LUNCA PRUTULUI INFERIOR

Caracteristici geografice Prutul izvorte de pe versatul nordic al Carpailor Pduroi i are o lungime de 967km din care pe teritoriul Romniei, 724km. Pe o lungime de 695km formeaz grania dintre Romnia i Republica Moldova, vrsndu-se n fluviul Dunrea n aval de Galai, la Giugiuleti. Prutul face parte din grupa raurilor estice,formand granite naturala cu Ucraina si Republica Moldova pe o distanta de 704 km.Prutul reprezinta ,pe teritoriu tarii noastre ,limita estica a judetelor Galati si Vaslui. Suprafaa total a bazinului hidrografic al rului Prut este de 27.540km2, din care 10900km2 se afl pe teritoriul Romniei, fiind distribuit dup cele 3 sectoare al cursului Prutului: cursul superior cu o lungime de 629km; cursul mijlociu cu o lungime de 1439km; cursul inferior cu o lungime de 924km. Bazinul hidrografic i cursului inferior al rului Prut, ncepe n aval de confluena cu Jijia i se termin la confluena cu fluviul Dunrea aval de Galai. Debitul mediu multianual n cursul inferior este de 632m3/s. Valea Prutului Inferior este bine individualizat din punct de vedere fizico-geografic, fiind alctuit dintr-o serie de ngustri i lrgiri. ngustrile din partea de nord a bazinului Prutului inferior se datoreaz Podiului Covurluiului, Dealului Drumul Brilei, Dealului Cocoului i Dealului Corde. Prutul strbate n continuare, Cmpia Elanului, larg de 34km i care are pe suprafaa sa numeroase bli exploatate piscicol (de ex. Maa Rdeanu, ovrca). Ultima form de relief strbtut pn la vrsarea n Dunre este Cmpia Covurluiului, care atinge pe alocuri limi de 1011km. Lunca Prutului prezint trei sectoare: grindul longitudinal de mal, lunca joas cu numeroase lacuri i albii prsite numite prutee i zona de contact cu versanii. Debitele lichide ale rului Prut sunt influenate de regimul precipitaiilor i de regimul de funcionare a nodului hidrotehnic de la Stnca Costeti. Din cei 742km ai cursului principal al Prutului de pe teritoriul Romniei, 125km sunt pe teritoriul judeului Galai, de la confluena sa cu prul Elan i pn la gura de vrsare n Dunre la Giurgiuleti. PRUT Prutul are puin aflueni pe teritoriul judeului Galai: Baeu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja. Principalele caracteristici ale rului pe sectorul judeului Galai: rul Prut are o lungime de 121 km pe teritoriul judeului nostru, debitul mediu multianual este de 91 mc/s, debitul maxim n anul 2005 este de 476 mc/s msurat la staia hidrometric Oancea.

Structura ecosistemului Componenta biocenozelor este o masura a evolutiei acestora,a conexiunilor lor cu biotopul ,si modificari ale conditiilor de mediu duc la schimbari in structura calitativa si cantitativa a biocenozelor. Pe acest sector primete pe malul stng, din Republica Moldova, un singur afluent Larga iar de pe malul drept, n Prutul Inferior se descarc afluenii de ordinul I, Elanul, Horincea i Stoeneasa. Prutul a fost singurul curs de ap din judeul Galai n care s-a practicat temporar, un pescuit semiindustrial, alturi de pescriile din blile Prutului Inferior, fiindc lunca sa inundabil nainte de ndiguire nsuma peste 25.000 ha. Blile naturale i amenajrile piscicole de pe malul drept al Prutului Inferior La nivelul anului 1977 (N. Bacalbaa, 1978) bunurile piscicole naturale, cu suprafaa exprimat n ha din lunca Prutului rmase dup ndiguire erau: Maa 110 Rdeanu 226 Pochina 75 ovrca 110 Maica Fntna iganului 420 Vlaca (Vlscua) 25 Cotul Chiului 120 Leahu 48 Cotul Mare 26 Potcoava 8 n perioada 1981 1985, au fost impuse lucrri de amenajare n scop piscicol i agricol n tot bazinul inferior al Prutului, n urma crora bunurile naturale menionate anterior au fcut obiectul unor lucrri hidrotehnice complexe. Amenajrile piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul cresctoriilor complexe, respectiv pepiniere i cresctorii; s-a asigurat n acelai timp i scoaterea de sub influena viiturilor Prutului a unor suprafee din lunca sa, pentru a fi utilizate n scop agricol, rmnnd i unele zone cu luciu natural de ap. Astfel au fost executate lucrrile de amenajare pentru blile Maa, Rdeanu, ovrca, Cotu Chiului i Vldeti, amenajare desprins din complexul de ape Maica Fntna iganului. Blile naturale Blile care nu au fost amenajate de pe malul drept al Prutului au suprafee variabile: Pochina 75 ha; Leahu 43 ha; Vlaca 41,8 ha; Cotu Mare 26 ha; Maica Fntna iganului 156 ha; Potcoava 8 ha. Adncimea medie a apei pentru balta Pochina este de 1,5 2 m n zona central iar blile Vlaca i Cotul Mare au adncimi medii de 1,2 m, minime de 0,2 i maxime de 2 m.

Regimul hidrologic al blilor este dependent de nivelele nregistrate de emisar, acest regim influennd att mrimea ct i componena ihtiofaunei, n general destul de constant. Vegetatia In sctorul cuprins intre localitatea Vladesti si varsare intalnim vegetatia specifica de lunca ,iar in amonte de aceasta localitate urmeaza vegetatia de stepa propriu-zisa si vegetatia de de silvo-stepa. Pajistile (pasunile) se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de paiu (Festuca pseudovina,Festuca valesiaca ) si colilie (Stipa lessingiana,Stipa joanis).Pe pasunile degradate intalnim fiuta cu bulb,barboasa,pir gros ,pelinita. Vegetatia stepica primara a fost inlocuita cu culture agricole:grau,orz,porumb,floarea soarelui,sfecla de zahar,soia, lucena,vita de vie.Buruienile intalnite sunt:rapita,volbura,mohor, palamida,stir,mazariche ,pelin,curcubitica, orajnita, neghina, cicoale, rechie, fumarita, mur, pir. Pe marginea drumurilor intalnim urzica moarta,troscot,pelin,musetel prost,turita, nalba, ochiul boului, pojarnita. Dintre arbusti intalnim :porumbarul,macesul,dracila. Pasunile sunt slab productive si gazduiesc : cimbrisor,coada soricelului,papadia,lumanarica,scaieti,alior, pelinita. Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure,specifice solurilor aluvionale,inundate periodic si cu exces de umiditate freatica.Aici, umezeala relative este mai crescuta si au o fecventa mai mare a fenomenelor hidrometeorologice (roua, bruma,ceata).Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee ca:firuta,paisul,coada vulpii,trifoi,pir tarator. Vegetatia lemnoasa este alcatuita mai ales din esente moi ca:salcie(salix alba),plop alb(populus alba),catina rosie(tamarix ramosisima) Vegetatia palustra(balta) este reprezentata prin rogoz(carex reparia),pipirig (scirpus sylvaticus), papura(typha latifolia),stuf (phragmites communis),coada calului,izma broastei,sageata apei. In ochirile de apa se intalneste :lintita,iarba broastei,broscarita, nufarul. Fauna Fauna silvostepei si stepei este mai saraca ea avand de suferit datorita expansiunii activitatilor umane. Cele mai representative sunt rozatoarele: popandaul,orbetele,soarecele de camp,harciogul,soarecele de casa.Se mai intalnesc iepurele,vulpea. Dintre pasari cele mai raspandite sunt: prepelitele, graurii, progoriile, ciocarliile, porumbeii, gugustiuci,turturica, cucul , pupaza,sticletele ,ciorile, randunelele,vrabiile si lastunii. Pentru balti si ape curgatoare sunt representative: barza alba, corcodelul mare, pescarusul, pescarusul argintiu, lastunul de mal. Diversitatea speciilor si efectivelle pasarilor identificate in zona sunt prezentate in mod diferit de-a lungul bazinului inferior al Prutului.Ele sunt conditionate de structura vegetatiei zonei, varietatea habitatelor, factorul antropic si determina starea actuala in care se afla populatiile anumitor grupuri de pasari. Speciile acvatice, mai mult fata de alte grupuri de pasari, au avut de suferit in urma efectuarii lucrarilor de amenajare hidrotehnica si ameliorare hidrologica a teritoriului realizate in bazinul inferior al Prutului (ambele maluri ) incepand din anii 1970.Modificarea peisajelor, a habitatelor prielnice refugiului si cuibaritului au dus la diminuarea substantiala a efectivelor acestora.Un alt factor limitative este deranjul provocat de om prin practicarea necontrolata a vanatorii asupra pasarilor acvatice. Baltile permanente si temporare, elesteele,pajistile umede din zona ofera locuri favorabile de popas si hrana bogata in timpul migratiei,desi suprafetele acestora sunt restranse,

ele fiind amplasate fragmentar de-a lungul luncii inferioare a Prutului.Lucrarile de desecare si asanare a terenurilor ,inmlastinite si inundabile temporar au dus la disparitia regimului liber de inundatie.In consecinta a avut de suferit in primul rand diversitatea specifica si efectivele numerice ale populatiilor de pasari limicole.Astazi, doar asa specii ca :Limosa limosa,Tringa tetanus,Vanellus vanellus,etc. inregistreza effective relative sporite , pe cand altele , cum sunt: Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta,Haematopus ostralegus ,Numenius arquata, Phalaropus lobatus,etc.sunt intalnite in grupuri mici sau exemplare isolate. Poate mai putin afectate in comparative cu alte grupuri de pasari ,pasarile de stuff sunt limitate in distributie de structura si suprafata vegetatiei acvatice (stufarisuri, papurisuri) Din gralusei si lacari cele mai mari effective au fost semnalate la genul Acrocephalus.Mai rar intalnite sunt panurus biarmicus,Emberiza schoeniclus.Remiz pendulinus este o specie comuna pentru lunca inferioara a Prutului. Grupul de pasari ripicole ,fiind cel mai putin numeroase(ca specii) in zona este supus unui continuu proces de diminuare.S-au redus vizibil coloniile de Merops apiaster,atat pep rut cat sip e brates.Colonii mari de Riparia riparia n-au fost identificate ,effective neinsemnate fiind observate atat in perioadele reproductiva si migratie. O situatie ceva mai buna a fost semnalata la Alcedo atthis, intalnit in majoritatea habitatelor cercetate desi ,mentionam ,intr-un numar redus de exemplare. Pasarile silvicole din zona inregistreaza effective insemnate.Cu toate acestea ,efectivele unor grupuri de pasari au cunoscut o diminuare continua.Astfel dintre columbide, putine exemplare de Streptopelia turtur mai pot fi observate in bazinul inferior al Prutului.Se reduce si populatiile de Columba palumbus, supuse unui vanat intens. Defrisarea suprafetelor silvice prin reducerea salcisurilor a influentat negative asupra cuibaritul anumitor grupe de pasari ce-si construiesc cuibul deschis sau in scorburi (paseriforme,ciocanitori). Modificarea biotopurilor naturale,deteriorarea bazei trofice,insuficienta sau lipsa spatiilor de vanatoare au dus la reducerea brusca a efectivelor de pasari rapitoare.Foarte rar pot fi identificate in zona Aquila pomarina, Aquila clanga si Hieraeetus pennatus,aflate in regres numeric. In timpul migratiei apar in aceasta regiune specii rare ca:Ciconia nigra,Tadorna ferruginea, Aythya marila, Pernis apivorus,Milvus milvus,Pandion haliaetus,Haematopus ostralegus,Himantopus himantopus,Numenius arquata,Gelochelidon nilotica,Sterna caspia. In bazinul inferior al Prutului,malul drept, exista cateva cartiere de iernare a pasarilor acvatice,in special anseriforme-elesteele Mata Radeanu,Carja,Vadeni,Vladesti,Lacul Brates,eventual cursul permanent al Prutului. Iarna au fost identificate in acest teritoriu Podiceps auritus, Cygnus Cygnus,de asemenea Casmerodius albus,Anser fabalis,Anser albifrons,Larus canus. Bibliografia referitoare la avifauna baxinului inferior al Prutului include putine lucrari,ele analizand situatia ornitologica de ansamblu din sudul Moldovei si a Dobrogei,dar si date asupra cailor de migratie./Dumitrescu D.,Dumitrescu G.,Papadopol A.,Codreanu A. 1996)

Aprecierea componenei ihtiofaunei,din informatiile puse la dispozitie de Centrul de Cercetare Piscicola, Prutului Inferior a fost determinat prin pescuit de cercetare n scop tiinific, realizat n anul 2002 Investigaiile ihtiologice ntreprinse n sectorul inferior al rului Prut s-au efectuat pe dou poriuni: - sector I de la confluena cu Dunrea i pn n zona limitrof Bazei de genofond Cotu-Chiului;

sector II amonte de Baza de genfond Cotu Chiului i pn n localitatea Oancea. Rezultatele pescuitului de cercetare sunt consemnate n Tabelul nr.1 n primul sector analizat, gura Prut i pn n zona limitrof Bazei de genofond CotuChiului s-a identificat un numr de 19 specii, grupate n 5 familii Cyprinidae, Siluridae, Percidae, Esocidae, i Cobitidae. n al doilea sector investigat, amonte de Baza de genofond Cotu-Chiului i pn n comuna Oancea, s-au nregistrat un numr de 18 specii de peti, care se ncadreaz n aceleai familii determinate n sectorul precedent. Fa de speciile identificate, pescarii riverani au declarat pescuirea unor exemplare din speciile Acipenser stellatus (pstrug) i Acipenser ruthenus (ceg). Rezultatele cercetrilor efectuate relev o diminuare a numrului de specii inventariate n 1947, de la 37 la 21 specii, dar nu se poate trage o concluzie final privind acest aspect, deoarece a fost investigat o zon restrns a bazinului hidrografic al Prutului. Pe baza informaiilor preluate din zon rezult c, n mod frecvent, se practic pescuitul electric (interzis de lege), avnd efect distructiv asupra ihtiofaunei i mai ales asupra speciei Silurus glanis (somn), att pentru formele tinere ct i pentru cele adulte, fapt confirmat de prezena redus a exemplarelor de somn n capturi, comparativ cu anii precedeni. Referinele bibliografice preluate din Bnrscu, P., 1964 i 1994, Usati, M., .a. 1998, Talpe, V., 1999, indic pentru cursul Prutului ntre 35 i 43 specii de peti iar pentru sectorul su inferior 35 specii i subspecii de peti, care se regsesc i n Tabelul nr. 2.

Zon investigat Gura PrutFolteti

Denumirea speciei Silurus glanis (somn) Stizostedion lucioperca (alu) Esox lucius (tiuc) Perca fluviatilis (biban) Acerina cernua (ghibor) Aspius aspius(avat) Cyprinus carpio (crap) Carassius auratus gibelio (caras) Abramis sapa (cosac cu bot turtit) Abramis brama (pltic) Ctenopharyngodon idella Hypophthalmichthys molitrix (snger) Leuciscus idus (vduvia) Alburnus alburnus (oble) Cobitis taenia (zvrlug) Rutilus rutilus carpathorossicus (babuc) Rhodens sericeus amarus (boar) Gobio gobio (porcuor) Pseudorasbora parva (murgoi blat) Silurus glanis (somn) Stizostedion lucioperca (alu) Esox lucius (tiuc) Perca fluviatilis (biban) Acerina cernua (ghibor) Aspius aspius (avat) Cyprinus carpio (crap) Carassius auratus gibelio (caras) Abramis sapa (cosac cu bot turtit) Abramis brama (pltic) Hypophthalmichthys molitrix (snger) Leuciscus idus (vduvia) Alburnus alburnus (oble) Cobitis taenia (zvrlug) Rutilus rutilus carpathorossicus (babuc) Rhodens sericeus amarus (boar) Gobio gobio (pocuor) Pseudorasbora parva (murgoi blat)

Nr. ex. 15 14 15 200 300 10 150 30 500 50 8 15 9 300 5 3 10 7 6 3 4 3 50 30 2 15 15 50 14 5 2 100 5 5 8 7 9

% 1 0,9 1 12,2 18,2 0,6 9,1 1,8 30,2 3 0,5 0,9 0,5 18,2 0,3 0,2 0,6 0,4 0,4 0,9 1,2 0,9 15,4 902 0,6 4,6 4,6 15,4 4,2 1,5 0,6 30,6 1,5 1,5 2,4 2,2 2,7

Observaii

Forme tinere i adulte

Folteti Oancea

Forme tinere Forme tinere Forme tinere i adulte

Tabel nr.1 Ihtiofauna cursului inferior al Prutului include o diversitate de specii n care rpitorii facultativi (sabia, vduvia, pietrarul, cleanul i bibanul) alturi de rpitorii tipici (tiuca, alul, somnul, avatul) reprezint 24,8% din capturi, proporie care influeneaz n mod negativ

reproducerea, dezvoltarea i creterea populaiilor speciilor din categoria celor valoroase economic, crap, pltic, babuc. Dominaia speciilor zoobentofage numrul mic de specii fito-zooplanctonofage, impune o reconstrucie ecologic care s conduc la o nou structur a ihtiofaunei dominat de specii apte s utilizeze optim rezervele de resurse nutritive ale zonei Prutului Inferior. Lista speciilor de peti frecvente n cursul inferior al Prutului Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. Denumirea tiinific Acipenser nudiventris (Lovetzky 1828) Acipenser ruthenus (Linnaeus 1758) Esox lucius (Linnaeus 1758) Rutilus rutilus carpathorossicus (Valadykov 1930) Leuciscus leuciscus (Linnaeus 1758) L.cephalus cephalus (Linnaeus 1758) L.idus idus (Linnaeus 1758) Scardinius erythrophthalmus erythrophthalmus (L. 1758) Aspius aspius aspius (Linnaeus 1758) Tinca tinca (Linnaeus 1758) Chondrostoma nasus nasus (Linnaeus 1758) Barbus barbus barbus (Linnaeus 1758) Alburnus alburnus alburnus (Linnaeus 1758) Phoxinus phoxinus (Linnaeus 1758) Alburnoides bipunctatus (Bloch 1872) Blicca bjoerkna bjoerkna (Linnaeus 1758) Abramis brama danubii (Linnaeus 1758) Abramis sapa sapa (Pallas 1811) Abramis ballerus (Linnaeus 1755) Vimba vimba carinata (Pallas 1811) Pelecus cultratus (Linnaeus 1758) Rhodeus sericeus amarus (Bloch 1872) Cyprinus carpio carpio (Linnaeus 1758) Carassus auratus gibelio (Bloch 1783) Carassius carassius (Linnaeus 1758) Rutilus rutilus heckeli (Nordmann 1840) Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes 1848) Pseudorasbora parva (Schlegel 1842) Aristicthys nobilis (Richardson 1845) Ctenopharingodon idella (Vallenciennes 1848) Gobio kessleri antipai (Bnrscu 1953) Gobio albipinnatus vladykovi (Fang 1943) Gobio gobio obtusirostris (Valenciennes 1844) Misgurnus fossilis (Linnaeus 1758) Cobitis taenia taenia (Linnaeus 1758) Cobitis aurata bulgarica (Drensky 1928) Noemacheilus barbatulus (Linnaeus 1758) Cobitis aurata balcanica (Karaman 1922) Silurus glanis (Linnaeus 1758) Lota lota lota (Linnaeus 1758) Tabel nr. 2 Denumirea popular D Viz V Ceg R tiuc Babuc D Cleanul mic Clean Vduvi Roioar Avat V Lin Scobar Mrean Oblete Boitean Beldi Batc Pltic Cosac cu bot turtit Cosac cu bot acuit Moruna Sabi Boar R Crap Caras Caracud Taranc Snger Murgoi blat Novac Cosac P Porcuor de balt Porcuor de es Porcuor V ipar Zvrlug Dunri Molan Cr Somn Mihal

41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54.

Perca fluviatilis fluviatilis (Linnaeus 1758) Stizosteidion lucioperca (Linnaeus 1758) Aspro streber streber (Siebold 1863) Aspro zingel (Linnaeus 1758) Acerina cernua (Linnaeus 1758) Lepomis gibossus (Linnaeus 1758) Gobius kessleri (Gunther 1861) Gobius fluviatilis fluviatilis (Pallas 1811) Gobius gymnotrachelus gymnotrachelus (Kessler 1857) Proterorhinus marmoratus (Pallas 1811) Benthophillus stellatus (Sauvage 1874) Leuciscus borysthenicus borysthenicus(Kessler 1859) Leucaspius delicatus delicatus(Heckel 1843) Pungitus platygaster platygaster(Kessler 1859)

Biban alu V Fusar V Pietrar Ghibor Biban-soare Guvid de balt Guvid albinoos Guvid vrgat Moac de brdi Umfltur Babuc mic Plevuc Osar

Cele mai frecvente specii de peti menionate n literatura de specialitate pentru Prutul Inferior, dintre care s-au regsit i prin pescuitul de cercetare n scop tiinific sunt: Familia Clupeidae - rizeafc Familia Esocidae - tiuca Familia Umbridae - ignu Familia Cyprinidae - babuc, pltic, ochean mare, cosac cu bot turtit, clean mic, moruna, clean, boar, vduvi, crap, roioar, caras, avat, snger, fuf, sabi, oble, mrean, batc, scobar, murgoi blat, porcuor de balt, porcuor de es, porcuor. Familia Percidae - alu - biban - fusar - ghibor Familia Gobiidae - guvid alb - moac de bdi Familia Siluridae - somn Familia Cobitidae - zvrluga - cra - chicar Familia Gasterosteidae - osar Familia Centrarchidae - biban mare Dintre aceste specii, sunt considerate: D - specie disprut - cleanul mic - viza

P - specie periclitat - porcuorul de balt V - specie vulnerabil - cega - lin - ipar - fusar - pietrar R. specie n regres - tiuca - crapul n blile din lunca inundabil a Prutului Inferior, speciile frecvent ntlnite n capturile pescuitului industrial sunt: caras cca 67%, babuca cca 9%, oble 8%, tiuca cca 5%, pltic cca 4%, biban cca 2%, alu cca 0,6%, crap slbatic cca 0,5%. n capturi mai apar i unii reprezentani ai speciilor stagnofile: linul, boara, biban soare, guvid vrgat, moaca de brdi, umfltura. Fa de 1964 n lista speciilor din 1998, apar specii noi pentru zona Prutului Inferior: snger, novac, cosa, murgoi blat i taranca. Dac Ciprinide Asiatice provin din exemplarele care au evadat din amenajrile piscicole i au gsit condiii favorabile pentru reproducere i cretere n cursurile de ap dar i n blile i luncile inundabile, taranca provine din poriunile ndulcite ale nordului Mrii Negre, de unde primvara migreaz pe cursul inferior al fluviilor din zon, unde se reproduce. Este o specie important pentru apele Ucrainei. Murgoiul blat este o specie asiatic, de talie mic, 7-8 cm, bentofag, nevaloroas, uneori chiar duntoare pentru speciile cu care coabiteaz n bli, iazuri i zonele rurilor de es, n care curentul apei este slab. Dezvoltarea fitoplanctonic Studiile de ecologie acvatic consultate ct i determinrile i lucrrile practice de hidrobiologie realizate au cuprins n mod obligatoriu i aspecte legate de fitoplancton, o biocenoz pentru care dezvoltarea cantitativ i strucutra calitativ sunt n concordan cu limitele impuse de calitatea indicatorilor fizico-chimici ai apei i de intensitatea impactului antropic evideniat pentru aceast zon. Analiza cantitativ a fitoplanctonului a evideniat variaii permanente ale acestuia datorit aciunii fluctuante a factorilor de mediu, semnificative fiind influenele produse de viteza curentului apei, oscilaiile de nivel i turbiditatea. n special o turbiditate ridicat poate fi un factor care poate determina mrimea cantitilor de fitoplancton. Ceilali factori de mediu n mod izolat, par a avea o influen mai puin pregnant dar aciunea lor sincron duce la o variaie cantitativ sezonier a fitoplanctonului Analiza calitativ a fitoplanctonului cuprinde conform literaturii de specialitate, 605 specii de alge, dintre care se regsesc 269 specii (Pora i Oros, 1974). Pe sectorul , pe care l-am studiat, fitoplanctonull este format dintr-un numr mare de uniti taxonomice(u.t), aparinnd urmtoarelor grupe sistematice: Cyanophyceae 11 u.t Flagellatae 5 u.t Dinoflagellatae 1 u.t Chlorophyaceae 34 u.t

Diatomeae

105 u.t

Din punct de vedere ecologic, fitoplanctonul specific Prutului conine o diversitate de specii: specii euplanctonice fluviatile aparinnd genurilor Melosira, Cyclotella, Stephanodiscus, Fragillaria, Asterionella si Nitzschia, acestea fiind cele mai numeroase. specii euplanctonice lacustre, dintre care, cele mai reprezentative sunt genurile Tabellaria, Synedra, Diatoma; ele au o apariie relativ redus n probele din sectorul cercetat; specii pseudoplanctonice, ce sunt de fapt bentonice, cum ar fi Diatoma vulgare, Synedra ulna sau Nitzschia vermicularis. Componena zooplantonului n general desitatea zooplantonului Prutului este condiionat de fluctuaia cantitilor de fitoplancton i nregistreaz valorile maxime n lunile n care dezvoltarea fitoplanctonului este exploziv (iunie august i prima decad a lunii septembrie). Pe toat durata aciunilor de prelevare a probelor am constatat frecvent c componena zooplanctonului depinde foarte mult de viteza apei: un zooplancton complex, corelat cu densitatea fitoplanctonului, se poate dezvolta la viteze mici ale apei, de 0,5 0,8 m/sec; astfel se poate explica numrul relativ mare de specii zooplnatonice existente n cursul inferior al Prutului . Analiza calitativ a zooplactonului Ca reprezentare a fiecreia din clasele zooplanctonice, protozoarele au fost prezente frecvent n probele prelevate mai ales prin genurile Carchesium, Tokophrya i Diflugia (D. acuminata EHRB i D. oblonga EHRB). Copepodele au fost reprezentate n special de genurile Cyclops, Acanthocyclops, Mesocyclops i Eucyclops. Cercetri efectuate n sezonul de var au demonstrat preponderena ca numr a stadiilor juvenile comparativ cu numrul formelor adulte. i Cladocerele planctonice au fost destul de bine reprezentate, mai ales de specii ale genurilor Daphnia, Moina, Ceriodaphnia, Bosmina etc. n zonele de mal, ns, n care curentul apei este mai redus, precum i n sectoarele inundabile, se pot identifica i specii reprezentate ale genurilor Sida, Simocephalus, Pleuroxus, precum i specia Daphnia magna, caracteristic n general, apelor de mic adncime i relativ eutrofe. Analiza cantitativ a zooplanctonului indic o evoluie dinamic n timpul anului in care s-au fcut determinrile. Astfel n cazul protozoarelor, a cror prezen este mai degrab sporadic, se nregistreaz uneori densiti importante de peste 18 mil. ex/ mc (Banu, 1967). Aciunea unor factori abiotici asupra biocenozei Evaluarea aciunii factorilor abiotici care influeneaz evoluia ecosistemului Prutului n general i fondul su piscicol n special, este dificil de realizat cu exactitate fiindc implic modelarea unui mare numr de variabile. Dac analizm spre exemplu influena exercitat asupra ihtiofaunei de factorii fizicochimici, pentru care msurarea valorilor este destul de facil de realizat, observm c aceste determinri nu sunt att de elocvente nct s permit o apreciere exact a unui ecosistem att de complex precum este Prutul , aceasta deoarece aciunea acestor factori au efect sinergic, fiecare potennd sau diminund efectul singular al fiecrui factor determinant.

Dintre factorii abiotici unii factori fizico-chimici determin prin variabilitatea lor, comportamentul i evoluia fondului piscicol al Prutului, caracteristicile biotopului su depinznd n mod direct de: regimul termic, niveluri, debite i calitatea apei. Bazinul hidrografic Prut,in sectorul lui inferior, traverseaza din punct de vedere geologicstratigrafic doua unitati structurale majore: - Platforma Barladului, intre comunele Falciu (judetul Vaslui ) si Oancea (judetul Galati ) - Platforma Covurlui intre Oancea si Galati Principalele tipuri de relief din cadrul bazinului sunt:platourile, vaile si lunca Prutului.Principalele clase si tipuri de sol prezente in zona studiata sunt urmatoarele :soluri zonale de tipul cernoziomurilor si solurilor azonale de tipul solurilor aluviale si a solurilor hidromorfe. Cernoziomurile sunt intalnite in zona colinara a teritoriului.Sunt soluri corespunzatoare stepei si silvostepei in conditiile de precipitatii reduse si vegetatie xerofila.Solurile azonale, de tipul solurilor aluvionare si hidromorfe sunt intalnite in zona de lunca.Ele au trecut prin doua faze de evolutie: faza de lunca inundabila si faza de lunca indiguita, desecata, drenata si irigata. Solurile din subbazinele raului Prut sunt in general soluri usoare supuse eroziunii de suprafata si adancime.Aproximativ 90% din acestea sunt cotate ca fiind moderat si mediu erodate. In apropierea albiei minore intalnim soluri de lunca si delta(argile si nisipuri) alternand cu portiuni de soloneturi si soluri de mlastina si turbe eutrofe.Spre limita laterala a bazinului hidrografic se afla cernoziomuri ciocolatii,amestecuri de cernoziomuri castanii,carbonatice sau cernoziomuri incipiente si slab levigate.solurile de lunca sunt reprezentate de soluri aluviale(frecvent gleizate ), lacovisti aluviale si aluviuni gleizate.Aceste soluri in care drenajul pe verticala al apei este redus datorita fenomenului de gleizare, sunt folosite astazi in mare parte in agricultura, prin desecari,indiguiri, si construiri de canale de drenaj. Forma climatica a partii sudice a partii sudice a zonei studiate este climat temperat continental secetos cu veri fierbinti, uscate si ierni aspre sau clima continentala,tinutul climei de campie, districtul de stepa. Temperatura medie anuala este de 10'C la statia meteorologica Galati si de 9,8'C la statia meteorologica Barlad.Temperaturile cele mai scazute se inregistreza in luna ianuarie , -3,1'C iar cele mai crescute temperaturi se inregistreaza in luna iulie 22,6'C.Caracterul continental este exprimat prin amplitudinea temperaturilor medii lunare care este de 25,7'C, mai mari amplitudini se inregistreaza in sezonul rece, ceea ce indica alternativa inghetului cu dezghetul. In perioada de vegetatie 1.03-31.10, suma temperaturilor este de 3827'C, temperatura medie pe interval fiind de 15,7'C.Temperaturile medii lunare, mai ales in sezonul vegetativ, sunt corespunzatoare atat pentru piscicultura cat si pentru agricultura. Pe cuprinsul bazinului, media maximelor zilnice , frecventa zilelor cu temperaturi maxime caracteristice si media temperaturilor medii zilnice ale aerului se incadreaza in limitele normale pentru piscicultura si agricultura. Umiditatea aerului in tara noastra este influentata de curentii de aer de origine mediteraneana si atlantica.La aceasta se adauga surse locale reprezentate de balti, mlastini si rauri. Deasupra luncii Prutului inferior umiditatea relativa inregistreaza printre cele mai scazute valori din tara; iarna, umiditatea relativa atinge 40-50 %(relativ mai ridicata catre varsare ), primavara 5-15 %, vara 5-10%,iar toamna se inregistreaza valori pana la 20%(cele mai mici valori din tara ). Cantitatea medie de precipitatii este de 512 mm in nord si 462 mm in sud.studiul repartitiei precipitatiilor medii in cursul anului, pe sezoane, indica ca maximul se inregistreza in

timpul primaverii si verii ceea ce justifica necesitatea acumularii apelor din aceste sezoane dupa care sa fie redistribuite functie de cerinte. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 20.Stratul de zapada poate persista pana la 44 zile, frecvente cele mai mari fiind in lunile ianuarie-februarie. Datorita factorilor locali complecsi,relief, panta, expozitie, in aceasta zona apar o serie de nuante climatice ce difera de la un loc la altul conturand anumite topoclimate si anume: - interfluviile si cumpenele largi, zone expuse circulatiei atmosferice si insolatiei maxime - versanti insoriti si adapostiti SE-S-SV - vai largi (Prut, Elan, Horincea),ce canalizeaza iarna masele de aer rece. Evapotranspiratia totala este de 494,4 mm, iar media multianuala a evapotranspiratiei de la suprafata apei este de 939,5mm, pe toata perioada vegetativa,aceasta depasind precipitatiile cazute,aspect ce impune lucrari adecvate de gospodarire a apei. Coeficientul de variatie a scurgerii, pentru bazinul hidrografic Prut prezinta o variabilitate redusa.In cazul raului Prut, scurgerea medie cea mai mare se inregistreza in luna iulie.Valori apropiate de valoarea maxima sunt semnalate in lunile iunie si august.Scurgerea medie minima este inregistrata in luna ianuarie.Volumul scurgerii este ridicat in perioada iunieiulie.Comparand volumul scurgerii constatam ca cel mai ridicat procent se inregistreaza in cursul primaverii. Prutul reprezinta un puternic potential hidric, volumul anual de apa vehiculat este de 3079 mil.mc.Subbazinele lui vin cu un aport de 6,79 mil.mc.,reprezentand un procent de 0,2% din volumul lui. Volumul de aluviuni scurs in subbazinele raului Prut este in medie de 4770mc.Valoarea cea mai mica este inregistrata pe Valea Oancea, iar cea mai mare pe Valea Oarba. In zona bazinului inferior al raului Prut s-au identificat mai multe surse de apa,respectiv:stratul freatic din lunca Prutului ;stratul freatic din terasa; izvoarele care apar din depozitele terasei prutului,complexul acvifer neogen(pontian,dacian). Cantitatea de apa captata din raul Prut, acumularea de la Stanca Costesti, pentru diferite folosinte a fost stabilita la nivel de state riverane dupa cum urmeaza: - pentru alimentarea centalizata a localitatilor si industriilor 5,0mc/s - folosinte piscicole 1,45 mc/s - limite sanitare (debit salubru)2,50mc/s Pe teritoriul romanesc cea mai mare folosinta de apa ca de altfel din intreg bazinul hidrografic este unitatea de gospodarie comunala Iasi, care capteaza un debit cuprins intre 4,55,0mc/s din raul Prut, asigurand apa potabila pentru o parte din populatia si industria acestui municipiu.Alte folosinte de apa capteaza apa din raul Prut pe partea romana au o capacitate instalata de max. 2mc/s. Pe teritoriul Republicii Moldova cea mai mare folosinta de apa este Uzina de conserve Cupcin care capteaza in sezonul de productie un debit de 350 l/s, urmata de Combinatul de zahar Glodeni cu 230 l/s,unitatea de gospodarire comunala Cahul cu 220 l/s,untatea de gospodarire comunala Ungheni cu 150 l/s si localitatea Cantemir cu 70 l/s. Partea romana are un numar de 18 prize de apa fixe cu un debit instalat de 53,384 mc/s asigurand apa pentru o suprafata amenajata de 74 086 ha, iar partea moldoveneasca are un numar de 40 prize de apa cu un debit instalat de 9 850mc/s si o suprafata amenajata pentru irigatii de 84 962 ha. Principalele surse de poluare ale apelor Prutului sunt: municipiile Iasi, apoi orasele Ungheni, Cantemir, Cantemir,Leova si Cahul au infuente directe in raul Prut. In zona Cernauti , in raul Prut, s-a constatat prezenta cobaltului, cromului si cuprului peste limita admisa, situatie tipica unei poluari sistematice.Pe langa acest gen de poluare sistematica, apar si situatiile de poluare accidentala, cand apele de suprafata primesc

impurificatori peste limita admisa.In aceasta categorie intra poluarea cu reziduuri petroliere si substante organice solvite a raului Prut in zona Ungheni, aval de confluenta cu Jijia si Cahul. Bogia i diversitatea informaiilor privind zona inferioar a Prutului, confirm c acest ecosistem este unic, la aceasta contribuind i avifauna sa: o gzduiete aproape 230 de specii de psri care poposesc, se hrnesc i cuibresc aici, iar cca 150 de specii se regsesc nominalizate n anexele Directivei Psri ( 71 n Anexa I, 55/A II i 18/ A III); o 68 de specii sunt prezente n Rezoluia 6 a Conveniei de la Berna; o din cele 8247,35 ha ale PNLJPI, 4925 ha sunt zone umede i alte 2672 ha sunt acoperite de pdure, pajiti umede i alte tipuri de habitate, care constituie locul de cuibrit a peste 108 specii de psri; o pe cuprinsul parcului, aflat la poarta de intrare n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii, se intersecteaz trei mari coridoare de migraie a psrilor ce clocesc pe teritoriul Eurasiei: traseul Est-Elbic n lungul Prutului, traseul Carpatic ce coboar pe Valea Siretului i traseul Pontic ce duce spre nordul cel rece al continentului nostru. Structura i bogiile avifaunei din siturile de conservare, cele 4 ANP ale parcului n care se ntlnesc mari concentrri de psri, unele aparinnd unor specii rare sau periclitate, justific declararea lor i ca arii de protecie special avifaunistic (APSA). Astfel, Parcul Prutului Inferior se nscrie n Programul AIA - Arii de Importanta Avifaunistic, lansat de BirdLife International, n vederea realizrii la nivel european a reelei de arii protejate care s fie nu numai zone prioritare pentru refugiul i conservarea psrilor, dar i situri pentru protejarea speciilor de plante care contribuie la constituirea habitatelor i pentru celelalte grupe de animale care triesc n aceste arii. nscrierea n Programul AIA este i o cerin a Directivei Psri i a Conveniei Ramsar, fiindc prile contractante, precum Romnia, sunt obligate s desemneze cel puin un sit Ramsar (sunt deja instituite RBDD i Insula Mica a Brilei). Iar Programul AIA nu nseamn doar salvarea psrilor, el asigur i conservarea biodiversitii globale dar i protecia mediului att de necesar pentru o dezvoltare durabil n folosirea resurselor naturale. Legiferarea instituirii regimului de arie natural protejat pentru PNLJPI asigur, printre altele, i ndeplinirea unei cerine a ecologiei: pentru ca populaiile diferitelor specii i subspecii cantonate n mici arii , chiar protejate, s fie mai puin vulnerabile la alternana i intensitatea fenomenelor naturale sau la impactul activitilor antropice, aceste arii trebuiesc interconectate pentru a face posibil migrarea ntre populaiile fragmentate, inclusiv schimbul de gene care permite supravieuirea ndelungat a speciilor; prin structura sa de administrare se poate asigura un management integrat de mediu i condiiile organizatorice necesare utilizrii durabile a valorilor naturale ale parcului. n conformitate cu prevederile H.G nr. 2151/2004, parcul va avea un Consiliu de Administrare, ce va fi ajutat de o comisie de specialitate - Consiliul tiinific - i de un comitet avnd atribuii n privina coordonrii i monitorizrii activitilor desfurate - Consiliul Consultativ de Administrare. Activitile care se vor realiza n concordana cu Planul de management i Regulamentul de funcionare al parcului, vor fi aprobate de autoritatea public central care rspunde de mediu. Pe valea Prutului Inferior i pe vile adiacente lui, nu s-a dezvoltat o producie manufacturier i nici industrial, viaa economic tradiional se bazeaz pe agricultura de subzisten, creterea animalelor, viticultura i valorificarea bunurilor oferite generos de natur: pete, vnat, lemn, stuf, papur, puni, etc. Din agricultura colectivizat i cea de stat, din formele organizate de acvacultura, au rmas doar micile asociaii agricole i unele societi comerciale care au cumprat bunuri piscicole, ce astzi sunt mai mult sau mai puin viabile, dup canoanele acvaculturii.

Instituirea Parcului Natural Lunca Joas a Prutului Inferior, ofer cadrul legal dar i ansa ca unele probleme economice ale zonei, implicit problemele ecologice conexe, s fie privite, analizate i rezolvate n contextul lor i n perspectiva realizrii unei dezvoltri durabile. Parcul natural a fost creat pentru oameni i n folosul lor, ca parte component a sistemului fundamental de ntreinere a vieii, de care n ultima instan depinde supravieuirea umanitii. Managementul parcului trebuie s ncurajeze obiceiurile i datinile locului, modurile tradiionale prin care localnicii i ctigau existena: pescuit pentru nevoile familiei, mpletituri din papur i nuiele, lucrri masive din stuf (garduri i cotee de pescuit, nvelitori pentru acoperi, izolaii termice, etc.). Prin utilizarea unor politici economice i financiare adecvate, prin care nu se vor solicita mai multe bunuri dect poate oferi n mod natural parcul i atta timp ct asigurarea de beneficii nu distrage de la scopurile ariei privind protecia i conservarea, aceste beneficii pot deveni adevrate rdcini prin care comunitatea local i asigur seva pentru acel sentiment colectiv care contribuie la perpetuarea durabil a parcului.

Bibliografie 1.Antipa G.:Pescuitul si piscicultura in apele dulci.Comunicare la cel de-al IV-lea Congres international de agricultura, 1929 2. Adam A.:Contributii la studiul morfometric al bazinului hidrografic Suhurlui,Lucrari stiintifice I.P.Galati, vol.VI, 1972 3. Barca Gh.,Nicolau c.;Amenajarea integrala piscicola a apelor interioare,Editura Ceres,1975 4. Baloiu V.: Amenajarea bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa,Editura Ceres Bucuresti,1980 5. Baloiu V., Ionescu V.,apararea terenurilor agricole impotriva eroziunii , alunecarilor si inundatiilor,editura Ceres,1986 6. Baloiu V.:gospodarirea apelor,Editura didactica si pedagogica ,Bucuresti 1971 7. Blaga O.:Metode de utilizare eficienta a resurselor de apa in perioada de seceta,Hidrotehnica nr.2,1978 8. Blidaru V.:Scheme hidrotehnicecomplexe,Editura tehnica,1986 9. Carausu S.:Tratat de ihtiologie,Editura Academia R.P.R., Bucuresti,1952 10.Cretu Gh.:Optimizarea sistemelor de gospodarire a apelor,editura Facla,Timisoara,1980 11.Cretu Gh.: econmia apelor, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1976 12. Cristea V.;Amenajari si constructii piscicole, Vol.I.II., Universitatea Galati,1988 13. Diaconu c.: Probleme ale scurgerii de aluviuni a raurilor Romaniei, Studii de hidrologie, XXXI,1974 14. Diaconu C.:In problema determinarii timpilor de concentrare a scurgerii din ploi in bazine mici.Studii de hidrologie,XLII,1974 15. Diaconu C.:Raurilr Romaniei, I.N.M.H. Bucuresti,1971 16. Ghinea D.: Enciclopedia geografica a Romaniei, vol. I-III, Edit.Enciclopedica,Bucuresti, 1996-1998 17. Giurescu C.: Istoria pescuitului in Romania, Vol. I,1964

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULU

LUNCA SI CURSUL INFERIOR AL PRUTULUI - ECOSISTEM-