Deerturile Glaciare

Rotaru Cristian
Grlea Ion Cristian
Brdghin Felicia
Tarnovchi Cristina
Popescu Dan
Mediul Polar
Acest tip de mediu se intalneste in Antarctida, Groenlanda,
Insula Novaia Zemlea, Insula Tara lui Franz Joseph, Arhipelagul
Spitzbergen, Arhipelagul Nord-Canadian.
Substratul se caracterizeaza printr-o participare redusa la
structurarea enviromentului, el stand sub incidenta calotei
glaciare care ii imprima nota dominanta de modelare. In
consecinta, la aceste latitudini se instaureaza un mediu
morfogenetic de tip polar, in care formele de relief intalnite
sunt reprezentate de fjeld-uri, roches moutonees, monadnok-
uri,lacuri si mlastini, drumulinuri, depozite de dezagregare,
platouri usor ondulate. Solul este inghetat pana la
adancimi mari(in Antarctica 400 m).
Comunitatea vie. La nord de 83 lat N si 56 lat S
comunitatile biotice lipsesc sau sunt restranse, in rest au o
desfasurare destul de buna.

Mediul hidro-atmosferic se caracterizeaza prin:
-temperaturi medii de -10...-15 C in anotimpul de vara, si de -30...-40 c
in anotimpul de iarna.
-iarna este incredibil de severa,temperaturile atingand -50...-70C la
Oimeakon, unde in ciuda acestora, regiunea este locuita sau colonizata de
catre rusi;
-o alta trasatura a climatului este bruschetea schimbarilor de
temperatura, mai ales pe versantii opusi ai muntilor cu expunere la mare,
afectati de o circulatie atmosferica de tip foehn; aceste variatii bruste de
temperatura pot oscila iarna intre -20C si 4C ceea ce duce la dereglarea
fiziologica a corpului uman;
-conditii speciale de luminozitate si termicitate, conferite de inclinarea
razelor solare fata de suprafata topografica (exista doua situatii de
intuneric si de lumina totala, respectiv noaptea si ziua polara, fiecare
avand o durata de circa 6 luni);
-circulatia atmosferica permanent descendenta, dezvoltata in cadrul
puternicilor anticicloni polari care determina precipitatii reduse(sub 100
mm/an)si sub forma solida ,precum si prezenta unor vanturi puternice si
permanente (vanturile polare);
Mediul Subpolar
Ocupa 10 % din emisfera nordica, fiind intalnit in nordul Canadei, Alaska,
Siberia, tundrele euro-asiatice si cele ale muntilor inalti
(Pamir,Himalaya,Anzi,Alpi)
Substratul se caracterizeaza prin inghetul permanent sau sezonier,
care sub raport pedogenetic, este mai activ decat substratul din mediul
polar, influentand componenta hidrica si biotica.Orizontul inghetat (numit
tjale in Scandinavia, merzlota in Rusia si permafrost in Canada) joaca un
rol de orizont impermeabil, acesta fiind inghetat diurn,sezonier sau de
lunga durata si are inconveniente similare in toata lumea arctica.
Dintre efectele impuse de substratul inghetat mentionam:
-impiedicarea dezvoltarii unei vegetatii forestiere;
-limitarea construirii de aeroporturi si drumuri in Rusia si Canada;
-instabilitatea substratului afecteaza constructia de
cladiri,autostrazi,cai ferate;
La acest orizont inghetat se mai adauga molisolul,ambele fiind
caracterizate de prezenta curgerilor solifluxionale, a formelor pozitive
reziduale,a hidrolacolitilor, turbarii bombate, depresiuni termocarstice,
mlastini, soluri poligonale, niste nivale.
In timp ce temperatura ramane sub 10 C timp de zece luni pe an,
substratul ramane inghetat permanent, situatie cu efecte incalculabile la
nivelul mediului, in general si la nivelul componentei umane, in particular.

Comunitatea vie se adapteaza la conditiile aspre si este reprezentata de
muschi,licheni,alge si chiar plante pitice.Fauna este foarte bine reprezentata in
apa(moluste,foca,morsa,salcie),iar pe uscat intalnim ursul
polar,renul,caribu,pasari.
Dintre adaptarile specifice ale plantelor si animalelor
amintim:hibernarea animalelor, migrarea sezoniera a pasarilor.
Componenta hidro-atmosferica este reprezentata de:
-temperaturi medii anuale de aproximativ 0C, iar in scurta vara polara de cca.5-
8 C, consecinte ale iluminarii si incidentei oblice a razelor solare care determina
reducerea cantitatii de caldura absorbita de sol si de aerul din imediata apropiere
a suprafetei topografice;
-existenta noptii polare ca o consecinta a climatului, impune o conditionare
tuturor formelor de viata;
-precipitatiile mai abundente ca in mediul polar (200-500 mm/an), dar tot sub
forma de ninsoare;
-iarna este anotimpul in care soarele nu se ridica deasupra orizontului, noaptea
continua extinzandu-se pe perioada catorva luni; aceasta explica temperaturile
foarte reduse ale aerului in imediata vecinatate a polilor terestrii;
-influenta ciclonilor subpolari a caror activitate este mai intensa pe oceane.
Solurile sunt reprezentate de cele poligonale de tundra,scheletice,cu profil
ingust, acide, lipsite de fertilitate si care se afla mai mult in stare inghetata.

Animale arctice
Lynxul este o pisica mic, insuficient studiat, de
obicei, de mici dimensiuni. Rsul are picioarele lungi
i labele largi, care fac mai uor mersul pe zpad
adnc. Cel mai des rsul vneaz iepurii de cmp.
n anii 1970, lynxul se considera specie disprut,
dar mai trziu a reaprut cu succes. n prezent, este
trecut pe lista speciilor ameninate cu dispariie.
Lebada Bewick mic n fiecare
primvar migreaz n Alaska pentru a
construi un cuib i a depune ou. n
toamna anului aceast specie se mut
spre nord-est din Statele Unite, pe
lungul coastei Atlanticului.
Aceast balen alb bine-cunoscut poate fi gsit n apele
reci din Alaska, Canada, Groenlanda i Rusia, ns populaia
acestui animal n toate rile este ameninat cu dispariie.
n Alaska, exist doar cinci populaii de aceast specie.
Populaia balenelor albe, care triesc n golful lui Kuk, este
una din puinele stabilite n zon, recent a fost inclus n
Actul Speciilor pe cale de dispariie din Statele Unite.
Ursul polar este, de asemenea, cunoscut sub
numele de ursul alb. Aceste animale maiestuoase
sunt considerate specii pe cale de dispariie i sunt
protejate de lege n mai multe ri. Dieta lor se
compune, n principal, din foci, i pentru acest fapt
ele triesc, n general, n zonele de coast.
Caribu forestier este un animal domesticit numit
"ren", care poate fi gsit n sudul de Alaska,
Canada, Rusia i Groenlanda. Acesta este o
singur specie de cerbi la care i masculii, i
femele au coarne. Caribu este protejat de Legea
speciilor pe cale de dispariie.
Bufniele polare sunt singurele psri care triesc
pe tot parcursul anului n regiunea arctic i nu
migreaz. Atunci cnd bufnia se maturizeaz
complet, penele ei devin pur albe, dei puii au un
penaj gri. Animal bine-cunoscut lui Harry Potter
numit Hedwig este bufnia polar.
Vulpea polar poate fi gsit n majoritatea ecosistemelor
arctice n emisfera nordic, chiar i n Islanda, unde
aceasta este singurul mamifer terestru local. El a aprut n
Islanda n timpul ultimei ere glaciare, trecnd pe insula
vulcanic pe ap ngheat. Aceast specie, care arat ca o
vulpe obinuit, este pe cale de dispariie n Scandinavia,
unde se pzete strict de zeci de ani.
Acesta este o creatur memorabil asociat cu pinguin torda
disprut, dei este viu i prosper n Europa de Nord,
Cercul Arctic, unele pri din statul Maine, Statele Unite ale
Americii, precum i insula Newfoundland. Aceasta pasare de
mare i petrece majoritatea timpului n ap, scufundndu-se
dup pete i calmari. Pe pmnt, ea poate fi vzut n
primvara i vara n timpul sezonului de mperechere.
Diferene ntre Polul Nord i Polul Sud
Regiunea arctic este, practic, un
ocean ngheat nconjurat de pmnt.
n contrast, Antarctica este un continent
n sine, roc i sol cu forme de relier
precum muni, vi i lacuri, nconjurat
de ocean.
Ironic, din punct de vedere social i
politic, regiunea arctic, alctuit
complet numai din ghea,
intersecteaz influene i manifestri
ale unor teritorii precum Canada,
Groenlanda (parte din Danemarca),
Rusia, Islanda, Norvegia, Suedia,
Finlanda i Statele Unite ale Americii.
Dup cum s-a spus i mai devreme, n
polul sud, foarte ndeprtat de orice alt
mas continental, teritoriul nu este
guvernat de entiti politice i nici
colonizat sau populat mcar de
eschimoi.
Cel mai sudic continent al planetei
deine cu uurin 90% din toat
gheaa Pmntului, ghea ce
nglobeaz aproximativ trei sferturi din
apa dulce a Terrei. Acest lucru a
alimentat n cazul unora ideea s
decupeze i s mute aisberguri pentru
a stinge setea zonelor excesiv de
uscate.
n fapt, prinul Mohammed al Faisal
din Arabia Saudit chiar a luat la un
moment dat n considerare planul de
a disloca un aisberg de 100 de
milioane de tone din Antarctica i a-l
transporta n Peninsula Arabic. Prin
comparaie, polul nord este
caracterizat de o cantitate de gheuri
cu mult mai mic dect n cazul
polului sud.
n ciuda imaginilor simbolice ale diferiilor
exploratori care au nfipt triumftor
straguri n gheaa de la Polul Sud,
continentul Antarcticii este singurul loc de
pe Pmnt care nu aparine nimnui. Nu
are vreo istorie a unor popoare
aborigene i este guvernat prin Tratatul
Antarcticii, conform cruia att teritoriul
n sine ct i resursele lui vor fi folosite
numai n scopuri panice i tiinifice.
Aceast situaie se afl ntr-un contrast
puternic cu populaia de peste patru
milioane de locuitori care triete n
interiorul cercului arctic, att n cteva
mici aezri, precum i n orae mari ca:
Barrow, Alaska; Tromso, Norvegia;
Muramansk i Salekhaard, Rusia. Pe
teritoriul Antarcticii nu se afl dect
ocazional oameni, aflai n misiuni de
cercetare, i numeroase baze tiinifice.
Este, n general, acceptat de oameni, probabil ca urmare a vizionrii unor videoclipuri publicitare i
cri potale, c urii polari i pinguinii mpart acelai habitat glacial. Nimic mai fals. Pinguinii triesc
exclusiv n emisfera sudic, ndeosebi n Antarctica, i nu au prdtori naturali de uscat, aa cum cert
le-ar fi uriaul carnivor.
Este, probabil, i motivul pentru care pinguinii sunt psri nezburtoare, care i-au adaptat aripile n
forma nottoarelor, ce le servesc la realizarea unei suite de manevre nautice. Urii polari, pe de alt
parte, cele mai mari animale de prad de pe uscat, sunt specie endemic emisferei nordice a lumii i
domnesc peste zonele nordice ngheate ale Oceanului Arctic, hrnindu-se cu foci, morse i,
ocazional, cu balene euate.
Polul Sud este mult mai rece dect Polul
Nord. De fapt, n Antarctica este att de
frig nct zpada nu se topete niciodat
n multe poriuni ale continentului.
Temperatura medie anual a regiunii este
de -49 de grade Celsius, fcnd clima de
aici cea mai rece de pe ntreaga suprafa
a Pmntului. n contrast, temperatura
medie pe timp de iarn n zona arctic
este de circa -34 de grade Celsius i mai
crete vara.
Cea mai sczut temperatur nregistrat
vreodat pe planeta noastr a fost de -
89,6 grade Celsius i a fost msurat pe
21 iulie 1983, la Baza Vostok, amplasat
n Antarctica, n apropierea Polului Sud
Geomagnetic. Faptul c Arctica este o
banchiz face ca polul nord s fie mai
sensibil la schimbrile climatice.