India

1)P.E.G.avantaje și dezavantaje sinestătător

2)Condiții și resurse naturale
India are condiții de relief si agroclimatice foarte favorabile. La nord cînpia Indo-
Gangetică îvecinată cu cele mai inalte lanţuri muntoase Himalaya, Pamir, Karakorum
care sunt bariere serioase climatice şi economice cu statele vecine. Spre sud podișul
Deccan este mărginit de munții Gații de Est si Gații de Vest.
Cîmpia Bengal din bazinul fluviului Gange este unul dintre cele mai vechi focare
agricole de pe Glob.
India este situata in zonele: subtropicală, tropicală și subecuatorială. Regimul termic
permite obținerea a 2-3 recolte pe an de pe acelasi teren.
Solurile aluvale sunt larg răspîndite, au o fertilitate foarte inaltă și păstrează umezeală
timp îndelungat.
Resursele naturale: cărbune superior în N-E țării
(Bazinul Damodar),petrol și gaze naturale în N-E
și în zona de șelf a Golfului Cambei, uraniu și
thoriu pe podișul Deccan. India are mari rezerve
de minereu de fier și mangan, metale neferoase
(cromitele,bauxita,aur).În trecut India avea mari
rezerve de diamante,pietre prețioase și aur. Mai
are resurse forestiere(20% din suprafața țării
ocupă pădurile), hidroresursele uriașe sînt
folosite pe larg la
producerea
electricității
 Populația
După numărul de locuitori India deține locul doi în lume – circa 1,2mlrd.
locuitori(după China).
-Este țară multinațională.Cele mai mari popoare sunt
hindustanii,bengalii,biharii,pendjabii...
-Limba oficială este – hindi şi engleza
-Componența religioasă este neomogenă, populația divizată în caste.
-Repartiția teritorială este neuniformă. Densitatea medie- 340 loc.\km2,iar în
regiunile premontane circa unu-doi locuitori pe km2,pe Podișul Deccan 40
loc\km2,iar pe Cîmpia Indo –Gangetică peste 800 loc.\km2
-Gradul de urbanizare este mic 29%(mult mai
mic decît media pe Glob. Iar după numărul de
orașe milionare India poate fi comparată cu
S.U.A. și China. Scrie oraşele mari: ...........
-India se confruntă cu multe probleme demografice
așa ca cea alimentară,șomajul, confesională,
asigurarea cu locuințe, ecologică...
• Economia Indiei: După obținerea independenței India a devenit unul din liderii țărilor în curs de
dezvoltare, datorită implementării cu succes a programului de industrializare și a reformelor în
agricultură. De rînd cu intreprinderile industriale mari, dotate cu tehnică modernă sunt și multe
intreprinderi mici meșteșugărești, iar în agricultură de rînd cu gospodăriile agricole moderne există
milioane de gospodării țărănești mici, în care este folosită pe larg munca manuală.
• A)Industria
• Ramurile industriale cele mai evidente sunt industria ușoară și cea alimentară.
• Ramura tradițională este industria textilă dar în prezent rolul principal îi revine industriei grele.
• Energetica se bazează pe cărbunele superior, petrol, hidroresurse și minereuri radioactive.
Cea mai multă energie electrică se produce la CTE (68%) ce se bazeză pe carbunele propriu și
petrol (parțial important), apoi la CAE (circa 28%) și CHE (4%).
• Siderurgia se bazează pe resursele proprii și pe consumatorul intern.
• Metalurgia neferoaselor produce aluminiu, zinc, plumb, cupru.Aceste uzine sînt amplasate atît
lîngă materia primă,cît și lîngă sursele de energie electrică ieftină.
• Construcția de mașini are și multe ramuri noi care produc mașini unelte, echipament
industrial, nave maritime, material rulant, tractoare, generatoare, electrocasnice, avioane,
mașini electronice.
• Industria chimică produce diverse produse chimice, îngrășăminte minerale, coloranți, vopsele,
acizi, mase plastice, cauciuc sintetic, carburanți din petrol și cărbune
• Industria cinematografică , susţinută de companiile cinematografice americane De vizionat
filmele „Tanţor disco” si „Zita şi Ghita” ca vei avea o intrebare la evaluare sumativă.
• Industria ușoară are subramura cea mai dezvoltată industria textilă ce este răspîndită pe tot
teritoriul țării și produce țesături de bumbac (locul III pe glob). Altă subramură a industriei
ușoare este industria încălțămintei.
• Industria alimentară produce zahăr, ulei vegetal, conserve din fructe și legume.
 B) Agricultura este ramura principală a economiei. În anii 60-70 a secolului XX în India s-a
efectuat „revoluția verde” cu scopul de-a majora producția cerealieră pentru a rezolva problema
alimentară. Gospodăriilor agricole li s-au dat capital pentru procurarea tehnicii agricole,
îngrășămintelor minerale, semințelor de elită și pentru amenajarea sistemelor de irigație. După
aceste reforme India a devenit chiar și exportator de cereale.
Cultura plantelor este subramura prinicipală a agriculturii Indiei, căreia îi revine 80% din costul
producției agricole. Circa 85% din suprafețele cultivate revine culturilor alimentare. Se cultivă orezul
(în vaile răurilor Gange și Brahmaputra), culturile tehnice sunt răspîndite peste tot în India: trestia
de zahăr (în valea rîului Gange), bumbacul (pe Podișul Deccan), iuta (în delta rîului Gange), ceaiul
(pe Colinele Montane din Nord Est), arahidele (pe Podișul Deccan), tutunul (în delta rîului
Godavari), se mai cultivă cafea, cacao, heveia și divese mirodenii.
Creșterea animalelor are un rol secundar în rezolvarea problemelor alimentare, chiar dacă ocupă
primul loc în lume după șeptelul de bovine, ele nu sunt sacrificate deoarece vaca este un animal
„sacru”. Ele se folosesc numai ca forță de tracțiune și parțial pentru lapte. Pentru a asigura
populația cu produse alimentare India pescuiește foarte mult în Oceanul Planetar (locul III , după
cantitatea de peşte pescuit).

Transporturile India are un nivel înalt de dezvoltare a transporturilor. În traficul intern de mărfuri și de pasageri,
rolul principal îi revine transportului feroviar.El este dotat cu locomotive electrice, Diesel și locomotive cu aburi.
Mai mult de 50% din căile ferate au ecartament îngust. Locul II îi revine transportului auto iar apoi urmează
transportul maritim și aerian. Un mijloc de transport tradițional este cel cu ricșa.
Relaţiile economice externe: În perioada coloniala avea legături doar cu Marea Britanie , iar i prezent exporta nu
numai materii prime , dar şi o varietate mare a industriei prelucrătoare vezi diagramele de la pag. 197