[Type text]

GEOGRAFIE
[Type text]

VULCANII
1.Introducere

      Vulcanii au hranit imaginatia oamenilor. Grecii si romanii considerau ca, Hefaistos,
respectiv Vulcan isi au atelierul in adancurile Etnei.

Un fenomen natural spectaculos si in acelasi timp periculos, este vulcanismul.

Vulcanii sunt formati prin acumularea materialelor venite din interiorul scoartei in
timpul eruptilor  vulcanice.

 2. Cum s-au format?

         Vulcanii se formeaza in punctele de minima rezistenta ale scoartei terestre. Pamantul
este acoperit de o scoarta dura , exterioara : litosfera, compusa dintr-o scoarta si partea
superioara, dura a mantalei. Litosgera s-a fragmentat in placi uriase, rigide, asa numitele
placi tectonice.

         Sub influenta uriasei presiuni din adancuri, pkacile tectonice sunt in permanenta
miscare. In unele locuri aceaste miscare da nastere la lanturi muntoase, alteori marginile
placilor cad in santuri adanci, in adancul Pamantului, fenomen numit subductie. Placile in
miscare  se intalnesc, sau se departeaza unele de altele. Astfel de zone sunt zonele
marginale ale placilor tectonice, fiind zone de minima rezistenta pe scoarta terestra, unde
se pot produce eruptii vulcanice.
[Type text]

Sub scoarta se afla un alt strat, mantaua, in interiorul caruia, sub litosfera, la o adancime
de 100 km se afla astenosfera. Aici se produc temperaturi atat de mari, incat multe roci se
topesc. Aceste roci topite , care contin si apa si gaze, se numesc magma, care se aduna in
camera magmatica.Magma e mai fierbinte si mai usoara decat materiile inconjuratoare,
iar in ascensiunespre suprafata, topeste mare parte din rocile stratului superior. In drumul
spre suprafata ia nastere hornul vulcanului. Gazele sunt inchise in magma, crescandu-I
presiunea . In final sub presiunea gazelor , magma erupe sub forma lavei in punctul de
minima rezistenta a scoartei.

                 

3. Alcatuire:

  a) vatra vulcanului (camera magmatica) , locul unde se gaseste magma( lava) ce

alimenteaza eruptiile.

  b) cosul vulcanilor ( hornul), canalul prin care lava ajumge la suprafata

  c) craterul, se gaseste in continuarea cosului si are forma de palnie.

  d) conul , este forma de relief rezultata din acumularea materialelor provenite din eruptie.

 
[Type text]

4. Tipurile de vulcani:
a)      vulcani activi

b)      vulcani stinsi

c)      vulcani noroiosi

Pentru a afla mai multe informatii va rog sa accesati: www.google. ro

5. Tipuri de eruptii:
a)      permanente- cand vatra este alimentata continuu cu magma , iar in crater se
formeaza un lac de lava .

b)      intermitente- nu este alimentat cu magma in permanenta.

c)      Eruptii Stromboli- gazele se elibereaza sub forma unor explozii repetate mai mici,
unde ies la suprafata bucati de lava semilichida, care cad pe pamant, se rostogolesc
rupandu-se in bucati.

d)      Eruptia de tip Vulcano- arunca roci la cativa km de crater, eruptia fiind violenta

e)      Eruptia de tip scut-este una din formele de eruptie cea mai linistita.

6.Raspandire:

     Eruptiile vulcanice au loc atat pe continente cat si pe fundul marilor sau al

oceanelor.In ambele situatii acestea duc la formarea de munti sau podisuri oceanice.

Raspandirea vulcanilor si a cutremurelor de pamant pe glob coincide cu cea a marilor fracturi ale
scoartei- rifturile si fosele. Cele mai importante sunt: 

a)      Zonele din rifturi din oceanele Atlantic si Indian di estul Africii

b)      Zonele de subductie precum Japonia, Filipine si vestul Americilor( toate facand parte
din asa numitul “cerc de foc al pacificului”

c)      Zonele corespunzatoare lanturilor de munti tineri ( vulcanii Etna si Vezuviu din
Italia, lantul muntos din Romania)
[Type text]

Vulcanii stinsi sunt foarte raspanditi pe suprafata pamantului ,sunt prezenti  si in

Romania, formand un lant de lungime impresionanta in N-E Transilvaniei.

 Vulcanii noroiosi se gasesc in Subcarpatii Buzaului  si in Depresiunea Berca.

  

7.Vulcanul Krakatau :

     In 1883 o eruptie a distrus complet insula vulcanica Krakatau, situat intre Sumatra
si Jawa.Vulcanul se pregatea zgomotos de peste 4 ani, iar pe 27 august prin eruptia
cea mai zgomotoasa a zburat in aer varful muntelui
vulcanic.                                                                                                                        
Explozia s-a auzit in Australia , la 4 mii km departare. Au ajuns in aer milioane de
tone de fum si cenusa , acoperind soarele in toata lumea. Valuri de cunami au inundat
coastele Jawei si Sumatrei, numarul victimelor depasind 36 mii. Cand cerul s-a
inseninat s-a observat ca cea mai mare parte a vulcanului Krakatau disparuse. In scurt
timp din apa s-a ridicat o noua insula , careia I s-a dat numele de Anak Krakatau, ceea
ce insemna copilul lui Krakatau. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200m.

 
[Type text]

8. Curiozitati:
-         Vulcanii au fost denumiti dupa zeul roman al focului , Vulcanus

-         Pe pamant exista circa 1300 de vulcani activi . Se numesc activi , vulcanii care erup cu
regularitate , sau au erupt cel putin o data in ultimii 10mii de ani.

-         Daca un vulcan nu a erupt in ultimii 10 mii de ani , il numim vulcan adormit.Daca nu a
erupt de peste 25 mii de ani se poate considera stins.

-         Majoritatea vulcaniilor nu se pot vedea , ei fiind submarini , dar circa 500 sunt vizibili
deasupra apei .

-         Cel mai mare crater vulcan se afla in Indonezia, (Sumatra) in Toba. Are o suprafata de
1775km  patrati.

9. Pericolele vulcanilor:
      Eruptiile pun direct , si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor , atat in aer si pe
pamant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava  si cenusa. Unele rauri de lava mai contin cenusa
incinsa, fragmente de roca si gaze. Aceste sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850
grade celsius, si vitezei ridicate de peste 250 km/h. De asemenea , acumularile masive de cenusa
vulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie duc la ruinarea recoltelor de cereale.

     Pericolele indirecte sunt de obicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza eruptiile. Astfel
sunt, cutremurele, tsunami , ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile
vulcanice. De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea
pamanturilor, la moartea animalelor , si, nu in ultimul rand la foamete. Gazele emanate in timpul
eruptiei polueaza atmosfera.

 
[Type text]

            

10.Prezicerea eruptiilor:
Cea mai mare problema a vulcanologiei este prezicerea urmatoarei eruptii a unui vulcan activ sau
adormit. Rata de succes este mai mare la prezicerea eruptiilor nonexplozive la vulcanii bine
monotorizati. Cel mai mare obstacol in prezicerea eruptiilor este ca doar o fractiune din peste
500 de vulcani activi in lume sunt monotorizati adecvat, cu instrumente moderne, si de catre
vulcanologisti bine instruiti.Ca instrumente de masura se foloseste seismograful ( banda de hartie
inregistreaza intensitatea cutremurului ce precede eruptiei ).

11. Concluzii:
Desii eruptiile vulcanice constituie o adevarata amenintare la adresa omenirii , vulcanii, pot fi
bogati in resurse. Probabil cea mai mare resursa din vulcani este pamantul format din
materialele ce sunt aruncate de eruptii. Activitatea vulcanica a creeat unele dintre cele mai
frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Roca sparta de lava , carbunele si alte produse
rezultate in urma eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in
constructii, in industrie.  

 
[Type text]

Cutremure

Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în vibraţii
originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii
rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor tectonice
care provoacă daune majore şi seism sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate.

Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua
intensitatea cutremurelor.

Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcţii, clădiri, chiar
localităţi întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine
pot declanşa formarea de valuri uriaşe până la 30 de m înăţime atingând viteze neaşteptate
(800 km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari materiale, cu
pierderi de vieţi omeneşti. Ştiinţa care se ocupă cu studiul cutremurului (mişcărilor seismice) se
numeşte seismologie.
[Type text]

Cutremurul de pământ

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui

aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mişcări ale scoarţei pământului au
un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafaţă,
(situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit
epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea şi direcţia
de propagare a undelor, ci şi de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700
km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul
este mai aproape de suprafaţă. La un cutremur se pot deosebi mişcări orizontale, verticale şi de
torsiune. În funcţie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure
vulcanice şi cutremure de prăbuşire.
[Type text]
[Type text]

Sistemul solar

Sistemul solar este alcătuit din Soare şi ansamblul de corpuri cereşti legate de acesta prin forţa
gravitaţională: cele opt planete, cei 162 de sateliţi naturali ai acestora, trei planete pitice, şi alte
corpuri mai mici (care includ asteroizi, meteoriţi, comete, praf, obiectele centurii Kuiper etc.). În
centru se află Soarele, iar celelalte astre orbitează în general în jurul acestuia.

Pluto a fost considerată cea de-a noua planetă a sistemului solar, până când Uniunea
Astronomică Internaţională i-a schimbat statutul, pe 24 august 2006, din planetă în planetă pitică
(în engleză dwarf planet).

În sens general, o stea împreună cu alte obiecte cereşti ce gravitează în jurul său se numeşte
sistem stelar, termenul "solar" referindu-se strict la steaua numită "Soare" (din lat. Sol)

În cadrul galaxiei noastre, Calea Lactee, sistemul solar se află pe unul din braţele exterioare,
numit Braţul Orion sau „pintenul local”, într-o regiune cu o densitate de materie relativ mică,
lucru care se presupune că a avut efecte benefice asupra posibilităţii apariţiei vieţii pe Pământ.
Soarele împreună cu întregul sistem solar se află într-o mişcare de revoluţie în jurul centrului
galaxiei, aflat la o distanţă de 25.000—28.000 ani-lumină (aproximativ jumătate din raza
galaxiei), cu o perioadă de revoluţie de aproximativ 225-250 milioane de ani (anul galactic al
sistemului solar). Viteza de deplasare pe această orbită circulară este de aproximativ 220 km/s,
iar direcţia este orientată spre poziţia actuală a stelei Vega.
[Type text]
[Type text]

CALEA LACTEE

Calea Lactee este galaxia din care face parte sistemul nostru solar. Este a doua ca mărime dintr-
un grup de galaxii numit Grupul Local, după galaxia Andromeda. Discul galaxiei noastre are un
diametru de aproximativ 100000 de ani-lumină şi în jur de 12.000 de ani-lumină grosime.

În urmă cu 12 miliarde de ani şi jumătate, resturile primei generaţii de stele populau în dezordine
Universul, iar miliarde de stele din a doua generaţie luau naştere din aceşti nori cosmici.

Forţele gravitaţionale făceau ca mici grupuri dintre acestea să se atragă reciproc, dând astfel
naştere unor grupări din ce în ce mai mari de stele. Galaxia noastră, numită Calea Lactee, este un
exemplu de galaxie spirală apărută în acele epoci ale Universului timpuriu.

În prezent ea numără în jur de 200 de miliarde de stele, iar extinderea sa continuă pe măsură ce
micile aglomerări vecine de stele sunt şi ele absorbite în interiorul Căii Lactee.

Centrul Căii Lactee se găseşte în direcţia constelaţiei Săgetătorului, şi, cum e cazul majorităţii
galaxiilor, există o gaură neagră enormă şi în centrul galaxiei noastre.

Discul galaxiei noastre are în jur de 100.000 de ani-lumină în diametru şi în jur de 12.000 de ani-
lumină grosime. Soarele nostru este o stea din a treia generaţie care se găseşte cam la două
treimi, spre exterior, din lungimea braţului spiralei numit Orion, în cadrul acestuia. Suntem la
aproximativ 26.000 de ani-lumină de centrul galactic.

Calea Lactee este membră a unui grup de 20-30 de galaxii şi roiuri stelare cunoscute drept
Grupul Local de galaxii. Cea mai mare galaxie din acest aşa-numit Grup Local este galaxia
spirală soră a Căii Lactee, galaxia Andromeda.
[Type text]