produc vinuri rosii de exceptie in zona mediteraneana din sudul
Lacului Balaton, cunoscuta drept Transdanubia de Sud. Numarul mare al orelor insorite
din timpul anului, istoria lunga si traditia producerii vinului, fara a mai pune la socoteala
si solul unic, fac din urmatoarele doua regiuni, unele dintre cele mai bune producatoare
de vin rosu, atat la nivel local cat si international.

Villány-Siklós

Vinuri rosii exclusiviste sunt produse pe culmile blande ale dealurilor Villány si Siklós. In
opinia multora, cel mai bun vin Pinot Noir din Ungaria provine din regiunea Villány, dar
tot aici sunt produse si alte varietati de vin rosu.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: rosii: Kékfarnkos (Blaufrankish),


Portugeiser, Merlot si albe: Riesling Italian si Leányka, un soi indigen, cu o nota eleganta
de tei, excelent pentru producerea vinurilor dulci. Minunatele rute ale vinului si
pivnitele locale isi intampina iubitorii acestei licori, dornici sa o savureze intr-un cadru
natural mirific, in Villánykövesd si Palkonya.

Szekszárd

Kadarka era candva cea mai cautata varietate de vin din regiunea Szekszárd. In secolul
19, el era chiar exportat in Franta, intrucat se ridica la nivelul celorlalte vinuri rosii
frantuzesti. Din pacate, la fel ca si in cazul altor vinuri, Kadarka a fost neglijat si aproape
pe cale de disparitie, in timpul perioadei comuniste. Producatorii devotati au reusit insa
sa salveze aceasta varietate speciala de vin care merge de minune cu preparatele
traditionale unguresti, facute cu boia. In afara de Kadarka, conditiile climaterice si solul
sunt perfecte pentru obtinerea altor vinuri rosii de calitate, care provin din Szekszárd:
Cabernet Franc si Cabernet Sauvignon. Locuitorii din Szekszárdi considera ca ‘Sangele de
taur’ din regiunea lor este mult mai autentic si de o calitate net superioara celui produs
in Eger. Ei sustin ca cel din Szekszárd are o textura mai intensa si mai catifelata si un
parfum mai bogat.
Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon,
Kékfrankos (Blaufrankish), Merlot.

Lacul Balaton

Atat malul din nord cat si cel sudic al Lacului Balaton au fost facute parca pentru a
produce vin. Odata cu degustarea unor vinuri de calitate, te vei putea bucura si de
frumusetea peisajului si de activitatile pe care le ofera imprejurimile Lacului Balaton, de-
a lungul anului. Climatul de aici este unul sub-mediteranean, iar vinurile difera de la o
pivinita la alta, in functie de colina pe care se afla podgoria.

Badacsony

Colinele de bazalt de pe malul nordic al Lacului Balaton ofera o combinatie extrem de


placuta intre peisajele mirifice si delicioasele vinuri locale. Cele mai des intalnite sunt
vinurile albe, produse pe dealurile vulcanice din Szt György, Gulács, Csobánc si Tóti.
Culoarea vinurilor este un amestec minunat de galben si verde, la vederea caruia iti vei
dori sa le savurezi cat mai repede. Szürkebarát (Pinot Gris) si o varietate locala,
Kéknyelű, sunt printre cele mai bune dintre vinurile produse in regiunea Badacsony.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: Riesling Italian, Pinot Gris si Kéknyelű.

Balatonfüred-Csopak

Regiunea viticola Balatonfüred-Csopak se afla cuibarita in coltul nord-estic al Lacului


Balaton. Combinatia dintre apele termale si vinuri, fac din Balatonfüred o destinatie
turistica populara in toata lumea. Peninsula Tihany aflata in apropiere, apartine si ea
regiunii viticole Balatonfüred-Csopak. Rieslingul Italian este produs pe scara larga in
aceasta regiune. Buchetul sau fin si gustul usor amarui ce seamana cu cel al migdalelor
sunt greu de egalat. Aroma bogata si pamantoasa a vinurilor din regiunea Balatonfüred-
Csopaki este atribuita solului rosu, caracteristic acestor locuri.

 Balatonboglár

In zona de campie de pe malul sudic al Lacului Balaton, sunt produse vinuri usoare,
fructate, din soiurile de struguri cultivate aici. Vinurile din Balatonboglár, cu continutul
loc echilibrat de acid, stau la baza producerii sampaniei.

Nord-vestul Ungariei

Sopron

Regiunea Sopron din nord-vestul Ungariei este una dintre cele mai importante regiuni
producatoare de vin rosu din Ungaria. Aflata langa granita cu Austria, regiunea viticola
Sopron produce vinuri similare celor din regiunea Burgenland. Vinul elegant si cu un
pronuntat buchet, Soproni Kékfrankos (Blaufrankish) este putin mai acru decat cele
produse in alte regiuni din Ungaria.  Datorita climatului racoros, vinurile au un continut
ridicat de tannin si sunt mai acide. In orasul baroc Sopron, poti admira cladiri cu o
arhitectura minunata si privelistea incantatoare a acestor locuri. Apropierea de Lacul
Fertő este o garantie pentru relaxare activa, pe durata sederii tale aici.

Fanul sau ghirlandele de brad atarnate de portile caselor sunt un semn ca acolo pot fi
degustate vinuri locale. Panglicile albe sau rosii marcheaza daca sunt oferite spre testare
vinuri albe sau rosii, sau ambele soiuri.

Ászár-Neszmély

Regiunea viticola Ászár-Neszmély din Transdanubia de Vest se afla pe culmile Dealurilor


Gerecse, de-a lungul Dunarii. In aceasta regiune din Ungaria sunt produse exclusiv vinuri
albe, intre ele regasindu-se principalele soiuri internationale: Chardonnay, Sauvignon
Blanc, Rhine Riesling, Tramini, Muscat Ottonel si Irsai Olivér. Conditiile climaterice sunt
favorabile pentru producerea de vinuri parfumate, elegante si destul de acidulate.
Vinurile din Ászár Neszmély au nevoie de cel putin 5-6 ani, pentru a se transforma in
vinuri de calitate. Cserszegi Fűszeres, o varietate unica ungureasca, produsa in regiune
de catre podgoria Neszmély Hilltop, a cucerit in anul 1998, trofeul de “Vinul alb al
anului” in Marea Britanie.

Somló

Trei dealuri alcatuiesc aceasta mica regiune viticola din Ungaria, in Transdanubia
Centrala, acolo unde sunt cultivate numai soiuri albe. Solul vulcanic este bogat in
substante minerale, care dau un caracter pamantos vinurilor din Somló. Poti explora
aceasta regiune viticola pe cele patru rute ale vinului din zona, in timp ce admiri
frumusetea peisajului si obiectivele istorice, precum Capela Sf. Margareta, impreuna cu
ruinele altor trei biserici, sau Castelul Somló. Producerea vinului aici respecta intocmai
vechile traditii. Similar cu vinurile Tokaj, vinurile Somló sunt considerate a avea
proprietati medicinale si magice. Elegante, cu un buchet aparte, usor acide si care au
nevoie sa stea ceva vreme in butoaie din lemn, asa sunt majoritatea vinurilor din Somló.

Principalele soiuri de struguri si vinuri sunt: Somlói Juhfark, o varietate ungureasca


(Hungaricum), Furmint, Riesling Italian.

Regiunea nordică
Luând-o pe câmpiile fertile dintre Dunăre și Stara Planina – un segment din lanţul
munţilor Balcani și una dintre cele mai mari atracţii turistice muntoase ale Bulgariei –
descoperi o regiune uscată, arsă de razele soarelui, unde cres 35% din culturile de viță
de vie ale țării. Aici, viticultorii acoperă aproape toate soiurile, producând vinuri clasice
seci (Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc și Aligoté sunt favorite), vinuri roșii precum
Cabernet Sauvignon, Merlot și Pamid și vinuri dulci, însă nu Muscat Ottonel. Vinul care
poartă semnătura regiunii este Gamza, vinul roșu sângeriu și ușor picant.

Vinerie: Găsești „Vinprom Ruse Winery” în Ruse. Acesta este unul dintre primii
vinificatori ai țării, care și-a început activitatea în 1948 și care este acum cunoscut
pentru calitatea, dar și pentru cantitatea de vinuri bulgărești produsă anual: 40 de
milioane de litri. Cele mai apreciate vinuri bulgărești sunt Gamza și albe dunărene.

Regiunea estică – Coasta Mării Negre


Coborând pe coasta din România spre Turcia, această regiune găszduiește aproape 30%
din podgoriile Bulgariei. Cu veri lungi, fierbinți, și toamne călduroase, regiunea este
ideală pentru cultivarea soiurilor de struguri albi. Soiurile de top ale regiunii includ
Dimyat, Traminer, Riesling, Muscat Ottonel, Gewürztraminer și mult iubitul Sauvignon
Blanc.

Vinerie: Un fort palat roial de vară, Chateau Euxinograde de lângă Varna a fost stabilit
aici în 1891 de Prințul Battenberg. Imensul complex include un palat ornat, o grădină
botanică masivă și un butic de vinuri specializat în Riesling, Traminer și în rachiu în stil
franțuzesc. De asemenea, aici sunt păstrate și colecțiile neprețuite de vinuri ale Prințului
Ferdinand și Tsar Boris III.

Regiunea sub-balcanică – Valea Trandafirilor


Cunoscută cel mai bine pentru producția de ulei roze, această mică regiune – aflată la
sud de lanțul muntos Stara Planina și la nord de al doilea oraș bulgăresc, Padivov – nu
încetează să uimească când vine vorba de vinuri bulgărești albe seci. Regiunea este
faimoasă pentru producția de Misket, soi dezvoltat aproape de perfecțiune în Valea
Sungurlare. Punctul de plecare spre această vale este orașul Kazânlak.

Vinerie: cea mai faimoasă vinerie a regiunii este, fără îndoială, Vinex Slavyantsi, situată
în zona fertilă a Văii Sungurlare. Aceasta primește constant premii pentru calitatea
vinului alb încă din secolul al 19-lea, iar din amestecul lor reiese Chardonnay, Muscat și
Dimyat, unele dintre vinurile top-selling ale Scandinaviei.

Regiunea sudică – Târmul de jos al Tracilor


Această regiune – în sudul Stara Planina și întinzându-se spre Munții Sakar – produce
unul dintre cele mai faimoase vinuri bulgărești: roșu, înțepător Mavrud. Alte soiuri roșii
includ Merlot, Cabernet Sauvignon, Red Muscadine și Pamid. Sub regiunea Valea Bessa
are o istorie serioasă: aici au fost produse vinuri bulgărești încă din secolul al 5-lea d.Hr.

Vinerie: Bessa Valley Winery și-a câștigat reputația pentru superbul Merlot și Cabernet
Sauvignon, precum și pentru Enira, o combinație a celor două soiuri de struguri. Vineria
oferă tururi de degustare, la prețuri între 10 și 25 de euro, de persoană. Tot în această
regiune, la poalele munților Sakar, lângă granița cu Turcia, ai Terra Tangra – primul
producător certificat al Bulgariei pentru vinuri bulgărești organice. Vinăria este condusă
de o familie și este specializată în producția de mici loturi de vinuri bulgărești, incluzând
localul Mavrud.

Regiunea sud- vestică – Valea Râului Struma


Regăsită în sud-vestul Bulgariei – între Râul Struma și Munții Pirin – această mică dar
semnificativă regiune este casa micului oraș Melnik. Cu toate că orașul are sub 400 de
locuitori, Melnik este națiunea-lider a producției de vinuri bulgărești roșii tari. Regiunea
este aridă, iar climatul mediteranean ajută la producția aromată de Cabernet Sauvignon
și Merlot. Cu toate acestea, semnătura orașului și a micii regiuni este celebrul Shiroka
Melnishka Loza.

Vinerie: Damianitza este liderul. Fondată în 1940, vineria a ajuns să combine inovațiile


moderne cu vechile tehnici de producție, creând astfel cele mai reușite soiuri de vinuri
bulgărești, cu Cabernet Sauvignon, Rubin și un mix de Nebbiolo și Syrah. La un pas de
granița macedoniană, Logodaj Winery produce, încă din 1994, un mic lot de vinuri
vintage, printre care Shiroka Melnishka Loza și Ruen – specialitatea lui.

Slovenia - paradis viticol secret în plină expansiune

Secretul este încă bine păstrat de cunoscători: vinul sloven există și are în față un viitor
promițător, datorită varietății zonelor viticole ale acestei țări aflată la răscruce de
Balcani, Italia, Ungaria și Austria. Potrivit cercetătorilor, cultura viței de vie în regiune
datează din vremea celților, în urmă cu 2.400 de ani, înainte de invazia romanilor.

Potrivit legendei locale, cruciații în drum spre Pământul Sfânt au rămas uimiți de
calitatea băuturii, astfel încât nu și-au mai continuat drumul și s-au stabilit aici,
rebotezând locul 'Ierusalim'. Însă astăzi nimeni nu cunoaște numele vinurilor și culturilor
noastre, este de părere Tatjana Puklavec, șefa podgoriei "Puklavec and Friends"
din Ormoz, în nord-estul acestei mici țări cu 2 milioane de locuitori. "Trebuie să devenim
cei mai buni", spune tânăra.

Prezentă în 20 de țări și principal exportator național, podgoria a renăscut în 2009.


Tatjana Puklavec a povestit că bunicul ei, Martin, a creat o societate în 1930, la care s-au
asociat în 1950 circa 40 de confrați, creând o mare cooperativă, cu cramă pe șapte
nivele. Autoritățile comuniste i-au rezervat apoi un rol secundar în administrarea
unității. În 2008 a fost cumpărată de tatăl Tatianei Puklavec, Vladimir. "Am convenit să
producem vinuri albe, fructate", a spus ea.

Societatea exploatează în prezent circa 1.100 de hectare de viță de vie și produce 65.000
de hectolitri pe an, reprezentând aproximativ 9% din producția națională. Societatea
viticolă este repertoriată de gigantul de distribuție britanic, Tesco.

Însă, în pofida dezvoltării unui grup ambițios de podgorii, Slovenia exportă mai puțin de
10% din producția sa. Marea majoritate a viticultorilor dețin sub un hectar de viță de vie,
iar vinul este destinat în principal consumului local — circa 39 de litri pe an pe cap de
locuitor.

Specializată în vinuri albe, Slovenia oferă — deși are un teritoriu mic — o mare
diversitate de tipuri de climă și soluri, de la malul Adriaticii până la vârfurile alpine, cu o
amplă varietate de soiuri. Pe lângă soiurile obligatorii Sauvignon, Chardonnay, Pinot
blanc și Pinot gri, țara se pretează cultivării soiurilor Welschriesling și Furmint (muscat
alb) — o varietate locală a celebrului Tokay maghiar, destinate mai ales cunoscătorilor
străini.

Societatea Tatianei Puklavec nu a întors totuși complet spatele epocii iugoslave: în


pivnițele sale uriașe se păstrează circa 270.000 de sticle aparținând celor mai bune
recolte, precum sticla de Sauvignon din 1956, un vin pe care familia crede că l-a produs
însuși bunicul lor, Martin Puklavec.

Turism viticol in Croatia: vinurile din Istria

Cand oamenii se gandesc la Croatia, nu se gandesc in principal la vin. Dar cei pentru care
licoarea bahica inseamna mai mult decat un paharel baut la masa ar trebui sa stie
ca Peninsula Istria, care se afla in partea de vest a tarii, pe Coasta Adriatica, are niste
vinuri minunate, cunoscute in intreaga lume.

Productia de vin in Istria este concentrata in principal in 4 centre, care sunt Buje, Porec,
Pazin si Rovinj, plus zonele adiacente lor. Poti vizita vinariile din regiune, de-a lungul asa-
numitelor drumuri ale vinului si poti degusta atat vinurile care au cucerit medalii
internationale, cat si cele facute de localnici la ei acasa. Urmand aceste trasee, te poti
opri fie la vinarii, fie la proprietatile private care au anunturi ca ofera vin. Drumurile
serpuiesc prin minunata Peninsula Istria si fiecare asezare are propriul Konoba, un
restaurant local, unde poti incerca vinurile regiunii si nu cumva sa ratezi prsut – o sunca
afumata absolut fantastica. Multe sate si orase ofera camere si cazare.

Drumurile vinului sunt:

1.      Brtonigla, Umag, Novigrad, Dajla, Nova Vas, Groznjan, Buje, Savudrija

2.      Visnjan, Tar, Baderna, Funtana, Lovrec

3.      Buzet, Tinjan, Pazin

4.      Rovinj, Vodnjan, Valbandon

Exista trei tipuri de vin istrian, si anume: vinul


alb malvazija (malmsey), muscat(muscatel) si vinul rosu teran. Malvazijadateaza de
secole si este un vin de culoare galbena spre auriu, cu parfum de floare de salcam.
Intrucat aroma acestui vin este foarte racoritoare, merge de minune cu fructele de mare
senzationale din Peninsula Istria, gasite in special in orasele de langa coasta. Teran, care
a fost pretuit si a fost vinul ales de Casanova (rezident in Istria) are o savoare fructata si
merge foarte bine cu carne. Unul dintre vinurile cele mai populare din aceasta zona
este Muskat, care are o culoare aurie, parfum floral si este foarte dulce. Ai grija insa la
consumul acestui soi, intrucat se considera a fi afrodisiac (bun, acum stim ca vei
consuma foarte mult!)

Istria este cea mai mare peninsula de pe Coasta Adriatica si se inclina usor pana catre
Marea Adriatica. Vinul din regiune este imbogatit de structura terenului si de de solul
rosu bogat.

Bosnia si Hertegovina

Viticultura acestei tari este cantonata in sudul Hertegovinei,in apropiere de litoralul


adriatic si la nord-vest de Dubrovnik,pe cursul inferior al raului Neretva.

In Bosnia-Hertegovina,viile ocupa o suprafata redusa,de aprox.4000 ha si realizeaza o


productie anuala in jurul a 70-750000 hl vin.Consumul mediu anual de vin este
redus,putin mai mare de 2 litri pe locuitor.

Sortimentul viticol este format mai ales din soiuri locale :Zilavka si Smederevka pentru
vinuri albe,Vramac si Blatina pentru cele rosii.Din soiul Zilavka se obtin vinuri albe seci si
proaspete,cu arome caracteristice.Soiul Vranac produce vinuri rosii robuste si bogate in
alcool,iar vinuri de Blatina sunt mai moi.

Macedonia are trei zone destinate productiei de vin :  Povardarie, Pcinja – Osogovo si
Pelagonia-Polog, dar in mare parte, cam toate vinurile pe care le-am baut in aceasta
excursie erau produse in Povardarie. Pe langa soiurile internationale (Merlot, Cabernet
Sauvignon, Riesling, Chardonnay) se cultiva mai ales soiuri locale Smederevka, Vranec si
Temjanika.

Fata de muntii si lacurile lor, vinurile macedonene nu sunt din categoria celor menite sa
te faca sa visezi. Sunt vinuri simple, corect facute. Mi s-a parut ca, in general, vinul rosu
sufera de un usor dezechilibru, e prea acid pentru gustul meu si cam subtirel la corp

Alexandria Cuvée, 2007 un cupaj de 30% Riesling cu 70% Chardonnay, o combinatie


foarte interesanta. Vinul are caracteristica untoasa a chardonnay-ului dublata de note
proaspete de citrice si pere, e placut si are un final lung.

In plus, vinul macedonean, raportat la preturile celorlalte produse din magazine, e o


bautura scumpa  (7-8 euro o sticla de vin de calitate medie la supermarket). In paranteza
fie spus, in Macedonia, TVA-ul produselor alimentare e 5%.
Au fost insa, alte aspecte care m-au impresionat. In primul rand, au doua reviste de vin
in limba macedoneana cu preturi in jur de 2,5 euro, care pot fi cumparate de la orice
chiosc de presa. Si nu mica mi-a fost mirarea cand, in Ohrid, am gasit la chioscurile de
presa, pe langa cele doua reviste si Wine Spectator, la pretul de 9 euro. Atat in Skopje
cat si in Ohrid, am vizitat magazine specializate de vin cu vanzatori amabili care iti
prezentau spre consultare carti in engleza despre vinul macedonean.

Potentialul de vinificatie în Bulgaria este enorm. Clima în partea de nord a tării este
continentală, cu ierni reci si veri calde. Este mai usoara spre sud, datorită influentei date
de Marea Neagră si Marea Mediterană. Terenurile deluroase locale sunt ideale pentru a
crea micro-climate iar in combinatie cu soluri de bună calitate genereaza conditii extrem
de potrivite pentru cresterea celor mai buni struguri de calitate. Bulgaria are viticultura
bine dezvoltata iar instiutul de eonologie din Plovdiv, este al doilea cel mai mare oras
din tara.

Bulgaria este al doilea mare exportator de vinuri îmbuteliate din lume, a doua în urma
Frantei, detinand de patru ori suprafata Californiei plantată cu Cabernet Sauvignon. Se
pare a fi cea mai rapidă crestere a unui “nou-venit” pe piata vinurilor. Productia medie
anuală de vin din Bulgaria variază între 200 – 220 milioane de litri, în functie de cultură.
În industria vinului din Bulgaria, tehnologiile traditionale clasice dar si rafinate sunt
aplicate, iar cele moderne sunt împrumutate de la cele mai importante tări
producătoare de vin, cum ar fi Franta

Cele mai bune vinuri sunt produse din soiurile Merlot si Cabernet Sauvignon, de înaltă
calitate, bogate si Bordeaux. Strugurii de pe plan local includ:
– Gamza – un fel mai răspândit care produce vin rosu, simplu. În România si Ungaria
este cunoscut sub numele de Cadarca.
– Mavrud – este un strugure rosu corpolent, picant care poate ajunge la vârste de peste
8 ani
– Melnik – cultivat în partea cea mai sudica a tarii face ca vinurile rosii consistente odata
cu trecerea timpului
– Pamid – rustic si greu dar de neuitat, însă suficient de bun pentru a fi “comercial”

Conform Legii vinului din Bulgaria, acestea se împart în următoarele categorii:

1. Vin fără ORIGINE DECLARATA, dar de soi declarate sau nume de marca inregistrata.
Ele constituie 5% din productia totală a vinurilor de calitate.

2. Vinuri regionale, numite, de asemenea, Vinuri de tara. Aceste vinuri posedă


proprietătile originale ale soiurilor de struguri sunt obtinute din două denumiri de soiuri
de plante ce pot fi mentionate pe etichetă. Ele corespund categoriei de “vin de pays”
(Franta) si “land weine” (Germania). Aceste vinuri reprezintă 18% din productia totală
de vinuri de calitate.

3. Vinurile cu origine geografică declarata (DGO) Acestea sunt vinuri din struguri
selectionati, provenind de la o regiune geografică. Originea este declarată de
producător. Această categorie reprezintă 70% din vinurile de calitate.

4. Vinuri cu denumiri de origine controlata (DOC) Aceste vinuri sunt facute din struguri,
provenite din podgorii micro-regionale strict definite si controlate cu un randament
maxim limitat de struguri pe hectar si continut minim de zahăr bine definit. Aceste vinuri
reprezintă aproximativ 2% din productia totală de vinuri de calitate.

5. “Rezerva” Categorie Aceasta este o categorie specială de vinuri vechi în butoaie mici
de stejar, cu scopul de a extrage compusi fenolici din lemn, si apoi în butoaie mari de
stejar. Vinuri de rezervă poate fi fie de originea geografică declarata, sau cu denumire
de origine controlata.

Moldova este o gură de rai. De milenii pe aceste meleaguri, via a fost îmblînzită de-a
lungul secolelor prin trudă și dăruire.
Vinul a devenit faima și simbolul țării, imbold de renaștere și trofeu de victorie.
 
Vinurile moldovenești sunt cele produse în Republica Moldova. Vin moldovenesc se
poate referi și la vinul produs în Moldova, România. Republica Moldova are o industrie
a vinului bine dezvoltată, cu o suprafață de 148.500 hectare de vii, din care 107.800 de
hectare sunt folosite pentru producția comercială. Restul de 40.700 de hectare sunt viile
cultivate în sate, pe terenurile de lângă case, folosit pentru a face vin de casă. Multe
familii au propriile lor rețete din struguri care au fost transmise de-a lungul generațiilor.
Cea mai mare parte a producției țării de vin comercial este pentru export.

În Moldova există patru regiuni importante producătoare de vin:

 Bălți (nord)
 Codru (centru)
 Nistreana (sud-est) care include și faimoasa zonă Purcari.
 Comrat (sud)

Cea mai importantă zonă, cea de sud, de la Cahul - este potrivită pentru vinurile roșii
dulci și semi-dulci. Vinurile albe au un conținut ridicat de alcool. Micro-regiuni cum ar
fi Taraclia, Ciumai, Comrat, Ceadîr-Lunga, Baurci, Cazaiac, Tomai, Cimislia, etc. sunt, de
asemenea, în regiunea de sud.
Soiuri locale
Numai câteva soiuri locale pot fi încă găsite astăzi în Moldova:
 Fetească Albă - soi alb, vinurile obținute sunt seci sau demiseci, cu un conținut
moderat de alcool (11.5-12%), aciditate și zahăr, și o finețe naturală
 Fetească Regală - vinuri albe, o crucișare naturală între Fetească albă și Furmint;
 Rara Neagră - soi roșu. Rara Neagră este una din componentele responsabile
pentru faima vinurilor de Purcari începând cu secolul XVII, înainte ca Cabernet
Sauvignon să se cultive în Republica Moldova. Această varietate este folosită ca un
component important în cupajul celui mai faimos vin de Purcari, Negru de Purcari.
În România este numit Băbească Neagră.
 Fetească Neagră - soi roșu. Vinul obținut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un
conținut alcoolic de circa 12-12,5%. Este un vin roșu, cu tente rubinii și o aromă de
stafide negre, mai bogat și mai fin odată cu învechirea.
 Plavai - soi alb, popular în secolul XIX și la începutul secolului XX. Acum foarte rar,
aproape a dispărut.

Soiurile de struguri care se cultivă la Purcari

1. Chardonnay
2. Sauvignon blanc
3. Cabernet Sauvignon
4. Merlot
5. Pinot Noir
6. Malbec
7. Rara Neagră
8. Saperavi

Beciuri

Pivnițe la Mileștii Mici


Colecția de vinuri moldovenești Mileștii Mici, cu aproape 2 milioane de sticle, este cea
mai mare colectie de vinuri din lume, potrivit Guinness Book. Se întinde pe 250 km, din
care doar 120 km sunt în prezent în uz. Vinurile păstrate aici sunt în proporție de 70%
vinuri roșii, cu numai 20% vinuri albe și 10% vinuri de desert. Cea mai valoroasă sticlă de
vin prezentă în colecție a fost produsă în 1973-74 și valorează 480€. Soiurile de vin
colecționate la Milești
sunt: Pinot, Traminer, Muscat, Riesling, Fetească, Dnestrovscoie, Milestscoie, Codru, Ne
gru de Purcari, Trandafirul Moldovei, Auriu, Cahor-Ciumai.
Combinatul de vinuri Cricova are, de asemenea, o rețea extinsă de tuneluri subterane
care se întind pe 120 km.
Un planetoid, 3359 Purcari, descoperit pe 13 septembrie 1978 de către astronomul
sovietic Nikolai Stepanovici Cernîh, a fost numit astfel pentru a imortaliza soiul de
vin Negru de Purcari
Vlad Păun, Clasa a XII-a F
Liceul Teoretic „Decebal”